MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 172
(XVI) - Nr. 216 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE
Joi, 11 martie 2004
SUMAR
LEGI SI
DECRETE
27.
- Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 77/2003 pentru
modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind
prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare
94.
- Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului
nr. 77/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.
137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia
nr. 65 din 24 februarie 2004 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (4), art. 26 alin. (4), art.
51 alin. (4) si art. 52 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003
HOTĂRÂRI ALE
GUVERNULUI ROMÂNIEI
265.
- Hotărâre privind aprobarea cheltuielilor ocazionate de organizarea de
către Ministerul Justitiei - Institutul National de Expertize Criminalistice,
în perioada 21-25 septembrie 2004, a întâlnirii grupului de lucru al expertilor
în documente din reteaua europeană a institutelor de stiinte criminalistice
(ENFSI)
268.
- Hotărâre privind desemnarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale ca
integrator în vederea realizării unei retele de comunicatii pentru
interconectarea Casei Radio Bucuresti cu studiourile regionale, locale si
diferite puncte de transmisie din Bucuresti si din tară
270.
- Hotărâre pentru modificarea art. 11 alin. (1) din Normele metodologice de
aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societătilor comerciale ce
detin în administrare terenuri proprietate publică si privată a statului cu
destinatie agricolă si înfiintarea Agentiei Domeniilor Statului, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 626/2001
LEGI SI
DECRETE
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
77/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Articol unic. - Se aprobă Ordonanta Guvernului nr.
77 din 28 august 2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei
Guvernului nr.
137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de
discriminare, adoptată în temeiul art. 1 pct. III. 11 din Legea nr.
279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 30 august 2003, cu următoarele
modificări si completări:
1. La articolul
I punctul 1, alineatul (1) al articolului 2 va avea următorul cuprins:
“Art. 2. - (1)
Potrivit prezentei ordonante, prin discriminare se întelege orice
deosebire, excludere, restrictie sau preferintă, pe bază de rasă,
nationalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex,
orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV
sau apartenentă la o categorie defavorizată, care are ca scop sau efect
restrângerea ori înlăturarea recunoasterii, folosintei sau exercitării, în
conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertătilor fundamentale ori
a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social si
cultural sau în orice alte domenii ale vietii publice.”
2. La articolul
I punctul 1, după alineatul (1) al articolului 2 se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu următorul cuprins:
“(11) Dispozitia de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile
prevăzute la alin. (1) este considerată discriminare în întelesul prezentei
ordonante.”
3. La articolul
I punctul 1, după alineatul (3) al articolului 2 se introduce un nou alineat,
alineatul (31), cu următorul cuprins:
“(31) Constituie hărtuire si se sanctionează contraventional orice
comportament pe criteriu de rasă, nationalitate, etnie, limbă, religie,
categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenentă la o
categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau
orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant
ori ofensiv.”
4. La articolul
I punctul 1, alineatul (5) al articolului 2 va avea următorul cuprins:
“(5) Constituie
victimizare si se sanctionează contraventional conform prezentei ordonante
orice tratament advers, venit ca reactie la o plângere sau actiune în justitie
cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal si al
nediscriminării.”
5. La articolul
I punctul 6, alineatul (1) al articolului 20 va avea următorul cuprins:
“Art. 20. - (1)
Contraventiile prevăzute la art. 5-8, art. 10, art. 15 alin. (1), (3) si (6),
art. 16, art. 17 alin. (1), art. 18 si 19 se sanctionează cu amendă de la
2.000.000 lei la 20.000.000 lei, dacă discriminarea vizează o persoană fizică,
respectiv cu amendă de la 4.000.000 lei la 40.000.000 lei, dacă discriminarea
vizează un grup de persoane sau o comunitate.”
6. La articolul
I punctul 7, alineatul (3) al articolului 20 va avea următorul cuprins:
“(3) Dispozitiile
prezentei ordonante se completează cu prevederile Ordonantei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări
si completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările ulterioare.”
7. La articolul
I punctul 8, alineatul (4) al articolului 20 se abrogă.
8. La articolul
I punctul 9, alineatul (6) al articolului 20 va avea următorul cuprins:
“(6) Nerespectarea
obligatiilor prevăzute la alin. (5) constituie contraventie si se sanctionează
cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei.”
