MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 1.012         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 3 noiembrie 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 400 din 5 octombrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 170 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 415 din 12 octombrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781, 304 si 327 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

713. - Ordin al ministrului de stat, ministrul economiei si comertului, privind modificarea unor prevederi din anexa nr. 1 “Norme tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” la Ordinul ministrului economiei si comertului nr. 58/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

 

1.347/477. - Ordin al ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate privind desemnarea centrelor-pilot pentru contractarea cu operatori privati a unor servicii medicale de dializă în regim ambulatoriu

 

1.376. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea în contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societătilor comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul societătilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora

 

1.563. - Ordin al ministrului finantelor publice privind completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 520/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitătii veniturilor bugetare, cu modificările si completările ulterioare

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 400

din 5 octombrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 170 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Popa - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 170 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Constantin Sânzianu în Dosarul nr. 14.354/2001 al Judecătoriei Iasi.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că obligatia instituită prin textul de lege criticat reprezintă o garantie a dreptului la un proces echitabil si a solutionării cu celeritate a acestuia.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 31 martie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 14.354/2001, Judecătoria Iasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 170 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Constantin Sânzianu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul arată că textul de lege criticat contravine normelor juridice europene referitoare la accesul liber la justitie si la dreptul persoanei implicate într-un proces de a formula si administra probe. Astfel, decăderea persoanei interesate din dreptul de a se efectua expertiza o privează de dreptul la un proces echitabil si constituie un abuz, în conditiile în care aceasta este unica modalitate prin care se poate proba pretentia dedusă judecătii.

Judecătoria Iasi consideră exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că dispozitiile art. 170 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă nu îngrădesc accesul liber la justitie si nici dreptul la un proces echitabil, ci asigură cadrul legal al solutionării cu celeritare a cauzelor civile. Textul de lege criticat impune părtilor litigante obligatia de a îndeplini actele de procedură într-un termen expres prevăzut de lege sau într-un anumit moment procesual si reprezintă instrumentul legal pentru a împiedica tergiversarea nejustificată a rezolvării litigiilor.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicată.

Guvernul apreciază că reglementările supuse controlului de constitutionalitate nu constituie încălcări ale Legii fundamentale, ci, în deplin acord cu prevederile art. 15 alin. (1) si ale art. 57, reprezintă consacrarea prin lege a anumitor drepturi si obligatii, a căror exercitare cu bună-credintă se impune si în cadrul procesului civil.

Avocatul Poporului arată că dispozitiile art. 170 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă nu îngrădesc sub nici un aspect liberul acces la justitie, nu împiedică părtile interesate de a apela la instantele judecătoresti si de a se prevala de toate garantiile procesuale. Instituirea unui termen reprezintă o măsură pentru asigurarea solutionării cu celeritate a cauzelor si a respectării prevederilor constitutionale referitoare la un proces echitabil. În plus, textul de lege criticat este o normă de procedură, conformă cu art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicată, potrivit căruia competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 170 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă, dispozitii care au următorul continut:

- Art. 170 alin. 1 si 3: “Când s-a încuviintat o cercetare locală, expertiză sau dovadă cu martori, partea care a propus-o este obligată ca, în termen de 5 zile de la încuviintare, să depună suma statornicită de instantă pentru cheltuielile de cercetare, drumul si despăgubirea martorilor sau plata expertului; recipisa se va depune la grefa instantei. [...]

Neîndeplinirea acestor obligatii atrage decăderea, pentru acea instantă, din dovada încuviintată.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 21 alin. (3): “Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.”

