MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 172 (XVI) - Nr. 216 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 11 martie 2004

SUMAR

LEGI SI DECRETE

27. - Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 77/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

94. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 77/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 65 din 24 februarie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (4), art. 26 alin. (4), art. 51 alin. (4) si art. 52 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

265. - Hotãrâre privind aprobarea cheltuielilor ocazionate de organizarea de cãtre Ministerul Justitiei - Institutul National de Expertize Criminalistice, în perioada 21-25 septembrie 2004, a întâlnirii grupului de lucru al expertilor în documente din reteaua europeanã a institutelor de stiinte criminalistice (ENFSI)

268. - Hotãrâre privind desemnarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale ca integrator în vederea realizãrii unei retele de comunicatii pentru interconectarea Casei Radio Bucuresti cu studiourile regionale, locale si diferite puncte de transmisie din Bucuresti si din tarã

270. - Hotãrâre pentru modificarea art. 11 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãtilor comerciale ce detin în administrare terenuri proprietate publicã si privatã a statului cu destinatie agricolã si înfiintarea Agentiei Domeniilor Statului, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 626/2001

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 77/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

Articol unic. - Se aprobã Ordonanta Guvernului nr. 77 din 28 august 2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, adoptatã în temeiul art. 1 pct. III. 11 din Legea nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 30 august 2003, cu urmãtoarele modificãri si completãri:

1. La articolul I punctul 1, alineatul (1) al articolului 2 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 2. - (1) Potrivit prezentei ordonante, prin discriminare se întelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferintã, pe bazã de rasã, nationalitate, etnie, limbã, religie, categorie socialã, convingeri, sex, orientare sexualã, vârstã, handicap, boalã cronicã necontagioasã, infectare HIV sau apartenentã la o categorie defavorizatã, care are ca scop sau efect restrângerea ori înlãturarea recunoasterii, folosintei sau exercitãrii, în conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social si cultural sau în orice alte domenii ale vietii publice.”

2. La articolul I punctul 1, dupã alineatul (1) al articolului 2 se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu urmãtorul cuprins:

“(1¹) Dispozitia de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevãzute la alin. (1) este consideratã discriminare în întelesul prezentei ordonante.”

3. La articolul I punctul 1, dupã alineatul (3) al articolului 2 se introduce un nou alineat, alineatul (3¹), cu urmãtorul cuprins:

“(3¹) Constituie hãrtuire si se sanctioneazã contraventional orice comportament pe criteriu de rasã, nationalitate, etnie, limbã, religie, categorie socialã, convingeri, gen, orientare sexualã, apartenentã la o categorie defavorizatã, vârstã, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.”

4. La articolul I punctul 1, alineatul (5) al articolului 2 va avea urmãtorul cuprins:

“(5) Constituie victimizare si se sanctioneazã contraventional conform prezentei ordonante orice tratament advers, venit ca reactie la o plângere sau actiune în justitie cu privire la încãlcarea principiului tratamentului egal si al nediscriminãrii.”

5. La articolul I punctul 6, alineatul (1) al articolului 20 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 20. - (1) Contraventiile prevãzute la art. 5-8, art. 10, art. 15 alin. (1), (3) si (6), art. 16, art. 17 alin. (1), art. 18 si 19 se sanctioneazã cu amendã de la 2.000.000 lei la 20.000.000 lei, dacã discriminarea vizeazã o persoanã fizicã, respectiv cu amendã de la 4.000.000 lei la 40.000.000 lei, dacã discriminarea vizeazã un grup de persoane sau o comunitate.”

6. La articolul I punctul 7, alineatul (3) al articolului 20 va avea urmãtorul cuprins:

“(3) Dispozitiile prezentei ordonante se completeazã cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile ulterioare.”

7. La articolul I punctul 8, alineatul (4) al articolului 20 se abrogã.

8. La articolul I punctul 9, alineatul (6) al articolului 20 va avea urmãtorul cuprins:

“(6) Nerespectarea obligatiilor prevãzute la alin. (5) constituie contraventie si se sanctioneazã cu amendã de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei.”