9. La articolul
I, după punctul 9 se introduc trei puncte noi, punctele 91-93, cu următorul cuprins:
“91. La
articolul 21, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu
următorul cuprins:
«(4) Dovada discriminării se poate face prin orice mijloc de probă, inclusiv înregistrări audio si video.»
92. Articolul 22 va avea următorul cuprins:
«Art. 22. - (1) Organizatiile neguvernamentale
care au ca scop protectia drepturilor omului sau care au interes legitim în
combaterea discriminării au calitate procesuală activă în cazul în care
discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate si aduce atingere unei
comunităti sau unui grup de persoane.
(2) Organizatiile prevăzute la alin. (1) au calitate procesuală activă si în cazul în care discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, la cererea acesteia din urmă.»
93. Titlul capitolului III va avea următorul cuprins:
«CAPITOLUL
III
Dispozitii
procedurale si sanctiuni»”
Această lege a
fost adoptată de Senat în sedinta din 16 februarie 2004, cu respectarea
prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
p.
PRESEDINTELE SENATULUI,
RADU
VASILE
Această lege a
fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 17 februarie 2004, cu
respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României,
republicată.
PRESEDINTELE CAMEREI
DEPUTATILOR
VALER
DORNEANU
Bucuresti, 5 martie 2004.
Nr. 27.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii privind aprobarea
Ordonantei Guvernului nr. 77/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei
Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de
discriminare
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
77/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare si se
dispune publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 4 martie 2004.
Nr. 94.
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din 24
februarie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 21 alin. (4), art. 26 alin. (4), art. 51 alin. (4) si art. 52
alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003
Nicolae Popa -
presedinte
Costică Bulai -
judecător
Nicolae Cochinescu
- judecător
Constantin Doldur
- judecător
Kozsokár Gábor -
judecător
Petre Ninosu -
judecător
Lucian Stângu -
judecător
Serban Viorel
Stănoiu - judecător
Ioan Vida -
judecător
Dana Titian -
procuror
Gabriela
Dragomirescu - magistrat-asistent sef
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin.
(4) si art. 26 alin. (4), în ceea ce priveste caracterul “definitiv si
irevocabil” al hotărârii Curtii de Apel Bucuresti, precum si ale art. 51 alin.
(4) si art. 52 alin. (2) din Legea partidelor politice nr.
14/2003. Exceptia a fost ridicată de Partidul Solidaritătii Democratice
pentru Sanse Egale si o Societate mai Bună în Dosarul nr. 27/PARTIDE/2000 al
Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.
La apelul nominal
răspund autorul exceptiei, prin presedinte Ioan Antonescu, precum si partea
Elena Lupu, constatându-se lipsa părtilor Stefania Viorica Oprea, Marcel
Coandă, Ramona Oprea, Stefan Oprea, Cătălina Coandă, fată de care procedura de
citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul
autorului exceptiei solicită admiterea acesteia, arătând că textele de lege
criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 21, 24, 50, 51, 54, 123,
art. 125 alin. (1), art. 128 si art. 144 lit. c), precum si dispozitii din
pactele, tratatele si conventiile internationale referitoare la drepturile
omului si libertătile fundamentale, ratificate de România si care, potrivit
art. 20 din Constitutie, fac parte din dreptul intern.
Partea Elena Lupu
solicită, de asemenea, admiterea exceptiei, invocând încălcarea acelorasi
prevederi constitutionale si conventionale arătate de reprezentantul autorului
exceptiei.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, întrucât
apreciază că dispozitiile criticate din Legea partidelor politice nr.
14/2003 sunt constitutionale.
C URTEA,
având în vedere
actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierea
din 27 august 2003, pronuntată în Dosarul nr. 27/PARTIDE/2000, Tribunalul
Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia
de neconstitutionalitate a prevederilor, în ordinea invocării, art. 51 alin.
(4), art. 52 alin. (2), precum si art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4), în
ceea ce priveste caracterul “definitiv si irevocabil” al hotărârii Curtii de
Apel Bucuresti, toate din Legea partidelor politice nr.
14/2003.
Exceptia a fost ridicată
de Partidul Solidaritătii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai
Bună într-o cauză având ca obiect înregistrarea acestui partid politic.