De asemenea, consideră că sunt încălcate si prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, potrivit cărora: “Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instantă independentă si impartială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronuntată în mod public, dar accesul în sala de sedintă poate fi interzis presei si publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părti a acestuia în interesul moralitătii, al ordinii publice ori al securitătii nationale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protectia vietii private a părtilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instantă atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justitiei.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textele de lege criticate reglementează obligatia părtii care a solicitat administrarea unor probatorii, precum cercetarea locală, expertiza sau dovada cu martori, pe care instanta le-a încuviintat, de a avansa în termen de cinci zile cheltuielile necesare pentru cercetare, drumul si despăgubirea martorilor sau plata expertului, sub sanctiunea decăderii din proba încuviintată. În această materie, ca, de altfel, în toate cazurile în care legiuitorul a conditionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în acest fel cu intentia de a restrânge accesul liber la justitie, de care, în mod evident, cel interesat beneficiază în cadrul termenului legal instituit, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine indispensabil, în vederea exercitării dreptului constitutional prevăzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile si asigurând protectia drepturilor si intereselor legitime ale celorlalte părti. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competentei ce i-a fost conferită prin Constitutie, a conditiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercitiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.

Asa fiind, termenul instituit prin textul de lege criticat are în vedere solutionarea procesului cu celeritate, nedepunerea sumei statornicite de instantă în cele cinci zile de la încuviintarea probei cauzând o amânare nejustificată a judecătii.

De altfel, art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicată, potrivit căruia “Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competentei si procedurii de judecată, inclusiv a conditiilor de exercitare a diferitelor drepturi procesuale. Prin urmare, termenele procedurale instituite de textul de lege criticat reprezintă expresia aplicării dispozitiilor constitutionale invocate mai sus.

Departe de a îngrădi drepturi consacrate constitutional, reglementarea prevăzută de art. 170 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă constituie o garantie a aplicării principiului prevăzut de art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil si într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părtilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a solutionării unui proces.

Pe de altă parte, în conditiile în care, potrivit principiului că nimeni nu se poate apăra invocând necunoasterea legii (“nemo censetur ignorare legem”), titularul unui drept este prezumat că a avut cunostintă de reglementarea care prevedea că valorificarea dreptului său se circumscrie unui anumit termen, fără a întelege să îl respecte, acesta nu are decât a-si imputa propriei lipse de diligentă consecintele negative pe care este tinut să le suporte si câtusi de putin textul de lege criticat.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 170 alin. 1 si 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Constantin Sânzianu în Dosarul nr. 14.354/2001 al Judecătoriei Iasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 octombrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 415

din 12 octombrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781, 304 si 327 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781, 304 si 327 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Pavel Glogogeanu în Dosarul nr. 1.057/P/2004 al Tribunalului Dolj - Sectia penală.

La apelul nominal răspunde partea Daniel Rizea, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Partea prezentă solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind inadmisibilă, întrucât autorul acesteia nu a motivat-o, încălcând astfel dispozitiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea nr. 28 bis din 15 martie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 1.057/P/2004, Tribunalul Dolj - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781, 304 si 327 din Codul de procedură penală. Exceptia a fost ridicată de Pavel Glogogeanu într-o cauză având ca obiect solutionarea recursului promovat de acesta împotriva Sentintei penale nr. 50 din 9 februarie 2004 pronuntată de Judecătoria Filiasi, sentintă prin care s-a respins, în temeiul art. 2781 alin. 8 din Codul de procedură penală, plângerea recurentului-petent si s-a mentinut solutia de neîncepere a urmăririi penale fată de făptuitorul Daniel Rizea, pronuntată prin Rezolutia nr. 64/P/2003 si, ulterior, mentinută prin Rezolutia Parchetului nr. 103/II/2/2003.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile art. 304 din Codul de procedură penală referitoare la înregistrarea cu mijloace tehnice, în cursul sedintei de judecată, a afirmatiilor, întrebărilor si sustinerilor celor prezenti, precum si dispozitiile art. 327 din Codul de procedură penală privind ascultarea martorului, expertului sau interpretului sunt neconstitutionale, întrucât “în sala de judecată nu există aparatura de înregistrare prevăzută de art. 304”. De asemenea, pentru aceleasi motive, autorul exceptiei sustine că dispozitiile art. 2781 din Codul de procedură penală privind plângerea în fata instantei de judecată împotriva rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată sunt neconstitutionale.

