MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 251             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE             Luni, 22 martie 2004

 

SUMAR

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 188/1999

privind Statutul functionarilor publici*)

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre functionarii publici si autoritătile si institutiile publice din administratia publică centrală si locală, denumite în continuare raporturi de serviciu.

(2) Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea, în conformitate cu dispozitiile legale, a unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient si impartial, în interesul cetătenilor, precum si al autoritătilor si institutiilor publice din administratia publică centrală si locală.


*) Republicată în temeiul art. XXVI din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 188/1999 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie 1999 si a mai fost modificată prin:

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 82/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 28 iunie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 327/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 18 iunie 2002;

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 284/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 27 decembrie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 661/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 30 noiembrie 2001;

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 291/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 29 decembrie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 308/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 12 iunie 2001;

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 2 martie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 386/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 17 iulie 2001;

- Legea nr. 743/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 si 784 bis din 11 decembrie 2001;

- Legea nr. 744/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 11 decembrie 2001;

- Legea nr. 631/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 si 863 bis din 29 noiembrie 2002;

- Legea nr. 632/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 3 decembrie 2002;

- Legea nr. 161/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003;

- Legea nr. 507/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 si 853 bis din 2 decembrie 2003;

- Legea nr. 519/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 4 decembrie 2003.

 

Art. 2. - (1) Functia publică reprezintă ansamblul atributiilor si responsabilitătilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administratia publică centrală si locală.

(2) Functionarul public este persoana numită, în conditiile prezentei legi, într-o functie publică. Persoana căreia i-a încetat raportul de serviciu din motive neimputabile ei îsi păstrează calitatea de functionar public, continuând să facă parte din corpul de rezervă al functionarilor publici.

(3) Activitătile desfăsurate de functionarii publici, care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, sunt următoarele:

a) punerea în executare a legilor si a celorlalte acte normative;

b) elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementări specifice autoritătii sau institutiei publice, precum si asigurarea avizării acestora;

c) elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor si statisticilor, precum si a documentatiei privind aplicarea si executarea legilor, necesare pentru realizarea competentei autoritătii sau institutiei publice;

d) consilierea, controlul si auditul public intern;

e) gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare;

f) colectarea creantelor bugetare;

g) reprezentarea intereselor autoritătii sau institutiei publice în raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din tară si străinătate, în limita competentelor stabilite de conducătorul autoritătii sau institutiei publice, precum si reprezentarea în justitie a autoritătii sau institutiei publice în care îsi desfăsoară activitatea;

h) realizarea de activităti în conformitate cu strategia de informatizare a administratiei publice.

(4) Functiile publice sunt prevăzute în anexa la prezenta lege.

(5) În sensul prezentei legi, totalitatea functionarilor publici din autoritătile si institutiile publice din administratia publică centrală si locală constituie corpul functionarilor publici.

Art. 3. - Principiile care stau la baza exercitării functiei publice sunt:

a) legalitate, impartialitate si obiectivitate;

b) transparentă;

c) eficientă si eficacitate;

d) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;

e) orientare către cetătean;

f) stabilitate în exercitarea functiei publice;

g) subordonare ierarhică.

Art. 4. - (1) Raporturile de serviciu se nasc si se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în conditiile legii.

(2) Exercitarea raporturilor de serviciu se realizează pe perioadă nedeterminată.

(3) Prin exceptie de la alin. (2), functiile publice pot fi ocupate pe perioadă determinată, în conditiile expres prevăzute de lege.

Art. 5. - (1) Pot beneficia de statute speciale functionarii publici care îsi desfăsoară activitatea în cadrul următoarelor servicii publice:

a) structurile de specialitate ale Parlamentului României;

b) structurile de specialitate ale Administratiei Prezidentiale;

c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;

d) serviciile diplomatice si consulare;

e) autoritatea vamală;

f) politia si alte structuri ale Ministerului Administratiei si Internelor;

g) alte servicii publice stabilite prin lege.

(2) Personalul din aparatul de lucru al autoritătilor si institutiilor publice, care efectuează activităti de secretariat, administrative, protocol, gospodărire, întretinere-reparatii si de deservire, este angajat cu contract individual de muncă.

Persoanele care ocupă aceste functii nu au calitatea de functionar public si li se aplică legislatia muncii.

Art. 6. - Prevederile prezentei legi nu se aplică:

a) personalului salariat din aparatul propriu al autoritătilor si institutiilor publice, care desfăsoară activităti de secretariat, administrative, protocol, gospodărire, întretinere-reparatii si de deservire, precum si altor categorii de personal care nu exercită prerogative de putere publică;

b) personalului salariat încadrat, pe baza încrederii personale, la cabinetul demnitarului;

c) corpului magistratilor;

d) cadrelor didactice;

e) persoanelor numite sau alese în functii de demnitate publică.

 

CAPITOLUL II

Clasificarea functiilor publice. Categorii de functionari publici

 

Art. 7. - (1) Functiile publice se clasifică după cum urmează:

a) functii publice generale si functii publice specifice;

b) functii publice din clasa I, functii publice din clasa a II-a, functii publice din clasa a III-a.

(2) Functiile publice generale reprezintă ansamblul atributiilor si responsabilitătilor cu caracter general si comun tuturor autoritătilor si institutiilor publice, în vederea realizării competentelor lor generale.

(3) Functiile publice specifice reprezintă ansamblul atributiilor si responsabilitătilor cu caracter specific unor autorităti si institutii publice, în vederea realizării competentelor lor specifice.

Art. 8. - Functiile publice se împart în trei clase, definite în raport cu nivelul studiilor necesare ocupării functiei publice, după cum urmează:

a) clasa I cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licentă sau echivalentă;

b) clasa a II-a cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă;

c) clasa a III-a cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii medii liceale, absolvite cu diplomă.

Art. 9. - (1) După nivelul atributiilor titularului functiei publice, functiile publice se împart în trei categorii după cum urmează:

a) functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici;

b) functii publice corespunzătoare categoriei functionarilor publici de conducere;

c) functii publice corespunzătoare categoriei functionarilor publici de executie.

(2) Functionarii publici numiti în functiile publice din clasele a II-a si a III-a pot ocupa numai functii publice de executie, cu exceptiile prevăzute de legile speciale.

Art. 10. - (1) Functionarii publici sunt debutanti sau definitivi.

(2) Pot fi numiti functionari publici debutanti persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei functii publice si nu îndeplinesc conditiile prevăzute de lege pentru ocuparea unei functii publice definitive.

(3) Pot fi numiti functionari publici definitivi:

a) functionarii publici debutanti, care au efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege si au obtinut rezultat corespunzător la evaluare;

b) persoanele care intră în corpul functionarilor publici prin concurs si care au vechimea în specialitatea corespunzătoare functiei publice, de minimum 12 luni, 8 luni si, respectiv, 6 luni, în functie de nivelul studiilor absolvite;

c) persoanele care au promovat programe de formare si perfectionare în administratia publică.

Art. 11. - Categoria înaltilor functionari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre următoarele functii publice:

a) secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului;

b) consilier de stat;

c) secretar general si secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

d) prefect;

e) subprefect;

f) secretar general al prefecturii, secretar general al judetului si al municipiului Bucuresti;

g) director general din cadrul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale.

Art. 12. - (1) Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una dintre următoarele functii publice:

a) secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si comunei;

b) director general adjunct, director si director adjunct din aparatul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

c) director executiv si director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si în cadrul aparatului propriu al autoritătilor administratiei publice locale;

d) sef serviciu;

e) sef birou.

(2) Functionarii publici de conducere organizează, coordonează, îndrumă si controlează activitătile prevăzute la art. 2 alin. (3), sub autoritatea unui functionar public ierarhic superior sau a unui demnitar.

Art. 13. - (1) Sunt functionari publici de executie din clasa I persoanele numite în următoarele functii publice: expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor.

(2) Sunt functionari publici de executie din clasa a II-a persoanele numite în functia publică de referent de specialitate.

(3) Sunt functionari publici de executie din clasa a III-a persoanele numite în functia publică de referent.

Art. 14. - Functiile publice de executie sunt structurate pe grade profesionale, după cum urmează:

a) superior, ca nivel maxim;

b) principal;

c) asistent;

d) debutant.

 

CAPITOLUL III

Categoria înaltilor functionari publici

 

Art. 15. - (1) Poate face parte din categoria înaltilor functionari publici persoana care îndeplineste cumulativ:

a) conditiile prevăzute la art. 50;

b) are studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licentă sau echivalentă;

c) a absolvit programe de formare specializată si perfectionare în administratia publică sau în alte domenii specifice de activitate, organizate, după caz, de Institutul National de Administratie sau de alte institutii specializate, organizate în tară sau în străinătate, ori a dobândit titlul stiintific de doctor în specialitatea functiei publice respective;

d) are cel putin 7 ani vechime în specialitatea functiei publice respective;

e) a promovat concursul organizat pentru ocuparea unei functii publice prevăzute la art. 11.