În motivarea
exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile de lege criticate sunt contrare
“dispozitiilor Constitutiei României, art. 21, 24, 50, 51, 54, 123, 125 (1), în
general, si art. 128 si 144 (c), în special, raportate la Codul de procedură
civilă, inclusiv pactele, tratatele si conventiile internationale semnate de
România ca parte si ratificate de Parlamentul tării noastre, toate acestea
făcând parte din dreptul intern”. În esentă, în opinia autorului exceptiei,
prin textele de lege mentionate “au fost si sunt afectati zeci de mii de români
cu drept de vot”, întrucât “cei interesati au reusit să golească de continut si
să anuleze multe drepturi fundamentale ale românilor prevăzute în Legea
fundamentală”, si anume: libera dezvoltare a cetătenilor, dreptatea si
pluralismul politic, “pe calea refuzului abuziv de a fi judecate si solutionate
cererile de recurs pentru înregistrarea Partidului Solidaritătii Democratice
pentru Sanse Egale si o Societate mai Bună”; egalitatea între cetăteni;
pluralismul politic; tratatele, pactele si conventiile internationale
ratificate de România si care fac parte din dreptul intern, precum si
Declaratia Universală a Drepturilor Omului. De asemenea, în legătură cu Legea nr.
14/2003 se mai sustine că aceasta: “reprezintă un cos cu bile negre pentru
cei care trebuiau să onoreze obligatiile asumate prin numeroasele acte
normative internationale la care România este parte – documente ratificate de
Parlamentul acestei tări, care trebuie să asigure conditii normale de atingere
a standardelor enuntate în Carta Natiunilor Unite, în Declaratia Universală a
Drepturilor Omului”; nesocoteste cu arogantă Constitutia României; constituie o
ofensă grea adusă Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si o atitudine
impardonabilă fată de idealurile lumii civilizate; anulează dreptul sfânt la
asociere si dreptul de a candida si de a fi ales; reprezintă un afront fată de
Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, în general,
si fată de protocoalele aditionale la acesta; reprezintă o umilire a multor
milioane de români cu drept de vot, contrar Pactului international cu privire
la drepturile economice, sociale si culturale; reprezintă o nesocotire gravă la
adresa Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor
fundamentale, precum si a protocoalelor aditionale la aceasta; încurajează
incomensurabil atitudinile si formele de discriminare contra Conventiei pentru
eliminarea tuturor formelor de discriminare.
Tribunalul
Bucuresti - Sectia a IV-a civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este
neîntemeiată, “întrucât legiuitorul are posibilitatea să prevadă căile de atac
pe care le consideră oportune, în functie si de finalitatea actului normativ”.
În conformitate cu
dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
De asemenea, în
conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu
modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Presedintele
Camerei Deputatilor apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că,
în esentă, criticile formulate vizează aspecte de natură politică si situatii
de fapt cu privire la care Curtea Constitutională nu este competentă să se
pronunte. În legătură cu invocarea încălcării prevederilor art. 11 si 20 din
Constitutie, consideră că acestea nu sunt incidente si relevante în
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.
Cu privire la
sustinerile referitoare la nesocotirea prevederilor constitutionale ale art.
21, arată că, în sensul jurisprudentei Curtii Constitutionale, accesul liber la
justitie nu înseamnă asigurarea accesului la toate structurile judecătoresti si
la exercitarea tuturor căilor de atac, ci numai la cele stabilite prin lege. În
sfârsit, mai arată că din continutul textelor de lege criticate nu rezultă că
ele ar contraveni dreptului la apărare, prevăzut de art. 24 din Constitutie, si
nici art. 129 din aceasta, referitor la folosirea căilor de atac.
Guvernul apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. Astfel, în legătură cu
invocarea încălcării prin dispozitiile de lege criticate a prevederilor art.
