MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 285             LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE             Miercuri, 31 martie 2004

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

63. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace privind navigatia pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003

 

Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace privind navigatia pe căile navigabile interioare

 

164. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace privind navigatia pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

408. - Hotărâre privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor

 

424. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004, pentru continuarea lucrărilor de finalizare a Catedralei “Învierea Domnului” din municipiul Târgu Mures, judetul Mures

 

425. - Hotărâre pentru propunerea domnului Ioan Botgros în functia de Presedinte al Cultului Crestin Biserica Evanghelică Română, în vederea recunoasterii prin decret al Presedintelui României

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

205. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale privind stabilirea Procedurii de prelevare a probelor în cazul inspectiei fitosanitare la import

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace privind navigatia pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace privind navigatia pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 17 februarie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 8 martie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 24 martie 2004.

Nr. 63.

 

ACORD

între Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace privind navigatia pe căile navigabile interioare

 

Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace, denumite în continuare părti contractante, dorind să promoveze relatiile de prietenie existente între cele două state,

dorind să contribuie la dezvoltarea si întărirea relatiilor de colaborare dintre statele lor în domeniul transportului de mărfuri si pasageri pe căile navigabile interioare si să stimuleze introducerea tehnologiilor moderne în navigatia pe căile navigabile interioare,

având în vedere prevederile Conventiei privind regimul navigatiei pe Dunăre (Belgrad, 18 august 1948), luând în considerare Actul Final al Conferintei pentru Securitate si Cooperare în Europa si, în special, acele prevederi referitoare la dezvoltarea transportului,

luând, de asemenea, în considerare initiativa Uniunii Europene privind elaborarea unor conventii internationale care să reglementeze în mod unitar aspectele legate de navigatia pe căile navigabile interioare,

au convenit după cum urmează:

 

ARTICOLUL 1

 

Prezentul acord va fi aplicat pe căile navigabile interioare ale României si ale Republicii Slovace.

 

ARTICOLUL 2

 

În scopul prezentului acord, termenii de mai jos au următoarele semnificatii:

a) navă românească - o navă fluvială sau maritimo-fluvială înregistrată în Registrul românesc de nave, care navighează sub pavilion românesc si care efectuează transport de mărfuri si/sau de pasageri pe căile navigabile interioare;

b) navă slovacă - o navă fluvială cu sau fără propulsie mecanică, înregistrată în Registrul central de nave pe teritoriul Republicii Slovace si care poate efectua transport de pasageri sau de mărfuri pe căile navigabile interioare fără un permis special în statul de înregistrare, inclusiv ambarcatiunile sportive si de agrement, care nu necesită înregistrare;

c) societate de navigatie românească - o persoană juridică română sau o reprezentantă a unei persoane juridice străine care are sediul permanent în România si care actionează în conformitate cu legislatia română în vigoare;

d) societate de navigatie slovacă - o persoană fizică sau juridică slovacă autorizată să efectueze transport pe căile navigabile interioare si care are domiciliul sau sediul permanent pe teritoriul Republicii Slovace;

e) autorităti competente - Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei din România, pentru Guvernul României, si Ministerul Transporturilor, Postelor si Telecomunicatiilor, pentru Guvernul Republicii Slovace; cele două părti contractante îsi vor notifica reciproc orice modificare privind autoritătile competente respective;

f) port - un port maritim si fluvial, precum si locul de acostare autorizat oficial pentru încărcare, descărcare sau transbordare de mărfuri si pentru îmbarcare/debarcare de pasageri;

g) trafic direct - transportul de mărfuri si/sau de pasageri, efectuat cu nave românesti si nave slovace între porturile situate pe teritoriul statului unei părti contractante si porturile situate pe teritoriul statului celeilalte părti contractante;

h) trafic în tranzit - transportul de mărfuri si/sau de pasageri, efectuat cu nave românesti si nave slovace pe căile navigabile interioare ale statului celeilalte părti contractante, fără oprire pentru operatiuni de încărcare/descărcare de mărfuri sau îmbarcare/debarcare de pasageri, si a căror destinatie nu este un port situat pe teritoriul statelor părtilor contractante;

i) trafic cu navele unui stat tert - transportul de mărfuri si/sau de pasageri, efectuat cu nave arborând pavilionul unui stat tert, între porturile situate pe teritoriul statului unei părti contractante si porturile situate pe teritoriul statului celeilalte părti contractante;

j) trafic printr-un stat tert - transportul de mărfuri si/sau de pasageri, efectuat cu nave românesti între porturile aflate pe teritoriul Republicii Slovace si porturile situate pe teritoriul unui stat tert sau cu nave slovace între porturile situate pe teritoriul României si porturile situate pe teritoriul unui stat tert;

k) cabotaj - transportul de mărfuri si/sau de pasageri, efectuat între porturile românesti de către nave slovace sau între porturile slovace de către nave românesti.

 

ARTICOLUL 3

 

1. Navele românesti au permisiunea să navigheze pe căile navigabile interioare ale Republicii Slovace si să folosească porturile situate pe teritoriul Republicii Slovace, iar navele slovace au permisiunea să navigheze pe căile navigabile interioare ale României si să folosească porturile situate pe teritoriul României.

2. Prevederile paragrafului 1 vor fi aplicate în mod corespunzător pentru transportul de echipamente si corpuri plutitoare.

 

ARTICOLUL 4

 

1. Navelor românesti si navelor slovace li se acordă în mod echitabil dreptul de a efectua transport în trafic direct.

2. Societătile de navigatie românesti si societătile de navigatie slovace au dreptul să participe în traficul direct.

 

ARTICOLUL 5

 

Navele românesti si navele slovace pot efectua în mod liber trafic în tranzit pe căile navigabile interioare ale statului celeilalte părti contractante.

 

ARTICOLUL 6

 

Traficul cu navele unui stat tert este permis numai cu aprobarea autoritătilor competente din statul pe teritoriul căruia se află porturile de încărcare.

 

ARTICOLUL 7

 

Traficul printr-un stat tert este permis numai cu aprobarea autoritătilor competente din statul pe teritoriul căruia se află porturile de încărcare.

 

ARTICOLUL 8

 

Cabotajul va fi efectuat în conformitate cu legislatia în vigoare a statului între porturile căruia se efectuează un astfel de transport.

 

ARTICOLUL 9

 

1. Navele, membrii de echipaj ai acestora, pasagerii, precum si încărcătura aflată la bord respectă legislatia în vigoare a statului părtii contractante pe ale cărui ape navigabile interioare aceste nave navighează.

2. Documentele si certificatele referitoare la navă, pasageri, încărcătură si membrii de echipaj, eliberate de autoritătile competente ale unei părti contractante vor fi recunoscute de autoritătile competente ale celeilalte părti contractante, cu conditia ca acestea să fie în conformitate cu legislatia natională a acestei părti contractante.