(2) În cazuri exceptionale, vechimea prevăzută la alin. (1) lit. d) poate fi redusă cu până la 3 ani de persoana care are competenta legală de numire în functia publică.

Art. 16. - (1) Concursul de admitere la programele de formare specializată în administratia publică se organizează de către Institutul National de Administratie, în baza regulamentului de organizare si desfăsurare a concursului.

(2) Regulamentul de organizare si desfăsurare a concursului de admitere la programele de formare în administratia publică, organizate de Institutul National de Administratie, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor.

Art. 17. - (1) Numirea înaltilor functionari publici se face de către:

a) Guvern, pentru functiile publice prevăzute la art. 11 lit. a) si d);

b) primul-ministru, pentru functiile publice prevăzute la art. 11 lit. b), c) si e);

c) ministrul administratiei si internelor, pentru functiile publice prevăzute la art. 11 lit. f);

d) ministrul sau, după caz, conducătorul autoritătii sau institutiei publice, pentru functiile prevăzute la art. 11 lit. g).

(2) Pentru numirea în functiile publice din categoria înaltilor functionari publici se constituie o comisie de concurs, formată din cinci personalităti, recunoscute ca specialisti în administratia publică, numite prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului administratiei si internelor.

Art. 18. - Încetarea raporturilor de serviciu ale înaltilor functionari publici se face, în conditiile legii, potrivit art. 17 alin. (1).

 

CAPITOLUL IV

Managementul functiilor publice si al functionarilor publici

 

SECTIUNEA 1

Agentia Natională a Functionarilor Publici

 

Art. 19. - (1) Pentru crearea si dezvoltarea unui corp de functionari publici profesionist, stabil si impartial se înfiintează, în subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, Agentia Natională a Functionarilor Publici, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică.

(2) Agentia Natională a Functionarilor Publici este condusă de un presedinte, cu rang de secretar de stat, numit de către primul-ministru, la propunerea ministrului administratiei si internelor. În exercitarea atributiilor care îi revin, presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici emite ordine cu caracter normativ si individual.

(3) Agentia Natională a Functionarilor Publici este finantată de la bugetul de stat.

Art. 20. - (1) Agentia Natională a Functionarilor Publici are următoarele atributii:

a) elaborează politicile si strategiile privind managementul functiei publice si al functionarilor publici;

b) elaborează si avizează proiecte de acte normative privind functia publică si functionarii publici;

c) monitorizează si controlează modul de aplicare a legislatiei privind functia publică si functionarii publici în cadrul autoritătilor si institutiilor publice;

d) elaborează reglementări comune, aplicabile tuturor autoritătilor si institutiilor publice, privind functiile publice, precum si instructiuni privind aplicarea unitară a legislatiei în domeniul functiei publice si al functionarilor publici;

e) elaborează proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici;

f) stabileste criteriile pentru evaluarea activitătii functionarilor publici;

g) centralizează propunerile de instruire a functionarilor publici, stabilite ca urmare a evaluării performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici;

h) colaborează cu Institutul National de Administratie la stabilirea tematicii specifice programelor de formare specializată în administratia publică si de perfectionare a functionarilor publici;

i) întocmeste si administrează baza de date cuprinzând evidenta functiilor publice si a functionarilor publici;

j) aprobă conditiile de participare si procedura de organizare a selectiei si recrutării pentru functiile publice generale, avizează si monitorizează recrutarea pentru functiile publice specifice;

k) realizează redistribuirea functionarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;

l) acordă asistentă de specialitate si coordonează metodologic compartimentele de resurse umane din cadrul autoritătilor si institutiilor administratiei publice centrale si locale;

m) participă la negocierile dintre organizatiile sindicale reprezentative ale functionarilor publici si Ministerul Administratiei si Internelor;

n) colaborează cu organisme si cu organizatii internationale din domeniul său de activitate;

o) elaborează anual, cu consultarea autoritătilor si institutiilor publice, Planul de ocupare a functiilor publice, pe care îl supune spre aprobare Guvernului;

p) întocmeste raportul anual cu privire la managementul functiilor publice si al functionarilor publici, pe care îl prezintă Guvernului.

(2) Agentia Natională a Functionarilor Publici îndeplineste orice alte atributii stabilite prin lege.

(3) Agentia Natională a Functionarilor Publici are legitimare procesuală activă si poate sesiza instanta de contencios administrativ competentă cu privire la:

a) actele prin care autoritătile sau institutiile publice încalcă legislatia referitoare la functia publică si functionarii publici, constatate ca urmare a activitătii proprii de control;

b) refuzul autoritătilor si institutiilor publice de a aplica prevederile legale în domeniul functiei publice si al functionarilor publici.

(4) Actul atacat potrivit alin. (3) este suspendat de drept.

(5) Presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici poate sesiza si prefectul în legătură cu actele ilegale emise de autoritătile sau institutiile publice locale.

Art. 21. - (1) Planul de ocupare a functiilor publice stabileste:

a) numărul functiilor publice rezervate promovării functionarilor publici care îndeplinesc conditiile legale;

b) numărul functiilor publice care vor fi rezervate absolventilor programelor de formare specializată în administratia publică, organizate de Institutul National de Administratie sau de institutii similare din străinătate;

c) numărul functiilor publice care vor fi ocupate prin concurs;

d) numărul functiilor publice care vor fi înfiintate;

e) numărul functiilor publice care vor fi supuse reorganizării;

f) numărul maxim de functii publice pe fiecare clasă, categorie si pe grade profesionale;

g) numărul maxim al functiilor publice de conducere.

(2) Planul prevăzut la alin. (1) se elaborează de Agentia Natională a Functionarilor Publici, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative la nivel national, si se supune spre aprobare Guvernului.

Art. 22. - Gestiunea curentă a resurselor umane si a functiilor publice este organizată si realizată, în cadrul fiecărei autorităti si institutii publice, de către un compartiment specializat, care colaborează direct cu Agentia Natională a Functionarilor Publici.

 

SECTIUNEA a 2-a

Evidenta functiilor publice si a functionarilor publici

 

Art. 23. - (1) Agentia Natională a Functionarilor Publici administrează evidenta natională a functiilor publice si a functionarilor publici, pe baza datelor transmise de autoritătile si institutiile publice.

(2) Evidenta functiilor publice si a functionarilor publici în cadrul autoritătilor si institutiilor publice se tine de Agentia Natională a Functionarilor Publici.

(3) În scopul asigurării gestionării eficiente a resurselor umane, precum si pentru urmărirea carierei functionarului public, autoritătile si institutiile publice întocmesc dosarul profesional pentru fiecare functionar public.

(4) Formatul standard al evidentei functiilor publice si a functionarilor publici, precum si continutul dosarului profesional se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Art. 24. - (1) Autoritătile si institutiile publice răspund de întocmirea si actualizarea dosarelor profesionale ale functionarilor publici si asigură păstrarea acestora în conditii de sigurantă.

(2) În cazurile de transfer sau de încetare a raporturilor de serviciu, autoritatea sau institutia publică păstrează o copie a dosarului profesional si înmânează originalul functionarului public, pe bază de semnătură.

(3) Autoritătile si institutiile publice au obligatia de a comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare, orice modificare intervenită în situatia functionarilor publici.

(4) Persoanele care au acces la datele cuprinse în evidenta natională a functiilor publice si a functionarilor publici, precum si la dosarul profesional al functionarului public au obligatia de a păstra confidentialitatea datelor cu caracter personal, în conditiile legii.

(5) La solicitarea functionarului public, autoritatea sau institutia publică este obligată să elibereze un document care să ateste activitatea desfăsurată de acesta, vechimea în muncă, în specialitate si în functia publică.

 

CAPITOLUL V

Drepturi si îndatoriri

 

SECTIUNEA 1

Drepturile functionarilor publici

 

Art. 25. - (1) Dreptul la opinie al functionarilor publici este garantat.

(2) Este interzisă orice discriminare între functionarii publici pe criterii politice, de apartenentă sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice altă asemenea natură.

Art. 26. - Functionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea prezentului statut si care îl vizează în mod direct.

Art. 27. - (1) Dreptul de asociere sindicală este garantat functionarilor publici, cu exceptia celor care sunt numiti în categoria înaltilor functionari publici, functionarilor publici de conducere si altor categorii de functionari publici cărora le este interzis acest drept prin statute speciale.

(2) Functionarii publici, cu exceptia celor prevăzuti la alin. (1), pot, în mod liber, să înfiinteze organizatii sindicale, să adere la ele si să exercite orice mandat în cadrul acestora.

(3) Functionarii publici se pot asocia în organizatii profesionale sau în alte organizatii având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale si protejarea statutului lor.

Art. 28. - Functionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă, în conditiile legii, cu respectarea principiului continuitătii si celeritătii serviciului public.

Art. 29. - (1) Pentru activitatea desfăsurată, functionarii publici au dreptul la un salariu compus din:

a) salariul de bază;

b) sporul pentru vechime în muncă;

c) suplimentul postului;

d) suplimentul gradului.