Tribunalul Dolj - Sectia penală arată, fără a indica textele din Constitutie presupus încălcate, că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781, 304 si 327 din Codul de procedură penală nu este fondată “nici în raport de prevederile Constitutiei si nici în raport de dispozitiile art. 6 pct. 1 si art. 10 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, neexistând o restrângere a dreptului la un proces echitabil si a libertătii de exprimare”.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar în conformitate cu prevederile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este inadmisibilă, deoarece sustinerile referitoare la neregularitătile privind mijloacele tehnice prevăzute de lege pentru înregistrarea afirmatiilor, întrebărilor si sustinerilor celor prezenti la termenul de judecată privesc modul de aplicare a legii, aspect ce nu intră în competenta de solutionare a Curtii.

Avocatul Poporului arată că în cauză sunt incidente prevederile din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora sesizările adresate Curtii Constitutionale trebuie făcute în formă scrisă si motivate. Prin urmare, având în vedere aceste dispozitii imperative ale Legii nr. 47/1992, republicată, consideră că numai Curtea Constitutională poate decide asupra cadrului constitutional în care urmează să fie examinată exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2781, 304 si 327 din Codul de procedură penală, referitoare la plângerea în fata instantei împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată, la înregistrarea cu mijloace tehnice, în cursul sedintei de judecată, a afirmatiilor, întrebărilor si sustinerilor celor prezenti, precum si la ascultarea martorului, expertului sau interpretului.

În opinia autorului exceptiei, astfel cum a fost ridicată în fata instantei de judecată, textele de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât “în sala de judecată nu există aparatura de înregistrare prevăzută de art. 304”. Autorul exceptiei nu precizează însă care dispozitii sau principii din Constitutie sunt încălcate.

Examinând sustinerile autorului exceptiei, Curtea constată că, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, sunt neconstitutionale numai prevederile de lege .[...] care încalcă dispozitiile sau principiile Constitutiei”.

Totodată, în temeiul art. 10 alin. (2) din aceeasi lege, sesizările adresate Curtii trebuie motivate, iar conform art. 146 lit. d) din Legea fundamentală si art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea este competentă să se pronunte numai în limitele sesizării. Asa fiind, neindicarea de către autorul exceptiei a textelor din Constitutie cărora le contravin dispozitiile de lege criticate constituie un motiv de respingere, întrucât exceptia ridicată nu este, în sensul Legii fundamentale, o exceptie de neconstitutionalitate.

Dacă instanta de control constitutional s-ar socoti competentă să se pronunte asupra unei asemenea exceptii, ea s-ar substitui părtii în ceea ce priveste invocarea motivului de neconstitutionalitate, exercitând astfel din oficiu acest control, ceea ce este inadmisibil. În acest sens este jurisprudenta constantă a Curtii Constitutionale, din care mentionăm Decizia nr. 360 din 30 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 13 noiembrie 2003.

Pe de altă parte, faptul că “în sala de judecată nu există aparatura de înregistrare prevăzută de art. 304” este o chestiune de aplicare a legii, de competenta instantelor judecătoresti, iar nu o problemă de contencios constitutional.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781, 304 si 327 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Pavel Glogogeanu în Dosarul nr. 1.057/P/2004 al Tribunalului Dolj – Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 octombrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

 

ORDIN

privind modificarea unor prevederi din anexa nr. 1 “Norme tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” la Ordinul ministrului economiei si comertului nr. 58/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

 

Având în vedere unele constatări si sesizări în procesul de punere în aplicare a dispozitiilor Normelor tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului, cu modificările ulterioare,

ministrul de stat, ministrul economiei si comertului, emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 1 “Norme tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” la Ordinul ministrului economiei si comertului nr. 58/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 bis din 27 februarie 2004, se modifică după cum urmează:

1. Punctul 8.3 va avea următorul cuprins:

“8.3. Toate încăperile în care se montează aparate de utilizare a gazelor naturale se prevăd cu suprafete vitrate, sub formă de ferestre, luminatoare cu geamuri, usi cu geam sau goluri, toate la exterior sau spre balcoane ori spre terase vitrate cu suprafată minimă totală de:

- 0,03 m2 pe m3 de volum net de încăpere, în cazul constructiilor din beton armat;

- 0,05 m2 pe m3 de volum net de încăpere, în cazul constructiilor din zidărie.

Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de constructie specială (securizat, termopan etc.) se recomandă montarea detectoarelor automate de gaze cu limita inferioară de sensibilitate 2% CH4 în aer, care actionează asupra robinetului de închidere (electroventil) a conductei de alimentare cu gaze naturale a arzătoarelor.

Începând cu anul 2008, este obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze naturale pentru încăperile în care sunt aparate de utilizare a gazelor naturale si suprafetele vitrate necesare, conform prezentelor norme, sunt partial sau în totalitate constituite din geamuri cu grosimea mai mare de 4 mm sau din geamuri de constructie specială (securizat, termopan etc.).

În cazul utilizării detectoarelor suprafata vitrată poate fi redusă la 0,02 m2 pe m3 de volum net de încăpere. Volumul net reprezintă volumul total al încăperii, din care se scade volumul elementelor de instalatii sau de constructii existente în încăpere, în care nu se pot acumula gaze.

În încăperi cu volum mai mic decât cel prevăzut la pct. 8.2 sunt admise numai aparate de utilizare legate la cos, cu următoarele conditii:

- accesul aerului necesar arderii si aprinderea aparatelor de utilizare să se facă din exteriorul încăperii (coridor, vestibul etc.) sau direct din exteriorul clădirii;

- folosirea unor aparate de utilizare cu aprindere din exteriorul clădirii, asigurate împotriva stingerii prin blocarea admisiei gazului în cazul stingerii flăcării, fie prin constructia aparatului, fie prin dispozitive de protectie.

Pentru încălzirea de apartament, centrala termică se montează în bucătărie, balcon, vestibul, la subsol sau la alt nivel unde nu blochează calea de evacuare a persoanelor, cu respectarea tuturor conditiilor mentionate anterior.”

2. Punctul 9.10 va avea următorul cuprins:

.9.10. La realizarea de conducte din PE sunt folosite următoarele categorii de îmbinări cu fitinguri:

a) îmbinare prin sudare cap la cap:

- cu coturi, teuri, reductii etc., realizate prin procedeul de injectie, pentru diametre de 75 mm si mai mari;

- cu coturi, teuri, reductii etc., confectionate din bucăti de teavă sudate cap la cap, pentru diametre mai mari de 250 mm;

b) îmbinare prin electrofuziune:

- cu mufe, coturi, teuri, reductii etc., realizate prin procedeul de injectie, pentru diametre cuprinse între 32 si 110 mm. În cazuri speciale se poate utiliza si la diametre mai mari, cu acordul operatorului licentiat al sistemului de distributie;

- cu mufe, coturi, teuri, reductii etc., realizate prin procedeul de injectie, pentru diametre mai mari de 110 mm, numai în cazul reparării retelelor;

c) îmbinare cu fitinguri mecanice cu etansare pe peretele exterior al tevii: mufe, coturi, reductii, dopuri etc., pentru diametre cuprinse între 32 si 63 mm;

d) îmbinare între PE si metal, cu fitinguri de tranzitie:

- cu adaptor de flansă, flansă liberă si garnituri de etansare pentru diametre de 250 mm si mai mari;

tehnologia de realizare a acestui tip de îmbinare se elaborează sau se aprobă de operatorul de distributie licentiat;

- racord de trecere PE-metal, pentru diametre până la 630 mm;

- racorduri metalice cu etansare prin compresiune pe peretii tevii;

- racord mixt PE-metal din trei bucăti (tip olandez) cu etansare cu garnitură de cauciuc montată conform procedurii tehnice elaborate de operator.

Fitingurile din PE 100 pot fi utilizate la îmbinarea conductelor din PE 80, cu conditia respectării regimurilor de sudare recomandate de producătorii fitingurilor si conductelor.

Fitingurile din PE 80 nu pot fi utilizate la îmbinarea conductelor din PE 100.”

3. Punctul 12.7 va avea următorul cuprins:

“12.7. În cazul în care receptia se face simultan pentru conducte si bransamente din polietilenă, probele de etanseitate si rezistentă se efectuează la presiuni conform tabelului 9.