 

ARTICOLUL 10

 

Navele românesti si navele slovace pot transporta mărfuri periculoase cu conditia respectării legislatiei nationale si a conventiilor internationale în vigoare pe respectiva cale de navigatie interioară.

 

ARTICOLUL 11

 

Părtile contractante se vor comporta în mod echitabil cu navele românesti si navele slovace în ceea ce priveste:

a) perceperea tarifelor portuare si de navigatie;

b) utilizarea ecluzelor, a instalatiilor portuare, a locurilor de acostare si a altor echipamente de navigatie;

c) tratamentul oficiilor competente;

d) alimentarea cu combustibili, lubrifianti si alimente;

e) eliminarea reziduurilor si a apelor murdare din nave.

 

ARTICOLUL 12

 

Părtile contractante se vor comporta în mod echitabil cu navele românesti si navele slovace în ceea ce priveste tratamentul vamal privind aprovizionarea navei cu alimente, combustibili, lubrifianti si alte materiale folosite la bord.

 

ARTICOLUL 13

 

1. Societătile de navigatie românesti si societătile de navigatie slovace pot, în conditii de reciprocitate, stabili agentii si efectua achizitii pe teritoriul statului celeilalte părti contractante, cu respectarea legislatiei nationale a acesteia.

2. Societătile de navigatie românesti si societătile de navigatie slovace pot conveni, în vederea promovării rentabilitătii transportului, asupra unor întelegeri privind cooperarea în domeniul tehnic si comercial.

 

ARTICOLUL 14

 

1. Societătile de navigatie românesti si societătile de navigatie slovace au dreptul să transfere liber, la sediul lor permanent, diferentele dintre veniturile si cheltuielile rezultate din transportul de mărfuri si/sau de pasageri, realizate pe teritoriul statului celeilalte părti contractante.

2. În ceea ce priveste impozitarea profiturilor va fi aplicată Conventia dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnată la Bratislava la 3 martie 1994.

 

ARTICOLUL 15

 

Navele românesti si navele slovace pot ancora ziua si noaptea în porturile sau în alte locuri de ancoraj autorizate, situate pe teritoriul statelor lor.

 

ARTICOLUL 16

 

1. La trecerea frontierei de stat a unei părti contractante, membrii de echipaj de pe navele românesti si de pe navele slovace trebuie să fie în posesia unui document de călătorie valabil.

2. Alte persoane care călătoresc pe navele românesti si pe navele slovace, la trecerea frontierei de stat a statului celeilalte părti contractante trebuie să fie în posesia unui document de călătorie valabil si, dacă este necesar, a unei vize sau a unui permis de rezidentă.

3. Toate persoanele mentionate la paragraful 1 trebuie să fie incluse într-o listă cuprinzând echipajul, iar persoanele mentionate în paragraful 2 trebuie să fie incluse într-o listă cuprinzând pasagerii.

 

ARTICOLUL 17

 

1. Autoritătile competente ale părtilor contractante vor asigura asistenta necesară pentru navele românesti si navele slovace si pentru persoanele aflate la bord, în cazul unui incident care să facă imposibilă continuarea voiajului sau pentru alte motive (gheată pe calea navigabilă, miscări ale ghetii, nivel scăzut al apei, avarie, accident, îmbolnăvire gravă a unei persoane aflate la bord etc.).

2. Organele competente ale părtilor contractante vor asigura asistenta medicală necesară pentru membrii de echipaj si alte persoane aflate la bordul navelor românesti si slovace, în caz de avarie, accident, îmbolnăvire serioasă a persoanelor.

 

ARTICOLUL 18

 

1. În vederea implementării prezentului acord se va înfiinta o comisie mixtă. Comisia mixtă este compusă din câte 3 reprezentanti desemnati de autoritatea competentă a fiecărei părti contractante. Lucrările Comisiei mixte vor avea loc o dată pe an, în mod alternativ, pe teritoriul statelor celor două părti contractante. Partea contractantă gazdă va asigura presedintia Comisiei mixte. La lucrările Comisiei mixte pot lua parte si alti experti. La prima sedintă Comisia mixtă va stabili regulamentul său de functionare.

2. Comisia mixtă are următoarele sarcini:

a) să facă schimb de date statistice privind traficul direct, cantitatea si structura încărcăturii si numărul de nave;

b) să facă propuneri autoritătilor competente privind cresterea traficului direct;

c) să facă schimbul modelelor de documente mentionate în art. 9;

d) să rezolve toate problemele care pot apărea din implementarea prezentului acord.

3. Propunerile Comisiei mixte, în conformitate cu paragraful 2, vor intra în vigoare după obtinerea aprobării autoritătilor competente ale ambelor părti contractante.

4. În cazul în care Comisia mixtă nu poate ajunge la o întelegere, atunci, la cererea uneia dintre părtile contractante, reprezentantii autoritătilor competente se vor întâlni pentru consultări în interval de 4 săptămâni.

 

ARTICOLUL 19

 

Ambarcatiunile sportive si de agrement care arborează pavilionul national al unei părti contractante pot utiliza căile navigabile interioare ale statului celeilalte părti contractante, cu respectarea legislatiei nationale si a reglementărilor în vigoare pe respectiva cale navigabilă interioară.

 

ARTICOLUL 20

 

Prezentul acord nu va afecta drepturile si obligatiile părtilor contractante asa cum reies acestea din alte conventii internationale, acorduri bilaterale sau multilaterale, la care România si Republica Slovacă sunt părti.

 

ARTICOLUL 21

 

Orice divergentă privind interpretarea si aplicarea prezentului acord va fi solutionată prin negocieri directe între autoritătile competente ale părtilor contractante. Dacă prin negocieri nu se ajunge la o întelegere, această divergentă va fi solutionată pe căi diplomatice.

 

ARTICOLUL 22

 

Prezentul acord va putea fi modificat sau suplimentat prin acordul reciproc al părtilor contractante. Amendamentele si suplimentările vor fi convenite în scris si vor intra în vigoare în conformitate cu procedura mentionată în art. 23.

 

ARTICOLUL 23

 

Prezentul acord va intra în vigoare la 90 de zile de la data primirii ultimei notificări prin care oricare parte contractantă a informat cealaltă parte contractantă asupra îndeplinirii procedurii sale legale nationale pentru intrarea în vigoare a acestui acord.

 

ARTICOLUL 24

 

1. Prezentul acord se încheie pe o perioadă nedeterminată. Valabilitatea acestui acord va expira la 6 luni de la data la care una dintre părtile contractante notifică, în scris, celeilalte părti contractante intentia sa de încetare a acestui acord.

2. La data intrării în vigoare a prezentului acord, în relatiile reciproce dintre România si Republica Slovacă articolele referitoare la navigatie din Acordul de comert si navigatie dintre Republica Populară Română si Republica Socialistă Cehoslovacia, semnat la Bucuresti la 16 decembrie 1963, vor înceta să mai fie în vigoare, fără a prejudicia contractele si întelegerile existente între companiile de navigatie din ambele state.

