MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P
A R T E A I
Anul
172 (XVI) - Nr. 285 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE
Miercuri, 31 martie 2004
SUMAR
LEGI
SI DECRETE
63. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul
României si Guvernul Republicii Slovace privind navigatia pe căile navigabile
interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003
Acord
între Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace privind navigatia pe
căile navigabile interioare
164. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea
Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace privind
navigatia pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
408. - Hotărâre privind organizarea si functionarea
Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor
424. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de
rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul
2004, pentru continuarea lucrărilor de finalizare a Catedralei “Învierea
Domnului” din municipiul Târgu Mures, judetul Mures
425. - Hotărâre pentru propunerea domnului Ioan Botgros în
functia de Presedinte al Cultului Crestin Biserica Evanghelică Română, în
vederea recunoasterii prin decret al Presedintelui României
ACTE
ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
205. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si
dezvoltării rurale privind stabilirea Procedurii de prelevare a probelor în
cazul inspectiei fitosanitare la import
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru ratificarea
Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace privind
navigatia pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003
Parlamentul
României adoptă
prezenta lege.
Articol
unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii
Slovace privind navigatia pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava
la 5 martie 2003.
Această
lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 17 februarie 2004, cu
respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României,
republicată.
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR
VALER
DORNEANU
Această
lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 8 martie 2004, cu respectarea
prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
p.
PRESEDINTELE SENATULUI,
Bucuresti, 24 martie 2004.
Nr. 63.
ACORD
între
Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace privind navigatia pe căile
navigabile interioare
Guvernul
României si Guvernul Republicii Slovace, denumite în continuare părti
contractante, dorind să promoveze relatiile de prietenie existente între
cele două state,
dorind
să contribuie la dezvoltarea si întărirea relatiilor de colaborare dintre statele
lor în domeniul transportului de mărfuri si pasageri pe căile navigabile
interioare si să stimuleze introducerea tehnologiilor moderne în navigatia pe
căile navigabile interioare,
având în vedere prevederile Conventiei privind regimul navigatiei pe Dunăre (Belgrad, 18 august 1948), luând în considerare Actul Final al Conferintei pentru Securitate si Cooperare în Europa si, în special, acele prevederi referitoare la dezvoltarea transportului,
luând,
de asemenea, în considerare initiativa Uniunii Europene privind elaborarea unor
conventii internationale care să reglementeze în mod unitar aspectele legate de
navigatia pe căile navigabile interioare,
au
convenit după cum urmează:
ARTICOLUL
1
Prezentul
acord va fi aplicat pe căile navigabile interioare ale României si ale
Republicii Slovace.
ARTICOLUL
2
În
scopul prezentului acord, termenii de mai jos au următoarele semnificatii:
a) navă
românească - o navă fluvială sau maritimo-fluvială înregistrată în
Registrul românesc de nave, care navighează sub pavilion românesc si care
efectuează transport de mărfuri si/sau de pasageri pe căile navigabile
interioare;
b) navă
slovacă - o navă fluvială cu sau fără propulsie mecanică, înregistrată în
Registrul central de nave pe teritoriul Republicii Slovace si care poate
efectua transport de pasageri sau de mărfuri pe căile navigabile interioare
fără un permis special în statul de înregistrare, inclusiv ambarcatiunile
sportive si de agrement, care nu necesită înregistrare;
c) societate
de navigatie românească - o persoană juridică română sau o reprezentantă a
unei persoane juridice străine care are sediul permanent în România si care
actionează în conformitate cu legislatia română în vigoare;
d) societate
de navigatie slovacă - o persoană fizică sau juridică slovacă autorizată să
efectueze transport pe căile navigabile interioare si care are domiciliul sau
sediul permanent pe teritoriul Republicii Slovace;
e) autorităti
competente - Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei
din România, pentru Guvernul României, si Ministerul Transporturilor, Postelor
si Telecomunicatiilor, pentru Guvernul Republicii Slovace; cele două părti
contractante îsi vor notifica reciproc orice modificare privind autoritătile
competente respective;
f) port
- un port maritim si fluvial, precum si locul de acostare autorizat oficial
pentru încărcare, descărcare sau transbordare de mărfuri si pentru
îmbarcare/debarcare de pasageri;
g) trafic
direct - transportul de mărfuri si/sau de pasageri, efectuat cu nave
românesti si nave slovace între porturile situate pe teritoriul statului unei
părti contractante si porturile situate pe teritoriul statului celeilalte părti
contractante;
h) trafic
în tranzit - transportul de mărfuri si/sau de pasageri, efectuat cu nave
românesti si nave slovace pe căile navigabile interioare ale statului
celeilalte părti contractante, fără oprire pentru operatiuni de
încărcare/descărcare de mărfuri sau îmbarcare/debarcare de pasageri, si a căror
destinatie nu este un port situat pe teritoriul statelor părtilor contractante;
i) trafic
cu navele unui stat tert - transportul de mărfuri si/sau de pasageri,
efectuat cu nave arborând pavilionul unui stat tert, între porturile situate pe
teritoriul statului unei părti contractante si porturile situate pe teritoriul
statului celeilalte părti contractante;
j) trafic
printr-un stat tert - transportul de mărfuri si/sau de pasageri, efectuat
cu nave românesti între porturile aflate pe teritoriul Republicii Slovace si
porturile situate pe teritoriul unui stat tert sau cu nave slovace între
porturile situate pe teritoriul României si porturile situate pe teritoriul
unui stat tert;
k) cabotaj
- transportul de mărfuri si/sau de pasageri, efectuat între porturile
românesti de către nave slovace sau între porturile slovace de către nave
românesti.
ARTICOLUL
3
1.
Navele românesti au permisiunea să navigheze pe căile navigabile interioare ale
Republicii Slovace si să folosească porturile situate pe teritoriul Republicii
Slovace, iar navele slovace au permisiunea să navigheze pe căile navigabile
interioare ale României si să folosească porturile situate pe teritoriul
României.
2.
Prevederile paragrafului 1 vor fi aplicate în mod corespunzător pentru
transportul de echipamente si corpuri plutitoare.
ARTICOLUL
4
1.
Navelor românesti si navelor slovace li se acordă în mod echitabil dreptul de a
efectua transport în trafic direct.
2.
Societătile de navigatie românesti si societătile de navigatie slovace au
dreptul să participe în traficul direct.
ARTICOLUL
5
Navele
românesti si navele slovace pot efectua în mod liber trafic în tranzit pe căile
navigabile interioare ale statului celeilalte părti contractante.
ARTICOLUL
6
Traficul
cu navele unui stat tert este permis numai cu aprobarea autoritătilor
competente din statul pe teritoriul căruia se află porturile de încărcare.
ARTICOLUL
7
Traficul
printr-un stat tert este permis numai cu aprobarea autoritătilor competente din
statul pe teritoriul căruia se află porturile de încărcare.
ARTICOLUL
8
Cabotajul
va fi efectuat în conformitate cu legislatia în vigoare a statului între
porturile căruia se efectuează un astfel de transport.
ARTICOLUL
9
1.
Navele, membrii de echipaj ai acestora, pasagerii, precum si încărcătura aflată
la bord respectă legislatia în vigoare a statului părtii contractante pe ale
cărui ape navigabile interioare aceste nave navighează.
2.
Documentele si certificatele referitoare la navă, pasageri, încărcătură si
membrii de echipaj, eliberate de autoritătile competente ale unei părti
contractante vor fi recunoscute de autoritătile competente ale celeilalte părti
contractante, cu conditia ca acestea să fie în conformitate cu legislatia
natională a acestei părti contractante.