9. La articolul I, dupã punctul 9 se introduc trei puncte noi, punctele 9¹-9³, cu urmãtorul cuprins:

“9¹. La articolul 21, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:

«(4) Dovada discriminãrii se poate face prin orice mijloc de probã, inclusiv înregistrãri audio si video.»

92. Articolul 22 va avea urmãtorul cuprins:

«Art. 22. - (1) Organizatiile neguvernamentale care au ca scop protectia drepturilor omului sau care au interes legitim în combaterea discriminãrii au calitate procesualã activã în cazul în care discriminarea se manifestã în domeniul lor de activitate si aduce atingere unei comunitãti sau unui grup de persoane.

(2) Organizatiile prevãzute la alin. (1) au calitate procesualã activã si în cazul în care discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, la cererea acesteia din urmã.»

93. Titlul capitolului III va avea urmãtorul cuprins:

«CAPITOLUL III

Dispozitii procedurale si sanctiuni»”

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 16 februarie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicatã.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

RADU VASILE

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 17 februarie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicatã.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

Bucuresti, 5 martie 2004.

Nr. 27.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 77/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicatã,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 77/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare si se dispune publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 4 martie 2004.

Nr. 94.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 65

din 24 februarie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (4), art. 26 alin. (4), art. 51 alin. (4) si art. 52 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003

Nicolae Popa - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Dana Titian - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4), în ceea ce priveste caracterul “definitiv si irevocabil” al hotãrârii Curtii de Apel Bucuresti, precum si ale art. 51 alin. (4) si art. 52 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. Exceptia a fost ridicatã de Partidul Solidaritãtii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Bunã în Dosarul nr. 27/PARTIDE/2000 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilã.

La apelul nominal rãspund autorul exceptiei, prin presedinte Ioan Antonescu, precum si partea Elena Lupu, constatându-se lipsa pãrtilor Stefania Viorica Oprea, Marcel Coandã, Ramona Oprea, Stefan Oprea, Cãtãlina Coandã, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

Reprezentantul autorului exceptiei solicitã admiterea acesteia, arãtând cã textele de lege criticate încalcã prevederile constitutionale ale art. 21, 24, 50, 51, 54, 123, art. 125 alin. (1), art. 128 si art. 144 lit. c), precum si dispozitii din pactele, tratatele si conventiile internationale referitoare la drepturile omului si libertãtile fundamentale, ratificate de România si care, potrivit art. 20 din Constitutie, fac parte din dreptul intern.

Partea Elena Lupu solicitã, de asemenea, admiterea exceptiei, invocând încãlcarea acelorasi prevederi constitutionale si conventionale arãtate de reprezentantul autorului exceptiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, întrucât apreciazã cã dispozitiile criticate din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt constitutionale.

C URTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:

Prin Încheierea din 27 august 2003, pronuntatã în Dosarul nr. 27/PARTIDE/2000, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor, în ordinea invocãrii, art. 51 alin. (4), art. 52 alin. (2), precum si art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4), în ceea ce priveste caracterul “definitiv si irevocabil” al hotãrârii Curtii de Apel Bucuresti, toate din Legea partidelor politice nr. 14/2003.