21, 24, 125 si 128 din Constitutie, se arată că “persoanele interesate au
posibilitatea de a apela la instantele judecătoresti, de a fi apărate si de a
se prevala de toate garantiile procesuale care conditionează într-o societate
democratică procesul echitabil”. Tot astfel, din interpretarea dispozitiilor
constitutionale ale art. 125 si 128 rezultă că reglementarea căilor ordinare
sau extraordinare de atac “este de competenta exclusivă a legiuitorului, care
poate institui reguli speciale de procedură în considerarea unor situatii
deosebite cum ar fi asigurarea celeritătii judecării cauzei”. Respectând aceste
dispozitii constitutionale, legiuitorul a stabilit că hotărârea Tribunalului
Bucuresti de înregistrare sau respingere a înregistrării unui partid politic poate
fi contestată în fata Curtii de Apel Bucuresti, ceea ce asigură accesul liber
la un grad de jurisdictie. Arată că, asa cum s-a retinut în jurisprudenta
Curtii Constitutionale, de exemplu prin Decizia Plenului nr. 1 din 18 februarie
1994, “art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a
libertătilor fundamentale nu impune un anumit număr al gradelor de jurisdictie
sau un anumit număr al căilor de atac”, iar potrivit celor statuate de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârea pronuntată în cazul “Golder
împotriva Regatului Unit”, anul 1975, “Dreptul de acces la tribunale nu este
absolut. Fiind vorba de un drept pe care conventia l-a recunoscut fără să îl
definească în sensul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit
admise chiar în afara limitelor care circumscriu continutul oricărui drept”.
Asa fiind, consideră că nici art. 20 alin. (2) din Constitutie nu este
încălcat. În legătură cu sustinerile de neconstitutionalitate a art. 51 alin.
(4) si art. 52 alin. (2) din Legea nr.
14/2003, care prevăd obligativitatea publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I, doar a hotărârilor referitoare la înregistrarea si radierea
partidelor politice, arată că “legiuitorul a avut în vedere asigurarea unei
formalităti de publicitate cu privire la partidele nou înregistrate sau
radiate, întrucât publicarea se realizează după ce mentiunile respective au
fost operate în Registrul partidelor politice”, care nu contine rubrici si cu privire
la cererile de înregistrare respinse de instantele judecătoresti competente. În
sfârsit, arată că, de altfel, prevederile din Constitutie invocate nici nu au
incidentă în cauză, iar aspectele semnalate în legătură cu privire la refuzul
de eliberare a unor copii legalizate de pe hotărârea judecătorească de
respingere a cererii de înregistrare a unui partid politic tin de modul de
aplicare a legii, iar nu de neconcordanta cu dispozitiile constitutionale.
Avocatul
Poporului consideră că
prevederile art. 51 alin. (4), art. 52 alin. (2), art. 21 alin. (4) si art. 26
alin. (4) din Legea partidelor politice nr.
14/2003 sunt constitutionale. Astfel, în legătură cu sustinerile privind
neconstitutionalitatea art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4) din legea
criticată prin raportare la dispozitiile art. 21 si 128 din Constitutie, arată
că textele vizate de exceptie prevăd procedura de solutionare a cererilor
pentru înregistrarea partidului politic sau modificarea statutului acestuia,
iar împotriva hotărârii de respingere a cererilor persoana interesată poate
face contestatie la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 5 zile de la data
comunicării hotărârii Tribunalului Bucuresti. Mai arată că, de altfel,
“Constitutia nu contine nici o dispozitie cu privire la gradele de jurisdictie
pe care trebuie să le parcurgă procesele până la adoptarea solutiei finale”,
iar asa cum s-a statuat în jurisprudenta Curtii Constitutionale, accesul la
justitie nu presupune în toate cazurile accesul la toate structurile
judecătoresti si la toate căile de atac prevăzute de lege, competenta
reglementării lor revenind, potrivit dispozitiilor constitutionale ale art.
125, exclusiv legiuitorului. În ceea ce priveste invocarea încălcării art. 24
din Constitutie, arată că textele de lege criticate “nu contin dispozitii de
natură să îngrădească drepturile procesuale ale părtilor ori dreptul de a fi
asistate de un avocat în tot cursul procesului”, iar prevederile
constitutionale ale art. 47 nu sunt incidente în cauză.
Presedintele
Senatului nu a comunicat
punctul său de vedere.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992,
retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art.
1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei
de neconstitutionalitate îl constituie, în ordinea invocării lor, prevederile
art. 51 alin. (4) si art. 52 alin. (2), în ceea ce priveste caracterul
“definitiv si irevocabil” al deciziei Curtii de Apel Bucuresti, precum si art.
21 alin. (4) si art. 26 alin. (4), toate din Legea partidelor politice nr.
14/2003. Textele de lege criticate prevăd:
- Art. 51 alin.
(4): “Înregistrarea si radierea partidelor politice, operate în Registrul
partidelor politice, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”;
- Art. 52 alin.
(2): “Prevederile art. 51 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.”;
- Art. 21 alin.