(2) Functionarii publici beneficiază de prime si alte drepturi salariale, în conditiile legii.

(3) Salarizarea functionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici.

Art. 30. - Functionarii publici care, potrivit legii, sunt obligati să poarte uniformă în timpul serviciului o primesc gratuit.

Art. 31. - (1) Functionarii publici au dreptul de a-si perfectiona în mod continuu pregătirea profesională.

(2) Pe perioada în care functionarii publici urmează forme de perfectionare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situatia în care acestea sunt:

a) organizate la initiativa ori în interesul autoritătii sau institutiei publice;

b) urmate la initiativa functionarului public, cu acordul conducătorului autoritătii sau institutiei publice;

c) organizate de Institutul National de Administratie, de centrele regionale de formare continuă pentru administratia publică locală, în conditiile legii, sau de alte institutii specializate din tară sau străinătate.

(3) În cazul în care formarea si perfectionarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2), se organizează în afara localitătii unde îsi are sediul autoritatea sau institutia publică, functionarii publici beneficiază de drepturile de delegare, în conditiile legii.

(4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare si perfectionare profesională a functionarilor publici, organizate în conditiile alin. (2) lit. a) si c), autoritătile si institutiile publice au obligatia să prevadă în bugetul annual propriu sumele necesare pentru cheltuielile respective.

Art. 32. - (1) Durata normală a timpului de lucru pentru functionarii publici este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe săptămână.

(2) Pentru orele lucrate din dispozitia conducătorului autoritătii sau institutiei publice peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare functionarii publici de executie au dreptul la recuperare sau la plata majorată cu un spor de 100% din salariul de bază. Numărul orelor plătite cu sporul de 100% nu poate depăsi 360 într-un an*).

Art. 33. - Functionarii publici, cu exceptia functionarilor publici civili din ministerele privind apărarea natională, ordinea publică si siguranta natională, pot fi alesi sau numiti într-o functie de demnitate publică, în conditiile legii.

Art. 34. - (1) Functionarii publici au dreptul, în conditiile legii, la concediu de odihnă, la concedii medicale si la alte concedii.

(2) Functionarul public are dreptul, pe lângă indemnizatia de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat**).


*) Conform Legii bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 si Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004 nr. 519/2003, aplicarea prevederilor art. 32 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, cu modificările si completările ulterioare, se suspendă până la data de 31 decembrie 2004.

Pe perioada suspendării, munca prestată peste durata normală a timpului de lucru se compensează în conditiile art. 31 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 123/2003 privind cresterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar.

**) Conform Legii bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 si Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004 nr. 519/2003, aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediul de odihnă se suspendă până la data de 31 decembrie 2004.

 

Art. 35. - În perioada concediilor de boală, a concediilor de maternitate si a celor pentru cresterea si îngrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot înceta si nu pot fi modificate decât din initiativa functionarului public în cauză.

Art. 36. - (1) Autoritătile si institutiile publice au obligatia să asigure functionarilor publici conditii normale de muncă si igienă, de natură să le ocrotească sănătatea si integritatea fizică si psihică.

(2) Functionarilor publici li se poate aproba, în mod exceptional, pentru motive de sănătate, schimbarea compartimentului în care îsi desfăsoară activitatea. Schimbarea se poate face pe o functie publică corespunzătoare, dacă functionarul public în cauză este apt profesional să îndeplinească noile atributii care îi revin.

Art. 37. - Functionarii publici beneficiază de asistentă medicală, proteze si medicamente, în conditiile legii.

Art. 38. - Functionarii publici beneficiază de pensii, precum si de celelalte drepturi de asigurări sociale de stat, potrivit legii.

Art. 39. - (1) În caz de deces al functionarului public, membrii familiei, care au, potrivit legii, dreptul la pensie de urmas, primesc pe o perioadă de 3 luni echivalentul salariului de bază din ultima lună de activitate a functionarului public decedat.

(2) În cazul în care decizia pentru pensia de urmas nu a fost emisă din vina autoritătii sau a institutiei publice în termen de 3 luni de la data decesului, aceasta va achita în continuare drepturile prevăzute la alin. (1) până la emiterea deciziei pentru pensia de urmas.

Art. 40. - (1) Functionarii publici beneficiază în exercitarea atributiilor lor de protectia legii.

(2) Autoritatea sau institutia publică este obligată să asigure protectia functionarului public împotriva amenintărilor, violentelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victimă în exercitarea functiei publice sau în legătură cu aceasta.

Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau institutia publică va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii.

Art. 41. - Autoritatea sau institutia publică este obligată să îl despăgubească pe functionarul public în situatia în care acesta a suferit, din culpa autoritătii sau a institutiei publice, un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atributiilor de serviciu.

 

SECTIUNEA a 2-a

Îndatoririle functionarilor publici

 

Art. 42. - (1) Functionarii publici au obligatia să îsi îndeplinească cu profesionalism, impartialitate si în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu si să se abtină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului functionarilor publici.

(2) Functionarii publici de conducere sunt obligati să sprijine propunerile si initiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătătirii activitătii autoritătii sau institutiei publice în care îsi desfăsoară activitatea, precum si a calitătii serviciilor publice oferite cetătenilor.

(3) Functionarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduită profesională si civică prevăzute de lege.

Art. 43. - (1) Functionarii publici au obligatia ca, în exercitarea atributiilor ce le revin, să se abtină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor si preferintelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic si să nu participe la activităti politice în timpul programului de lucru.

(2) Functionarilor publici le este interzis să facă parte din organele de conducere ale partidelor politice.

Art. 44. - (1) Functionarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atributiilor ce le revin din functia publică pe care o detin, precum si a atributiilor ce le sunt delegate.

(2) Functionarul public este obligat să se conformeze dispozitiilor primite de la superiorii ierarhici.

(3) Functionarul public are dreptul să refuze, în scris si motivat, îndeplinirea dispozitiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Dacă cel care a emis dispozitia o formulează în scris, functionarul public este obligat să o execute, cu exceptia cazului în care aceasta este vădit ilegală. Functionarul public are îndatorirea să aducă la cunostintă superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispozitia, astfel de situatii.

Art. 45. - Functionarii publici au obligatia să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum si confidentialitatea în legătură cu faptele, informatiile sau documentele de care iau cunostintă în exercitarea functiei publice, în conditiile legii, cu exceptia informatiilor de interes public.

Art. 46. - (1) Functionarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru altii, în considerarea functiei lor publice, daruri sau alte avantaje.

(2) La numirea într-o functie publică, precum si la încetarea raportului de serviciu, functionarii publici sunt obligati să prezinte, în conditiile legii, conducătorului autoritătii sau institutiei publice declaratia de avere. Declaratia de avere se actualizează anual, potrivit legii.

Art. 47. - (1) Functionarii publici au obligatia de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările repartizate.

(2) Functionarilor publici le este interzis să primească direct cereri a căror rezolvare intră în competenta lor sau să discute direct cu petentii, cu exceptia celor cărora le sunt stabilite asemenea atributii, precum si să intervină pentru solutionarea acestor cereri.

Art. 48. - (1) Functionarii publici sunt obligati să urmeze forme de perfectionare profesională, organizate de Institutul National de Administratie sau alte institutii abilitate potrivit legii, a căror durată cumulată este de minimum 7 zile pe an.

(2) Functionarii publici care urmează programe de formare specializată în administratia publică, cu o durată mai mare de 90 de zile, organizate de Institutul National de Administratie sau de alte institutii similare din străinătate, finantate din bugetul de stat sau local, sunt obligati să se angajeze în scris că vor lucra în administratia publică cel putin 5 ani de la terminarea programelor.

(3) În cazul nerespectării angajamentului, functionarii publici sunt obligati să restituie institutiei sau autoritătii publice contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfectionare, calculate în conditiile legii.

(4) Prevederile alin. (3) se aplică si în cazul în care persoanele care au urmat o formă de perfectionare în conditiile alin. (2) si ale art. 31 alin. (2) si nu au absolvit-o din vina lor. În acest caz, functionarii publici sunt obligati să restituie drepturile salariale primite pe această perioadă.

(5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în cazul în care functionarul public nu mai detine functia publică din motive neimputabile acestuia.

Art. 49. - Functionarii publici au obligatia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese si al incompatibilitătilor, stabilite potrivit legii.

 

CAPITOLUL VI

Cariera functionarilor publici

 

SECTIUNEA 1

Recrutarea functionarilor publici

 

Art. 50. - Poate ocupa o functie publică persoana care îndeplineste următoarele conditii:

a) are cetătenia română si domiciliul în România;

b) cunoaste limba română, scris si vorbit;

c) are vârsta de minimum 18 ani împliniti;

d) are capacitate deplină de exercitiu;

e) are o stare de sănătate corespunzătoare functiei publice pentru care candidează, atestată pe bază de examen medical de specialitate;

f) îndeplineste conditiile de studii prevăzute de lege pentru functia publică;

g) îndeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice;

h) nu a fost condamnată pentru săvârsirea unei infractiuni contra umanitătii, contra statului sau contra autoritătii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni săvârsite cu intentie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea functiei publice, cu exceptia situatiei în care a intervenit reabilitarea;

i) nu a fost destituită dintr-o functie publică în ultimii 7 ani;

j) nu a desfăsurat activitate de politie politică, astfel cum este definită prin lege.