Drept care, subsemnatii, fiind autorizati în mod corespunzător pentru aceasta de către guvernele lor respective, au semnat prezentul acord.

Semnat la Bratislava la 5 martie 2003, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, slovacă si engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul oricărei divergente de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

Miron Tudor Mitrea,

ministrul lucrărilor publice, transporturilor si locuintei

Pentru Guvernul Republicii Slovace,

Pavel Prokopovic,

ministrul transporturilor, postelor si telecomunicatiilor

 

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace privind navigatia pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace privind navigatia pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 23 martie 2004.

Nr. 164.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor

 

Având în vedere prevederile art. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al Hotărârii Parlamentului României nr. 5/2004 pentru aprobarea modificării structurii si componentei Guvernului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, având sediul în municipiul Bucuresti, Bd. Libertătii nr. 12, sectorul 5.

(2) Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor aplică strategia si Programul Guvernului, în vederea promovării politicilor în domeniile mediului si gospodăririi apelor.

(3) Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor realizează politica în domeniile mediului si gospodăririi apelor la nivel national, elaborează strategia si reglementările specifice de dezvoltare si armonizare a acestor activităti în cadrul politicii generale a Guvernului, asigură si coordonează aplicarea strategiei Guvernului în domeniile respective, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare si control în aceste domenii.

(4) Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor este autoritatea de management pentru infrastructura de mediu.

Art. 2. - Pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor exercită următoarele functii:

a) de strategie, prin care se elaborează, în conformitate cu politica economică a Guvernului si cu tendintele pe plan mondial, strategia de dezvoltare în domeniul mediului si gospodăririi apelor si se proiectează instrumentele financiare necesare;

b) de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ si institutional pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate;

c) de administrare, prin care se asigură administrarea proprietătii publice si private a statului, precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil, în domeniul său de activitate;

d) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului sau al Guvernului, reprezentarea pe plan intern si extern, în domeniul său de activitate;

e) de autoritate de stat, prin care se asigură aplicarea si respectarea reglementărilor legale privind organizarea si functionarea institutiilor care îsi desfăsoară activitatea în subordinea, sub autoritatea si, după caz, în coordonarea sa.

 

CAPITOLUL II

Atributii

 

Art. 3. - (1) În exercitarea functiilor sale Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor are următoarele atributii principale:

1. asigură implementarea politicilor guvernamentale în domeniile sale de activitate, potrivit reglementărilor în vigoare;

2. elaborează strategii si politici în domeniile mediului si gospodăririi apelor, pe care le supune Guvernului spre adoptare;

3. coordonează activitatea de integrare a politicii de mediu în celelalte politici sectoriale în concordantă cu cerintele si standardele europene si internationale pentru asigurarea dezvoltării durabile;

4. stabileste continutul si prioritătile programelor de dezvoltare si cercetare în domeniile sale de activitate, elaborează studii, prognoze si strategii de dezvoltare si urmăreste aplicarea si realizarea acestora, având si calitatea de titular al investitiilor cu finantare din bugetul de stat sau al celor a căror finantare este asigurată cu garantii de stat;

5. elaborează proiecte de acte normative privind activitatea în domeniul său, avizează proiecte de acte normative elaborate de alte ministere si autorităti ale administratiei publice centrale si locale, care privesc sfera sa de competentă;

6. coordonează activitatea de avizare, promovare, realizare si monitorizare a obiectivelor si lucrărilor publice de protectie a mediului si de gospodărire a apelor;

7. coordonează activitatea de patrimoniu a institutiilor publice din subordine;

8. fundamentează si elaborează programe privind protectia mediului si gospodărirea apelor;

9. asigură la nivel national controlul respectării de către persoanele juridice si fizice a reglementărilor din domeniile mediului si gospodăririi apelor;

10. reprezintă Guvernul în relatiile cu organisme interne si internationale din domeniile mediului si gospodăririi apelor;

11. initiază si dezvoltă programe de educatie si de formare a specialistilor în domeniul său de activitate, colaborează cu ministerele, cu celelalte autorităti ale administratiei publice centrale si locale, cu institutiile de învătământ, stiintă si cultură, cu reprezentantii mijloacelor de informare a publicului;

12. emite acorduri, avize si autorizatii de mediu, precum si licente sau permise speciale prevăzute de actele normative în vigoare pentru activitătile de import-export sau pentru cele supuse unui regim special de autorizare;

13. certifică tehnologii, echipamente, produse si aparatură din domeniile sale de activitate si acordă asistentă tehnică de specialitate;

14. asigură organizarea si dezvoltarea activitătii de cercetare stiintifică si inginerie tehnologică în domeniile sale de activitate, elaborarea de studii si cercetări necesare obiectului său de activitate, pe baze contractuale, prin unitătile din subordinea, din coordonarea sau de sub autoritatea sa, si validarea rezultatelor cercetării, proiectării si studiilor efectuate în domeniile sale de activitate si actionează pentru valorificarea lor;

15. contractează cu unitătile din coordonarea sau de sub autoritatea sa, pe bază de negociere cu o singură sursă, următoarele lucrări în domeniile sale de activitate:

a) studii, cercetări si rapoarte specifice privind starea si evolutia calitătii mediului si apelor;

b) studii, cercetări si rapoarte privind obligatiile ce revin României în calitate de tară parte la conventiile bilaterale si internationale în domeniu, precum si pentru cele la care doreste să devină parte;

c) studii si cercetări de fundamentare a politicilor, strategiilor si legislatiei de mediu în acord cu cerintele acquisului comunitar;

d) studii, cercetări si rapoarte pentru organisme ale Uniunii Europene;

e) studii si cercetări de fundamentare a indicatorilor si rapoartelor privind datele statistice de mediu si gospodărirea apelor conform cerintelor la nivel national si european;

f) studii si cercetări de evaluare a potentialului de utilizare durabilă a resurselor naturale;

16. asigură baza metodologică si atestă persoanele juridice si fizice pentru întocmirea studiilor de meteorologie, hidrologie si hidrogeologie, a studiilor de impact asupra surselor de apă si apelor riverane acestora, precum si pentru lucrările construite pe ape sau în legătură cu apele, a studiilor si a proiectelor de gospodărire a apelor pentru evaluarea stării de sigurantă în exploatare a barajelor si altor lucrări hidrotehnice, precum si pentru executia lucrărilor specifice;

17. asigură controlul în domeniul mediului, gospodăririi apelor si sigurantei în exploatare a barajelor si constată contraventiile pentru nerespectarea normelor legale în vigoare, aplică sanctiunile si sesizează organele de urmărire penală, potrivit prevederilor legale;

18. organizează periodic actiuni de verificare a stării tehnice si functionale a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundatiilor, indiferent de detinător, si stabileste măsurile ce se impun;

