MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 1.027         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 8 noiembrie 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 320 din 14 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 404 din 7 octombrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.758. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Sânzieni, judetul Covasna

 

1.759. - Hotărâre privind aprobarea stemelor unor comune din judetul Caras-Severin

 

1.798. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004

 

1.799. - Hotărâre privind acordarea unor ajutoare financiare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

396. - Ordin al ministrului de stat, ministrul administratiei si internelor, privind acordarea titlului de parc industrial Societătii Comerciale “Industrial Parc” - S.R.L. Galati

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 320

din 14 septembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Popa - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Dănut Dumitru Dem în Dosarul nr. 2.326/2003 al Curtii de Apel Oradea - Sectia civilă.

La apelul nominal răspunde partea Dumitru Ardelean personal, lipsind autorul exceptiei si celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Partea prezentă solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, considerând că aceasta a fost ridicată exclusiv în scopul tergiversării cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, motivând că solutia cuprinsă în textul criticat permite solutionarea cauzelor cu celeritate, iar principiul triplului grad de jurisdictie nu este un principiu constitutional care să impună legiuitorului garantarea accesului persoanelor la trei grade de jurisdictie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 17 martie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 2.326/2003, Curtea de Apel Oradea – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de Dănut Dumitru Dem în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea recursului împotriva Deciziei civile nr. 295/A din 17 aprilie 2003 a Tribunalului Bihor, prin care a fost anulată Sentinta civilă nr. 3.371 din 1 aprilie 2002, pronuntată de Judecătoria Oradea într-o cauză în care s-a solicitat anularea unui titlu de proprietate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că prevederile legale criticate încalcă art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicată, privind dreptul la un proces echitabil, deoarece partea care nu a fost legal citată la judecarea fondului cauzei, din motive care nu-i sunt imputabile, nu mai are posibilitatea, în calea de atac a apelului, să invoce incompatibilităti si exceptii sau să introducă anumite cereri specifice judecătii în primă instantă, si anume: întâmpinarea, cererea reconventională si cererea de chemare în garantie.

Curtea de Apel Oradea - Sectia civilă opinează în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată.

Textul atacat încalcă art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicată, privitor la egalitatea în drepturi a cetătenilor, precum si art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justitiei, întrucât partea lipsă, nelegal citată la judecarea fondului cauzei, a fost privată de posibilitatea exercitării unui grad de jurisdictie, precum si de dreptul de a folosi mijloacele procesuale specifice judecătii în fond.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, motivând că prevederile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate, iar Curtea Constitutională s-a pronuntat în sensul că nu aduc atingere principiului egalitătii, deoarece “incidenta acestora este impusă de existenta unei situatii de natura celei descrise în ipoteza normei, si nu de calitatea sau identitatea părtilor”.

Dreptul la un proces echitabil, consacrat ca principiu constitutional o dată cu revizuirea Constitutiei, constituie o garantie a principiului egalitătii si constă în egalitatea de mijloace procesuale care să conducă la valorificarea drepturilor subiective în conformitate cu prevederile legii.

Potrivit art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, când există vreun motiv de nulitate, instanta de apel anulează în tot sau în parte procedura urmată si hotărârea pronuntată, înlăturând în acest mod posibilele consecinte prejudiciabile pentru pârât, ce decurg din imposibilitatea de a se apăra în fata primei instante.

Totodată, în fata instantei de apel, pârâtul are posibilitatea să îsi valorifice dreptul la apărare în concordantă cu prevederile textului constitutional, asa cum ar fi putut să o facă si în situatia în care cauza ar fi fost trimisă spre rejudecare primei instante.