Exceptia a fost ridicatã de Partidul Solidaritãtii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Bunã într-o cauzã având ca obiect înregistrarea acestui partid politic.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine cã prevederile de lege criticate sunt contrare “dispozitiilor Constitutiei României, art. 21, 24, 50, 51, 54, 123, 125 (1), în general, si art. 128 si 144 (c), în special, raportate la Codul de procedurã civilã, inclusiv pactele, tratatele si conventiile internationale semnate de România ca parte si ratificate de Parlamentul tãrii noastre, toate acestea fãcând parte din dreptul intern”. În esentã, în opinia autorului exceptiei, prin textele de lege mentionate “au fost si sunt afectati zeci de mii de români cu drept de vot”, întrucât “cei interesati au reusit sã goleascã de continut si sã anuleze multe drepturi fundamentale ale românilor prevãzute în Legea fundamentalã”, si anume: libera dezvoltare a cetãtenilor, dreptatea si pluralismul politic, “pe calea refuzului abuziv de a fi judecate si solutionate cererile de recurs pentru înregistrarea Partidului Solidaritãtii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Bunã”; egalitatea între cetãteni; pluralismul politic; tratatele, pactele si conventiile internationale ratificate de România si care fac parte din dreptul intern, precum si Declaratia Universalã a Drepturilor Omului. De asemenea, în legãturã cu Legea nr. 14/2003 se mai sustine cã aceasta: “reprezintã un cos cu bile negre pentru cei care trebuiau sã onoreze obligatiile asumate prin numeroasele acte normative internationale la care România este parte – documente ratificate de Parlamentul acestei tãri, care trebuie sã asigure conditii normale de atingere a standardelor enuntate în Carta Natiunilor Unite, în Declaratia Universalã a Drepturilor Omului”; nesocoteste cu arogantã Constitutia României; constituie o ofensã grea adusã Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si o atitudine impardonabilã fatã de idealurile lumii civilizate; anuleazã dreptul sfânt la asociere si dreptul de a candida si de a fi ales; reprezintã un afront fatã de Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, în general, si fatã de protocoalele aditionale la acesta; reprezintã o umilire a multor milioane de români cu drept de vot, contrar Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale; reprezintã o nesocotire gravã la adresa Conventiei pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, precum si a protocoalelor aditionale la aceasta; încurajeazã incomensurabil atitudinile si formele de discriminare contra Conventiei pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilã apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate ridicatã este neîntemeiatã, “întrucât legiuitorul are posibilitatea sã prevadã cãile de atac pe care le considerã oportune, în functie si de finalitatea actului normativ”.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã, în esentã, criticile formulate vizeazã aspecte de naturã politicã si situatii de fapt cu privire la care Curtea Constitutionalã nu este competentã sã se pronunte. În legãturã cu invocarea încãlcãrii prevederilor art. 11 si 20 din Constitutie, considerã cã acestea nu sunt incidente si relevante în solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cu privire la sustinerile referitoare la nesocotirea prevederilor constitutionale ale art. 21, aratã cã, în sensul jurisprudentei Curtii Constitutionale, accesul liber la justitie nu înseamnã asigurarea accesului la toate structurile judecãtoresti si la exercitarea tuturor cãilor de atac, ci numai la cele stabilite prin lege. În sfârsit, mai aratã cã din continutul textelor de lege criticate nu rezultã cã ele ar contraveni dreptului la apãrare, prevãzut de art. 24 din Constitutie, si nici art. 129 din aceasta, referitor la folosirea cãilor de atac.