ARTICOLUL
10
Navele
românesti si navele slovace pot transporta mărfuri periculoase cu conditia
respectării legislatiei nationale si a conventiilor internationale în vigoare
pe respectiva cale de navigatie interioară.
ARTICOLUL
11
Părtile
contractante se vor comporta în mod echitabil cu navele românesti si navele
slovace în ceea ce priveste:
a)
perceperea tarifelor portuare si de navigatie;
b)
utilizarea ecluzelor, a instalatiilor portuare, a locurilor de acostare si a
altor echipamente de navigatie;
c)
tratamentul oficiilor competente;
d)
alimentarea cu combustibili, lubrifianti si alimente;
e)
eliminarea reziduurilor si a apelor murdare din nave.
ARTICOLUL
12
Părtile
contractante se vor comporta în mod echitabil cu navele românesti si navele
slovace în ceea ce priveste tratamentul vamal privind aprovizionarea navei cu
alimente, combustibili, lubrifianti si alte materiale folosite la bord.
ARTICOLUL
13
1.
Societătile de navigatie românesti si societătile de navigatie slovace pot, în
conditii de reciprocitate, stabili agentii si efectua achizitii pe teritoriul
statului celeilalte părti contractante, cu respectarea legislatiei nationale a
acesteia.
2.
Societătile de navigatie românesti si societătile de navigatie slovace pot
conveni, în vederea promovării rentabilitătii transportului, asupra unor
întelegeri privind cooperarea în domeniul tehnic si comercial.
ARTICOLUL
14
1.
Societătile de navigatie românesti si societătile de navigatie slovace au
dreptul să transfere liber, la sediul lor permanent, diferentele dintre
veniturile si cheltuielile rezultate din transportul de mărfuri si/sau de pasageri,
realizate pe teritoriul statului celeilalte părti contractante.
2. În
ceea ce priveste impozitarea profiturilor va fi aplicată Conventia dintre
Guvernul României si Guvernul Republicii Slovace pentru evitarea dublei
impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si
pe capital, semnată la Bratislava la 3 martie 1994.
ARTICOLUL
15
Navele
românesti si navele slovace pot ancora ziua si noaptea în porturile sau în alte
locuri de ancoraj autorizate, situate pe teritoriul statelor lor.
ARTICOLUL
16
1. La
trecerea frontierei de stat a unei părti contractante, membrii de echipaj de pe
navele românesti si de pe navele slovace trebuie să fie în posesia unui
document de călătorie valabil.
2.
Alte persoane care călătoresc pe navele românesti si pe navele slovace, la
trecerea frontierei de stat a statului celeilalte părti contractante trebuie să
fie în posesia unui document de călătorie valabil si, dacă este necesar, a unei
vize sau a unui permis de rezidentă.
3.
Toate persoanele mentionate la paragraful 1 trebuie să fie incluse într-o listă
cuprinzând echipajul, iar persoanele mentionate în paragraful 2 trebuie să fie
incluse într-o listă cuprinzând pasagerii.
ARTICOLUL
17
1.
Autoritătile competente ale părtilor contractante vor asigura asistenta
necesară pentru navele românesti si navele slovace si pentru persoanele aflate
la bord, în cazul unui incident care să facă imposibilă continuarea voiajului
sau pentru alte motive (gheată pe calea navigabilă, miscări ale ghetii, nivel
scăzut al apei, avarie, accident, îmbolnăvire gravă a unei persoane aflate la
bord etc.).
2.
Organele competente ale părtilor contractante vor asigura asistenta medicală
necesară pentru membrii de echipaj si alte persoane aflate la bordul navelor
românesti si slovace, în caz de avarie, accident, îmbolnăvire serioasă a
persoanelor.
ARTICOLUL
18
1. În
vederea implementării prezentului acord se va înfiinta o comisie mixtă. Comisia
mixtă este compusă din câte 3 reprezentanti desemnati de autoritatea competentă
a fiecărei părti contractante. Lucrările Comisiei mixte vor avea loc o dată pe
an, în mod alternativ, pe teritoriul statelor celor două părti contractante.
Partea contractantă gazdă va asigura presedintia Comisiei mixte. La lucrările
Comisiei mixte pot lua parte si alti experti. La prima sedintă Comisia mixtă va
stabili regulamentul său de functionare.
2.
Comisia mixtă are următoarele sarcini:
a) să
facă schimb de date statistice privind traficul direct, cantitatea si structura
încărcăturii si numărul de nave;
b) să
facă propuneri autoritătilor competente privind cresterea traficului direct;
c) să
facă schimbul modelelor de documente mentionate în art. 9;
d) să
rezolve toate problemele care pot apărea din implementarea prezentului acord.
3.
Propunerile Comisiei mixte, în conformitate cu paragraful 2, vor intra în
vigoare după obtinerea aprobării autoritătilor competente ale ambelor părti
contractante.
4. În
cazul în care Comisia mixtă nu poate ajunge la o întelegere, atunci, la cererea
uneia dintre părtile contractante, reprezentantii autoritătilor competente se
vor întâlni pentru consultări în interval de 4 săptămâni.
ARTICOLUL
19
Ambarcatiunile
sportive si de agrement care arborează pavilionul national al unei părti
contractante pot utiliza căile navigabile interioare ale statului celeilalte
părti contractante, cu respectarea legislatiei nationale si a reglementărilor
în vigoare pe respectiva cale navigabilă interioară.
ARTICOLUL
20
Prezentul
acord nu va afecta drepturile si obligatiile părtilor contractante asa cum
reies acestea din alte conventii internationale, acorduri bilaterale sau
multilaterale, la care România si Republica Slovacă sunt părti.
ARTICOLUL
21
Orice
divergentă privind interpretarea si aplicarea prezentului acord va fi
solutionată prin negocieri directe între autoritătile competente ale părtilor
contractante. Dacă prin negocieri nu se ajunge la o întelegere, această
divergentă va fi solutionată pe căi diplomatice.
ARTICOLUL
22
Prezentul
acord va putea fi modificat sau suplimentat prin acordul reciproc al părtilor
contractante. Amendamentele si suplimentările vor fi convenite în scris si vor
intra în vigoare în conformitate cu procedura mentionată în art. 23.
ARTICOLUL
23
Prezentul
acord va intra în vigoare la 90 de zile de la data primirii ultimei notificări
prin care oricare parte contractantă a informat cealaltă parte contractantă
asupra îndeplinirii procedurii sale legale nationale pentru intrarea în vigoare
a acestui acord.
ARTICOLUL
24
1.
Prezentul acord se încheie pe o perioadă nedeterminată. Valabilitatea acestui
acord va expira la 6 luni de la data la care una dintre părtile contractante
notifică, în scris, celeilalte părti contractante intentia sa de încetare a
acestui acord.
2. La
data intrării în vigoare a prezentului acord, în relatiile reciproce dintre
România si Republica Slovacă articolele referitoare la navigatie din Acordul de
comert si navigatie dintre Republica Populară Română si Republica Socialistă
Cehoslovacia, semnat la Bucuresti la 16 decembrie 1963, vor înceta să mai fie
în vigoare, fără a prejudicia contractele si întelegerile existente între
companiile de navigatie din ambele state.
Drept
care, subsemnatii, fiind autorizati în mod corespunzător pentru aceasta de
către guvernele lor respective, au semnat prezentul acord.
Semnat
la Bratislava la 5 martie 2003, în două exemplare originale, fiecare în limbile
română, slovacă si engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul
oricărei divergente de interpretare, textul în limba engleză va prevala.