Principiul nou, consacrat în art. 124 alin. (2) din Constitutie, republicată, referitor la înfăptuirea justitiei nu este încălcat prin aplicarea prevederilor art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă. Expresie a principiului mai larg al egalitătii cetătenilor, simpartialitatea si egalitatea justitiei obligă instantele judecătoresti la interpretarea si aplicarea unitară a legii, astfel încât unor situatii de fapt similare să li se dea solutii în drept identice, functie a cărei coordonare este asigurată, potrivit art. 126 alin. (1) din Constitutie, de Înalta Curte de Casatie si Justitie”. Textul criticat nu se opune dezideratului unei justitii impartiale si unitare, ci, dimpotrivă, dat fiind caracterul devolutiv al apelului, asa cum este reglementat în special prin art. 295 alin. 2 si art. 298 din Codul de procedură civilă, conferă premisele stabilirii corecte a situatiei de fapt si ale utilizării mijloacelor procesuale care să garanteze părtilor apărarea si valorificarea drepturilor subiective.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât dispozitiile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă nu încalcă principiul egalitătii în drepturi a cetătenilor, incidenta sa fiind impusă de existenta unei situatii de natura celei prevăzute în ipoteza acestei norme juridice.

Astfel, potrivit prevederilor art. 297 alin. 2 teza întâi, instanta de apel, în cazul în care stabileste că prima instantă a fost necompetentă, trimite cauza spre judecare instantei competente, iar, potrivit tezei a doua, retine procesul spre judecare când constată propria sa competentă sau când există un alt motiv de nulitate a hotărârii primei instante si aceasta a judecat fondul. Cele două teze ale art. 297 alin. 2 reglementează, în consecintă, două situatii diferite, ceea ce justifică, în mod rational si obiectiv, aplicarea unor reguli procedurale diferite.

Dispozitiile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă sunt în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicată, potrivit cărora procedura de judecată si competenta instantelor judecătoresti sunt prevăzute numai prin lege, precum si cu art. 129 din Legea fundamentală, care prevede că, împotriva hotărârilor judecătoresti, căile de atac pot fi exercitate, în conditiile legii. De altfel, Curtea Constitutională a statuat, prin Decizia Plenului nr. 1/1994, că nu este obligatoriu accesul persoanelor interesate “la toate structurile judecătoresti - judecătorii, tribunale, curti de apel, Înalta Curte de Casatie si Justitie - si la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competenta si procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în fata instantelor judecătoresti în conditii de egalitate, poate stabili reguli deosebite”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatul Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, republicată, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si celor ale art. 1 alin. (1) si (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 104 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, având următorul continut: “În acest caz, precum si atunci când există vreun alt motiv de nulitate, iar prima instantă a judecat în fond, instanta de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată si hotărârea pronuntată, va retine procesul spre judecare.”

Aceste dispozitii sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale în raport cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicată, privind dreptul la un proces echitabil. Instanta de judecată apreciază că se încalcă totodată art. 16 alin. (1) privitor la egalitatea în drepturi a cetătenilor, precum si art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justitiei.

Examinând exceptia, Curtea constată că scopul urmărit de legiuitor prin dispozitiile art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă a fost, pe de-o parte, înlăturarea consecintelor unei hotărâri lovite de nulitate, iar, pe de altă parte, solutionarea cu celeritate a cauzei în care s-a pronuntat hotărârea respectivă.

Notiunea de proces echitabil presupune egalitatea mijloacelor în ceea ce priveste părtile, adică posibilitatea ca fiecare dintre acestea să-si expună cauza în fata instantei, în conditii care să nu o dezavantajeze în mod semnificativ fată de partea adversă. Apelul, cale de atac cu caracter devolutiv, provoacă o nouă judecată în fond, atât cu privire la problemele de fapt, cât si cu privire la cele de drept.

Partea care nu a fost legal citată la judecarea fondului si al cărei apel a fost admis va putea prezenta în fata instantei de apel, care va retine cauza în vederea judecării, toate motivele, mijloacele de apărare si dovezile arătate în motivarea apelului.

Asadar, procedura apelului asigură egalitatea părtilor si egalitatea mijloacelor de apărare aflate la dispozitia acestora.

Curtea constată, de asemenea, că sustinerile autorului exceptiei în sensul că textul atacat îl împiedică să invoce incompatibilităti si exceptii în calea de atac mentionată sunt neîntemeiate, deoarece art. 294 din Codul de procedură civilă, în alineatul 1, statuează că în apel nu se pot face alte cereri noi, dar că se pot ridica exceptii de procedură si se pot invoca alte asemenea mijloace de apărare, care nu sunt considerate cereri noi.