Guvernul apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate ridicatã este neîntemeiatã. Astfel, în legãturã cu invocarea încãlcãrii prin dispozitiile de lege criticate a prevederilor art. 21, 24, 125 si 128 din Constitutie, se aratã cã “persoanele interesate au posibilitatea de a apela la instantele judecãtoresti, de a fi apãrate si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditioneazã într-o societate democraticã procesul echitabil”. Tot astfel, din interpretarea dispozitiilor constitutionale ale art. 125 si 128 rezultã cã reglementarea cãilor ordinare sau extraordinare de atac “este de competenta exclusivã a legiuitorului, care poate institui reguli speciale de procedurã în considerarea unor situatii deosebite cum ar fi asigurarea celeritãtii judecãrii cauzei”. Respectând aceste dispozitii constitutionale, legiuitorul a stabilit cã hotãrârea Tribunalului Bucuresti de înregistrare sau respingere a înregistrãrii unui partid politic poate fi contestatã în fata Curtii de Apel Bucuresti, ceea ce asigurã accesul liber la un grad de jurisdictie. Aratã cã, asa cum s-a retinut în jurisprudenta Curtii Constitutionale, de exemplu prin Decizia Plenului nr. 1 din 18 februarie 1994, “art. 13 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale nu impune un anumit numãr al gradelor de jurisdictie sau un anumit numãr al cãilor de atac”, iar potrivit celor statuate de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului prin hotãrârea pronuntatã în cazul “Golder împotriva Regatului Unit”, anul 1975, “Dreptul de acces la tribunale nu este absolut. Fiind vorba de un drept pe care conventia l-a recunoscut fãrã sã îl defineascã în sensul restrâns al cuvântului, existã posibilitatea limitãrilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu continutul oricãrui drept”. Asa fiind, considerã cã nici art. 20 alin. (2) din Constitutie nu este încãlcat. În legãturã cu sustinerile de neconstitutionalitate a art. 51 alin. (4) si art. 52 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, care prevãd obligativitatea publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, doar a hotãrârilor referitoare la înregistrarea si radierea partidelor politice, aratã cã “legiuitorul a avut în vedere asigurarea unei formalitãti de publicitate cu privire la partidele nou înregistrate sau radiate, întrucât publicarea se realizeazã dupã ce mentiunile respective au fost operate în Registrul partidelor politice”, care nu contine rubrici si cu privire la cererile de înregistrare respinse de instantele judecãtoresti competente. În sfârsit, aratã cã, de altfel, prevederile din Constitutie invocate nici nu au incidentã în cauzã, iar aspectele semnalate în legãturã cu privire la refuzul de eliberare a unor copii legalizate de pe hotãrârea judecãtoreascã de respingere a cererii de înregistrare a unui partid politic tin de modul de aplicare a legii, iar nu de neconcordanta cu dispozitiile constitutionale.

Avocatul Poporului considerã cã prevederile art. 51 alin. (4), art. 52 alin. (2), art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt constitutionale. Astfel, în legãturã cu sustinerile privind neconstitutionalitatea art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4) din legea criticatã prin raportare la dispozitiile art. 21 si 128 din Constitutie, aratã cã textele vizate de exceptie prevãd procedura de solutionare a cererilor pentru înregistrarea partidului politic sau modificarea statutului acestuia, iar împotriva hotãrârii de respingere a cererilor persoana interesatã poate face contestatie la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 5 zile de la data comunicãrii hotãrârii Tribunalului Bucuresti. Mai aratã cã, de altfel, “Constitutia nu contine nici o dispozitie cu privire la gradele de jurisdictie pe care trebuie sã le parcurgã procesele pânã la adoptarea solutiei finale”, iar asa cum s-a statuat în jurisprudenta Curtii Constitutionale, accesul la justitie nu presupune în toate cazurile accesul la toate structurile judecãtoresti si la toate cãile de atac prevãzute de lege, competenta reglementãrii lor revenind, potrivit dispozitiilor constitutionale ale art. 125, exclusiv legiuitorului. În ceea ce priveste invocarea încãlcãrii art. 24 din Constitutie, aratã cã textele de lege criticate “nu contin dispozitii de naturã sã îngrãdeascã drepturile procesuale ale pãrtilor ori dreptul de a fi asistate de un avocat în tot cursul procesului”, iar prevederile constitutionale ale art. 47 nu sunt incidente în cauzã.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicatã, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, în ordinea invocãrii lor, prevederile art. 51 alin. (4) si art. 52 alin. (2), în ceea ce priveste caracterul “definitiv si irevocabil” al deciziei Curtii de Apel Bucuresti, precum si art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4), toate din Legea partidelor politice nr. 14/2003. Textele de lege criticate prevãd:

- Art. 51 alin. (4): “Înregistrarea si radierea partidelor politice, operate în Registrul partidelor politice, se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.”;

- Art. 52 alin. (2): “Prevederile art. 51 alin. (2)-(4) se aplicã în mod corespunzãtor.”;