(4): “Decizia Curtii de Apel Bucuresti este definitivă si irevocabilă.”;
- Art. 26 alin.
(4): “Curtea de Apel Bucuresti se pronuntă în termen de 15 zile de la
înregistrarea contestatiei, iar hotărârea sa este definitivă si irevocabilă.”
În opinia
autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste prevederi de lege
contravin următoarelor dispozitii din Constitutie: art. 21 “Accesul liber la
justitie”, art. 24 “Dreptul la apărare”, art. 50 devenit art. 54 “Fidelitatea
fată de tară”, art. 51 devenit art. 1 alin. (5) “În România, respectarea
Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”, art. 54
devenit art. 57 “Exercitarea drepturilor si a libertătilor”, art. 123
alin. (1) devenit art. 124 alin. (1) “Justitia se înfăptuieste în numele
legii”, art. 128 devenit art. 129 “Folosirea căilor de atac”, art.
144 devenit art. 146 referitor la atributiile Curtii Constitutionale.
De asemenea,
autorul exceptiei mai invocă încălcarea Codului de procedură civilă, dispozitii
referitoare la drepturile omului si libertătile fundamentale din pactele,
tratatele si conventiile internationale ratificate de România, precum si
Declaratia Universală a Drepturilor Omului.
Examinând exceptia
de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine că aceasta vizează
dispozitiile art. 51 alin. (4), art. 52 alin. (2), art. 21 alin. (4) si art. 26
alin. (4) din Legea partidelor politice nr.
14/2003, referitoare la caracterul “definitiv si irevocabil” al deciziilor
pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti, precum si cele cu privire la încetarea
activitătii partidului si radierea lui din Registrul partidelor politice.
Aceste prevederi de lege mentin solutia de principiu cuprinsă în art. 19 alin.
(4) si art. 23 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 27/1996, cu
modificările ulterioare, care a fost abrogată, cu exceptia cap. VI - Finantarea
partidelor politice, prin art. 56 din Legea nr.
14/2003.
Or, cu privire la
constitutionalitatea textelor mentionate din Legea nr. 27/1996, Curtea s-a
pronuntat într-o cauză în care acelasi autor - Partidul Solidaritătii
Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Bună - a ridicat exceptia de
neconstitutionalitate cu invocarea încălcării acelorasi prevederi din
Constitutie si din documentele internationale indicate si în prezentul dosar
si, în esentă, pentru aceleasi considerente.
Astfel, prin
Decizia nr.
268 din 17 octombrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 815 din 11 noiembrie 2002, Curtea, respingând exceptia de
neconstitutionalitate ridicată, a statuat, în esentă, următoarele: caracterul
“definitiv” al deciziei Curtii de Apel Bucuresti nu numai că nu încalcă
prevederile constitutionale ale art. 128 (devenit art. 129), privind folosirea
căilor de atac, în conditiile legii, ci sunt în deplină concordantă cu acestea,
în sensul că reglementează contestatia împotriva hotărârii Tribunalului
Bucuresti ca o cale de atac. Or, potrivit dispozitiilor constitutionale,
reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoresti este atributul
exclusiv al legiuitorului, ceea ce se întâmplă în cazul de fată, întrucât
reglementarea este cuprinsă în lege; sustinerile referitoare la încălcarea
dispozitiilor constitutionale ale art. 21 sunt neîntemeiate, întrucât accesul
liber la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care
justitia se înfăptuieste, dar nu înseamnă că el trebuie asigurat la toate
structurile judecătoresti si la toate căile de atac.
Aceasta deoarece,
potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie [devenit art. 126 alin. (2)] si
jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, competenta si procedura de
judecată sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli
deosebite în considerarea unor situatii diferite; art. 24 din Constitutie, care
garantează dreptul la apărare, nu este încălcat, întrucât textele de lege
criticate nu contin dispozitii de natură să îngrădească drepturile procesuale
ale părtilor ori dreptul de a fi asistate de un avocat în tot cursul
procesului.
De asemenea, prin
aceeasi decizie, pronuntându-se cu privire la contrarietatea dintre textele de
lege criticate si dispozitii din documente internationale ratificate de
România, Curtea a retinut că, în legătură cu acestea, ca si în cauza de fată,
nu sunt formulate motive de neconstitutionalitate. Asa fiind, s-a constatat că
prevederile constitutionale ale art. 20, referitoare la “Tratatele
internationale privind drepturile omului”, nu sunt incidente în cauză.