Pentru
Guvernul României, Miron Tudor Mitrea, ministrul
lucrărilor publice, transporturilor si locuintei |
Pentru
Guvernul Republicii Slovace, Pavel Prokopovic, ministrul
transporturilor, postelor si telecomunicatiilor |
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii
pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii
Slovace privind navigatia pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava
la 5 martie 2003
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol
unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României
si Guvernul Republicii Slovace privind navigatia pe căile navigabile
interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003, si se dispune publicarea
acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 23 martie 2004.
Nr. 164.
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind organizarea si
functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor
Având
în vedere prevederile art. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul
administratiei publice centrale,
în
temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 40 alin. (1)
din Legea nr.
90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a
ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al Hotărârii
Parlamentului României nr.
5/2004 pentru aprobarea modificării structurii si componentei Guvernului,
Guvernul
României adoptă
prezenta hotărâre.
CAPITOLUL
I
Art. 1. - (1)
Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor este organ de specialitate al
administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea
Guvernului, având sediul în municipiul Bucuresti, Bd. Libertătii nr. 12,
sectorul 5.
(2)
Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor aplică strategia si Programul
Guvernului, în vederea promovării politicilor în domeniile mediului si
gospodăririi apelor.
(3)
Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor realizează politica în domeniile
mediului si gospodăririi apelor la nivel national, elaborează strategia si
reglementările specifice de dezvoltare si armonizare a acestor activităti în
cadrul politicii generale a Guvernului, asigură si coordonează aplicarea
strategiei Guvernului în domeniile respective, îndeplinind rolul de autoritate
de stat, de sinteză, coordonare si control în aceste domenii.
(4)
Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor este autoritatea de management
pentru infrastructura de mediu.
Art.
2. - Pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Ministerul
Mediului si Gospodăririi Apelor exercită următoarele functii:
a) de
strategie, prin care se elaborează, în conformitate cu politica economică a
Guvernului si cu tendintele pe plan mondial, strategia de dezvoltare în
domeniul mediului si gospodăririi apelor si se proiectează instrumentele
financiare necesare;
b) de
reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ si
institutional pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate;
c) de
administrare, prin care se asigură administrarea proprietătii publice si
private a statului, precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este
responsabil, în domeniul său de activitate;
d) de
reprezentare, prin care se asigură, în numele statului sau al Guvernului,
reprezentarea pe plan intern si extern, în domeniul său de activitate;
e) de
autoritate de stat, prin care se asigură aplicarea si respectarea
reglementărilor legale privind organizarea si functionarea institutiilor care
îsi desfăsoară activitatea în subordinea, sub autoritatea si, după caz, în
coordonarea sa.
CAPITOLUL
II
Atributii
Art.
3. - (1) În exercitarea functiilor sale Ministerul Mediului si Gospodăririi
Apelor are următoarele atributii principale:
1.
asigură implementarea politicilor guvernamentale în domeniile sale de
activitate, potrivit reglementărilor în vigoare;
2.
elaborează strategii si politici în domeniile mediului si gospodăririi apelor,
pe care le supune Guvernului spre adoptare;
3.
coordonează activitatea de integrare a politicii de mediu în celelalte politici
sectoriale în concordantă cu cerintele si standardele europene si
internationale pentru asigurarea dezvoltării durabile;
4.
stabileste continutul si prioritătile programelor de dezvoltare si cercetare în
domeniile sale de activitate, elaborează studii, prognoze si strategii de
dezvoltare si urmăreste aplicarea si realizarea acestora, având si calitatea de
titular al investitiilor cu finantare din bugetul de stat sau al celor a căror
finantare este asigurată cu garantii de stat;
5.
elaborează proiecte de acte normative privind activitatea în domeniul său,
avizează proiecte de acte normative elaborate de alte ministere si autorităti
ale administratiei publice centrale si locale, care privesc sfera sa de
competentă;
6.
coordonează activitatea de avizare, promovare, realizare si monitorizare a
obiectivelor si lucrărilor publice de protectie a mediului si de gospodărire a
apelor;
7.
coordonează activitatea de patrimoniu a institutiilor publice din subordine;
8.
fundamentează si elaborează programe privind protectia mediului si gospodărirea
apelor;
9.
asigură la nivel national controlul respectării de către persoanele juridice si
fizice a reglementărilor din domeniile mediului si gospodăririi apelor;
10.
reprezintă Guvernul în relatiile cu organisme interne si internationale din
domeniile mediului si gospodăririi apelor;
11.
initiază si dezvoltă programe de educatie si de formare a specialistilor în
domeniul său de activitate, colaborează cu ministerele, cu celelalte autorităti
ale administratiei publice centrale si locale, cu institutiile de învătământ,
stiintă si cultură, cu reprezentantii mijloacelor de informare a publicului;
12.
emite acorduri, avize si autorizatii de mediu, precum si licente sau permise
speciale prevăzute de actele normative în vigoare pentru activitătile de
import-export sau pentru cele supuse unui regim special de autorizare;
13.
certifică tehnologii, echipamente, produse si aparatură din domeniile sale de
activitate si acordă asistentă tehnică de specialitate;
14.
asigură organizarea si dezvoltarea activitătii de cercetare stiintifică si
inginerie tehnologică în domeniile sale de activitate, elaborarea de studii si
cercetări necesare obiectului său de activitate, pe baze contractuale, prin
unitătile din subordinea, din coordonarea sau de sub autoritatea sa, si
validarea rezultatelor cercetării, proiectării si studiilor efectuate în
domeniile sale de activitate si actionează pentru valorificarea lor;
15.
contractează cu unitătile din coordonarea sau de sub autoritatea sa, pe bază de
negociere cu o singură sursă, următoarele lucrări în domeniile sale de
activitate:
a)
studii, cercetări si rapoarte specifice privind starea si evolutia calitătii
mediului si apelor;
b)
studii, cercetări si rapoarte privind obligatiile ce revin României în calitate
de tară parte la conventiile bilaterale si internationale în domeniu, precum si
pentru cele la care doreste să devină parte;
c)
studii si cercetări de fundamentare a politicilor, strategiilor si legislatiei
de mediu în acord cu cerintele acquisului comunitar;
d)
studii, cercetări si rapoarte pentru organisme ale Uniunii Europene;
e)
studii si cercetări de fundamentare a indicatorilor si rapoartelor privind
datele statistice de mediu si gospodărirea apelor conform cerintelor la nivel
national si european;
f)
studii si cercetări de evaluare a potentialului de utilizare durabilă a
resurselor naturale;
16.
asigură baza metodologică si atestă persoanele juridice si fizice pentru
întocmirea studiilor de meteorologie, hidrologie si hidrogeologie, a studiilor
de impact asupra surselor de apă si apelor riverane acestora, precum si pentru
lucrările construite pe ape sau în legătură cu apele, a studiilor si a
proiectelor de gospodărire a apelor pentru evaluarea stării de sigurantă în
exploatare a barajelor si altor lucrări hidrotehnice, precum si pentru executia
lucrărilor specifice;
17.
asigură controlul în domeniul mediului, gospodăririi apelor si sigurantei în
exploatare a barajelor si constată contraventiile pentru nerespectarea normelor
legale în vigoare, aplică sanctiunile si sesizează organele de urmărire penală,
potrivit prevederilor legale;
18. organizează
periodic actiuni de verificare a stării tehnice si functionale a lucrărilor
hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundatiilor, indiferent de detinător,
si stabileste măsurile ce se impun;
19.
organizează, sprijină si editează publicatii de specialitate si de informare
din domeniile sale de activitate;
20.
organizează, realizează si coordonează elaborarea de studii si proiecte pentru
investitii în domeniile protectiei mediului, gospodăririi apelor,
meteorologiei, hidrologiei si hidrogeologiei;
21.