Curtea nu poate primi nici celelalte sustineri ale autorului privind imposibilitatea de a formula în apel anumite cereri specifice judecătii în primă instantă, si anume întâmpinarea, cererea reconventională si cererea de chemare în garantie, acestea constituind aspecte procedurale cu privire la care legiuitorul are libertate de reglementare, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicată.

Pe de altă parte, în ceea ce priveste cererea reconventională si cererea de chemare în garantie, acestea nu sunt obligatorii în cadrul judecătii în primă instantă, pârâtul având posibilitatea să-si valorifice drepturile prin cereri separate. Impedimentul cuprins în text nu poate fi retinut, asadar, ca o încălcare a drepturilor sale.

Curtea constată, de asemenea, că art. 297 alin. 2 texa a doua din Codul de procedură civilă nu contravine principiului constitutional al egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, deoarece incidenta sa este impusă de existenta unei situatii de natura celei descrise în ipoteza normei, si nu de calitatea sau identitatea părtilor.

În acest sens Curtea Constitutională a decis în mod constant că nu este contrară principiului constitutional al egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice  “instituirea unor reguli speciale, atâta timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetătenilor în utilizarea lor.”

Regula cuprinsă în textul atacat se aplică oricărei persoane aflate în ipoteza descrisă de acesta, astfel încât nu se poate sustine o încălcare a art. 124 alin. (2) din Constitutie, republicată.

Referitor la critica privind faptul că pârâtul este lipsit de accesul la un grad de jurisdictie, Curtea retine că Legea fundamentală nu consacră numărul gradelor de jurisdictie ale unui proces. Pe de altă parte, potrivit art. 126 alin. (2), coroborat cu art. 129 din Constitutie, republicată, stabilirea căilor de atac este de competenta exclusivă a legiuitorului.

De altfel, Curtea s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate prin Decizia nr. 116 din 11 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2002, si prin Decizia nr. 359 din 12 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 17 februarie 2003.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutiile si considerentele cuprinse în deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată, asa încât exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă urmează a fi respinsă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Dănut Dumitru Dem în Dosarul nr. 2.326/2003 al Curtii de Apel Oradea - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 septembrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 404

din 7 octombrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Popa - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ioana Manea în Dosarul nr. 13.064/2003 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti. La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în dosarele nr. 309D/2004 si nr. 310D/2004, care au ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicată de Societatea Comercială “Amonil” - S.A. din Slobozia în dosarele nr. 1.188/2004 si nr. 1.186/2004 ale Judecătoriei Slobozia.

La apelul nominal răspunde avocatul Ion Cazacu pentru partea Societatea Comercială “Petrom Gas” - S.R.L. din Bucuresti, lipsind autorul exceptiei si celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor nr. 309D/2004 si nr. 310D/2004 la Dosarul nr. 305D/2004, având în vedere continutul identic al exceptiilor.

Atât părtile prezente, cât si reprezentantul Ministerului Public nu se opun conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, dispune conexarea dosarelor nr. 309D/2004 si nr. 310D/2004 la Dosarul nr. 305D/2004, care este primul înregistrat.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 305D/2004 solicită admiterea exceptiei si depune, în acest sens, concluzii scrise.