- Art. 21 alin. (4): “Decizia Curtii de Apel Bucuresti este definitivã si irevocabilã.”;

- Art. 26 alin. (4): “Curtea de Apel Bucuresti se pronuntã în termen de 15 zile de la înregistrarea contestatiei, iar hotãrârea sa este definitivã si irevocabilã.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste prevederi de lege contravin urmãtoarelor dispozitii din Constitutie: art. 21 “Accesul liber la justitie”, art. 24 “Dreptul la apãrare”, art. 50 devenit art. 54 “Fidelitatea fatã de tarã”, art. 51 devenit art. 1 alin. (5) “În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”, art. 54 devenit art. 57 “Exercitarea drepturilor si a libertãtilor”, art. 123 alin. (1) devenit art. 124 alin. (1) “Justitia se înfãptuieste în numele legii”, art. 128 devenit art. 129 “Folosirea cãilor de atac”, art. 144 devenit art. 146 referitor la atributiile Curtii Constitutionale.

De asemenea, autorul exceptiei mai invocã încãlcarea Codului de procedurã civilã, dispozitii referitoare la drepturile omului si libertãtile fundamentale din pactele, tratatele si conventiile internationale ratificate de România, precum si Declaratia Universalã a Drepturilor Omului.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicatã, Curtea retine cã aceasta vizeazã dispozitiile art. 51 alin. (4), art. 52 alin. (2), art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, referitoare la caracterul “definitiv si irevocabil” al deciziilor pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti, precum si cele cu privire la încetarea activitãtii partidului si radierea lui din Registrul partidelor politice. Aceste prevederi de lege mentin solutia de principiu cuprinsã în art. 19 alin. (4) si art. 23 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 27/1996, cu modificãrile ulterioare, care a fost abrogatã, cu exceptia cap. VI - Finantarea partidelor politice, prin art. 56 din Legea nr. 14/2003.

Or, cu privire la constitutionalitatea textelor mentionate din Legea nr. 27/1996, Curtea s-a pronuntat într-o cauzã în care acelasi autor - Partidul Solidaritãtii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Bunã - a ridicat exceptia de neconstitutionalitate cu invocarea încãlcãrii acelorasi prevederi din Constitutie si din documentele internationale indicate si în prezentul dosar si, în esentã, pentru aceleasi considerente.

Astfel, prin Decizia nr. 268 din 17 octombrie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 11 noiembrie 2002, Curtea, respingând exceptia de neconstitutionalitate ridicatã, a statuat, în esentã, urmãtoarele: caracterul “definitiv” al deciziei Curtii de Apel Bucuresti nu numai cã nu încalcã prevederile constitutionale ale art. 128 (devenit art. 129), privind folosirea cãilor de atac, în conditiile legii, ci sunt în deplinã concordantã cu acestea, în sensul cã reglementeazã contestatia împotriva hotãrârii Tribunalului Bucuresti ca o cale de atac. Or, potrivit dispozitiilor constitutionale, reglementarea cãilor de atac împotriva hotãrârilor judecãtoresti este atributul exclusiv al legiuitorului, ceea ce se întâmplã în cazul de fatã, întrucât reglementarea este cuprinsã în lege; sustinerile referitoare la încãlcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 21 sunt neîntemeiate, întrucât accesul liber la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justitia se înfãptuieste, dar nu înseamnã cã el trebuie asigurat la toate structurile judecãtoresti si la toate cãile de atac.

Aceasta deoarece, potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie [devenit art. 126 alin. (2)] si jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, competenta si procedura de judecatã sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite în considerarea unor situatii diferite; art. 24 din Constitutie, care garanteazã dreptul la apãrare, nu este încãlcat, întrucât textele de lege criticate nu contin dispozitii de naturã sã îngrãdeascã drepturile procesuale ale pãrtilor ori dreptul de a fi asistate de un avocat în tot cursul procesului.

