MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 218             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE             Vineri, 12 martie 2004

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

29. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 507/2002 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice

 

96. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 507/2002 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice

 

30. - Lege pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern

 

97. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern

 

32. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 120/2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel International Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire si finantare a autostrăzii Brasov-Cluj-Bors

 

99. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 120/2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel International Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire si finantare a autostrăzii Brasov-Cluj-Bors

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 62 din 17 februarie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.063. - Ordin al ministrului culturii si cultelor privind clasarea Ruinelor Hanului Stavropoleos, situate în municipiul Bucuresti, la intersectia străzilor Postei si Stavropoleos, sectorul 3

 

3.327. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului privind înfiintarea Departamentului de studii postuniversitare de formare a interpretilor de conferintă în cadrul Universitătii din Bucuresti

 

3.328. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării si tineretului privind înfiintarea Departamentului de studii postuniversitare de formare a interpretilor de conferintă în cadrul Universitătii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 507/2002 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119 din 4 noiembrie 2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 507/2002 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 5 noiembrie 2003, cu următoarea modificare:

Articolul unic va avea următorul cuprins:

“Articol unic. - Termenul prevăzut la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 507/2002 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 6 august 2002, precum si cel prevăzut la art. 19 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 507/2002 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 58/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 20 februarie 2003, se prorogă până la data de 30 septembrie 2004.”

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 4 decembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 17 februarie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

 

Bucuresti, 5 martie 2004.

Nr. 29.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 507/2002 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articolul unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 507/2002 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice de către persoane fizice si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 4 martie 2004.

Nr. 96.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Articolul 1 din Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 28 iulie 2000, se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - (1) Pensionarii din sistemul public de pensii, precum si pensionarii din celelalte sisteme proprii de asigurări sociale beneficiază anual de un total de 6 călătorii simple cu reducere de 50% din tariful stabilit pentru călătoriile pe calea ferată cu trenuri de persoane ori accelerate fără regim de rezervare clasa a II-a, cu mijloace auto sau cu navele de călători clasa a II-a, la transportul intern în comun, între localităti.

(2) Călătoriile simple pentru pensionari, cu reducere de 50% din tariful stabilit pentru trenuri de persoane ori accelerate fără regim de rezervare clasa a II-a sau pentru mijloace de transport intern, auto ori naval, vor fi asigurate atât de unitătile cu capital de stat, cât si de societătile comerciale cu capital privat.

(3) De facilitatea prevăzută la alin. (1) nu beneficiază pensionarii care au dreptul la călătorii gratuite, stabilite în baza altor prevederi legale.”

Art. II. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 iulie 2004.

Art. III. - Până la termenul prevăzut la art. II, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.287/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 22 decembrie 2000, vor fi modificate în mod corespunzător.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 12 februarie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DAN MIRCEA POPESCU

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 17 februarie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Bucuresti, 5 martie 2004.

Nr. 30.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 4 martie 2004.

Nr. 97.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 120/2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel International Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire si finantare a autostrăzii Brasov-Cluj-Bors

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 120 din 18 noiembrie 2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel International Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire si finantare a autostrăzii Brasov-Cluj-Bors, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 27 noiembrie 2003.

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 17 decembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 17 februarie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

VIOREL HREBENCIUC

 

Bucuresti, 5 martie 2004.

Nr. 32.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 120/2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel International Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire si finantare a autostrăzii Brasov-Cluj-Bors

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 120/2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Natională de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România - S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel International Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire si finantare a autostrăzii Brasov-Cluj-Bors si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 4 martie 2004.

Nr. 99.

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 62

din 17 februarie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Asociatia Natională a Cooperatiei Mestesugăresti - UCECOM în Dosarul nr. 3.358/2001 al Tribunalului Constanta - Sectia civilă.

La apelul nominal se prezintă autoarea exceptiei, prin consilier juridic, si partea Societatea Comercială “CARMEN SILVA 2000”-S.A. din Eforie Sud, prin avocat.

Autoarea exceptiei de neconstitutionalitate sustine admiterea acesteia, arătând că, prin exceptarea imobilelor care au suferit transformări de la restituirea în natură către fostii proprietari, se încalcă dispozitiile constitutionale privind garantarea proprietătii private, care prevăd, ca unică modalitate de cedare a proprietătii, exproprierea. Asa fiind, prin asimilarea imobilului transformat unui imobil nou se perpetuează un abuz al statului care nu mai are obligatia de a restitui acel imobil, ci doar de a stabili măsuri reparatorii prin echivalent.