19. organizează, sprijină si editează publicatii de specialitate si de informare din domeniile sale de activitate;

20. organizează, realizează si coordonează elaborarea de studii si proiecte pentru investitii în domeniile protectiei mediului, gospodăririi apelor, meteorologiei, hidrologiei si hidrogeologiei;

21. elaborează si propune indicatori de mediu si gospodărire a apelor specifici diferitelor domenii de activitate si colaborează cu Institutul National de Statistică în scopul adaptării continue a statisticii la cerintele nationale si al corelării cu datele statistice internationale;

22. organizează si exercită, potrivit legii, direct si prin autoritătile cu competente în domeniul protectiei mediului, controlul privind respectarea legislatiei, a standardelor de protectie a mediului, aplică sanctiunile si stabileste măsurile corespunzătoare situatiilor care contravin reglementărilor legale;

23. promovează măsurile necesare pentru conservarea naturii, a diversitătii biologice si pentru utilizarea durabilă a componentelor acestora, stabileste regimul de administrare a retelei nationale de arii protejate, organizează si exercită controlul asupra respectării acestuia;

24. dezvoltă cadrul legal pentru accesul publicului la informatiile privind calitatea factorilor de mediu, la elaborarea si aplicarea deciziilor în domeniile sale de activitate;

25. avizează programele de exploatare a resurselor naturale ale tării în raport cu cerintele dezvoltării economico-sociale pe termen scurt, mediu si lung, formulează si propune autoritătilor nationale competente strategii si politici pentru mediu, gospodărirea apelor si dezvoltare durabilă, corelate cu capacitatea de suport a ecosistemelor;

26. propune autoritătilor competente sau, după caz, stabileste, în conditiile legii, instrumentele juridice, institutionale, administrative si economico-financiare pentru stimularea si accelerarea integrării principiilor si obiectivelor strategiei nationale pentru mediu, gospodărirea apelor si dezvoltare durabilă în strategiile sectoriale si locale pentru reformă si dezvoltare;

27. propune si recomandă autoritătilor competente sau, după caz, stabileste măsuri care să asigure conformarea politicilor si programelor de dezvoltare regională si locală cu politica si strategia natională pentru mediu, gospodărirea apelor si dezvoltare durabilă;

28. initiază, direct sau prin unitătile aflate în coordonarea ori sub autoritatea sa, proiecte de parteneriat public-privat, negociază, semnează si realizează contractul de parteneriat public-privat, în conformitate cu prevederile legale în domeniu;

29. initiază, negociază si asigură punerea în aplicare a prevederilor tratatelor internationale din sfera sa de competentă, din împuternicirea Guvernului, reprezintă interesele statului în diferite institutii si organisme bilaterale si internationale si dezvoltă relatii de cooperare cu institutii si organizatii similare din alte state;

30. întreprinde actiuni si initiative, potrivit competentelor stabilite de lege, pentru participarea României la actiunile de cooperare bilaterală si multilaterală, la nivel subregional, regional si global, pentru valorificarea oportunitătilor si facilitătilor de asistentă financiară, tehnică, tehnologică si stiintifică;

31. exercită si alte responsabilităti în conformitate cu prevederile legislatiei nationale si ale actelor juridice internationale la care România este parte;

32. asigură relatia cu Parlamentul României, cu sindicatele si patronatele din sfera sa de activitate, precum si cu mass-media;

33. asigură cadrul juridic si institutional pentru facilitarea si stimularea dialogului asupra politicilor, strategiilor si deciziilor privind mediul si dezvoltarea economico-socială a tării;

34. asigură coordonarea activitătii Administratiei Fondului pentru Mediu;

(2) Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor îndeplineste orice alte atributii prevăzute de legile în vigoare.

Art. 4. - Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, îndeplineste si următoarele atributii specifice domeniilor de activitate pe care le coordonează:

I. În domeniul protectiei mediului:

1. emite avize si, după caz, acorduri, autorizatii, permise speciale, în conformitate cu dispozitiile legale si ale tratatelor internationale la care România este parte;

2. pune în aplicare, prin unitătile sale teritoriale, în cadrul procesului de privatizare, reglementările speciale privind stabilirea obligatiilor si a răspunderilor referitoare la mediu;

3. organizează activitătile de monitorizare a stării mediului si a resurselor naturale, elaborează si publică informatii si rapoarte privind starea mediului, participă la programele subregionale, regionale si globale de monitorizare a stării mediului si a resurselor naturale;

4. organizează si coordonează activitatea de elaborare a procedurilor de acreditare a laboratoarelor în domeniul mediului si gospodăririi apelor si de certificare a sistemelor de management de mediu;

5. îndeplineste functiile de secretariat tehnic si administrativ pentru tratatele, conventiile si acordurile internationale din domeniul mediului, precum si de punct focal national si/sau de autoritate natională competentă pentru activitătile aflate în coordonarea unor institutii, organisme si organizatii internationale, în conformitate cu prevederile tratatelor internationale la care România este parte;

6. asigură secretariatele comisiilor mixte în domeniul protectiei mediului înfiintate pentru implementarea acordurilor si conventiilor bilaterale;

7. coordonează implementarea legislatiei nationale armonizate cu prevederile si cerintele legislatiei comunitare de mediu si urmăreste îndeplinirea prevederilor planurilor de investitii specifice;

8. asigură elaborarea de cercetări, studii, prognoze, politici si strategii în domeniul protectiei mediului, în scopul obtinerii datelor si informatiilor necesare în vederea fundamentării deciziilor privind mediul si dezvoltarea durabilă, precum si al promovării programelor de dezvoltare în domeniul protectiei mediului;

9. promovează instrumentele juridice, economice si financiare pentru stimularea introducerii tehnologiilor si produselor curate, schimbarea modelelor de productie si de consum, sustinerea si consolidarea mecanismelor pietei libere si a concurentei loiale;

10. elaborează si promovează proiecte de acte normative, norme metodologice si instructiuni de aplicare în domeniul protectiei mediului pentru armonizarea legislatiei nationale cu cerintele acquisului comunitar;

11. initiază proiecte de normative si standarde, precum si revizuirea acestora în conformitate cu evolutia lor pe plan european si international si cu cerintele de îmbunătătire;

12. atestă persoanele fizice si juridice pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului si a bilanturilor de mediu;

13. supraveghează si controlează respectarea reglementărilor privind substantele si preparatele chimice periculoase si gestionarea deseurilor în colaborare cu celelalte autorităti competente, potrivit legii;

14. supraveghează si controlează aplicarea reglementărilor în domeniul protectiei mediului;

15. răspunde de protectia si conservarea habitatelor naturale de conservarea diversitătii biologice si utilizarea durabilă a componentelor acesteia, dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii protejate, în acord cu politicile si cu practicile specifice aplicate la nivel european si global, prin crearea administratiilor proprii pentru parcurile nationale, parcurile naturale si rezervatiile biosferei, aprobarea regimului de administrare a celorlalte categorii de arii naturale protejate din reteaua natională, executarea controlului privind respectarea legislatiei specifice;