elaborează si propune indicatori de mediu si gospodărire a apelor specifici
diferitelor domenii de activitate si colaborează cu Institutul National de
Statistică în scopul adaptării continue a statisticii la cerintele nationale si
al corelării cu datele statistice internationale;
22.
organizează si exercită, potrivit legii, direct si prin autoritătile cu
competente în domeniul protectiei mediului, controlul privind respectarea
legislatiei, a standardelor de protectie a mediului, aplică sanctiunile si stabileste
măsurile corespunzătoare situatiilor care contravin reglementărilor legale;
23.
promovează măsurile necesare pentru conservarea naturii, a diversitătii
biologice si pentru utilizarea durabilă a componentelor acestora, stabileste
regimul de administrare a retelei nationale de arii protejate, organizează si
exercită controlul asupra respectării acestuia;
24.
dezvoltă cadrul legal pentru accesul publicului la informatiile privind
calitatea factorilor de mediu, la elaborarea si aplicarea deciziilor în domeniile
sale de activitate;
25.
avizează programele de exploatare a resurselor naturale ale tării în raport cu
cerintele dezvoltării economico-sociale pe termen scurt, mediu si lung,
formulează si propune autoritătilor nationale competente strategii si politici
pentru mediu, gospodărirea apelor si dezvoltare durabilă, corelate cu
capacitatea de suport a ecosistemelor;
26.
propune autoritătilor competente sau, după caz, stabileste, în conditiile
legii, instrumentele juridice, institutionale, administrative si
economico-financiare pentru stimularea si accelerarea integrării principiilor
si obiectivelor strategiei nationale pentru mediu, gospodărirea apelor si
dezvoltare durabilă în strategiile sectoriale si locale pentru reformă si
dezvoltare;
27.
propune si recomandă autoritătilor competente sau, după caz, stabileste măsuri
care să asigure conformarea politicilor si programelor de dezvoltare regională
si locală cu politica si strategia natională pentru mediu, gospodărirea apelor
si dezvoltare durabilă;
28. initiază,
direct sau prin unitătile aflate în coordonarea ori sub autoritatea sa,
proiecte de parteneriat public-privat, negociază, semnează si realizează
contractul de parteneriat public-privat, în conformitate cu prevederile legale
în domeniu;
29.
initiază, negociază si asigură punerea în aplicare a prevederilor tratatelor
internationale din sfera sa de competentă, din împuternicirea Guvernului,
reprezintă interesele statului în diferite institutii si organisme bilaterale
si internationale si dezvoltă relatii de cooperare cu institutii si organizatii
similare din alte state;
30.
întreprinde actiuni si initiative, potrivit competentelor stabilite de lege,
pentru participarea României la actiunile de cooperare bilaterală si
multilaterală, la nivel subregional, regional si global, pentru valorificarea
oportunitătilor si facilitătilor de asistentă financiară, tehnică, tehnologică
si stiintifică;
31.
exercită si alte responsabilităti în conformitate cu prevederile legislatiei
nationale si ale actelor juridice internationale la care România este parte;
32.
asigură relatia cu Parlamentul României, cu sindicatele si patronatele din
sfera sa de activitate, precum si cu mass-media;
33.
asigură cadrul juridic si institutional pentru facilitarea si stimularea
dialogului asupra politicilor, strategiilor si deciziilor privind mediul si
dezvoltarea economico-socială a tării;
34.
asigură coordonarea activitătii Administratiei Fondului pentru Mediu;
(2)
Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor îndeplineste orice alte atributii
prevăzute de legile în vigoare.
Art.
4. - Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor, ca organ de specialitate al
administratiei publice centrale, îndeplineste si următoarele atributii
specifice domeniilor de activitate pe care le coordonează:
I. În
domeniul protectiei mediului:
1.
emite avize si, după caz, acorduri, autorizatii, permise speciale, în
conformitate cu dispozitiile legale si ale tratatelor internationale la care
România este parte;
2.
pune în aplicare, prin unitătile sale teritoriale, în cadrul procesului de
privatizare, reglementările speciale privind stabilirea obligatiilor si a
răspunderilor referitoare la mediu;
3.
organizează activitătile de monitorizare a stării mediului si a resurselor
naturale, elaborează si publică informatii si rapoarte privind starea mediului,
participă la programele subregionale, regionale si globale de monitorizare a
stării mediului si a resurselor naturale;
4.
organizează si coordonează activitatea de elaborare a procedurilor de
acreditare a laboratoarelor în domeniul mediului si gospodăririi apelor si de
certificare a sistemelor de management de mediu;
5.
îndeplineste functiile de secretariat tehnic si administrativ pentru tratatele,
conventiile si acordurile internationale din domeniul mediului, precum si de punct
focal national si/sau de autoritate natională competentă pentru activitătile
aflate în coordonarea unor institutii, organisme si organizatii internationale,
în conformitate cu prevederile tratatelor internationale la care România este
parte;
6.
asigură secretariatele comisiilor mixte în domeniul protectiei mediului
înfiintate pentru implementarea acordurilor si conventiilor bilaterale;
7.
coordonează implementarea legislatiei nationale armonizate cu prevederile si
cerintele legislatiei comunitare de mediu si urmăreste îndeplinirea
prevederilor planurilor de investitii specifice;
8.
asigură elaborarea de cercetări, studii, prognoze, politici si strategii în
domeniul protectiei mediului, în scopul obtinerii datelor si informatiilor
necesare în vederea fundamentării deciziilor privind mediul si dezvoltarea
durabilă, precum si al promovării programelor de dezvoltare în domeniul
protectiei mediului;
9.
promovează instrumentele juridice, economice si financiare pentru stimularea
introducerii tehnologiilor si produselor curate, schimbarea modelelor de
productie si de consum, sustinerea si consolidarea mecanismelor pietei libere
si a concurentei loiale;
10.
elaborează si promovează proiecte de acte normative, norme metodologice si
instructiuni de aplicare în domeniul protectiei mediului pentru armonizarea
legislatiei nationale cu cerintele acquisului comunitar;
11.
initiază proiecte de normative si standarde, precum si revizuirea acestora în
conformitate cu evolutia lor pe plan european si international si cu cerintele
de îmbunătătire;
12.
atestă persoanele fizice si juridice pentru elaborarea studiilor de evaluare a
impactului asupra mediului si a bilanturilor de mediu;
13.
supraveghează si controlează respectarea reglementărilor privind substantele si
preparatele chimice periculoase si gestionarea deseurilor în colaborare cu
celelalte autorităti competente, potrivit legii;
14.
supraveghează si controlează aplicarea reglementărilor în domeniul protectiei
mediului;
15.
răspunde de protectia si conservarea habitatelor naturale de conservarea
diversitătii biologice si utilizarea durabilă a componentelor acesteia,
dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii protejate, în
acord cu politicile si cu practicile specifice aplicate la nivel european si global,
prin crearea administratiilor proprii pentru parcurile nationale, parcurile
naturale si rezervatiile biosferei, aprobarea regimului de administrare a
celorlalte categorii de arii naturale protejate din reteaua natională,
executarea controlului privind respectarea legislatiei specifice;
16.
actualizează si, după caz, pune în aplicare strategia si Planul national de
actiuni pentru protectia mediului, strategia natională si Planul national de
actiuni pentru conservarea diversitătii biologice si utilizarea durabilă a
componentelor acesteia, Planul national de gestiune a deseurilor, precum si a
altor politici si strategii în domeniul protectiei mediului;
17.
asigură secretariatul de risc privind controlul accidentelor majore care
implică substante periculoase;
18.
asigură tinerea evidentei anuale a Registrului national privind inventarul
instalatiilor care intră sub incidenta prevenirii si controlului integrat al
poluării si elaborează raportările solicitate de organismele internationale;
19.
asigură secretariatul tehnic al Comisiei nationale de acordare a etichetei
ecologice;
20.
asigură secretariatul tehnic pentru schema de ecomanagement si audit;
21.
asigură secretariatele tehnice ale Comitetului interministerial pentru
coordonarea integrării domeniului protectiei mediului în politicile si
strategiile sectoriale la nivel national, Comisiei nationale pentru schimbări
climatice si Comitetului national pentru protectia stratului de ozon;
22.
aplică, în conditiile legii, sanctiuni titularilor activitătilor, pentru
neconformare;
23.