Avocatul părtii potrivnice apreciază că dispozitiile criticate nu contravin art. 44 din Constitutia republicată, ci instituie o modalitate specială de restituire prin echivalent, care nu echivalează cu o expropriere, întrucât imobilul în cauză nu face obiectul dreptului de proprietate al persoanei îndreptătite la restituire.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că aplicarea unor măsuri reparatorii prin echivalent, în cazul expres prevăzut al imobilelor care au suportat modificări de natură a le transforma în imobile noi, nu contravine prevederilor constitutionale referitoare la protectia proprietătii private, cu atât mai mult cu cât legiuitorul a lăsat la latitudinea părtilor posibilitatea realizării unui acord cu privire la respectivele imobile.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 9 aprilie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 3.358/2001, Tribunalul Constanta - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Asociatia Natională a Cooperatiei Mestesugăresti - UCECOM.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se arată că art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 apare ca fiind vădit neconstitutional în raport cu prevederile constitutionale ale art. 41 alin. (1) si (3), cu art. 481 din Codul civil, potrivit căruia “Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică si primind o dreaptă si prealabilă despăgubire”, precum si cu întreaga reglementare a Legii nr. 10/2001. Astfel, se apreciază că în cazul prevăzut de lit. c) a art. 18 din lege nu se poate retine o situatie de imposibilitate fizică de restituire în natură si, prin urmare, atâta timp cât imobilul preluat abuziv există, dar a fost transformat, devenind un imobil nou, restituirea în natură trebuie să fie obligatorie, persoana căreia i se restituie având obligatia de despăgubire în ceea ce priveste îmbunătătirile care au condus la cresterea valorii imobilului. Or, textul de lege criticat reglementează situatia în care proprietarul este silit să cedeze proprietatea sa, fără dreaptă si prealabilă despăgubire, contravenind normei constitutionale cuprinse în art. 41 alin. (3).

Tribunalul Constanta - Sectia civilă apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, măsura reparatorie prin echivalent prevăzută de art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 fiind instituită de legiuitor pentru situatia în care nu există posibilitatea obiectivă de restituire în natură atunci când imobilul, prin lucrările efectuate, a suferit transformări esentiale, de natură a impune calificarea sa ca imobil nou în raport cu cel preluat.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Guvernul consideră că, în situatia în care vechiul imobil nu mai există în materialitatea sa ori a fost înlocuit cu un altul nou, nu se poate pune problema unei restituiri în natură, ci a unei măsuri reparatorii prin echivalent. Asa fiind, acoperirea prejudiciului suferit de persoana îndreptătită prin acordarea acestor despăgubiri reprezintă tocmai o aplicare a principiului constitutional privind protectia dreptului de proprietate privată, si nicidecum o încălcare a lui. Pe de altă parte, măsura reparatorie prin echivalent nu poate fi considerată o expropriere cu atât mai mult cu cât persoana îndreptătită nu posedă titlul de proprietate asupra imobilului,

care să ateste calitatea de proprietar.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia României, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001.

Textul legal criticat are următorul continut:

- Art. 18 lit. c): “Măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent si în următoarele cazuri: […]

c) imobilul a fost transformat, astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat, dacă părtile nu au convenit altfel.”

Autoarea exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 41 alin. (1) si (3) din Constitutie, care, ulterior sesizării, a fost revizuită prin Legea de revizuire a Constitutiei României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicată de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constitutie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor si dându-se textelor o nouă numerotare. După republicare, textele constitutionale invocate au următoarea numerotare si continut:

- Art. 44 alin. (1) si (3): “(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. [...]

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire.”

Examinând exceptia de neconstitutionale, Curtea constată că dispozitiile Legii nr. 10/2001 au instituit o procedură administrativă sui-generis având ca obiect restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu valabil, de către stat sau de către alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent de destinatia lor, detinute la data intrării în vigoare de persoanele juridice prevăzute de art. 20 alin. (1).

Textul de lege criticat este considerat a fi în contradictie cu art. 44 alin. (1) si (3) din Constitutia republicată, întrucât, în opinia autoarei exceptiei, prin stabilirea de măsuri reparatorii numai în echivalent atunci când imobilul a fost transformat, astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat, statul îsi încalcă obligatia, constitutional asumată, de a ocroti proprietatea, care, astfel, încetează de a mai fi inviolabilă.