16. actualizează si, după caz, pune în aplicare strategia si Planul national de actiuni pentru protectia mediului, strategia natională si Planul national de actiuni pentru conservarea diversitătii biologice si utilizarea durabilă a componentelor acesteia, Planul national de gestiune a deseurilor, precum si a altor politici si strategii în domeniul protectiei mediului;

17. asigură secretariatul de risc privind controlul accidentelor majore care implică substante periculoase;

18. asigură tinerea evidentei anuale a Registrului national privind inventarul instalatiilor care intră sub incidenta prevenirii si controlului integrat al poluării si elaborează raportările solicitate de organismele internationale;

19. asigură secretariatul tehnic al Comisiei nationale de acordare a etichetei ecologice;

20. asigură secretariatul tehnic pentru schema de ecomanagement si audit;

21. asigură secretariatele tehnice ale Comitetului interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protectiei mediului în politicile si strategiile sectoriale la nivel national, Comisiei nationale pentru schimbări climatice si Comitetului national pentru protectia stratului de ozon;

22. aplică, în conditiile legii, sanctiuni titularilor activitătilor, pentru neconformare;

23. îndeplineste orice alte atributii specifice, prevăzute de legislatia în vigoare.

II. În domeniul gospodăririi apelor:

1. stabileste regimul de utilizare a resurselor de apă si asigură elaborarea de cercetări, studii, prognoze si strategii pentru domeniul gospodăririi cantitative si calitative a apelor, precum si elaborarea programelor de dezvoltare a lucrărilor, instalatiilor si amenajărilor de gospodărire a apelor;

2. colaborează cu celelalte autorităti ale administratiei publice centrale si locale pentru amenajarea complexă a bazinelor hidrografice, valorificarea de noi surse de apă în concordantă cu dezvoltarea economico-socială a tării, protectia apelor împotriva epuizării si degradării, precum si pentru apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor;

3. asigură reactualizarea schemelor-cadru de amenajare si gospodărire a apelor pe bazine sau pe grupe de bazine hidrografice si desfăsurarea activitătilor de interes public din domeniul meteorologiei si hidrologiei;

4. coordonează activitatea de avizare si de autorizare, din punct de vedere al gospodăririi apelor, a lucrărilor care se construiesc pe ape sau în legătură cu apele, activitatea de avizare a documentatiilor de evaluare a stării de sigurantă în exploatare a barajelor existente si a proiectelor barajelor noi, precum si activitatea de emitere a autorizatiilor de functionare în conditii de sigurantă a barajelor aflate în exploatare si a acordurilor de functionare în sigurantă pentru barajele noi;

5. organizează activitatea de avizare si reglementare a regimului de utilizare a surselor de apă minerale si geotermale;

6. organizează întocmirea cadastrului apelor si a evidentei dreptului de folosire cantitativă si calitativă a apelor;

7. asigură documentatiile necesare pentru concesionarea resurselor de apă si a lucrărilor de gospodărire a apelor care apartin domeniului public sau, după caz, pentru darea în administrare a acestora si urmăreste îndeplinirea de către concesionar, respectiv administrator, a sarcinilor ce îi revin;

8. stabileste strategia organizării la nivel national a activitătilor de meteorologie, hidrologie si hidrogeologie, a sistemului de informare, prognoză si avertizare asupra fenomenelor hidrometeorologice periculoase si a sistemului de avertizare în caz de accident la constructiile hidrotehnice;

9. coordonează realizarea Planului de management al fluviului Dunărea pentru teritoriul României;

10. coordonează realizarea schemelor directoare de management si amenajare, precum si a programelor de măsuri pe bazine sau grupe de bazine hidrografice pentru atingerea stării bune a apelor;

11. stabileste metodologia de fundamentare a sistemului de plăti în domeniul apelor, precum si procedura de elaborare a acesteia;

12. dispune măsuri de instituire a unui regim de supraveghere specială sau de oprire a activitătii poluatorului ori a instalatiei care provoacă poluarea apelor;

13. elaborează Programul de eliminare treptată a emisiilor si pierderilor de substante periculoase în ape;

14. elaborează si promovează, potrivit legii, proiecte de acte normative, regulamente, instructiuni si norme tehnice specifice domeniilor meteorologiei, hidrologiei, hidrogeologiei, gospodăririi apelor si sigurantei în exploatare a barajelor;

15. asigură secretariatele tehnice ale Comisiei Centrale pentru Apărare Împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase si Accidentelor la Constructiile Hidrotehnice, Comisiei Nationale pentru Siguranta Barajelor si a Altor Lucrări Hidrotehnice, Comitetului National Român pentru Programul Hidrologic International, Centrului Român pentru Reconstructia Ecologică a Râurilor si Lacurilor si al Comisiei pentru aplicarea Planului de actiune privind protectia apelor împotriva poluării apelor cu nitrati proveniti din surse agricole;

16. organizează si certifică corpul de experti pentru evaluarea stării de sigurantă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importantă A si B, precum si activitatea de avizare a specialistilor pentru asigurarea stării de sigurantă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importantă C si D;

17. aprobă lista definitivă a barajelor, cu declararea publică a caracteristicilor generale, a categoriei de importantă si a gradului de risc asociat acestuia, lista barajelor cu risc sporit si a celor din categoria de importantă majoră, precum si fisele de evidentă a barajelor administrate de detinătorii cu orice titlu;

18. certifică si controlează personalul de conducere si coordonare a activitătii de urmărire în timp a barajelor;

19. organizează activitatea de certificare a persoanelor juridice si fizice care realizează proiecte si execută lucrări în domeniul gospodăririi apelor, coordonează comisia de certificare si asigură secretariatul tehnic al acesteia;

20. dispune expertizarea lucrărilor hidrotehnice cu risc crescut de avarie si stabileste împreună cu Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului măsurile operative imediate si de perspectivă pentru evitarea accidentelor;

21. actualizează si, după caz, pune în aplicare strategia natională si planul national de actiuni pentru gospodărirea resurselor de apă;

22. reglementează modul de desfăsurare a activitătii privind hidrometria de exploatare si emite norme specifice;

23. elaborează lista de specificatii tehnice si metode standardizate pentru analiza si monitorizarea stării apelor;

24. coordonează implementarea legislatiei nationale armonizate cu prevederile si cerintele în domeniul apelor si urmăreste lucrările de infrastructură publică specifice;

25. îndeplineste functiile de secretariat tehnic si administrativ pentru tratatele, acordurile si conventiile internationale din domeniul gospodăririi apelor, precum si de punct focal national si/sau de autoritate natională competentă pentru activitătile aflate în coordonarea unor institutii, organisme si organizatii internationale, în conformitate cu prevederile actelor juridice internationale la care România este parte;

26. asigură participarea în cadrul întâlnirilor directorilor responsabili cu gospodărirea apelor din statele membre ale Uniunii Europene;

27. asigură secretariatele comisiilor mixte hidrotehnice pentru apele transfrontiere;

28. elaborează si promovează normele de calitate a resurselor de apă legate de functiile apei privind calitatea apei brute pentru apa potabilă, calitatea apei necesare sustinerii pestilor si crustaceelor;

29. actualizează si pune în aplicare planul de actiuni privind protectia apelor împotriva poluării cu nitrati din surse agricole, planul strategic de actiune pentru reabilitarea si protectia Mării Negre.