Art. 51. - (1) Ocuparea functiilor publice vacante se poate face prin promovare, transfer, redistribuire si concurs.

(2) Conditiile de participare si procedura de organizare a concursului vor fi stabilite în conditiile prezentei legi, iar concursul va fi organizat si gestionat astfel:

a) de către comisia de concurs prevăzută la art. 17 alin. (2), pentru înaltii functionari publici;

b) de către Agentia Natională a Functionarilor Publici, pentru ocuparea functiilor publice de conducere vacante, cu exceptia functiilor publice de sef birou si sef serviciu;

c) de către autorităti si institutii publice din administratia publică centrală si locală, pentru ocuparea functiilor publice de sef birou si sef serviciu, precum si pentru ocuparea functiilor publice de executie si, respectiv, functiile publice specifice vacante, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici;

d) de către Institutul National de Administratie, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, pentru admiterea la programele de formare specializată în administratia publică, organizate în scopul numirii într-o functie publică.

(3) Concursul are la bază principiul competitiei deschise, transparentei, meritelor profesionale si competentei, precum si cel al egalitătii accesului la functiile publice pentru fiecare cetătean care îndeplineste conditiile legale.

(4) Conditiile de desfăsurare a concursului vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu cel putin 30 de zile înainte de data desfăsurării concursului.

(5) Persoanele care participă la concursul organizat potrivit dispozitiilor prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) trebuie să îndeplinească conditiile de vechime în specialitatea functiilor publice, prevăzute de prezenta lege.

(6) Procedura de organizare si desfăsurare a concursurilor în conditiile prezentului articol se stabileste prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, conform principiilor si conditiilor stabilite prin prezenta lege.

 

SECTIUNEA a 2-a

Perioada de stagiu

 

Art. 52. - (1) Perioada de stagiu are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale în îndeplinirea atributiilor si responsabilitătilor unei functii publice, formarea practică a functionarilor publici debutanti, precum si cunoasterea de către acestia a specificului administratiei publice si a exigentelor acesteia.

(2) Durata perioadei de stagiu este de 12 luni pentru functionarii publici de executie din clasa I, 8 luni pentru cei din clasa a II-a si 6 luni pentru cei din clasa a III-a.

(3) Perioada în care o persoană a urmat si a promovat programe de formare specializată în administratia publică, pentru numirea într-o functie publică definitivă, este asimilată perioadei de stagiu.

Art. 53. - (1) La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluării realizate, functionarul public debutant va fi:

a) numit functionar public de executie definitiv în clasa corespunzătoare studiilor absolvite, în functiile publice prevăzute la art. 13, în gradul profesional asistent;

b) eliberat din functia publică, în cazul în care a obtinut la evaluarea activitătii calificativul “necorespunzător”.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), precum si în situatia nepromovării programelor de formare specializată în administratia publică, pentru numirea într-o functie publică definitivă, perioada de stagiu nu constituie vechime în functia publică.

 

SECTIUNEA a 3-a

Numirea functionarilor publici

 

Art. 54. - (1) Numirea în functiile publice din categoria înaltilor functionari publici se face în conformitate cu dispozitiile art. 17 alin. (1).

(2) Numirea în functiile publice pentru care se organizează concurs în conditiile art. 51 alin. (2) lit. b) si d) se face prin actul administrativ emis de către conducătorii autoritătilor sau institutiilor publice din administratia publică centrală si locală, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

(3) Numirea în functiile publice pentru care se organizează concurs în conditiile art. 51 alin. (2) lit. c) se face prin actul administrativ emis de către conducătorii autoritătilor si institutiilor publice din administratia publică centrală si locală.

(4) Actul administrativ de numire are formă scrisă si trebuie să contină temeiul legal al numirii, numele functionarului public, denumirea functiei publice, data de la care urmează să exercite functia publică, drepturile salariale, precum si locul de desfăsurare a activitătii.

(5) Fisa postului aferentă functiei publice se anexează la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se înmânează functionarului public.

(6) La intrarea în corpul functionarilor publici, functionarul public depune jurământul de credintă în termen de trei zile de la emiterea actului de numire în functia publică definitivă. Jurământul are următoarea formulă: “Jur să respect Constitutia, drepturile si libertătile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect si fără părtinire legile tării, să îndeplinesc constiincios îndatoririle ce îmi revin în functia publică în care am fost numit, să păstrez secretul profesional si să respect normele de conduită profesională si civică. Asa să-mi ajute Dumnezeu”. Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.

(7) Refuzul depunerii jurământului prevăzut la alin. (6) se consemnează în scris si atrage revocarea actului administrativ de numire în functia publică.

 

SECTIUNEA a 4-a

Promovarea functionarilor publici si evaluarea performantelor profesionale

 

Art. 55. - În carieră functionarul public beneficiază de dreptul de a promova în functia publică si de a avansa în gradele de salarizare.

Art. 56. - (1) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei functii publice superioare vacante.

(2) Promovarea într-o functie publică superioară vacantă se face prin concurs sau examen.

Art. 57. - (1) Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o functie publică de executie din gradul profesional principal, functionarii publici trebuie să îndeplinească următoarele condiiti minime:

a) să aibă o vechime minimă de 2 ani în functiile publice de executie din gradul profesional asistent, în clasa corespunzătoare studiilor absolvite;

b) să fi obtinut, la evaluarea performantelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel putin calificativul “foarte bun”;

c) să îndeplinească cerintele specifice prevăzute în fisa postului.

(2) Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o functie publică de executie din gradul profesional superior, functionarii publici trebuie să îndeplinească următoarele conditii minime:

a) să aibă o vechime minimă de 2 ani în functiile publice de executie din gradul profesional principal sau 4 ani în functiile publice de executie din gradul profesional asistent, în clasa corespunzătoare studiilor absolvite;

b) să fi obtinut, la evaluarea performantelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel putin calificativul “foarte bun”;

c) să îndeplinească cerintele specifice prevăzute în fisa postului.

Art. 58. - (1) Au dreptul de a participa la concursul organizat în vederea ocupării functiilor publice de conducere vacante persoanele care îndeplinesc următoarele conditii:

a) sunt absolvente ale programelor de formare specializată si perfectionare în administratia publică, organizate de către Institutul National de Administratie, centrele regionale de formare continuă pentru administratia publică locală, precum si de alte institutii specializate, din tară sau străinătate;

b) au fost numite într-o functie publică din clasa I;

c) îndeplinesc cerintele specifice prevăzute în fisa postului, precum si conditiile de vechime prevăzute la alin. (2).

(2) Pentru ocuparea functiilor de conducere vacante trebuie îndeplinite următoarele conditii de vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării functiei publice:

a) minimum 2 ani, pentru functiile publice de sef birou, sef serviciu si secretar al comunei;

b) minimum 5 ani, pentru functiile publice prevăzute la art. 12, cu exceptia celor prevăzute la lit. a).

Art. 59. - În urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior în specialitatea în care îsi desfăsoară activitatea, functionarii publici de executie au dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea unei functii publice vacante într-o clasă superioară celei în care sunt încadrati.

Art. 60. - (1) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se face anual.

(2) Procedura de evaluare are ca scop:

a) avansarea în gradele de salarizare;

b) retrogradarea în gradele de salarizare;

c) promovarea într-o functie publică superioară;

d) eliberarea din functia publică;

e) stabilirea cerintelor de formare profesională a functionarilor publici.

(3) În urma evaluării performantelor profesionale individuale functionarului public i se acordă unul dintre următoarele calificative: “exceptional”, “foarte bun”, “bun”, “satisfăcător”, “nesatisfăcător”.

(4) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale înaltilor functionari publici se face de către o comisie de evaluare, compusă din cinci personalităti, recunoscute ca specialisti în administratia publică, propuse de ministrul administratiei si internelor si numite prin decizie a primului-ministru.

(5) Metodologia de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, după consultarea organizatiilor sindicale ale functionarilor publici, reprezentative la nivel national.

 

CAPITOLUL VII

Acorduri colective. Comisii paritare

 

Art. 61. - (1) Autoritătile si institutiile publice pot încheia anual, în conditiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii functionarilor publici, care să cuprindă numai măsuri referitoare la:

a) constituirea si folosirea fondurilor destinate îmbunătătirii conditiilor la locul de muncă;

b) sănătatea si securitatea în muncă;

c) programul zilnic de lucru;

d) perfectionarea profesională;

e) alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protectia celor alesi în organele de conducere ale organizatiilor sindicale.

(2) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati în sindicat, acordul se încheie cu reprezentantii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publică, desemnati în conditiile legii.