De asemenea, prin aceeasi decizie, pronuntându-se cu privire la contrarietatea dintre textele de lege criticate si dispozitii din documente internationale ratificate de România, Curtea a retinut cã, în legãturã cu acestea, ca si în cauza de fatã, nu sunt formulate motive de neconstitutionalitate. Asa fiind, s-a constatat cã prevederile constitutionale ale art. 20, referitoare la “Tratatele internationale privind drepturile omului”, nu sunt incidente în cauzã.

Având în vedere cã, asa cum s-a arãtat deja, dispozitiile art. 51 alin. (4), art. 52 alin. (2), art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 mentin solutia de principiu cuprinsã în art. 19 alin. (4) si art. 23 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 27/1996, cu modificãrile ulterioare, aceleasi considerente care au justificat Decizia Curtii nr. 268 din 17 octombrie 2002 impun respingerea prezentei exceptii de neconstitutionalitate.

De altfel, chiar în legãturã cu dispozitiile art. 26 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, sub aspectul caracterului definitiv si irevocabil al hotãrârilor Curtii de Apel Bucuresti, Curtea Constitutionalã s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 119 din 25 martie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 10 aprilie 2003, în sensul constitutionalitãtii acestora.

În plus, în acest dosar, autorul exceptiei invocã si încãlcarea prevederilor constitutionale ale art. 50 devenit art. 54 “Fidelitatea fatã de tarã”, art. 51 devenit art. 1 alin. (5) “În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”, art. 54 devenit art. 57 “Exercitarea drepturilor si a libertãtilor”, art. 123 alin. (1) devenit art. 124 alin. (1) “Justitia se înfãptuieste în numele legii” si art. 144 devenit art. 146 “Atributiile” Curtii Constitutionale. Curtea constatã cã textele din Constitutie mentionate nu sunt incidente în cauzã, astfel cã si sub acest aspect exceptia urmeazã a fi respinsã.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicatã, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (4) si art. 26 alin. (4), în ceea ce priveste caracterul “definitiv si irevocabil” al hotãrârii Curtii de Apel Bucuresti, precum si ale art. 51 alin. (4) si art. 52 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, exceptie ridicatã de Partidul Solidaritãtii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Bunã în Dosarul nr. 27/PARTIDE/2000 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilã.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 24 februarie 2004.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Gabriela Dragomirescu

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind aprobarea cheltuielilor ocazionate de organizarea de cãtre Ministerul Justitiei - Institutul National de Expertize Criminalistice, în perioada 21-25 septembrie 2004, a întâlnirii grupului de lucru al expertilor în documente din reteaua europeanã a institutelor de stiinte criminalistice (ENFSI)

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, si al art. 4 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãtile administratiei publice si institutiile publice, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 247/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã organizarea de cãtre Ministerul Justitiei - Institutul National de Expertize Criminalistice, în perioada 21-25 septembrie 2004, a întâlnirii grupului de lucru al expertilor în documente din reteaua europeanã a institutelor de stiinte criminalistice (ENFSI).

Art. 2. - (1) Finantarea cheltuielilor ocazionate de organizarea actiunii prevãzute la art. 1, în sumã de 1.300.000 mii lei, conform devizului estimativ prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre, se asigurã din taxele percepute pentru participare, taxele pentru ateliere, contravaloarea închirierii spatiilor pentru expunere si, în completare, din bugetul Ministerului Justitiei aprobat pe anul 2004.

(2) Sumele în lei si în valutã prevãzute la alin. (1) se colecteazã în conturi distincte, deschise la o bancã comercialã din România de cãtre Ministerul Justitiei – Institutul National de Expertize Criminalistice, si se utilizeazã pentru finantarea cheltuielilor ocazionate de organizarea actiunii.