Apărătorul părtii Societatea Comercială “Petrom Gas” - S.R.L. din Bucuresti solicită respingerea exceptiei si depune note scrise la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin încheierile din 5 martie 2004 si 18 mai 2004, pronuntate în dosarele nr. 13.064/2003, nr. 1.188/2004 si nr. 1.186/2004, Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti si Judecătoria Slobozia au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de Ioana Manea într-o cauză ce are ca obiect contestatia la executare imobiliară si de Societatea Comercială “Amonil” - S.A. din Slobozia în două cauze care au ca obiect contestatia la executare împotriva executării silite (prin poprire), pornite la cererea creditorului urmăritor Societatea Comercială “Petrom Gas” - S.R.L. din Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă încalcă prevederile art. 21 alin. (1), (2) si alin. (3) teza întâi din Constitutie, republicată, deoarece conditionarea admiterii cererii de suspendare a executării silite de depunerea unei cautiuni (al cărei cuantum este lăsat la libera apreciere a instantei de judecată) constituie o atingere adusă accesului liber la justitie. Pe de altă parte, debitorul ale cărui conturi au fost poprite în totalitate de creditori nu mai are practic posibilitatea de a achita cautiunea obligatorie în cazul în care formulează cerere de suspendare a executării silite. Accesul liber la justitie, în opinia autorilor exceptiei, trebuie asigurat nu numai în privinta cererii introductive, ci si cu privire la oricare din cererile pe care părtile litigante le formulează pe parcursul procesului. Dreptul la un proces echitabil presupune exercitarea tuturor drepturilor procesuale puse la dispozitie de lege, în cadrul contestatiei la executare.

Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti si Judecătoria Slobozia apreciază că exceptia ridicată nu este întemeiată, deoarece accesul liber la justitie, garantat de Constitutie, nu înseamnă si faptul că exercitiul acestui drept nu poate fi supus nici unei conditionări, având în vedere că “Statul este tinut să ocrotească în egală măsură drepturile si interesele legitime ale tuturor titularilor”. Scopul conditionării admiterii cererii de suspendare a executării silite de depunerea unei cautiuni este acela de protejare a creditorului “împotriva exercitării cu rea-credintă a dreptului de a cere suspendarea executării silite, asigurându-i-se posibilitatea de a fi despăgubit într-o asemenea situatie”.

Conditia plătii unei cautiuni nefiind cerută pentru introducerea contestatiei la executare, nu se poate primi sustinerea că, prin dispozitia legală atacată, s-ar restrânge dreptul debitorului de a cere suspendarea executării silite. În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, încheierile de sesizare au fost communicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicată.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece stabilirea cautiunii reprezintă o garantie instituită în favoarea creditorului pentru acoperirea pagubelor ce i s-ar aduce ca urmare a suspendării executării silite, având totodată functia de prevenire a exercitării abuzive a unor drepturi procesuale si, prin aceasta, a tergiversării executării obligatiilor lor, constatate printr-un titlu care se bucură de fortă executorie. Procedura de judecată a contestatiei la executare se întemeiază pe dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicată, care prevăd în mod expres că reglementarea competentei si a procedurii de judecată se face prin lege, dând libertate legiuitorului să statueze în aceste domenii. Din perspectiva Conventiei Europene a Drepturilor Omului si a art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicată, nu se poate retine existenta unei încălcări a dreptului la un proces echitabil, întrucât continutul acestui drept - asigurarea egalitătii armelor, posibilitatea de a combate argumentele părtii adverse, citarea si audierea martorilor, contradictorialitatea, motivarea hotărârii, publicitatea dezbaterilor si a pronuntării hotărârii - nu este restrâns prin obligarea debitorului la plata unei cautiuni pentru suspendarea executării, în conditiile în care eventuala imposibilitate de a plăti cautiunea este generată chiar de situatia economică a debitoarei, iar înfiintarea popririi asupra conturilor acesteia operează în limita necesară pentru realizarea obligatiei ce se execută silit.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât plata cautiunii nu constituie o conditie de admisibilitate a contestatiei la executare, ci, exclusiv, o conditie pentru a putea solicita si obtine suspendarea executării silite până la solutionarea contestatiei, având totodată o dublă finalitate: aceea de a constitui o garantie pentru creditor, cât priveste acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, dar si de a preveni si limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici. În acelasi timp, obligarea la plata unei cautiuni nu aduce atingere dreptului persoanei la judecată în termen rezonabil, întrucât prin aceasta nu se prelungeste termenul de solutionare a cauzei. În plus, potrivit art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă, încheierea de solutionare a cererii de suspendare poate fi atacată cu recurs de părtile interesate, acestea beneficiind astfel de toate garantiile accesului liber la justitie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, sustinerile autorului exceptiei si ale reprezentantului părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si celor ale art. 1 alin. (1) si (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut: “Până la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanta competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cautiune în cuantumul fixat de instantă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.”