(3) Autoritatea sau institutia publică va furniza sindicatelor reprezentative sau reprezentantilor functionarilor publici informatiile necesare pentru încheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, în conditiile legii.

Art. 62. - (1) În cadrul autoritătilor si institutiilor publice se constituie comisii paritare. În functie de numărul functionarilor publici din cadrul autoritătii sau institutiei publice, comisia paritară se poate constitui în cadrul acesteia sau pentru mai multe autorităti sau institutii publice.

(2) În alcătuirea comisiei paritare intră un număr egal de reprezentanti desemnati de conducătorul autoritătii sau institutiei publice si de sindicatul reprezentativ al functionarilor publici. În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati în sindicat, reprezentantii lor vor fi desemnati prin votul majoritătii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publică.

(3) Reprezentantii functionarilor publici în comisia paritară pot să fie desemnati din rândul functionarilor publici alesi în organele de conducere ale sindicatului reprezentativ sau din rândul reprezentantilor functionarilor publici alesi pentru negocierea acordurilor cu conducerea autoritătii sau institutiei publice.

(4) În cazul constituirii unei comisii paritare comune pentru mai multe autorităti sau institutii publice, aceasta va fi compusă dintr-un număr egal de reprezentanti ai acestor autorităti sau institutii publice, desemnati în conditiile alin. (2).

Art. 63. - (1) Comisiile paritare sunt consultate la negocierea de către autoritătile si institutiile publice a acordurilor cu sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii acestora.

(2) Comisiile paritare participă la stabilirea măsurilor de îmbunătătire a activitătii autoritătilor si institutiilor publice pentru care sunt constituite.

(3) Comisiile paritare urmăresc permanent realizarea acordurilor stabilite între sindicatele reprezentative sau reprezentantii functionarilor publici cu autoritătile sau institutiile publice.

(4) Comisia paritară întocmeste rapoarte trimestriale cu privire la respectarea prevederilor acordurilor încheiate în conditiile legii, pe care le comunică conducerii autoritătii sau institutiei publice, precum si conducerii sindicatelor reprezentative ale functionarilor publici.

 

CAPITOLUL VIII

Sanctiunile disciplinare si răspunderea functionarilor publici

 

Art. 64. - Încălcarea de către functionarii publici, cu vinovătie, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară, contraventională, civilă sau penală, după caz.

Art. 65. - (1) Încălcarea cu vinovătie de către functionarii publici a îndatoririlor corespunzătoare functiei publice pe care o detin si a normelor de conduită profesională si civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară si atrage răspunderea disciplinară a acestora.

(2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:

a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;

b) neglijenta repetată în rezolvarea lucrărilor;

c) absente nemotivate de la serviciu;

d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;

e) interventiile sau stăruintele pentru solutionarea unor cereri în afara cadrului legal;

f) nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitătii lucrărilor cu acest caracter;

g) manifestări care aduc atingere prestigiului autoritătii sau institutiei publice în care îsi desfăsoară activitatea;

h) desfăsurarea în timpul programului de lucru a unor activităti cu caracter politic;

i) refuzul de a îndeplini atributiile de serviciu;

j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităti, conflicte de interese si interdictii stabilite prin lege pentru functionarii publici;

k) stabilirea de către functionarii publici de executie de relatii directe cu petentii în vederea solutionării cererilor acestora.

(3) Sanctiunile disciplinare sunt:

a) mustrare scrisă;

b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni;

c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în functia publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani;

d) trecerea într-o functie publică inferioară pe o perioadă de până la un an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului;

e) destituirea din functia publică.

(4) La individualizarea sanctiunii disciplinare se va tine seama de cauzele si gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârsită, gradul de vinovătie si consecintele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a functionarului public, precum si de existenta în antecedentele acestuia a altor sanctiuni disciplinare care nu au fost radiate în conditiile prezentei legi.

(5) Sanctiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvârsirii abaterilor.

Art. 66. - (1) Sanctiunea disciplinară prevăzută la art. 65 alin. (3) lit. a) se poate aplica direct de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice, la propunerea conducătorului compartimentului în care functionează cel în cauză.

(2) Sanctiunile disciplinare prevăzute la art. 65 alin. (3) lit. b)-e) se aplică de conducătorul autoritătii sau institutiei publice, la propunerea comisiei de disciplină.

(3) Sanctiunile disciplinare pentru înaltii functionari publici se aplică prin decizie a primului-ministru, prin ordin al ministrului ori, după caz, al conducătorului autoritătii sau institutiei publice centrale, pentru cei prevăzuti la art. 11 lit. g), la propunerea comisiei de disciplină.

(4) Sanctiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârsite si după audierea functionarului public. Audierea functionarului public trebuie consemnată în scris, sub sanctiunea nulitătii. Refuzul functionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaratie privitoare la abaterile disciplinare care i se impută se consemnează într-un proces-verbal.

Art. 67. - (1) În cadrul autoritătilor sau institutiilor publice se constituie comisii de disciplină. În functie de numărul functionarilor publici din cadrul fiecărei autorităti sau institutii publice, comisia de disciplină se poate constitui pentru o singură autoritate sau institutie publică sau pentru mai multe.

(2) În alcătuirea comisiei de disciplină intră un număr egal de reprezentanti desemnati de conducătorul autoritătii sau institutiei publice si de sindicatul reprezentativ al functionarilor publici. În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati în sindicat, reprezentantii vor fi desemnati prin votul majoritătii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publică.

(3) Fiecare comisie de disciplină are un presedinte, care nu face parte din reprezentantii prevăzuti la alin. (2), desemnat de conducătorul autoritătii sau institutiei publice, cu consultarea sindicatului reprezentativ sau, după caz, a functionarilor publici.

(4) În cazul constituirii unei comisii de disciplină comune pentru mai multe autorităti sau institutii publice, aceasta va fi compusă dintr-un număr egal de reprezentanti ai acestor autorităti sau institutii publice, desemnati în conditiile alin. (2). În acest caz, presedintele comisiei de disciplină se desemnează în conditiile alin. (3), pe baza propunerii comune a conducătorilor autoritătilor si institutiilor publice.

(5) Comisia de disciplină pentru înaltii functionari publici este compusă din 7 înalti functionari publici.

(6) Comisiile de disciplină sunt competente să cerceteze faptele sesizate ca abateri disciplinare si să propună sanctiunea aplicabilă functionarilor publici din autoritătile sau institutiile publice respective.

(7) Modul de constituire a comisiilor de disciplină, componenta, atributiile, modul de sesizare si procedura de lucru a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Art. 68. - Functionarul public nemultumit de sanctiunea aplicată se poate adresa instantei de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a ordinului sau dispozitiei de sanctionare.

Art. 69. - (1) Pentru evidentierea situatiei disciplinare a functionarului public, Agentia Natională a Functionarilor Publici va elibera un cazier administrativ, conform bazei de date pe care o administrează.

(2) Cazierul administrativ este un act care cuprinde sanctiunile disciplinare aplicate functionarului public si care nu au fost radiate în conditiile legii.

(3) Cazierul administrativ este necesar în următoarele cazuri:

a) desemnarea unui functionar public ca membru în comisia de concurs pentru recrutarea functionarilor publici;

b) desemnarea unui functionar public în calitate de presedinte si membru în comisia de disciplină;

c) desemnarea unui functionar public ca membru în comisia paritară;

d) ocuparea unei functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici sau categoriei functionarilor publici de conducere;

e) în orice alte situatii prevăzute de lege.

(4) Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea:

a) functionarului public interesat;

b) conducătorului autoritătii sau institutiei publice în care îsi desfăsoară activitatea;

c) presedintelui comisiei de disciplină;

d) altor persoane prevăzute de lege.

Art. 70. - (1) Sanctiunile disciplinare se radiază de drept, după cum urmează:

a) în termen de 6 luni de la aplicare, sanctiunea disciplinară prevăzută la art. 65 alin. (3) lit. a);

b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sanctiunile disciplinare prevăzute la art. 65 alin. (3) lit. b)-d);

c) în termen de 7 ani de la aplicare, sanctiunea prevăzută la art. 65 alin. (3) lit. e).

(2) Radierea sanctiunilor disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. a) si b) se constată prin act administrativ al conducătorului autoritătii sau institutiei publice.

Art. 71. - (1) Răspunderea contraventională a functionarilor publici se angajează în cazul în care acestia au săvârsit o contraventie în timpul si în legătură cu sarcinile de serviciu.

(2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii functionarul public se poate adresa cu plângere la judecătoria în a cărei circumscriptie îsi are sediul autoritatea sau institutia publică în care este numit functionarul public sanctionat.

Art. 72. - Răspunderea civilă a functionarului public se angajează:

a) pentru pagubele produse cu vinovătie patrimoniului autoritătii sau institutiei publice în care functionează;

b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;

c) pentru daunele plătite de autoritatea sau institutia publică, în calitate de comitent, unor terte persoane, în temeiul unei hotărâri judecătoresti definitive si irevocabile.