(3) Pânã la încasarea sumelor reprezentând taxele de participare, taxele pentru ateliere si contravaloarea închirierii spatiilor pentru expunere, finantarea cheltuielilor ocazionate de organizarea actiunii prevãzute la art. 1 se asigurã din bugetul Ministerului Justitiei, de la capitolul “Autoritãti publice”, titlul “Subventii”.

(4) Cu suma ce reprezintã diferenta dintre încasãrile din taxe de participare, taxe pentru ateliere, contravaloarea închirierii spatiilor pentru expunere si cota-parte din acestea, utilizatã pentru finantarea actiunii prevãzute la art. 1, se reconstituie plãtile de casã efectuate potrivit alin. (3).

Art. 3. - Utilizarea sumei alocate pentru organizarea si desfãsurarea actiunii prevãzute la art. 1 se va face cu respectarea prevederilor legale.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul justitiei,

Rodica Mihaela Stãnoiu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 26 februarie 2004.

Nr. 265.

ANEXÃ

DEVIZ ESTIMATIV

privind cheltuielile ocazionate de organizarea de cãtre Ministerul Justitiei - Institutul National de Expertize Criminalistice, în perioada 21-25 septembrie 2004, a întâlnirii grupului de lucru al expertilor în documente din reteaua europeanã a institutelor de stiinte criminalistice (ENFSI)

1. Cheltuieli pentru masã 1.044.000.000 lei

- pauze pentru cafea, prânzuri, cine speciale (5 zile x 120 de persoane)

2. Achizitionarea de mape, bloc-notesuri si pixuri (120 de persoane) 82.000.000 lei

3. Cheltuieli promotionale, cadouri, decoratiuni florale (120 de persoane) 87.000.000 lei

4. Turul orasului Bucuresti, bilete de intrare la obiective turistice (120 de persoane) 87.000.000 lei

Total costuri estimate: 1.300.000.000 lei

NOTÃ:

Întreaga sumã urmeazã a fi acoperitã:

- din taxe de participare reprezentând echivalentul a 200-250 euro/persoanã;

- din taxe pentru ateliere reprezentând echivalentul în lei a 2 x 40 euro/persoanã;

- din contravaloarea spatiilor închiriate pentru expunerea de aparaturã cãtre firmele strãine specializate.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind desemnarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale ca integrator în vederea realizãrii unei retele de comunicatii pentru interconectarea Casei Radio Bucuresti cu studiourile regionale, locale si diferite puncte de transmisie din Bucuresti si din tarã

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, al art. 11 lit. n) din Legea nr. 92/1996 privind organizarea si functionarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si al art. 2 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societãtii Române de Radiodifuziune si Societãtii Române de Televiziune, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - Se aprobã desemnarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale ca integrator în vederea realizãrii unei retele de comunicatii pentru interconectarea Casei Radio Bucuresti cu studiourile regionale, locale si diferite puncte de transmisie din Bucuresti si din tarã.

Art. 2. - În acest scop Societatea Românã de Radiodifuziune si Serviciul de Telecomunicatii Speciale vor încheia, în conditiile legii, un contract de prestãri de servicii de telecomunicatii.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale,

Tudor Tãnase

Directorul general al Societãtii Române de Radiodifuziune,

Dragos Seuleanu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 26 februarie 2004.

Nr. 268.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru modificarea art. 11 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãtilor comerciale ce detin în administrare terenuri proprietate publicã si privatã a statului cu destinatie agricolã si înfiintarea Agentiei Domeniilor Statului, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 626/2001

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Articol unic. - Alineatul (1) al articolului 11 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãtilor comerciale ce detin în administrare terenuri proprietate publicã si privatã a statului cu destinatie agricolã si înfiintarea Agentiei Domeniilor Statului, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 626/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 17 iulie 2001, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 11. - (1) Sediul central al A.D.S. este în municipiul Bucuresti, str. Stirbei Vodã nr. 43, sectorul 1.”

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul agriculturii, pãdurilor, apelor si mediului,

Ilie Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 26 februarie 2004.

Nr. 270.