În cazul în care se realizează numai receptia bransamentelor din polietilenă, probele de etanseitate si rezistentă se fac înainte de perforarea conductei la presiuni conform tabelului 9.

Timpul de realizare a probei de rezistentă este de o oră, iar pentru proba de etanseitate este de 24 de ore.”

4. Punctul 12.8 va avea următorul cuprins:

“12.8. La efectuarea probelor de rezistentă si etanseitate, aparatele de bază pentru măsurarea presiunii si a temperaturii sunt de tipul cu înregistrare continuă, cu verificarea metrologică în termen de valabilitate. Clasa de exactitate a acestor aparate de măsură trebuie să fie de minimum 1,5. Pe lângă aparatele de bază se montează în paralel aparate de control indicatoare de presiune si de temperatură, având aceeasi clasă de exactitate cu cea a aparatelor de bază. Înregistrarea parametrilor de presiune si temperatură, fie pe diagramă, fie pe protocolul printat, dat de echipamentul electronic, constituie dovada probelor de rezistentă si etanseitate. Aceste înregistrări se datează si se semnează de responsabilul metrolog, instalatorul autorizat al constructorului, beneficiar si contin si următoarele date: lungimea si diametrul tronsonului de conductă supus probelor, datele de identificare si verificare ale aparatelor de măsurare.

La efectuarea probelor de rezistentă si etanseitate pentru instalatiile de utilizare ale consumatorilor casnici nu este necesară utilizarea aparatelor de măsurare a presiunii si a temperaturii cu înregistrare continuă.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul de stat, ministrul economiei si comertului,

Iulian Iancu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 21 octombrie 2004.

Nr. 713.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

Nr. 1.347 din 21 octombrie 2004

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 477 din 28 septembrie 2004

 

ORDIN

privind desemnarea centrelor-pilot pentru contractarea cu operatori privati a unor servicii medicale de dializă în regim ambulatoriu

 

Având în vedere Strategia privind participarea sectorului privat la îmbunătătirea performantei sistemului sanitar din România (2001-2004), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 717/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 9 august 2001,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.487/2004 privind achizitionarea serviciilor medicale de hemodializă si dializă peritoneală,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii si presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. 1. - În vederea îmbunătătirii performantei si a eficientizării serviciilor de hemodializă si dializă peritoneală, implementarea ca proiect-pilot a contractării, prin licitatie publică deschisă, cu furnizori din sectorul privat a serviciilor de dializă (servicii ce includ atât hemodializa, cât si dializa peritoneală, precum si furnizarea medicamentelor si materialelor sanitare specifice hemodializei si dializei peritoneale) în regim ambulatoriu se va face în cadrul următoarelor centre: Spitalul Clinic de Nefrologie “Carol Davila”, Spitalul Clinic Judetean Târgu Mures, Spitalul Clinic Judetean Buzău, Spitalul Clinic Judetean Cluj, Spitalul “Dr. C.I. Parhon” Iasi, Spitalul Clinic “Sf. Ioan” Bucuresti, Spitalul Judetean Târgu Jiu, Spitalul Judetean Alba Iulia.

Art. 2. - Decontarea către furnizorii privati a serviciilor de dializă în baza contractelor ce vor fi atribuite în urma licitatiei prevăzute la art. 1 se va face exclusiv pe bază de tarife ce vor include toate costurile aferente, precum si costurile medicamentelor si materialelor sanitare specifice hemodializei si dializei peritoneale, după cum urmează: tarif unic pe serviciu medical, pentru hemodializă, si tarif unic anual pe pacient, pentru dializa peritoneală.

Art. 3. - (1) Documentatia pentru organizarea si desfăsurarea procedurii de licitatie pentru proiectul-pilot de contractare cu operatori privati a unor servicii de dializă în regim ambulatoriu va avea următoarea structură:

a) regulamentul de organizare si functionare a unitătilor de dializă;

b) contract (model) pentru furnizarea de servicii de dializă în regim ambulatoriu; si

c) informatiile si procedurile pentru organizarea si desfăsurarea licitatiei.