Aceste dispozitii sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale în raport cu prevederile art. 21 alin. (1), (2) si alin. (3) teza întâi din Constitutie, republicată, care au următorul continut: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă reglementează conditiile procedurale de admisibilitate a unui capăt de cerere intermediar, formulat prin cererea introductivă sau separat, în cadrul contestatiei la executare.

Textul de lege criticat constituie o normă de procedură, iar, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicată, “Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.”

Constitutia, consacrând dreptul fundamental de acces liber la justitie, nu interzice stabilirea prin lege a anumitor conditii, reguli de procedură, în privinta exercitării acestui drept. Pe de altă parte, dreptul la un proces echitabil trebuie asigurat tuturor părtilor din proces. Pentru aceste motive, conditionarea suspendării executării silite de depunerea unei cautiuni, în cuantum stabilit de instanta judecătorească, se impune pentru prevenirea exercitării abuzive a dreptului de a cere suspendarea executării, precum si pentru protejarea intereselor legitime ale creditorilor, legate de executarea cât mai operativă a creantelor lor, stabilite prin titluri executorii. În acelasi timp, depunerea cautiunii constituie o garantie în sensul că, în urma respingerii contestatiei la executare, creditorul va putea cere si obtine despăgubiri pentru pagubele suferite datorită întârzierii executării silite. Curtea apreciază că dispozitiile legale criticate contribuie si la realizarea scopului urmărit prin prevederile art. 57 din Constitutie, republicată, conform cărora: “Cetătenii români, cetătenii străini si apatrizii trebuie să-si exercite drepturile si libertătile constitutionale cu bună-credintă, fără să încalce drepturile si libertătile celorlalti.”

De altfel, dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi prevederi constitutionale. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 208 din 9 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 2 august 2002, Decizia nr. 361 din 30 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 15 octombrie 2003, si Decizia nr. 227 din 18 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 28 mai 2004, prin care Curtea Constitutională a statuat că textul de lege criticat este constitutional.

Deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ioana Manea în Dosarul nr. 13.064/2003 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti si de Societatea Comercială “Amonil” - S.A. din Slobozia în dosarele nr. 1.188/2004 si nr. 1.186/2004 ale Judecătoriei Slobozia.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 octombrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent sef,

Doina Suliman

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Sânzieni, judetul Covasna

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Sânzieni, judetul Covasna, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea elementelor stemei si semnificatiile acestora sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul de stat,

ministrul administratiei si internelor,

Nicolae Berechet,

secretar de stat

Ministrul delegat

pentru administratia publică,

Gheorghe Emacu

 

Bucuresti, 21 octombrie 2004.

Nr. 1.758.

 

ANEXA Nr. 1

 

STEMA

comunei Sânzieni, judetul Covasna

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Sânzieni, judetul Covasna

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Sânzieni, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.

În câmp albastru, pe o terasă verde, se află o capelă argintie cu poarta neagră, cu un turn mijlociu mai înalt si turnuri mai mici în fiecare colt, cu acoperis rosu, având în vârf câte o cruce.

Deasupra constructiei se află un porumbel, aterizând cu aripile deschise, armat cu aur.

În dreapta sus se află un soare de aur, iar în stânga, o semilună de argint, în fază crescătoare.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Capela reprezintă Capela Sfântul Stefan, construită în secolul al XIII-lea, ca loc de pelerinaj.

            Terasa verde pe care se află capela face trimitere la muntele Perk., aflat în zonă.

Porumbelul simbolizează Sfântul Duh, de la care derivă denumirea asezării.

Soarele simbolizează curajul si demnitatea locuitorilor, iar luna, dorinta de pace.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor unor comune din judetul Caras-Severin

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Bucosnita, Glimboca, Ramna, Slatina-Timis, Turnu Ruieni, Vărădia, din judetul Caras- Severin, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.6.

(2) Descrierea elementelor stemelor si semnificatiile acestora sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.6.