Având în vedere
că, asa cum s-a arătat deja, dispozitiile art. 51 alin. (4), art. 52 alin. (2),
art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4) din Legea partidelor politice nr.
14/2003 mentin solutia de principiu cuprinsă în art. 19 alin. (4) si art.
23 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 27/1996, cu modificările
ulterioare, aceleasi considerente care au justificat Decizia Curtii nr.
268 din 17 octombrie 2002 impun respingerea prezentei exceptii de
neconstitutionalitate.
De altfel, chiar
în legătură cu dispozitiile art. 26 alin. (4) din Legea partidelor politice nr.
14/2003, sub aspectul caracterului definitiv si irevocabil al hotărârilor
Curtii de Apel Bucuresti, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat prin Decizia
nr.
119 din 25 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 246 din 10 aprilie 2003, în sensul constitutionalitătii acestora.
În plus, în acest
dosar, autorul exceptiei invocă si încălcarea prevederilor constitutionale ale
art. 50 devenit art. 54 “Fidelitatea fată de tară”, art. 51 devenit art.
1 alin. (5) “În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a
legilor este obligatorie”, art. 54 devenit art. 57 “Exercitarea
drepturilor si a libertătilor”, art. 123 alin. (1) devenit art. 124 alin.
(1) “Justitia se înfăptuieste în numele legii” si art. 144 devenit art.
146 “Atributiile” Curtii Constitutionale. Curtea constată că textele din
Constitutie mentionate nu sunt incidente în cauză, astfel că si sub acest
aspect exceptia urmează a fi respinsă.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art.
23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată,
CURTEA
În numele
legii
DECIDE:
Respinge exceptia
de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4),
în ceea ce priveste caracterul “definitiv si irevocabil” al hotărârii Curtii de
Apel Bucuresti, precum si ale art. 51 alin. (4) si art. 52 alin. (2) din Legea
partidelor politice nr.
14/2003, exceptie ridicată de Partidul Solidaritătii Democratice pentru
Sanse Egale si o Societate mai Bună în Dosarul nr. 27/PARTIDE/2000 al
Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.
Definitivă si
obligatorie.
Pronuntată în
sedinta publică din data de 24 februarie 2004.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ.
dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent
sef,
Gabriela
Dragomirescu
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind aprobarea cheltuielilor
ocazionate de organizarea de către Ministerul Justitiei - Institutul National
de Expertize Criminalistice, în perioada 21-25 septembrie 2004, a întâlnirii
grupului de lucru al expertilor în documente din reteaua europeană a
institutelor de stiinte criminalistice (ENFSI)
În temeiul art. 108
din Constitutia României, republicată, si al art. 4 alin. (5) din Ordonanta
Guvernului nr.
80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritătile
administratiei publice si institutiile publice, aprobată cu modificări si
completări prin Legea nr.
247/2002, cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Art. 1. - Se
aprobă organizarea de către Ministerul Justitiei - Institutul National de
Expertize Criminalistice, în perioada 21-25 septembrie 2004, a întâlnirii
grupului de lucru al expertilor în documente din reteaua europeană a
institutelor de stiinte criminalistice (ENFSI).
Art. 2. - (1)
Finantarea cheltuielilor ocazionate de organizarea actiunii prevăzute la art.
1, în sumă de 1.300.000 mii lei, conform devizului estimativ prevăzut în anexa
care face parte integrantă din prezenta hotărâre, se asigură din taxele
percepute pentru participare, taxele pentru ateliere, contravaloarea
închirierii spatiilor pentru expunere si, în completare, din bugetul
Ministerului Justitiei aprobat pe anul 2004.
(2) Sumele în lei
si în valută prevăzute la alin. (1) se colectează în conturi distincte,
deschise la o bancă comercială din România de către Ministerul Justitiei –
Institutul National de Expertize Criminalistice, si se utilizează pentru
finantarea cheltuielilor ocazionate de organizarea actiunii.
(3) Până la
încasarea sumelor reprezentând taxele de participare, taxele pentru ateliere si
contravaloarea închirierii spatiilor pentru expunere, finantarea cheltuielilor
ocazionate de organizarea actiunii prevăzute la art. 1 se asigură din bugetul
Ministerului Justitiei, de la capitolul “Autorităti publice”, titlul
“Subventii”.