Art. 73. - (1) Repararea pagubelor aduse autoritătii sau institutiei publice în situatiile prevăzute la art. 72 lit. a) si b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice a unui ordin sau a unei dispozitii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situatia prevăzută la lit. c) a aceluiasi articol, pe baza hotărârii judecătoresti definitive si irevocabile.

(2) Împotriva ordinului sau dispozitiei de imputare functionarul public în cauză se poate adresa instantei de contencios administrativ.

(3) Dreptul conducătorului autoritătii sau institutiei publice de a emite ordinul sau dispozitia de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.

Art. 74. - (1) Răspunderea functionarului public pentru infractiunile săvârsite în timpul serviciului sau în legătură cu atributiile functiei publice pe care o ocupă se angajează potrivit legii penale.

(2) În cazul în care s-a pus în miscare actiunea penală pentru săvârsirea unei infractiuni de natura celor prevăzute la art. 50 lit. h), conducătorul autoritătii sau institutiei publice va dispune suspendarea functionarului public din functia publică pe care o detine.

(3) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale, precum si în cazul în care instanta judecătorească dispune achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea din functia publică încetează, iar functionarul public respectiv va fi reintegrat în functia publică detinută anterior si îi vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare.

(4) În situatia în care nu sunt întrunite conditiile pentru angajarea răspunderii penale, iar fapta functionarului public poate fi considerată abatere disciplinară, va fi sesizată comisia de disciplină competentă.

 

CAPITOLUL IX

Modificarea, suspendarea si încetarea raportului de serviciu

 

SECTIUNEA 1

Modificarea raportului de serviciu

 

Art. 75. - Modificarea raportului de serviciu are loc prin:

a) delegare;

b) detasare;

c) transfer;

d) mutarea în cadrul altui compartiment al autoritătii sau institutiei publice;

e) exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere.

Art. 76. - (1) Delegarea se dispune în interesul autoritătii sau institutiei publice în care este încadrat functionarul public, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an.

(2) Functionarul public poate refuza delegarea dacă se află în una dintre următoarele situatii:

a) graviditate;

b) îsi creste singur copilul minor;

c) starea sănătătii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată delegarea.

(3) Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an se poate dispune numai cu acordul scris al functionarului public. Măsura se poate dispune pentru o perioadă de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an.

(4) Pe timpul delegării functionarul public îsi păstrează functia publică si salariul, iar autoritatea sau institutia publică care îl deleagă este obligată să suporte costul integral al transportului, cazării si al indemnizatiei de delegare.

Art. 77. - (1) Detasarea se dispune în interesul autoritătii sau institutiei publice în care urmează să îsi desfăsoare activitatea functionarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un

functionar public poate fi detasat mai mult de 6 luni numai cu acordul său scris.

(2) Detasarea se poate dispune doar dacă pregătirea profesională a functionarului public corespunde atributiilor si responsabilitătilor functiei publice pe care urmează să fie detasat.

(3) Functionarul public poate refuza detasarea dacă se află în una dintre următoarele situatii:

a) graviditate;

b) îsi creste singur copilul minor;

c) starea sănătătii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată detasarea;

d) detasarea se face într-o localitate în care nu i se asigură conditii corespunzătoare de cazare;

e) este singurul întretinător de familie;

f) motive familiale temeinice justifică refuzul de a da curs detasării.

(4) Pe perioada detasării functionarul public îsi păstrează functia publică si salariul. Dacă salariul corespunzător functiei publice pe care este detasat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detasării în altă localitate autoritatea sau institutia publică beneficiară este obligată să-i suporte costul integral al transportului, dus si întors, cel putin o dată pe lună, al cazării si al indemnizatiei de detasare.

Art. 78. - (1) Transferul, ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, poate avea loc între autoritătile sau institutiile publice după cum urmează:

a) în interesul serviciului;

b) la cererea functionarului public.

(2) Transferul se poate face într-o functie publică pentru care sunt îndeplinite conditiile specifice prevăzute în fisa postului.

(3) Transferul în interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al functionarului public transferat. În cazul transferului în interesul serviciului în altă localitate, functionarul public transferat are dreptul la o indemnizatie egală cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei în care se transferă, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport si la un concediu plătit de 5 zile.

Plata acestor drepturi se suportă de autoritatea sau institutia publică la care de face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobării transferului.

(4) Transferul în interesul serviciului se face într-o functie publică echivalentă cu functia publică detinută de functionarul public.

(5) Transferul la cerere se face într-o functie publică echivalentă, în urma aprobării cererii de transfer a functionarului public de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice la care se solicită transferul.

Art. 79. - (1) Mutarea în cadrul altui compartiment al autoritătii sau institutiei publice poate fi definitivă sau temporară.

(2) Mutarea definitivă în cadrul altui compartiment se aprobă, cu acordul scris al functionarului public, de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice în care îsi desfăsoară activitatea functionarul public.

(3) Mutarea temporară în cadrul altui compartiment se dispune motivat, în interesul autoritătii sau institutiei publice, de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an, cu respectarea pregătirii profesionale si a salariului pe care îl are functionarul public.

Art. 80. - (1) Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere vacante se realizează prin promovarea temporară a unui functionar public care îndeplineste conditiile specifice pentru ocuparea acestei functii publice.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice, pe o perioadă de maximum 6 luni, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

(3) Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere al cărei titular este suspendat în conditiile prezentei legi se realizează prin promovarea temporară, pe durata suspendării titularului, a unui functionar public care îndeplineste conditiile specifice pentru ocuparea acestei functii publice.

(4) Măsura prevăzută la alin. (3) se dispune de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice.

(5) Dacă salariul corespunzător functiei publice pe care este delegat să o exercite este mai mare, functionarul public are dreptul la acest salariu.

 

SECTIUNEA a 2-a

Suspendarea raportului de serviciu

 

Art. 81. - (1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când functionarul public se află în una dintre următoarele situatii:

a) este numit sau ales într-o functie de demnitate publică, pentru perioada respectivă;

b) este încadrat la cabinetul unui demnitar;

c) este desemnat de către autoritatea sau institutia publică să desfăsoare activităti în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau institutii internationale, pentru perioada respectivă;

d) desfăsoară activitate sindicală pentru care este prevăzută suspendarea, în conditiile legii;

e) efectuează stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau mobilizat;

f) este arestat preventiv;

g) efectuează tratament medical în străinătate, dacă functionarul public nu se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum si pentru însotirea sotului sau, după caz, a sotiei ori a unei rude până la gradul I inclusiv, în conditiile legii;

h) se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, în conditiile legii;

i) carantină, în conditiile legii;

j) concediu de maternitate, în conditiile legii;

k) este dispărut, iar disparitia a fost constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă;

l) forta majoră;

m) în alte cazuri expres prevăzute de lege.

(2) În termen de 5 zile calendaristice de la data încetării motivului de suspendare de drept, functionarul public este obligat să informeze în scris conducătorul autoritătii sau institutiei publice despre acest fapt.

(3) Conducătorul autoritătii sau institutiei publice are obligatia să asigure, în termen de 5 zile, conditiile necesare reluării activitătii de către functionarul public.

Art. 82. - (1) Raportul de serviciu se suspendă la initiativa functionarului public în următoarele situatii:

a) concediu pentru cresterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în conditiile legii;

b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap pentru afectiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;

c) desfăsurarea unei activităti în cadrul unor organisme sau institutii internationale, în alte situatii decât cele prevăzute la art. 81 alin. (1) lit. c);

d) pentru participare la campania electorală;

e) pentru participarea la grevă, în conditiile legii.

(2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a functionarului public.

(3) Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris cu cel putin 15 zile calendaristice înainte de data când se solicită suspendarea.

(4) Suspendarea raportului de serviciu se constată în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) si la art. 81 alin. (1) lit. c), precum si în alte cazuri reglementate prin legi speciale, respectiv se aprobă în cazul prevăzut la alin. (2), prin act administrativ al conducătorului autoritătii sau institutiei publice.

(5) Dispozitiile art. 81 alin. (2) se aplică în mod corespunzător si pentru cazurile prevăzute la alin. (1) si (2).

Art. 83. - (1) Reluarea activitătii se dispune prin act administrativ al conducătorului autoritătii sau institutiei publice.

(2) Actul administrativ prin care se constată, respectiv se aprobă suspendarea raportului de serviciu, precum si cel prin care se dispune reluarea activitătii de către functionarul public se comunică Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.

(3) Pe perioada suspendării raportului de serviciu autoritătile si institutiile publice au obligatia să rezerve postul aferent functiei publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioadă determinată, de un functionar public din corpul de rezervă. În situatia în care în corpul de rezervă nu există functionari publici care să îndeplinească cerintele specifice, postul poate fi ocupat în baza unui contract individual de muncă pe o perioadă egală cu perioada suspendării raporturilor de serviciu.