(3) Anexele nr. 1.1-1.6 si 2.1-2.6 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul de stat,

ministrul administratiei si internelor,

Nicolae Berechet,

secretar de stat

Ministrul delegat

pentru administratia publică,

Gheorghe Emacu

 

Bucuresti, 21 octombrie 2004.

Nr. 1.759.

 

ANEXA Nr. 1.1

 

STEMA

comunei Bucosnita, judetul Caras-Severin

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Bucosnita, judetul Caras-Severin

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Bucosnita, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărtit în căprior (chevron).

Prima partitie, dreapta, pe fond de azur, are un fluier de argint.

În partitia a doua, în mijloc, pe fond rosu, se află un cocos orientat spre dreapta, de aur.

Partitia a treia, stânga, în câmp de argint, are o ramură verde de gorun, asezată în bandă, cu inflorescenta neagră spre stânga.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Fluierul de argint simbolizează traditia folclorică a zonei.

Cocosul de aur este simbolul temeritătii, vigilentei si belsugului.

Ramura verde de gorun simbolizează trăinicia, prosperitatea si bogătia fondului silvic al zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.2

 

STEMA

comunei Glimboca, judetul Caras-Severin

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Glimboca, judetul Caras-Severin

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Glimboca, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.

În câmp rosu se află trei ciuperci de aur, asezate pe o terasă verde.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Ciupercile fac trimitere atât la zona bogată în păduri, în care este situată localitatea, cât si la porecla dată locuitorilor - ciupercari.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.3

 

STEMA

comunei Ramna, judetul Caras-Severin

 

ANEXA Nr. 2.3

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Ramna, judetul Caras-Severin

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Ramna, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.

În câmp albastru se află un taur de argint, sărind spre dreapta.

În sef, în câmp rosu, se află două crengute de tei cu flori de aur, asezate spre dreapta si spre stânga.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Teiul simbolizează flora specifică zonei.

Taurul evidentiază una dintre principalele ocupatii ale locuitorilor - cresterea vitelor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.4

 

STEMA

comunei Slatina-Timis, judetul Caras-Severin

 

ANEXA Nr. 2.4

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Slatina-Timis, judetul Caras-Severin

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Slatina-Timis, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, de aur.

Scutul este tăiat în bandă de o fascie rosie, în care sunt plasati trei vulturasi de argint.

În dreapta jos si stânga sus se află câte trei ghinde cu trei frunzulite de culoare verde, asezate tot în bandă. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Vulturasii asezati în bandă reprezintă blazonul familiei De Lorena, prin prezenta în zonă a vestitului general Carol De Lorena, conducătorul armatei imperiale, în timpul campaniei antiotomane din anul 1684.

Ghinda verde semnifică bogătia fondului forestier ce caracterizează zona.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.5

 

STEMA

comunei Turnu Ruieni, judetul Caras-Severin

 

ANEXA Nr. 2.5

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Turnu Ruieni, judetul Caras-Severin

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Turnu Ruieni, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărtit în furcă.

În primul cartier, în câmp de aur, se află un turn crenelat, flancat în stânga si dreapta de câte un contrafort, toate rosii.

În dreapta, în câmp de azur, se află trei flori de narcisă, de argint, asezate în bandă.

În stânga, în câmp de argint, se află un brad natural, dezrădăcinat.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Turnul face trimitere la numele comunei.

Florile de narcisă simbolizează frumusetile florei locale.

Bradul simbolizează bogătia în păduri a zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.6

 

STEMA

comunei Vărădia, judetul Caras-Severin

 

ANEXA Nr. 2.6

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Vărădia, judetul Caras-Severin

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Vărădia, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie ondulată de azur.

În partea superioară, în câmp zidit de argint, se află un plug negru asezat spre stânga.

În partea de jos, în câmp rosu, se află trei albine de aur, asezate doi la unu.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Câmpul zidit atestă descoperirile arheologice din epoca dacică.

Brâul undat face referire la râul Caras, care străbate asezarea.