 

CAPITOLUL III

Conducerea ministerului

 

Art. 5. - (1) Conducerea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor se exercită de către ministru.

(2) Ministrul mediului si gospodăririi apelor reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte autorităti publice, cu persoanele juridice si fizice din tară si din străinătate.

(3) Ministrul mediului si gospodăririi apelor răspunde de întreaga activitate a ministerului în fata Guvernului, precum si, în calitate de membru al Guvernului, în fata Parlamentului.

(4) Ministrul mediului si gospodăririi apelor coordonează din punct de vedere metodologic activitatea Gărzii Nationale de Mediu privind aplicarea strategiilor si politicilor de mediu.

(5) Ministrul mediului si gospodăririi apelor îndeplineste în domeniul de activitate al ministerului atributiile generale prevăzute la art. 53 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare.

(6) Ministrul mediului si gospodăririi apelor îndeplineste si alte atributii specifice, stabilite prin alte acte normative.

(7) Ministrul mediului si gospodăririi apelor conduce aparatul propriu al ministerului si îndeplineste, conform legii, functia de ordonator principal de credite.

(8) În exercitarea atributiilor ce îi revin ministrul mediului si gospodăririi apelor emite ordine si instructiuni, în conditiile legii.

Art. 6. - (1) În activitatea de conducere a ministerului, ministrul mediului si gospodăririi apelor este ajutat de 3 secretari de stat.

(2) Agentia Natională pentru Protectia Mediului este condusă de un presedinte cu rang de subsecretar de stat.

(3) Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării” este condusă de un guvernator, asimilat cu functia de subsecretar de stat.

(4) Secretarii de stat exercită atributiile delegate de ministrul mediului si gospodăririi apelor. Răspunderile si atributiile secretarilor de stat se stabilesc prin ordin al ministrului.

Art. 7. - În cazul în care ministrul mediului si gospodăririi apelor, din diferite motive, nu îsi poate exercita atributiile curente, desemnează secretarul de stat care să exercite aceste atributii, înstiintându-l pe primul-ministru al Guvernului despre aceasta.

Art. 8. - (1) Secretarul general al ministerului este înalt functionar public, numit pe criterii de profesionalism, în conditiile legii.

(2) Secretarul general îndeplineste atributiile si responsabilitătile prevăzute la art. 49 alin. (2) din Legea nr. 90/2001, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Secretarul general al ministerului îndeplineste si alte atributii prevăzute în regulamentul de organizare si functionare a ministerului ori încredintate de ministru.

Art. 9. - (1) Pe lângă ministru functionează, ca organ consultativ, colegiul ministerului.

(2) Componenta si regulamentul de functionare a colegiului ministerului se aprobă prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor.

 

CAPITOLUL IV

Structura organizatorică

 

Art. 10. - (1) Structura organizatorică a Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor este prevăzută în anexa nr. 1. Prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor, în cadrul directiilor generale si directiilor se pot organiza servicii, birouri, compartimente si colective temporare, în conditiile legii.

(2) Atributiile si responsabilitătile compartimentelor din aparatul propriu al ministerului se stabilesc, în conformitate cu structura organizatorică, prin regulamentul de organizare si functionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor.

(3) Statul de functii, structura posturilor pe compartimente, precum si încadrarea, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă pentru personalul din aparatul propriu al ministerului se aprobă prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor.

(4) Numărul maxim de posturi este de 270, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului.

(5) Personalul necesar desfăsurării activitătilor Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor este format din functionari publici si personal contractual.

(6) Numărul de posturi din aparatul propriu al fostului Minister al Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului si din institutiile sale subordonate, aferente activitătilor din domeniul mediului si gospodăririi apelor, se preia, împreună cu fondurile corespunzătoare, de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor.

(7) Personalul încadrat pe posturile mentionate la alin. (6) se preia de către Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor, în conditiile legii.

(8) Salarizarea personalului din aparatul propriu si din institutiile subordonate se face potrivit legii.

(9) Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor preia prin protocol de predare-primire de la fostul Minister al Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului numărul de posturi si fondurile aferente potrivit alin. (6) si (7), atât pentru aparatul propriu, cât si pentru institutiile subordonate.

Art. 11. - În cadrul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor se organizează si functionează la nivel de directie generală Autoritatea de implementare a fondurilor structurale si de coeziune economică-socială pentru proiecte de infrastructură de mediu, care va functiona începând cu anul 2005 cu un număr de 100 de posturi, din care 50 de posturi în anul 2004.

Art. 12. - Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor are în subordine, sub autoritate sau în coordonare, după caz, unitătile prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 13. - Structura organizatorică, regulamentele de organizare si functionare, statele de functii, numărul de posturi si încadrarea personalului din unitătile bugetare care functionează în subordinea ministerului, prevăzute în anexa nr. 2, se aprobă prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor, în limita numărului maxim de posturi si a fondurilor aprobate prin bugetul de stat.

Art. 14. - (1) În subordinea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor se organizează si functionează, în conditiile legii, unităti de management al proiectului si unităti de implementare a proiectelor, conduse de câte un director de proiect, în vederea asigurării unui cadru unitar pentru managementul si implementarea proiectelor finantate prin împrumuturi externe rambursabile sau nerambursabile.

(2) Structura organizatorică, numărul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale acestor unităti vor fi stabilite prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor.

(3) Ministrul mediului si gospodăririi apelor numeste personalul unitătilor si stabileste competentele directorului de proiect.

Art. 15. - (1) Ministrul mediului si gospodăririi apelor numeste si eliberează din functie conducătorii institutiilor subordonate si unitătilor din coordonarea si de sub autoritatea ministerului, în conditiile legii.

(2) Conducătorii institutiilor judetene aflate în subordinea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor se numesc si se eliberează din functie de către ministrul mediului si gospodăririi apelor, cu avizul consultativ al prefectului.

Art. 16. - (1) Pe lângă Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor functionează următoarele organisme consultative:

a) Comisia Centrală pentru Apărare Împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase si Accidentelor la Constructiile Hidrotehnice, al cărei regulament de organizare si functionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

b) Comisia Natională pentru Siguranta Barajelor si a Altor Lucrări Hidrotehnice;

c) Comitetul National Român pentru Programul Hidrologic International;

d) Comisia natională de acordare a etichetei ecologice;

e) Comitetul consultativ de organizare si coordonare a schemelor de management de mediu si audit;

f) Comitetul interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protectiei mediului în politicile si strategiile sectoriale la nivel national;

g) Comisia tehnico-economică;

h) Centrul Român pentru Reconstructia Ecologică a Râurilor si Lacurilor.