 

SECTIUNEA a 3-a

Încetarea raportului de serviciu

 

Art. 84. - (1) Încetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici are loc în următoarele conditii:

a) de drept;

b) prin acordul părtilor, consemnat în scris;

c) prin eliberare din functia publică;

d) prin destituire din functia publică;

e) prin demisie.

(2) Raportul de serviciu încetează de drept:

a) la data decesului functionarului public;

b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoresti de declarare a mortii functionarului public;

c) dacă functionarul public nu mai îndeplineste una dintre conditiile prevăzute la art. 50 lit. a), d) si f);

d) la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă ori invaliditate a functionarului public;

e) ca urmare a constatării nulitătii absolute a actului administrativ de numire în functia publică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;

f) când functionarul public a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o faptă prevăzută la art. 50 lit. h) sau prin care s-a dispus aplicarea unei sanctiuni privative de libertate, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare;

g) ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau a functiei, ca măsură de sigurantă ori ca pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti prin care s-a dispus interdictia;

h) la data expirării termenului pe care a fost exercitată, cu caracter temporar, functia publică.

(3) Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face, în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al conducătorului autoritătii sau institutiei publice. Actul administrativ prin care s-a constatat intervenirea unui caz de încetare de drept a raporturilor de serviciu se comunică Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la emiterea lui.

(4) Conducătorul autoritătii sau institutiei publice va dispune eliberarea din functia publică prin act administrativ, care se comunică functionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, pentru motive neimputabile functionarului public, în următoarele cazuri:

a) autoritatea sau institutia publică si-a încetat activitatea ori a fost mutată într-o altă localitate, iar functionarul public nu este de acord să o urmeze;

b) autoritatea sau institutia publică îsi reduce personalul ca urmare a reorganizării activitătii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public;

c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în functia publică ocupată de către functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti de reintegrare;

d) pentru incompetentă profesională în cazul obtinerii calificativului “nesatisfăcător” la evaluarea performantelor profesionale individuale;

e) functionarul public nu mai îndeplineste conditia prevăzută la art. 50 lit. g);

f) starea sănătătii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îsi îndeplinească atributiile corespunzătoare functiei publice detinute.

(5) Destituirea din functia publică se dispune prin act administrativ al conducătorului autoritătii sau institutiei publice, care se comunică functionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, pentru motive imputabile functionarului public, în următoarele cazuri:

a) ca sanctiune disciplinară, aplicată pentru săvârsirea repetată a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinte grave;

b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.

(6) Functionarul public poate să comunice încetarea raporturilor de serviciu prin demisie, notificată în scris conducătorului autoritătii sau institutiei publice. Demisia nu trebuie motivată si produce efecte după 30 de zile calendaristice de la înregistrare.

(7) Reorganizarea activitătii, în sensul dispozitiilor prezentei legi, constă în mutarea autoritătii sau a institutiei publice în altă localitate ori, în cazul prevăzut la alin. (4) lit. b), în modificarea substantială a atributiilor autoritătii sau institutiei publice, precum si a structurii organizatorice a compartimentelor. Reducerea unui post este justificată dacă atributiile aferente acestuia se modifică în proportie de peste 50% sau dacă sunt modificate conditiile specifice de ocupare a postului respectiv.

(8) La încetarea raportului de serviciu functionarul public are îndatorirea să predea lucrările si bunurile care i-au fost încredintate în vederea exercitării atributiilor de serviciu.

(9) La încetarea raportului de serviciu functionarul public îsi păstrează drepturile dobândite în cadrul carierei, cu exceptia cazului în care raportul de serviciu a încetat din motive imputabile acestuia.

(10) Functionarii publici beneficiază de drepturi din bugetul asigurărilor pentru somaj, în cazul în care raporturile de serviciu le-au încetat în conditiile prevăzute la:

a) alin. (2) lit. c), cu exceptia cazului în care functionarul public nu mai îndeplineste conditia prevăzută la art. 50 lit. a);

b) alin. (2) lit. e) si h);

c) alin. (4).

Art. 85. - (1) Autoritatea sau institutia publică este obligată să acorde functionarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice, în cazul eliberării din functia publică pentru situatiile prevăzute la art. 84 alin. (4).

(2) În perioada de preaviz conducătorul autoritătii sau institutiei publice poate acorda celui în cauză reducerea programului de lucru, până la 4 ore zilnic, fără afectarea drepturilor salariale cuvenite.

Art. 86. - (1) Functionarii publici pot fi eliberati din functia publică în situatiile prevăzute la art. 84 alin. (4) lit. b), c) si e), în cazul în care nu există functii publice vacante corespunzătoare în cadrul autoritătii sau institutiei publice.

(2) În cazurile prevăzute la art. 84 alin. (4) lit. a)-c) si e) autoritatea sau institutia publică are obligatia de a solicita Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, în perioada de preaviz, lista functiilor publice vacante.

(3) În cazul în care există o functie publică vacantă, identificată în perioada de preaviz, functionarul public va fi transferat în interesul serviciului sau la cerere.

Art. 87. - (1) Redistribuirea functionarilor publici se face de către Agentia Natională a Functionarilor Publici, astfel:

a) în cadrul autoritătilor sau institutiilor publice din aceeasi localitate sau dintr-o localitate aflată la o distantă de până la 50 km de localitatea de domiciliu;

b) în cadrul autoritătilor sau institutiilor publice din alt judet sau aflate la o distantă mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, la cererea functionarului public.

(2) Redistribuirea functionarilor publici se face pe o functie publică echivalentă cu functia publică detinută.

(3) Redistribuirea se poate face si într-o functie publică inferioară vacantă, cu acordul scris al functionarului public.

(4) Agentia Natională a Functionarilor Publici va asigura redistribuirea pe functii publice temporar vacante, ca urmare a suspendării titularului pe o perioadă de cel putin o lună, a functionarilor publici din corpul de rezervă care îndeplinesc conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice respective. În cazul în care există mai multi functionari publici care îndeplinesc conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice respective, Agentia Natională a Functionarilor Publici organizează, în colaborare cu autoritatea sau institutia publică în cadrul căreia se află functia publică vacantă, o testare profesională pentru selectarea  functionarului public care urmează să fie redistribuit.

(5) Redistribuirea functionarilor publici din corpul de rezervă se dispune prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

(6) Conducătorii autoritătilor si institutiilor publice au obligatia de a numi functionarii publici redistribuiti cu caracter permanent sau temporar.

(7) În cazul în care conducătorii autoritătilor si institutiilor publice refuză încadrarea functionarilor publici în conditiile alin. (6), functionarul public se poate adresa instantei de contencios administrativ competente.

Art. 88. - (1) Corpul de rezervă este format din functionarii publici care au fost eliberati din functia publică în conditiile art. 84 alin. (4) lit. a)-c) si e) si este gestionat de Agentia Natională a Functionarilor Publici.

(2) Functionarii publici părăsesc corpul de rezervă si pierd calitatea de functionar public în următoarele situatii:

a) după împlinirea termenului de 2 ani de la data trecerii în corpul de rezervă;

b) în cazul în care Agentia Natională a Functionarilor Publici îl redistribuie într-o functie publică vacantă corespunzătoare studiilor absolvite si pregătirii profesionale, iar functionarul public o refuză;

c) angajarea în baza unui contract de muncă pe o perioadă mai mare de 12 luni;

d) la cererea functionarului public.

Art. 89. - (1) În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care functionarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instantei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, si plata de către autoritatea sau institutia publică emitentă a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate, si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat functionarul public.

(2) La solicitarea functionarului public, instanta care a constatat nulitatea actului administrativ va dispune reintegrarea acestuia în functia publică detinută.

 

CAPITOLUL X

Dispozitii finale si tranzitorii

 

Art. 90. - Functiile publice se stabilesc pentru fiecare autoritate si institutie publică, în parte, de conducătorul acesteia ori prin hotărâre a consiliului judetean sau, după caz, a consiliului local, pe baza activitătilor prevăzute la art. 2 alin. (1) si (3) si cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Art. 91. - În unitătile administrativ-teritoriale în care persoanele apartinând unei minorităti nationale detin o pondere de peste 20% unii functionari publici din serviciile care au contacte direct cu cetătenii vor cunoaste si limba minoritătii nationale respective.

Art. 92. - Cauzele având ca obiect litigii de muncă în care una dintre părti are calitatea de functionar public, aflate pe rolul instantelor judecătoresti la data intrării în vigoare a prezentului statut, vor continua să se judece potrivit legii aplicabile în momentul sesizării instantei.

Art. 93. - Dispozitiile prezentei legi se completează cu prevederile legislatiei muncii, precum si cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislatiei specifice functiei publice.

Art. 94. - La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispozitii contrare se abrogă.

 

NOTĂ:

Reproducem mai jos art. XIV-XXV din titlul III al cărtii a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, care nu au fost cuprinse în forma republicabilă a Legii nr. 188/1999:

Art. XIV. - (1) Regulamentul de organizare si functionare al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei Publice, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a dispozitiilor prezentei legi.