îndeplineste orice alte atributii specifice, prevăzute de legislatia în
vigoare.
II. În
domeniul gospodăririi apelor:
1.
stabileste regimul de utilizare a resurselor de apă si asigură elaborarea de
cercetări, studii, prognoze si strategii pentru domeniul gospodăririi
cantitative si calitative a apelor, precum si elaborarea programelor de
dezvoltare a lucrărilor, instalatiilor si amenajărilor de gospodărire a apelor;
2.
colaborează cu celelalte autorităti ale administratiei publice centrale si
locale pentru amenajarea complexă a bazinelor hidrografice, valorificarea de
noi surse de apă în concordantă cu dezvoltarea economico-socială a tării,
protectia apelor împotriva epuizării si degradării, precum si pentru apărarea
împotriva efectelor distructive ale apelor;
3.
asigură reactualizarea schemelor-cadru de amenajare si gospodărire a apelor pe
bazine sau pe grupe de bazine hidrografice si desfăsurarea activitătilor de
interes public din domeniul meteorologiei si hidrologiei;
4.
coordonează activitatea de avizare si de autorizare, din punct de vedere al
gospodăririi apelor, a lucrărilor care se construiesc pe ape sau în legătură cu
apele, activitatea de avizare a documentatiilor de evaluare a stării de
sigurantă în exploatare a barajelor existente si a proiectelor barajelor noi,
precum si activitatea de emitere a autorizatiilor de functionare în conditii de
sigurantă a barajelor aflate în exploatare si a acordurilor de functionare în
sigurantă pentru barajele noi;
5.
organizează activitatea de avizare si reglementare a regimului de utilizare a
surselor de apă minerale si geotermale;
6.
organizează întocmirea cadastrului apelor si a evidentei dreptului de folosire
cantitativă si calitativă a apelor;
7.
asigură documentatiile necesare pentru concesionarea resurselor de apă si a
lucrărilor de gospodărire a apelor care apartin domeniului public sau, după
caz, pentru darea în administrare a acestora si urmăreste îndeplinirea de către
concesionar, respectiv administrator, a sarcinilor ce îi revin;
8. stabileste
strategia organizării la nivel national a activitătilor de meteorologie,
hidrologie si hidrogeologie, a sistemului de informare, prognoză si avertizare
asupra fenomenelor hidrometeorologice periculoase si a sistemului de avertizare
în caz de accident la constructiile hidrotehnice;
9.
coordonează realizarea Planului de management al fluviului Dunărea pentru
teritoriul României;
10.
coordonează realizarea schemelor directoare de management si amenajare, precum
si a programelor de măsuri pe bazine sau grupe de bazine hidrografice pentru
atingerea stării bune a apelor;
11.
stabileste metodologia de fundamentare a sistemului de plăti în domeniul
apelor, precum si procedura de elaborare a acesteia;
12.
dispune măsuri de instituire a unui regim de supraveghere specială sau de
oprire a activitătii poluatorului ori a instalatiei care provoacă poluarea
apelor;
13.
elaborează Programul de eliminare treptată a emisiilor si pierderilor de
substante periculoase în ape;
14.
elaborează si promovează, potrivit legii, proiecte de acte normative,
regulamente, instructiuni si norme tehnice specifice domeniilor meteorologiei,
hidrologiei, hidrogeologiei, gospodăririi apelor si sigurantei în exploatare a
barajelor;
15.
asigură secretariatele tehnice ale Comisiei Centrale pentru Apărare Împotriva
Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase si Accidentelor la
Constructiile Hidrotehnice, Comisiei Nationale pentru Siguranta Barajelor si a
Altor Lucrări Hidrotehnice, Comitetului National Român pentru Programul
Hidrologic International, Centrului Român pentru Reconstructia Ecologică a
Râurilor si Lacurilor si al Comisiei pentru aplicarea Planului de actiune
privind protectia apelor împotriva poluării apelor cu nitrati proveniti din
surse agricole;
16.
organizează si certifică corpul de experti pentru evaluarea stării de sigurantă
în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importantă A si B, precum
si activitatea de avizare a specialistilor pentru asigurarea stării de
sigurantă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importantă C si
D;
17.
aprobă lista definitivă a barajelor, cu declararea publică a caracteristicilor
generale, a categoriei de importantă si a gradului de risc asociat acestuia,
lista barajelor cu risc sporit si a celor din categoria de importantă majoră,
precum si fisele de evidentă a barajelor administrate de detinătorii cu orice
titlu;
18.
certifică si controlează personalul de conducere si coordonare a activitătii de
urmărire în timp a barajelor;
19.
organizează activitatea de certificare a persoanelor juridice si fizice care
realizează proiecte si execută lucrări în domeniul gospodăririi apelor,
coordonează comisia de certificare si asigură secretariatul tehnic al acesteia;
20. dispune expertizarea lucrărilor hidrotehnice cu risc crescut de avarie si stabileste împreună cu Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului măsurile operative imediate si de perspectivă pentru evitarea accidentelor;
21.
actualizează si, după caz, pune în aplicare strategia natională si planul national
de actiuni pentru gospodărirea resurselor de apă;
22.
reglementează modul de desfăsurare a activitătii privind hidrometria de
exploatare si emite norme specifice;
23.
elaborează lista de specificatii tehnice si metode standardizate pentru analiza
si monitorizarea stării apelor;
24.
coordonează implementarea legislatiei nationale armonizate cu prevederile si
cerintele în domeniul apelor si urmăreste lucrările de infrastructură publică
specifice;
25.
îndeplineste functiile de secretariat tehnic si administrativ pentru tratatele,
acordurile si conventiile internationale din domeniul gospodăririi apelor,
precum si de punct focal national si/sau de autoritate natională competentă
pentru activitătile aflate în coordonarea unor institutii, organisme si organizatii
internationale, în conformitate cu prevederile actelor juridice internationale
la care România este parte;
26.
asigură participarea în cadrul întâlnirilor directorilor responsabili cu
gospodărirea apelor din statele membre ale Uniunii Europene;
27.
asigură secretariatele comisiilor mixte hidrotehnice pentru apele
transfrontiere;
28.
elaborează si promovează normele de calitate a resurselor de apă legate de
functiile apei privind calitatea apei brute pentru apa potabilă, calitatea apei
necesare sustinerii pestilor si crustaceelor;
29.
actualizează si pune în aplicare planul de actiuni privind protectia apelor
împotriva poluării cu nitrati din surse agricole, planul strategic de actiune
pentru reabilitarea si protectia Mării Negre.
CAPITOLUL
III
Conducerea
ministerului
Art.
5. - (1) Conducerea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor se exercită de
către ministru.
(2)
Ministrul mediului si gospodăririi apelor reprezintă ministerul în raporturile
cu celelalte autorităti publice, cu persoanele juridice si fizice din tară si
din străinătate.
(3)
Ministrul mediului si gospodăririi apelor răspunde de întreaga activitate a
ministerului în fata Guvernului, precum si, în calitate de membru al
Guvernului, în fata Parlamentului.