(2) Membrii organismelor prevăzute la alin. (1) sunt salarizati de unitătile la care sunt angajati, iar secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigură de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor în cadrul numărului de posturi aprobat.

(3) Comisia Natională pentru Siguranta Barajelor si a Altor Lucrări Hidrotehnice functionează conform regulamentului care se aprobă prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor.

(4) Regulamentele de organizare si functionare ale organismelor consultative prevăzute la alin. (1) lit. c)-h), precum si componenta acestora se aprobă prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 17. - Patrimoniul, personalul si fondurile aferente vor fi preluate prin protocol de predare-primire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 18. - (1) Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor are în dotare pentru transportul persoanelor din aparatul propriu un număr de autoturisme stabilit potrivit actelor normative în vigoare.

(2) Pentru activităti specifice de control la unitătile din subordine, pentru deplasări în caz de poluare, accidente industriale, apărare împotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase, precum si în caz de alte urgente de mediu si de gospodărire a apelor se utilizează un număr de 3 autovehicule cu un consum lunar de 300 litri/autovehicul.

Art. 19. - (1) Agentiile de protectie a mediului judetene si Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării” utilizează un număr maxim de 174 de autoturisme, cu un consum lunar de 250 litri/autoturism.

(2) Agentiile regionale de protectie a mediului utilizează un număr maxim de 60 de autoturisme cu un consum lunar de 300 litri/autoturism.

(3) Agentia Natională pentru Protectia Mediului are în dotare, pentru transportul personalului din aparatul propriu, un număr maxim de autoturisme stabilit potrivit actelor normative în vigoare.

(4) Repartizarea parcului de autoturisme la institutiile subordonate se face prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor.

Art. 20. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Speranta Maria Ianculescu

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Elena Dumitru

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 23 martie 2004.

Nr. 408.

 

ANEXA Nr. 11)

 

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor

 

ANEXA Nr. 2

 

UNITĂTILE

care functionează în subordinea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor

 

Nr. crt.

Denumirea unitătii

I.

Institutii publice cu personalitate juridică finantate integral din bugetul de stat

1.

Agentia Natională pentru Protectia Mediului

2.

8 agentii regionale de protectie a mediului

3.

34 de agentii de protectie a mediului judetene - servicii publice deconcentrate

4.

Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării” – Tulcea

NOTĂ:

Numărul maxim de posturi finantate de la bugetul de stat pentru institutiile prevăzute la cap. I este de 2.163.

II.

Unităti cu finantare externă si de la bugetul de stat

1.

Unităti de management al proiectului (UMP)

2.

Unităti de implementare a proiectului (UIP)

 

UNITĂTILE

care functionează sub autoritatea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor

 

Nr. crt.

Denumirea unitătii

1.

Administratia Natională “Apele Române”

2.

Compania Natională “Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodărire a Apelor” - S.A.

 

 

UNITĂTILE

care functionează în coordonarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor

 

Nr. crt.

Denumirea unitătii

Unităti finantate din venituri proprii

1.

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti

2.

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” - I.N.C.D.M. Constanta

3.

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunării” - I.N.C.D.D.D. Tulcea

4.

Administratia Fondului pentru Mediu

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004, pentru continuarea lucrărilor de finalizare a Catedralei “Învierea Domnului” din municipiul Târgu Mures, judetul Mures

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 25 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Culturii si Cultelor cu suma de 3,0 miliarde lei din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului pe anul 2004, pentru Arhiepiscopia Alba Iulia, în vederea continuării lucrărilor de finalizare a Catedralei “Învierea Domnului” din municipiul Târgu Mures, judetul Mures.

Art. 2. - Se autorizează Ministerul Finantelor Publice să introducă modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Ministerului Culturii si Cultelor pe anul 2004.

Art. 3. - Ministerul Culturii si Cultelor si alte organe abilitate de lege vor controla modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumei alocate potrivit prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Răzvan Theodorescu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 23 martie 2004.

Nr. 424.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru propunerea domnului Ioan Botgros în functia de Presedinte al Cultului Crestin Biserica Evanghelică Română, în vederea recunoasterii prin decret al Presedintelui României

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (1) din Decretul-lege nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase din România, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se propune Presedintelui României recunoasterea, prin decret, în functia de Presedinte al Cultului Crestin Biserica Evanghelică Română a domnului Ioan Botgros.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Răzvan Theodorescu

 

Bucuresti, 23 martie 2004.

Nr. 425.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind stabilirea Procedurii de prelevare a probelor în cazul inspectiei fitosanitare la import

 

În baza prevederilor art. 7 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protectie împotriva introducerii si răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.619/2003,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Prezentul ordin stabileste Procedura de prelevare a probelor în cazul inspectiei fitosanitare la import, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia fitosanitară, calitatea semintelor si a materialului genetic, Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară si unitătile fitosanitare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Petre Daea,

secretar de stat

 

Bucuresti, 23 martie 2004.

Nr. 205.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURA

de prelevare a probelor în cazul inspectiei fitosanitare la import

 

În cadrul carantinei fitosanitare si în aplicarea legislatiei în vigoare, prelevările de probe la import sunt destinate verificării absentei organismelor de carantină prevăzute în anexele nr. 1 si 2 la normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.619/2003.

Modalitătile prevăzute în prezenta procedură iau în considerare riscurile fitosanitare legate de fluxurile diferite de mărfuri la import în România, rezultând astfel două cazuri concrete în care pot fi prelevate probe:

1. când se observă simptome suspecte;

2. în cazul unui plan de monitorizare si a filierelor cu risc fitosanitar.

 

1. Prelevarea probelor în caz de observare a simptomelor suspecte

 

În timpul unui control fitosanitar pentru plantele, produsele vegetale si articolele reglementate prevăzute în Partea B din anexa nr. 5 la normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.619/2003, când se constată un simptom suspect, care lasă să se bănuiască prezenta unui organism de carantină, trebuie să se efectueze o prelevare de probe pentru analize, incluzând simptomul suspect.

Aprecierea făcută de inspectorul fitosanitar va lua în considerare riscurile cunoscute în functie de filiere, utilizând în acest sens documentele si informatiile disponibile (vademecum, documente O.E.P.P. etc.).

În tabelul de mai jos sunt date câteva exemple de filiere si de organisme dăunătoare care trebuie să facă obiectul unei inspectii mai amănuntite, dar această listă nu este limitativă.

 

Tabelul nr. 1

 

Plante, produse vegetale

Origine

Organisme dăunătoare căutate în mod prioritar

Fructe de Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf.