O atare critică este evident nefondată în situatiile în care obiectul notificării îl constituie un imobil preluat de stat cu titlu. Asa cum Curtea a statuat în precedent, prin efectul unei atare preluări, proprietarul initial al imobilului a pierdut titlul de proprietate în favoarea statului, care, în această calitate, este îndreptătit să exercite toate prerogativele dreptului său asupra bunului. Altfel spus, titularul initial al dreptului de proprietate, nemaiavând calitatea de proprietar la data notificării persoanei juridice detinătoare, ci doar posibilitatea de a obtine reconstituirea acesteia, nu are cum să invoce încălcarea - pe calea reglementării criticate - a unui drept pe care nu-l mai are.

Asadar, sub acest aspect, nu există nici o contradictie între textul de lege prevăzut de art. 18 lit. c) si principiul constitutional al inviolabilitătii dreptului de proprietate consacrat de art. 44 din Legea fundamentală, motiv pentru care Curtea constată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În ceea ce priveste imobilele preluate fără un titlu valabil de către stat, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, persoanele care au fost deposedate de aceste imobile si-au păstrat calitatea de proprietari de la data preluării. Însă nici în asemenea situatii nu există temeiuri care să impună si să justifice calificarea reglementării în cauză ca fiind neconstitutională.

În argumentarea criticii sale, autorul exceptiei pleacă de la o premisă gresită constând în absolutizarea exercitiului prerogativelor dreptului său de proprietate, făcând abstractie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit căruia continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, ca si de acelea ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietătii private, “în conditiile legii”.

Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul ordinar este asadar competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în acceptiunea principială conferită de Constitutie, în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste limitări rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea constată că, prin reglementarea dedusă controlului, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele si potrivit competentei sale constitutionale.

Curtea observă, de asemenea, că dispozitia criticată reprezintă o normă supletivă, legiuitorul lăsând la latitudinea părtilor, respectiv a persoanei îndreptătite la restituire si a celei detinătoare a imobilului, posibilitatea de a pune în aplicare restituirea în natură, în conditiile în care ele vor ajunge la un acord în acest sens. Însă, în situatia în care acordul de vointă nu este întrunit, măsurile reparatorii se acordă numai prin echivalent.

Optiunea legiuitorului de a stabili aceste măsuri reparatorii atunci când imobilul a fost transformat, astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat, nu vine în contradictie cu spiritul Legii nr. 10/2001, si anume cu caracterul reparator consacrat de aceasta, întrucât, în situatia în care restituirea în natură nu mai poate opera, devin aplicabile dispozitiile art. 1 alin. (2) din legea mentionată, potrivit cărora “În cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de detinător, cu acordul persoanei îndreptătite, în acordare de actiuni la societăti comerciale tranzactionate pe piata de capital, de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau de despăgubiri bănesti”.

Prin textul de lege criticat, legiuitorul reglementează acele cazuri în care imobilele preluate de stat au suferit pe perioada scursă de la data preluării modificări radicale care le-au tranformat într-o asemenea măsură încât se poate considera că acestea reprezintă imobile noi. Prin urmare, transformarea trebuie să fie esentială, astfel încât imobilul nou să fie structural deosebit de cel vechi.

Curtea apreciază că “noutatea” imobilului este o chestiune de fapt, care implică, pe lângă aspectele de ordin juridic, probleme de ordin tehnic ce au la bază criterii obiective si care pot face obiectul unei actiuni în justitie, instantele judecătoresti fiind singurele competente să stabilească aplicabilitatea art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.

Sub acest aspect, modul de interpretare si aplicare a textului de lege nu constituie o problemă de constitutionalitate, de natură a face obiectul controlului Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutia republicată, al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum si al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Asociatia Natională a Cooperatiei Mestesugăresti UCECOM în Dosarul nr. 3.358/2001 al Tribunalului Constanta - Sectia civilă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 februarie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR

 

ORDIN

privind clasarea Ruinelor Hanului Stavropoleos, situate în municipiul Bucuresti la intersectia străzilor Postei si Stravropoleos, sectorul 3

 

În temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările ulterioare,

în baza art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 742/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, cu modificările si completările ulterioare,

tinând seama de dispozitiile Ordinului ministrului culturii si cultelor nr. 2.682 din 13 iunie 2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si evidentă a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de evidentă a monumentelor istorice si a Fisei minimale de evidentă a monumentelor istorice,

având în vedere Dosarul de clasare nr. 5.147 din 28 octombrie 2003, precum si Avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice nr. 28/E din 18 decembrie 2003,

ministrul culturii si cultelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Ruinele Hanului Stavropoleos, situate în municipiul Bucuresti, la intersectia străzilor Postei si Stavropoleos, sectorul 3, se clasează, din oficiu, în grupa B.