(4) Cu suma ce
reprezintă diferenta dintre încasările din taxe de participare, taxe pentru
ateliere, contravaloarea închirierii spatiilor pentru expunere si cota-parte
din acestea, utilizată pentru finantarea actiunii prevăzute la art. 1, se
reconstituie plătile de casă efectuate potrivit alin. (3).
Art. 3. -
Utilizarea sumei alocate pentru organizarea si desfăsurarea actiunii prevăzute
la art. 1 se va face cu respectarea prevederilor legale.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
justitiei,
Rodica
Mihaela Stănoiu
Ministrul
finantelor publice,
Mihai
Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 26 februarie 2004.
Nr. 265.
ANEXĂ
DEVIZ
ESTIMATIV
privind
cheltuielile ocazionate de organizarea de către Ministerul Justitiei -
Institutul National de Expertize Criminalistice, în perioada 21-25 septembrie
2004, a întâlnirii grupului de lucru al expertilor în documente din reteaua
europeană a institutelor de stiinte criminalistice (ENFSI)
1. Cheltuieli
pentru masă 1.044.000.000 lei
- pauze pentru
cafea, prânzuri, cine speciale (5 zile x 120 de persoane)
2. Achizitionarea
de mape, bloc-notesuri si pixuri (120 de persoane) 82.000.000 lei
3. Cheltuieli
promotionale, cadouri, decoratiuni florale (120 de persoane) 87.000.000 lei
4. Turul orasului
Bucuresti, bilete de intrare la obiective turistice (120 de persoane)
87.000.000 lei
NOTĂ:
Întreaga sumă
urmează a fi acoperită:
- din taxe de
participare reprezentând echivalentul a 200-250 euro/persoană;
- din taxe pentru
ateliere reprezentând echivalentul în lei a 2 x 40 euro/persoană;
- din
contravaloarea spatiilor închiriate pentru expunerea de aparatură către firmele
străine specializate.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind desemnarea Serviciului de Telecomunicatii
Speciale ca integrator în vederea realizării unei retele de comunicatii pentru
interconectarea Casei Radio Bucuresti cu studiourile regionale, locale si
diferite puncte de transmisie din Bucuresti si din tară
În temeiul art. 108
din Constitutia României, republicată, al art. 11 lit. n) din Legea nr. 92/1996
privind organizarea si functionarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale, cu
modificările si completările ulterioare, si al art. 2 din Legea nr. 41/1994 privind
organizarea si functionarea Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii
Române de Televiziune, republicată, cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Art. 1. - Se
aprobă desemnarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale ca integrator în
vederea realizării unei retele de comunicatii pentru interconectarea Casei
Radio Bucuresti cu studiourile regionale, locale si diferite puncte de
transmisie din Bucuresti si din tară.
Art. 2. - În acest
scop Societatea Română de Radiodifuziune si Serviciul de Telecomunicatii
Speciale vor încheia, în conditiile legii, un contract de prestări de servicii
de telecomunicatii.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Directorul
Serviciului de Telecomunicatii Speciale,
Tudor
Tănase
Directorul
general al Societătii Române de Radiodifuziune,
Dragos
Seuleanu
Ministrul
finantelor publice,
Mihai
Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 26 februarie 2004.
Nr. 268.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru modificarea art. 11 alin. (1) din Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societătilor
comerciale ce detin în administrare terenuri proprietate publică si privată a
statului cu destinatie agricolă si înfiintarea Agentiei Domeniilor Statului,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 626/2001
În temeiul art.
108 din Constitutia României, republicată,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Articol unic. - Alineatul (1) al articolului 11 din Normele
metodologice de aplicare a Legii nr.
268/2001 privind privatizarea societătilor comerciale ce detin în
administrare terenuri proprietate publică si privată a statului cu destinatie
agricolă si înfiintarea Agentiei Domeniilor Statului, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr.
626/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din
17 iulie 2001, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va
avea următorul cuprins:
“Art. 11. - (1)
Sediul central al A.D.S. este în municipiul Bucuresti, str. Stirbei Vodă nr.
43, sectorul 1.”
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
agriculturii, pădurilor, apelor si mediului,
Ilie Sârbu
Ministrul
finantelor publice,
Mihai
Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 26 februarie 2004.
Nr. 270.