(2) Anuntul de participare la licitatia prevăzută la art. 1 se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a - Achizitii publice, pe website-ul Ministerului Sănătătii si pe cel al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, în două ziare de circulatie natională si în câte un ziar local pentru fiecare oras în care sunt localizate spitalele enumerate la art. 1.

Art. 4. - Personalul sectiilor de dializă din cadrul spitalelor enumerate la art. 1 va fi preluat prin transfer de către furnizorul privat, în limitele stabilite prin normele minime de personal al unitătilor de dializă, ce fac parte din regulamentul de organizare si functionare a unitătilor de dializă, prevăzut la art. 3.

Art. 5. - (1) Activitatea sectiilor de dializă din cadrul spitalelor enumerate la art. 1, precum si decontarea serviciilor medicale aferente vor continua în aceleasi conditii până la data intrării în vigoare a contractelor atribuite unor furnizori privati în urma licitatiei.

(2) Cu exceptia contractelor ce vor fi atribuite unor furnizori privati, decontarea serviciilor de hemodializă si dializă peritoneală, precum si decontarea medicamentelor si materialelor sanitare specifice vor continua în conditiile stabilite prin contractul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.485/2003 si normele metodologice de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 1.220/890/2003, si, respectiv, ale Ordinului ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 172/113/2004 pentru aprobarea derulării programelor si subprogramelor de sănătate finantate din bugetul de stat si din bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004.

Art. 6. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Ovidiu Brînzan

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Cristian Celea

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea în contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societătilor comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul societătilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.574/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, privind elaborarea si emiterea normelor si reglementărilor în domeniul contabilitătii,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind reflectarea în contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societătilor comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul societătilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora, cuprinse în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.078/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind fuziunea, divizarea, dizolvarea si lichidarea societătilor comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul societătilor comerciale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 18 august 2003.

Art. 3. - Directia de reglementări contabile si Directia generală de politici si legislatie privind veniturile bugetului general consolidat din cadrul Ministerului Finantelor Publice vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prezentului ordin.

Art. 4. - Prevederile prezentului ordin intră in vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 17 septembrie 2004.

Nr. 1.376.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.012 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 520/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitătii veniturilor bugetare, cu modificările si completările ulterioare

 

În temeiul art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.574/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 74 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, în baza prevederilor art. 4 si, respectiv, ale art. 31 si 32 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 520/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitătii veniturilor bugetare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 25 aprilie 2003, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - Directia generală a contabilitătii publice si directiile de specialitate din Ministerul Finantelor Publice, directiile generale si directiile de specialitate din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, precum si unitătile subordonate vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.”

2. Înainte de alineatul 7 al punctului 4 din Normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitătii veniturilor bugetare se introduc următoarele alineate:

“Compartimentele de contabilitate a creantelor bugetare din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, precum si din cadrul Directiei generale de administrare a marilor contribuabili au obligatia ca cel putin trimestrial, înaintea întocmirii situatiilor financiare, să efectueze punctajul de conformitate între datele înscrise în evidenta contului 220 «Debitori» si cele din evidenta analitică pe plătitori organizată la nivelul unitătilor fiscale teritoriale.

La întocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale, creditorii bugetari care administrează venituri bugetare, în conditiile legii, vor asigura concordanta datelor înscrise în bilantul contabil, cont 220 «Debitori», desfăsurat în conturi sintetice de gradul II, respectiv 220.31 «Debitori ai bugetului de stat», 220.32 «Debitori ai bugetului local», 220.33 «Debitori ai bugetului asigurărilor sociale de stat», 220.34 «Debitori ai bugetului asigurărilor pentru somaj», 220.35 «Debitori ai bugetului asigurărilor sociale de sănătate», cu cele raportate în anexa nr. 22 «Situatia creantelor bugetare neîncasate la data de …».

În anexa nr. 22  «Situatia creantelor bugetare neîncasate la data de …» se raportează creantele bugetare neîncasate pe structura Clasificatiei indicatorilor privind finantele publice, care face parte integrantă din sistemul situatiilor financiare si este specifică fiecărui buget.”

Art. II. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 19 octombrie 2004.

Nr. 1.563.