Plugul si albinele simbolizează ocupatiile traditionale ale locuitorilor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, al art. 25 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004, cu suma de 511,5 miliarde lei la capitolul 60.01 “Asistentă socială, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii”, subcapitolul 20 “Pensii, ajutoare, indemnizatii si sporuri IOVR, veterani de război si pentru alte categorii de beneficiari”, titlul 40 “Transferuri neconsolidabile”, alineatul 04 “Pensii si ajutoare IOVR, militari si alte persoane”, reprezentând plata drepturilor cuvenite unor categorii sociale pe luna noiembrie a anului 2004.

Art. 2. - Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei pe anul 2004.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Dan Mircea Popescu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 28 octombrie 2004.

Nr. 1.798.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind acordarea unor ajutoare financiare

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 5 alin. (1) lit. e) si alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiintarea si utilizarea Fondului national de solidaritate, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 366/2001, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă acordarea de ajutoare financiare în sumă de până la 6 milioane lei familiilor si persoanelor singure din judetul Galati, aflate în situatii de dificultate datorate stării de sănătate sau altor cauze justificate.

Art. 2. - Ajutoarele financiare prevăzute la art. 1 se acordă pe baza aprobării ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei, pe măsură ce sunt primite anchetele sociale efectuate de Directia pentru Dialog, Familie si Solidaritate Socială a Judetului Galati.

Art. 3. - (1) Ajutoarele prevăzute de prezenta hotărâre se suportă din bugetul aprobat Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei pentru anul 2004.

(2) Sumele care se acordă cu titlu de ajutoare financiare potrivit prevederilor prezentei hotărâri se stabilesc prin anchete sociale, în functie de situatia socială a familiilor si persoanelor singure prevăzute la art. 1.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Dan Mircea Popescu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 28 octombrie 2004.

Nr. 1.799.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

privind acordarea titlului de parc industrial Societătii Comerciale “Industrial Parc” - S.R.L. Galati

 

Având în vedere prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice, ale art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 2 alin. (2) din Instructiunile de acordare si anulare a titlului de parc industrial, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării si prognozei nr. 264/2002,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 604/2003,

ministrul de stat, ministrul administratiei si internelor, emite următorul ordin:

Art. 1. - Se acordă titlul de parc industrial Societătii Comerciale “Industrial Parc” - S.R.L. Galati, denumită în continuare societate-administrator, având numărul de înregistrare la oficiul registrului comertului J 17/458/03.04.2003, cod unic de înregistrare 15339073, sediul social în municipiul Galati, Str. Domnească nr. 38, judetul Galati, care administrează parcul industrial constituit pe terenul având datele de identificare prevăzute la art. 2 alin. (1).

Art. 2. - (1) Terenul pentru care se acordă titlul de parc industrial are următoarele caracteristici:

a) este amplasat în partea de sud-est a municipiului Galati si are următorii vecini: la nord - Regia Autonomă “Administrarea Zonei Libere Galati”, la sud - Dig fluviu Dunărea, la est - Societatea Natională “Îmbunătătiri Funciare” - S.A., la vest - Regia Autonomă “Administratia Zonei Libere Galati”;

b) are o suprafată de 21,8 ha si destinatie industrială;

c) este în proprietatea publică a municipiului Galati.

(2) Societatea-administrator detine dreptul de folosintă asupra terenului descris la alin. (1).

Art. 3. - (1) Titlul de parc industrial este valabil în perimetrul prevăzut în anexa la prezentul ordin, pe perioada de existentă a societătii-administrator, în conditiile respectării caracteristicilor de parc industrial prevăzute în legislatia în vigoare.

(2) Anexa face parte integrantă din prezentul ordin si se va comunica celor interesati de către directia de specialitate din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

Art. 4. - Societatea-administrator, detinătoare a titlului de parc industrial, urmăreste realizarea obiectivelor prevăzute în art. 1 alin. (1) din Instructiunile de acordare si anulare a titlului de parc industrial, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării si prognozei nr. 264/2002, si transmite semestrial Ministerului Administratiei si Internelor rapoarte privind activitătile realizate în parcul industrial.

 

Ministru de stat, ministrul administratiei si internelor,

Marian Florian Săniută

Ministrul delegat pentru administratia publică,

Gheorghe Emacu

 

Bucuresti, 26 octombrie 2004.

Nr. 396.