(4)
Ministrul mediului si gospodăririi apelor coordonează din punct de vedere
metodologic activitatea Gărzii Nationale de Mediu privind aplicarea
strategiilor si politicilor de mediu.
(5)
Ministrul mediului si gospodăririi apelor îndeplineste în domeniul de
activitate al ministerului atributiile generale prevăzute la art. 53 din Legea nr.
90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a
ministerelor, cu modificările si completările ulterioare.
(6)
Ministrul mediului si gospodăririi apelor îndeplineste si alte atributii specifice,
stabilite prin alte acte normative.
(7)
Ministrul mediului si gospodăririi apelor conduce aparatul propriu al
ministerului si îndeplineste, conform legii, functia de ordonator principal de
credite.
(8) În
exercitarea atributiilor ce îi revin ministrul mediului si gospodăririi apelor
emite ordine si instructiuni, în conditiile legii.
Art.
6. - (1) În activitatea de conducere a ministerului, ministrul mediului si
gospodăririi apelor este ajutat de 3 secretari de stat.
(2)
Agentia Natională pentru Protectia Mediului este condusă de un presedinte cu
rang de subsecretar de stat.
(3)
Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării” este condusă de un
guvernator, asimilat cu functia de subsecretar de stat.
(4)
Secretarii de stat exercită atributiile delegate de ministrul mediului si
gospodăririi apelor. Răspunderile si atributiile secretarilor de stat se
stabilesc prin ordin al ministrului.
Art.
7. - În cazul în care ministrul mediului si gospodăririi apelor, din diferite
motive, nu îsi poate exercita atributiile curente, desemnează secretarul de
stat care să exercite aceste atributii, înstiintându-l pe primul-ministru al
Guvernului despre aceasta.
Art.
8. - (1) Secretarul general al ministerului este înalt functionar public, numit
pe criterii de profesionalism, în conditiile legii.
(2)
Secretarul general îndeplineste atributiile si responsabilitătile prevăzute la
art. 49 alin. (2) din Legea nr.
90/2001, cu modificările si completările ulterioare.
(3)
Secretarul general al ministerului îndeplineste si alte atributii prevăzute în
regulamentul de organizare si functionare a ministerului ori încredintate de
ministru.
Art.
9. - (1) Pe lângă ministru functionează, ca organ consultativ, colegiul
ministerului.
(2)
Componenta si regulamentul de functionare a colegiului ministerului se aprobă
prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor.
CAPITOLUL
IV
Art. 10. - (1)
Structura organizatorică a Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor este
prevăzută în anexa nr. 1. Prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi
apelor, în cadrul directiilor generale si directiilor se pot organiza servicii,
birouri, compartimente si colective temporare, în conditiile legii.
(2)
Atributiile si responsabilitătile compartimentelor din aparatul propriu al
ministerului se stabilesc, în conformitate cu structura organizatorică, prin
regulamentul de organizare si functionare a ministerului, aprobat prin ordin al
ministrului mediului si gospodăririi apelor.
(3)
Statul de functii, structura posturilor pe compartimente, precum si încadrarea,
modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz,
a raporturilor de muncă pentru personalul din aparatul propriu al ministerului
se aprobă prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor.
(4)
Numărul maxim de posturi este de 270, exclusiv demnitarii si posturile aferente
cabinetului ministrului.
(5)
Personalul necesar desfăsurării activitătilor Ministerului Mediului si
Gospodăririi Apelor este format din functionari publici si personal
contractual.
(6)
Numărul de posturi din aparatul propriu al fostului Minister al Agriculturii,
Pădurilor, Apelor si Mediului si din institutiile sale subordonate, aferente
activitătilor din domeniul mediului si gospodăririi apelor, se preia, împreună
cu fondurile corespunzătoare, de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor.
(7)
Personalul încadrat pe posturile mentionate la alin. (6) se preia de către
Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor, în conditiile legii.
(8)
Salarizarea personalului din aparatul propriu si din institutiile subordonate
se face potrivit legii.
(9)
Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor preia prin protocol de
predare-primire de la fostul Minister al Agriculturii, Pădurilor, Apelor si
Mediului numărul de posturi si fondurile aferente potrivit alin. (6) si (7),
atât pentru aparatul propriu, cât si pentru institutiile subordonate.
Art.
11. - În cadrul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor se organizează si
functionează la nivel de directie generală Autoritatea de implementare a
fondurilor structurale si de coeziune economică-socială pentru proiecte de
infrastructură de mediu, care va functiona începând cu anul 2005 cu un număr de
100 de posturi, din care 50 de posturi în anul 2004.
Art.
12. - Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor are în subordine, sub
autoritate sau în coordonare, după caz, unitătile prevăzute în anexa nr. 2.
Art.
13. - Structura organizatorică, regulamentele de organizare si functionare,
statele de functii, numărul de posturi si încadrarea personalului din unitătile
bugetare care functionează în subordinea ministerului, prevăzute în anexa nr.
2, se aprobă prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor, în
limita numărului maxim de posturi si a fondurilor aprobate prin bugetul de stat.
Art.
14. - (1) În subordinea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor se
organizează si functionează, în conditiile legii, unităti de management al
proiectului si unităti de implementare a proiectelor, conduse de câte un
director de proiect, în vederea asigurării unui cadru unitar pentru
managementul si implementarea proiectelor finantate prin împrumuturi externe
rambursabile sau nerambursabile.
(2)
Structura organizatorică, numărul de personal si regulamentul de organizare si
functionare ale acestor unităti vor fi stabilite prin ordin al ministrului
mediului si gospodăririi apelor.
(3)
Ministrul mediului si gospodăririi apelor numeste personalul unitătilor si
stabileste competentele directorului de proiect.
Art.
15. - (1) Ministrul mediului si gospodăririi apelor numeste si eliberează din
functie conducătorii institutiilor subordonate si unitătilor din coordonarea si
de sub autoritatea ministerului, în conditiile legii.
(2) Conducătorii institutiilor judetene aflate în subordinea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor se numesc si se eliberează din functie de către ministrul mediului si gospodăririi apelor, cu avizul consultativ al prefectului.
Art.
16. - (1) Pe lângă Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor functionează
următoarele organisme consultative:
a)
Comisia Centrală pentru Apărare Împotriva Inundatiilor, Fenomenelor
Meteorologice Periculoase si Accidentelor la Constructiile Hidrotehnice, al
cărei regulament de organizare si functionare se aprobă prin hotărâre a
Guvernului;
b)
Comisia Natională pentru Siguranta Barajelor si a Altor Lucrări Hidrotehnice;
c)
Comitetul National Român pentru Programul Hidrologic International;
d)
Comisia natională de acordare a etichetei ecologice;
e)
Comitetul consultativ de organizare si coordonare a schemelor de management de
mediu si audit;
f)
Comitetul interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protectiei
mediului în politicile si strategiile sectoriale la nivel national;
g)
Comisia tehnico-economică;
h)
Centrul Român pentru Reconstructia Ecologică a Râurilor si Lacurilor.
(2)
Membrii organismelor prevăzute la alin. (1) sunt salarizati de unitătile la
care sunt angajati, iar secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme
se asigură de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor în cadrul numărului de
posturi aprobat.
(3)
Comisia Natională pentru Siguranta Barajelor si a Altor Lucrări Hidrotehnice
functionează conform regulamentului care se aprobă prin ordin al ministrului
mediului si gospodăririi apelor.
(4)
Regulamentele de organizare si functionare ale organismelor consultative
prevăzute la alin. (1) lit. c)-h), precum si componenta acestora se aprobă prin
ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor.
CAPITOLUL
V
Art.
17. - Patrimoniul, personalul si fondurile aferente vor fi preluate prin
protocol de predare-primire, în termen de 30 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei hotărâri.