A se vedea vademecum în functie de tările contaminate

Xanthomonas campestris sau Cercospora

angolensis sau Guignardia citricarpa

Toate fructele

Toate tările, mai ales cele cunoscute ca fiind contaminate

Specii din familia Tephritidae

Plante de Dendranthema (DC) Des Moul

Oricare

Puccinia horiana

 

Orice plantă gazdă

Oricare

Liriomyza sativae, Liriomyza huidobrensis,

Amauromyza maculosa

Plate destinate plantării de Impatiens de Noua Guinee

Oricare

Tomato spotted wilt virus

 

Plate destinate plantării de Pelargonium lŐ Herit ex. Ait.

Oricare

Tomato ring spot virus

 

Orice plantă gazdă

Oricare

Rhizoecus hibisci

 

Florile importate si alte plante sensibile sunt controlate vizual si prin metode corespunzătoare (scuturare, Berlese etc.) pentru depistarea organismelor dăunătoare de carantină, în special Thrips palmi si Bemisia tabaci. Insectele suspecte depistate, indiferent de stadiul de dăunare, sunt trimise la Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară pentru determinare.

În cazul observării unor simptome la plantele si produsele vegetale neprevăzute în Partea B din anexa nr. 5 la normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.619/2003 (de exemplu: flori tăiate de Gerbera, plante de Ficus, păstăi de fasole verde etc.), se vor preleva probe pentru analize de laborator.

Transporturile din care au fost prelevate probe suspecte nu se vămuiesc decât după obtinerea rezultatului analizelor de laborator. În asteptarea rezultatului analizei, loturile respective trebuie să fie consemnate într-un spatiu unde eventualul organism dăunător nu se poate răspândi. Acest spatiu trebuie să fie cunoscut în orice moment de către inspectoratul de carantină fitosanitară vamală vizat.

 

2. Prelevarea probelor în cazul unui plan de monitorizare si a filierelor cu risc fitosanitar

 

Filierele cu risc fitosanitar au fost stabilite în baza experientelor anterioare din România si a informatiilor furnizate de alte state. La import se vor preleva probe din toate loturile de plante prevăzute în tabelul nr. 2, pentru originile indicate în acest tabel.

 

Tabelul nr. 2

 

 

Plante

Origine

Organisme dăunătoare căutate în mod prioritar

Tuberculi de cartof de sământă

Oricare

Ralstonia solanacearum, Clavibacter sepedonicus

Tuberculi de cartof de consum

Tări cunoscute ca fiind contaminate

Ralstonia solanacearum, Clavibacter sepedonicus

Plante miniaturizate (bonsai)

Oricare

Nematozi

Seminte de Lycopersicon lycopersicum

Oricare

Clavibacter michiganensis ssp. michiganensis, Xanthomonas campestris pv. vesicatoria

Seminte de Zea mays

Tări non UE

Erwinia stewartii

Seminte de Phaseolus vulgaris

Tări non UE

Xanthomonas campestris pv. phaseoli

Seminte de Medicago sativa

Tări non UE

Dytilenchus dipsaci, Clavibacter michiganensis ssp. insidiosus

Seminte de Allium sp.

Oricare

Dytilenchus dipsaci

Seminte de Oryza sp.

Tări non UE

Aphelenchoides besseyi

Seminte si boabe pentru consum din genurile Triticum, Secale si xTriticosecale

Tări contaminate, listate în Partea B din anexa nr. 5

Tilletia indica

Plante destinate plantării de Fragaria sp.

Oricare

Aphelenchoides besseyi si virusuri

Plante destinate plantării de Rubus L., Malus L. si Prunus L.

Oricare

Virusuri

Bulbi de Tulipa sp., Allium sp., Gladiolus sp., Iris sp., destinati plantării

Oricare

Ditylenchus dipsaci si virusuri

Plante destinate plantării de Vitis vinifera

Tări UE

Tobacco ring spot virus, Tomato ring spot virus

Plante de Humulus lupulus, destinate plantării

Oricare

Verticillium alboatrum

Plante de Araceae, Marantaceae, Musaceae, Perseae, Strelitziaceae înrădăcinate sau cu mediu de cultură atasat

Oricare

Radopholus similis

Lemn de conifere

Tări noneuropene

Bursaphelenchus xylophilus

Sol atasat plantelor cultivate în aer liber

Oricare

Globodera rostochiensis si Globodera pallida

Sol si mediu de crestere

Tări listate în Partea B din anexa nr. 5

Nematozi

 

Transporturile din care s-au prelevat probe conform tabelului nr. 2 se vămuiesc fără a se astepta rezultatul analizelor de laborator. În cazul în care în urma analizelor de laborator se confirmă prezenta organismelor de carantină, la următorul import cu aceeasi origine nu se face vamă decât după primirea rezultatului analizelor de laborator. În cazul semintelor si materialului săditor se va întocmi raport de carantină către unitatea fitosanitară din judetul de destinatie, în vederea aplicării prevederilor art. 16 din Regulamentul privind organizarea controlului de calitate si fitosanitar la importul si exportul semintelor si materialului săditor, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 257/2002.

În tabelul nr. 3 sunt redate cantitătile minime necesare pentru efectuarea analizelor de laborator în vederea depistării organismelor dăunătoare.

 

Tabelul nr. 3

 

Produsul

Mărimea minimă a probei (g/lot; bucăti/lot)

1. Seminte

 

1.1. Cereale:

 

porumb

500 g

orez

1.000 g

altele (grâu, secară, triticale)

1.000 g

1.2. Oleaginoase:

 

floarea soarelui

500 g

1.3. Cruciferae

250 g

1.4. Leguminoase:

 

fasole

500 g

lucernă

250 g

trifoi

250 g

1.5. Legume:

 

ceapă

20 g

praz

20 g

tomate

3,3 g (1.000 de seminte)

ardei

3,3 g (1.000 de seminte)

1.6. Alte seminte:

 

Prunus spp.

1.000 g

Rubus spp.

3,3 g (1.000 de seminte)

2. Tuberculi, bulbi, rizomi

 

Allium spp.

1.000 g

Solanum tuberosum*)

200 de bucăti

plante ornamentale:

 

diametrul < 0,6 cm

20 de bucăti

diametrul > 0,6 cm

10 bucăti

3. Plante destinate plantării (altele decât seminte)

 

3.1. Plante la ghiveci

1 (una) bucată

3.2. Arbusti si pomi fructiferi

- ramuri

6 bucăti de 25 cm lungime

3.3. Butasi de vită-de-vie

5 bucăti

3.4. Răsaduri

10 bucăti

4. Produse din plante

 

lemn

500 g (rumegus si/sau bucăti de lemn)

5. Sol si mediu de crestere

300 g

 

Toate probele trimise la Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară trebuie să fie însotite de o cerere de analiză. Formularul cererii de analiză va fi transmis de Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară.

*) Acolo unde este cazul, se vor preleva minimum 250 g de sol aderent tuberculilor.