Art. 2. - Directia pentru cultură si culte si patrimoniul cultural national Bucuresti va îndeplini în termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii prezentului ordin procedurile de comunicare.

 

Ministrul culturii si cultelor,

Răzvan Theodorescu

 

Bucuresti, 19 februarie 2004.

Nr. 2.063.

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

privind înfiintarea Departamentului de studii postuniversitare de formare a interpretilor de conferintă în cadrul Universitătii din Bucuresti

 

În conformitate cu Memorandumul nr. 1.605 din 3 decembrie 2003 privind pregătirea interpretilor români pentru a activa în structurile Comisiei Europene si ale Parlamentului European, aprobat în sedinta Guvernului din data de 27 noiembrie 2003,

având în vedere adresa Universitătii din Bucuresti,

în baza Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si în baza Hotărârii Guvernului nr. 741/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă înfiintarea Departamentului de studii postuniversitare de formare a interpretilor de conferintă, fără personalitate juridică, în cadrul Universitătii din Bucuresti, cu sediul în strada Edgar Quinet nr. 5-7, sectorul 1, Bucuresti.

Art. 2. - (1) Departamentul de studii postuniversitare de formare a interpretilor de conferintă are ca obiect de activitate formarea de interpreti de conferintă prin programe postuniversitare.

(2) Au dreptul să se înscrie si de a urma cursurile postuniversitare absolventi cu diplomă de licentă sau o diplomă echivalentă acesteia, indiferent de specializarea universitară.

(3) Durata studiilor în cadrul Departamentului de studii postuniversitare de formare a interpretilor de conferintă este de două semestre.

(4) Curricula si modalitătile de finalizare a studiilor se aprobă de către Senatul universitătii.

Art. 3. - Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului va aloca anual Departamentului de studii postuniversitare de formare a interpretilor de conferintă cifre de scolarizare sustinute de la bugetul de stat, precum si locuri cu taxă.

Art. 4. - Finantarea activitătii Departamentului de studii postuniversitare de formare a interpretilor de conferintă se va realiza de către Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului pe baza criteriilor de finantare a învătământului superior propuse de Consiliul National de Finantare a Învătământului Superior.

Art. 5. - Directia generală pentru învătământ superior, Directia generală buget finante si Universitatea din Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Alexandru Athanasiu

 

Bucuresti, 1 martie 2004.

Nr. 3.327.

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII SI TINERETULUI

 

ORDIN

privind înfiintarea Departamentului de studii postuniversitare de formare a interpretilor de conferintă în cadrul Universitătii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca

 

În conformitate cu Memorandumul nr. 1.605 din 3 decembrie 2003 privind pregătirea interpretilor români pentru a activa în structurile Comisiei Europene si ale Parlamentului European, aprobat în sedinta Guvernului din data de 27 noiembrie 2003,

având în vedere adresa Universitătii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca,

în baza Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si în baza Hotărârii Guvernului nr. 741/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei, cercetării si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă înfiintarea Departamentului de studii postuniversitare de formare a interpretilor de conferintă, fără personalitate juridică, în subordinea Universitătii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, cu sediul în str. Horea nr. 31, Cluj-Napoca, judetul Cluj.

Art. 2. - (1) Departamentul de studii postuniversitare de formare a interpretilor de conferintă are ca obiect de activitate formarea de interpreti de conferintă prin programe postuniversitare.

(2) Au dreptul să se înscrie si de a urma cursurile post-universitare absolventi cu diplomă de licentă sau o diplomă echivalentă acesteia, indiferent de specializarea universitară.

(3) Durata studiilor în cadrul Departamentului de studii postuniversitare de formare a interpretilor de conferintă este de două semestre.

(4) Curricula si modalitătile de finalizare a studiilor se aprobă de către Senatul universitătii.

Art. 3. - Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului va aloca anual Departamentului de studii postuniversitare de formare a interpretilor de conferintă cifre de scolarizare sustinute de la bugetul de stat.

Art. 4. - Finantarea activitătii Departamentului de studii postuniversitare de formare a interpretilor de conferintă se va realiza de către Ministerul Educatiei, Cercetării si Tineretului pe baza criteriilor de finantare a învătământului superior propuse de Consiliul National de Finantare a Învătământului Superior.

Art. 5. - Directia generală pentru învătământ superior, Directia generală buget finante si Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educatiei, cercetării si tineretului,

Alexandru Athanasiu

 

Bucuresti, 1 martie 2004.

Nr. 3.328.