Art.
18. - (1) Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor are în dotare pentru
transportul persoanelor din aparatul propriu un număr de autoturisme stabilit
potrivit actelor normative în vigoare.
(2)
Pentru activităti specifice de control la unitătile din subordine, pentru
deplasări în caz de poluare, accidente industriale, apărare împotriva
inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase, precum si în caz de alte
urgente de mediu si de gospodărire a apelor se utilizează un număr de 3
autovehicule cu un consum lunar de 300 litri/autovehicul.
Art.
19. - (1) Agentiile de protectie a mediului judetene si Administratia
Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării” utilizează un număr maxim de 174 de
autoturisme, cu un consum lunar de 250 litri/autoturism.
(2)
Agentiile regionale de protectie a mediului utilizează un număr maxim de 60 de
autoturisme cu un consum lunar de 300 litri/autoturism.
(3)
Agentia Natională pentru Protectia Mediului are în dotare, pentru transportul
personalului din aparatul propriu, un număr maxim de autoturisme stabilit
potrivit actelor normative în vigoare.
(4)
Repartizarea parcului de autoturisme la institutiile subordonate se face prin
ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor.
Art.
20. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
mediului si gospodăririi apelor,
Speranta
Maria Ianculescu
Ministrul
muncii, solidaritătii sociale si familiei,
Elena
Dumitru
p.
Ministrul finantelor publice,
Gheorghe
Gherghina,
secretar
de stat
Bucuresti, 23 martie 2004.
Nr. 408.
ANEXA Nr. 11)
a
Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor
UNITĂTILE
care
functionează în subordinea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor
Nr. crt. |
Denumirea
unitătii |
I. |
Institutii publice cu
personalitate juridică finantate integral din bugetul de stat |
1. |
Agentia Natională pentru
Protectia Mediului |
2. |
8 agentii regionale de
protectie a mediului |
3. |
34 de agentii de protectie a
mediului judetene - servicii publice deconcentrate |
4. |
Administratia Rezervatiei
Biosferei “Delta Dunării” – Tulcea |
NOTĂ: |
|
Numărul maxim de posturi
finantate de la bugetul de stat pentru institutiile prevăzute la cap. I este
de 2.163. |
|
II. |
Unităti cu finantare externă si
de la bugetul de stat |
1. |
Unităti de management al
proiectului (UMP) |
2. |
Unităti de implementare a
proiectului (UIP) |
UNITĂTILE
care
functionează sub autoritatea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor
Nr. crt. |
Denumirea
unitătii |
1. |
Administratia Natională “Apele
Române” |
2. |
Compania Natională “Institutul
National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodărire a Apelor” - S.A. |
UNITĂTILE
care
functionează în coordonarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor
Nr. crt. |
Denumirea
unitătii |
Unităti finantate din venituri proprii |
|
1. |
Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti |
2. |
Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” - I.N.C.D.M. Constanta |
3. |
Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunării” - I.N.C.D.D.D. Tulcea |
4. |
Administratia Fondului pentru
Mediu |
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind alocarea unei
sume din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în
bugetul de stat pe anul 2004, pentru continuarea lucrărilor de finalizare a
Catedralei “Învierea Domnului” din municipiul Târgu Mures, judetul Mures
În
temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2)
din Legea nr.
500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art.
25 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr.
507/2003,
Guvernul
României adoptă
prezenta hotărâre.
Art.
1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Culturii si Cultelor cu
suma de 3,0 miliarde lei din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia
Guvernului pe anul 2004, pentru Arhiepiscopia Alba Iulia, în vederea continuării
lucrărilor de finalizare a Catedralei “Învierea Domnului” din municipiul Târgu
Mures, judetul Mures.
Art.
2. - Se autorizează Ministerul Finantelor Publice să introducă modificările
corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura
bugetului Ministerului Culturii si Cultelor pe anul 2004.
Art.
3. - Ministerul Culturii si Cultelor si alte organe abilitate de lege vor
controla modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumei
alocate potrivit prezentei hotărâri.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
culturii si cultelor,
Răzvan
Theodorescu
p.
Ministrul finantelor publice,
Gheorghe
Gherghina,
secretar
de stat
Bucuresti, 23 martie 2004.
Nr. 424.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru propunerea domnului
Ioan Botgros în functia de Presedinte al Cultului Crestin Biserica Evanghelică
Română, în vederea recunoasterii prin decret al Presedintelui României
În temeiul art. 108
din Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (1) din
Decretul-lege nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase din
România, cu modificările ulterioare,
Guvernul
României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol
unic. - Se propune Presedintelui României recunoasterea, prin decret, în
functia de Presedinte al Cultului Crestin Biserica Evanghelică Română a
domnului Ioan Botgros.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
culturii si cultelor,
Răzvan
Theodorescu
Bucuresti, 23 martie 2004.
Nr. 425.
ACTE
ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL AGRICULTURII,
PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE
privind stabilirea
Procedurii de prelevare a probelor în cazul inspectiei fitosanitare la import
În baza prevederilor
art. 7 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului
nr. 136/2000 privind măsurile de protectie împotriva introducerii si
răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor
vegetale în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.030/2001, modificată prin Hotărârea Guvernului nr.
1.619/2003,
în
temeiul Hotărârii Guvernului nr.
739/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii,
Pădurilor, Apelor si Mediului,
ministrul
agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite prezentul ordin.
Art.
1. - Prezentul ordin stabileste Procedura de prelevare a probelor în cazul
inspectiei fitosanitare la import, conform anexei care face parte integrantă
din prezentul ordin.
Art.
2. - Directia fitosanitară, calitatea semintelor si a materialului genetic, Laboratorul
Central pentru Carantină Fitosanitară si unitătile fitosanitare vor duce la
îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art.
3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial, Partea I.
p.
Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,
Petre
Daea,
secretar
de stat
Bucuresti, 23 martie 2004.
Nr. 205.
ANEXĂ
PROCEDURA
de
prelevare a probelor în cazul inspectiei fitosanitare la import
În cadrul carantinei
fitosanitare si în aplicarea legislatiei în vigoare, prelevările de probe la
import sunt destinate verificării absentei organismelor de carantină prevăzute
în anexele nr. 1 si 2 la normele metodologice aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr.
1.030/2001, modificată prin Hotărârea Guvernului nr.
1.619/2003.
Modalitătile
prevăzute în prezenta procedură iau în considerare riscurile fitosanitare
legate de fluxurile diferite de mărfuri la import în România, rezultând astfel
două cazuri concrete în care pot fi prelevate probe:
1.
când se observă simptome suspecte;
2. în
cazul unui plan de monitorizare si a filierelor cu risc fitosanitar.
1. Prelevarea
probelor în caz de observare a simptomelor suspecte
În
timpul unui control fitosanitar pentru plantele, produsele vegetale si
articolele reglementate prevăzute în Partea B din anexa nr. 5 la normele
metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.030/2001, modificată
prin Hotărârea Guvernului nr.
1.619/2003, când se
constată un simptom suspect, care lasă să se bănuiască prezenta unui organism
de carantină, trebuie să se efectueze o prelevare de probe pentru analize,
incluzând simptomul suspect.
Aprecierea
făcută de inspectorul fitosanitar va lua în considerare riscurile cunoscute în
functie de filiere, utilizând în acest sens documentele si informatiile
disponibile (vademecum, documente O.E.P.P. etc.).
În
tabelul de mai jos sunt date câteva exemple de filiere si de organisme
dăunătoare care trebuie să facă obiectul unei inspectii mai amănuntite, dar
această listă nu este limitativă.