(2) În termen de 60 de zile de la aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, autoritătile si institutiile publice vor transmite acesteia datele personale ale

functionarilor publici, precum si functiile publice vacante.

Art. XV. - (1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritătile si institutiile publice prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, cu modificările si completările ulterioare, au obligatia de a armoniza statutele speciale cu prevederile prezentului titlu, cu consultarea si avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

(2) Prin statutele speciale prevăzute la alin. (1) se pot reglementa:

a) drepturi, îndatoriri si incompatibilităti specifice, altele decât cele prevăzute de prezenta lege;

b) functii publice specifice.

(3) În cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice si consulare si politistilor, dispozitiile speciale pot reglementa prevederi de natura celor prevăzute la alin. (2), precum si cu privire la carieră.

Art. XVI. - (1) Autoritătile si institutiile publice din administratia publică centrală si locală au obligatia:

a) de a solicita avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici pentru stabilirea functiilor publice, până la data de 1 iunie 2003;

b) de a face modificările corespunzătoare în structura organizatorică si în statele de functii, stabilirea numărului maxim de functii publice, cu respectarea prevederilor prezentei legi, până la data de 1 iulie 2003;

c) de a face reîncadrarea functionarilor publici, conform prevederilor prezentei legi, până la data de 15 iulie 2003.

(2) Structura organizatorică a autoritătilor si institutiilor publice trebuie să respecte următoarele cerinte:

a) pentru constituirea unui birou este necesar un număr de minimum 5 posturi de executie;

b) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 7 posturi de executie;

c) pentru constituirea unei directii este necesar un număr de minimum 15 posturi de executie;

d) pentru constituirea unei directii generale este necesar un număr de minimum 25 de posturi de executie.

(3) În cadrul autoritătilor si institutiilor publice din administratia publică centrală numărul functiilor publice din clasa I este de minimum 70% din numărul total al functiilor publice.

(4) Numărul total al functiilor publice corespunzătoare, în mod cumulat, categoriei înaltilor functionari publici si categoriei functionarilor publici de conducere din cadrul fiecărei autorităti sau institutii publice este de maximum 12% din numărul total al functiilor publice.

(5) La stabilirea numărului maxim al functiilor publice de executie din cadrul autoritătii sau institutiei publice se vor avea în vedere următoarele:

a) numărul functiilor publice de executie din grad profesional superior este de maximum 20%;

b) numărul functiilor publice de executie din grad profesional principal este de maximum 40%;

c) numărul functiilor publice de executie din grad profesional asistent este de maximum 30%;

d) numărul functiilor publice de executie din grad profesional debutant este de maximum 10%.

(6) Numărul maxim al functiilor publice de executie, stabilit conform alin. (5), poate fi majorat numai în situatii temeinic justificate de către autoritatea sau institutia publică respectivă, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Art. XVII. - (1) Functionarii publici numiti în functiile publice prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările si completările ulterioare, vor fi:

a) numiti în functiile publice prevăzute în anexa la prezentul titlu, dacă desfăsoară una dintre activitătile prevăzute la art. 2 alin. (3) si îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 49 din Legea nr. 188/1999, cu modificările si completările ulterioare, în limita functiilor publice stabilite conform art. XVI;

b) eliberati din functiile publice detinute, în cazul în care nu îndeplinesc conditiile prevăzute la lit. a) si conditiile de reîncadrare. Acestia vor fi încadrati cu contract individual de muncă, în conditiile legii.

(2) Reîncadrarea în functii publice corespunzătoare categoriei înaltilor functionari publici si categoriei functionarilor publici de conducere din cadrul fiecărei autorităti sau institutii publice se face astfel:

a) în limita functiilor publice prevăzute potrivit structurii organizatorice;

b) cu respectarea conditiilor minime de vechime în specialitate si a studiilor necesare exercitării functiei publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Functionarii publici reîncadrati în functii publice conform alin. (2) îsi păstrează functiile publice detinute, dacă în termen de maximum 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit programele de formare specializată si perfectionare în administratia publică, organizate de Institutul National de Administratie, sau o formă de învătământ postuniversitar, cu durata de minimum un an, în tară sau în străinătate, ori au dobândit titlul stiintific de doctor în specialitatea functiei publice respective.

(4) Functionarii publici care nu îndeplinesc conditiile prevăzute la alin. (2) pot fi reîncadrati, potrivit studiilor absolvite, în functii publice de executie, dacă îndeplinesc conditiile prevăzute de prezenta lege.

(5) Functionarii publici eliberati din functiile publice beneficiază de drepturi din bugetul asigurărilor pentru somaj, în conditiile legii.

Art. XVIII. - Pentru anul 2003 functionarii publici îsi mentin drepturile salariale stabilite conform Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale functionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 24 decembrie 2002.

Art. XIX. - Functionarilor publici care au absolvit forme de învătământ postuniversitar în specialitatea administratie publică sau care, la data intrării în vigoare a prezentului titlu, urmează una dintre formele de învătământ mentionate le sunt echivalate aceste studii cu programele de formare si perfectionare în administratia publică, organizate de Institutul National de Administratie.

Art. XX. - (1) În mod exceptional, la concursul pentru ocuparea functiei publice de secretar al comunei pot participa si persoane cu studii superioare de altă specialitate decât cea juridică sau administrativă si care nu îndeplinesc conditiile de vechime prevăzute de lege.

(2) Dacă la concurs nu se prezintă persoane care îndeplinesc conditiile prevăzute la alin. (1), pot candida si persoane care au studii liceale atestate prin diplomă de bacalaureat. În această situatie, anual, se va organiza concurs pentru ocuparea functiei de secretar al comunei de către persoane care îndeplinesc conditiile legii.

(3) Secretarii de comune care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au studii superioare îsi pot păstra functia publică, cu obligatia ca în termen de 6 ani să absolvească o formă de învătământ superior de lungă durată în specialitatea juridică sau administratie publică, sub sanctiunea eliberării din functie.

Art. XXI. - În functiile de prefect si subprefect pot fi numite persoanele care îndeplinesc conditiile prevăzute de prezentul titlu pentru numirea ca înalt functionar public, începând cu anul 2006, în mod esalonat, în baza hotărârii Guvernului. Până la acea dată functiilor de prefect si subprefect li se aplică regimul juridic prevăzut de Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările si completările ulterioare.

Art. XXII. - Autoritătile si institutiile publice au obligatia de a comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, până la data de 15 august 2003, datele cuprinse în dosarele profesionale ale functionarilor publici, precum si date privind functiile publice.

Art. XXIII. - La propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, prin hotărâre a Guvernului, se aprobă:

a) normele privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi;

b) normele privind organizarea si functionarea comisiilor de disciplină si a comisiilor paritare, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. XXIV. - Comisiile de disciplină si comisiile paritare organizate în temeiul Legii nr. 188/1999, cu modificările si completările ulterioare, se consideră legal constituite până la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea si functionarea comisiilor de disciplină si a comisiilor paritare. Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.084/2001 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici, precum si de contestare a calificativelor acordate, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.085/2001 privind organizarea perioadei de stagiu, conditiile de evaluare si regulile specifice aplicabile functionarilor publici debutanti si ale Hotărârii Guvernului nr. 1.087/2001 privind organizarea si desfăsurarea concursurilor si examenelor pentru ocuparea functiilor publice se aplică în mod corespunzător.

Art. XXV. - Prevederile art. 22, art. 29 alin. (1), art. 491, art. 52-56, art. 741, precum si ale art 83 alin. (4), referitoare la acordarea indemnizatiei de detasare, din Legea nr. 188/1999, cu modificările si completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004*).

 

ANEXĂ

LISTA

cuprinzând functiile publice

 

I. Functii publice generale:

1. secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului;

2. consilier de stat;

3. secretar general si secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

4. prefect;

5. subprefect;

6. secretar general al prefecturii, secretar general al judetului si al municipiului Bucuresti;

7. director general din cadrul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

8. director general adjunct, director si director adjunct din aparatul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

9. secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si comunei;

10. director executiv si director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si în cadrul aparatului propriu al autoritătilor administratiei publice locale;

11. sef serviciu;

12. sef birou;

13. expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor;

14. referent de specialitate;

15. referent.

 

NOTĂ:

Functii publice generale, altele decât cele prevăzute la pct. I, se stabilesc cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

II. Functii publice specifice:

1. arhitect-sef;

2. inspector de concurentă;

3. inspector vamal;

4. inspector de muncă;

5. controlor delegat;

6. comisar.

NOTĂ:

Functii publice specifice, altele decât cele prevăzute la pct. II, se pot stabili de autoritătile si institutiile publice, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

 


*) Art. 22 a devenit, în urma renumerotării, art. 21; art. 49 a devenit, în urma renumerotării, art. 50; art. 491 a devenit, în urma renumerotării, art. 51; art. 52-56 au devenit, în urma renumerotării, art. 54-58; art. 741 a devenit, în urma renumerotării, art. 69, iar art. 83 alin. (4) a devenit, în urma renumerotării, art. 77 alin. (4).