Tabelul nr. 1
Plante,
produse vegetale |
Origine |
Organisme
dăunătoare căutate în mod prioritar |
Fructe de Citrus L., Fortunella Swingle,
Poncirus Raf. |
A se vedea vademecum în functie de tările
contaminate |
Xanthomonas campestris sau Cercospora angolensis sau Guignardia citricarpa |
Toate fructele |
Toate tările, mai ales cele cunoscute ca
fiind contaminate |
Specii din familia Tephritidae |
Plante de Dendranthema (DC) Des Moul |
Oricare |
Puccinia horiana |
Orice plantă gazdă |
Oricare |
Liriomyza sativae, Liriomyza huidobrensis, Amauromyza maculosa |
Plate destinate plantării de Impatiens de
Noua Guinee |
Oricare |
Tomato spotted wilt virus |
Plate destinate plantării de Pelargonium
lŐ Herit ex. Ait. |
Oricare |
Tomato ring spot virus |
Orice plantă gazdă |
Oricare |
Rhizoecus hibisci |
Florile
importate si alte plante sensibile sunt controlate vizual si prin metode
corespunzătoare (scuturare, Berlese etc.) pentru depistarea organismelor
dăunătoare de carantină, în special Thrips palmi si Bemisia tabaci. Insectele
suspecte depistate, indiferent de stadiul de dăunare, sunt trimise la Laboratorul
Central pentru Carantină Fitosanitară pentru determinare.
În
cazul observării unor simptome la plantele si produsele vegetale neprevăzute în
Partea B din anexa nr. 5 la normele metodologice aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr.
1.030/2001, modificată
prin Hotărârea Guvernului nr.
1.619/2003 (de exemplu:
flori tăiate de Gerbera, plante de Ficus, păstăi de fasole verde
etc.), se vor preleva probe pentru analize de laborator.
Transporturile
din care au fost prelevate probe suspecte nu se vămuiesc decât după obtinerea
rezultatului analizelor de laborator. În asteptarea rezultatului analizei,
loturile respective trebuie să fie consemnate într-un spatiu unde eventualul
organism dăunător nu se poate răspândi. Acest spatiu trebuie să fie cunoscut în
orice moment de către inspectoratul de carantină fitosanitară vamală vizat.
2. Prelevarea
probelor în cazul unui plan de monitorizare si a filierelor cu risc fitosanitar
Filierele
cu risc fitosanitar au fost stabilite în baza experientelor anterioare din
România si a informatiilor furnizate de alte state. La import se vor preleva
probe din toate loturile de plante prevăzute în tabelul nr. 2, pentru originile
indicate în acest tabel.
Tabelul nr. 2
Plante |
Origine |
Organisme
dăunătoare căutate în mod prioritar |
Tuberculi de cartof de sământă |
Oricare |
Ralstonia solanacearum, Clavibacter
sepedonicus |
Tuberculi de cartof de consum |
Tări cunoscute ca fiind contaminate |
Ralstonia solanacearum, Clavibacter
sepedonicus |
Plante miniaturizate (bonsai) |
Oricare |
Nematozi |
Seminte de Lycopersicon lycopersicum |
Oricare |
Clavibacter michiganensis ssp.
michiganensis, Xanthomonas campestris pv. vesicatoria |
Seminte de Zea mays |
Tări non UE |
Erwinia stewartii |
Seminte de Phaseolus vulgaris |
Tări non UE |
Xanthomonas campestris pv. phaseoli |
Seminte de Medicago sativa |
Tări non UE |
Dytilenchus dipsaci, Clavibacter
michiganensis ssp. insidiosus |
Seminte de Allium sp. |
Oricare |
Dytilenchus dipsaci |
Seminte de Oryza sp. |
Tări non UE |
Aphelenchoides besseyi |
Seminte si boabe pentru consum din genurile
Triticum, Secale si xTriticosecale |
Tări contaminate, listate în Partea B din
anexa nr. 5 |
Tilletia indica |
Plante destinate plantării de Fragaria sp. |
Oricare |
Aphelenchoides besseyi si virusuri |
Plante destinate plantării de Rubus L.,
Malus L. si Prunus L. |
Oricare |
Virusuri |
Bulbi de Tulipa sp., Allium sp.,
Gladiolus sp., Iris sp., destinati plantării |
Oricare |
Ditylenchus dipsaci si virusuri |
Plante destinate plantării de Vitis
vinifera |
Tări UE |
Tobacco ring spot virus, Tomato ring spot
virus |
Plante de Humulus lupulus, destinate
plantării |
Oricare |
Verticillium alboatrum |
Plante de Araceae, Marantaceae,
Musaceae, Perseae, Strelitziaceae înrădăcinate sau cu mediu de cultură
atasat |
Oricare |
Radopholus similis |
Lemn de conifere |
Tări noneuropene |
Bursaphelenchus xylophilus |
Sol atasat plantelor cultivate în aer liber |
Oricare |
Globodera rostochiensis si Globodera pallida |
Sol si mediu de crestere |
Tări listate în Partea B din anexa nr. 5 |
Nematozi |
Transporturile
din care s-au prelevat probe conform tabelului nr. 2 se vămuiesc fără a se
astepta rezultatul analizelor de laborator. În cazul în care în urma analizelor
de laborator se confirmă prezenta organismelor de carantină, la următorul
import cu aceeasi origine nu se face vamă decât după primirea rezultatului
analizelor de laborator. În cazul semintelor si materialului săditor se va
întocmi raport de carantină către unitatea fitosanitară din judetul de
destinatie, în vederea aplicării prevederilor art. 16 din Regulamentul privind
organizarea controlului de calitate si fitosanitar la importul si exportul
semintelor si materialului săditor, aprobat prin Ordinul ministrului
agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr.
257/2002.
În
tabelul nr. 3 sunt redate cantitătile minime necesare pentru efectuarea
analizelor de laborator în vederea depistării organismelor dăunătoare.
Tabelul nr. 3
Produsul |
Mărimea
minimă a probei (g/lot; bucăti/lot) |
1. Seminte |
|
1.1. Cereale: |
|
porumb |
500
g |
orez |
1.000
g |
altele (grâu, secară,
triticale) |
1.000
g |
1.2. Oleaginoase: |
|
floarea soarelui |
500
g |
1.3. Cruciferae |
250
g |
1.4. Leguminoase: |
|
fasole |
500
g |
lucernă |
250
g |
trifoi |
250
g |
1.5. Legume: |
|
ceapă |
20
g |
praz |
20
g |
tomate |
3,3
g (1.000 de seminte) |
ardei |
3,3
g (1.000 de seminte) |
1.6. Alte seminte: |
|
Prunus spp. |
1.000
g |
Rubus spp. |
3,3
g (1.000 de seminte) |
2. Tuberculi, bulbi, rizomi |
|
Allium spp. |
1.000
g |
Solanum tuberosum*) |
200
de bucăti |
plante ornamentale: |
|
diametrul < 0,6 cm |
20
de bucăti |
diametrul > 0,6 cm |
10
bucăti |
3. Plante destinate
plantării (altele decât seminte) |
|
3.1. Plante la ghiveci |
1
(una) bucată |
3.2. Arbusti si pomi fructiferi
- ramuri |
6
bucăti de 25 cm lungime |
3.3. Butasi de vită-de-vie |
5
bucăti |
3.4. Răsaduri |
10
bucăti |
4. Produse din plante |
|
lemn |
500
g (rumegus si/sau bucăti de lemn) |
5. Sol si mediu de crestere |
300
g |
Toate
probele trimise la Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară trebuie să
fie însotite de o cerere de analiză. Formularul cererii de analiză va fi
transmis de Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară.
*) Acolo unde este cazul, se vor preleva minimum 250 g de sol aderent tuberculilor.