MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 172
(XVI) - Nr. 1030 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 8 noiembrie 2004
SUMAR
REPUBLICĂRI
Regulamentul
Camerei Deputatilor
REPUBLICĂRI
Camerei Deputatilor*)
*) Republicat în temeiul art. III din
Hotărârea Camerei Deputatilor nr.
23 din 11 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 798 din 12 noiembrie 2003, dându-se textelor o nouă numerotare.
Regulamentul
Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 8 din
24 februarie 1994, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50
din 25 februarie 1994, a mai fost republicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 112 din 2 iunie 1995, nr. 53 din 14 martie 1996 si nr. 51 din 31
ianuarie 2001.
Prezentul text republicat include modificările
si completările aduse regulamentului după ultima republicare prin Hotărârea
Camerei Deputatilor nr.
23 din 11 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 798 din 12 noiembrie 2003.
**) Constitutia României din 1991 a fost
modificată si completată prin Legea de revizuire a Constitutiei României nr.
429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din
29 octombrie 2003, republicată de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din
Constitutie, cu reactualizarea denumirilor si dându-se textelor o nouă
numerotare.
Legea de revizuire a Constitutiei României nr.
429/2003 a fost aprobată prin referendumul national din 18-19 octombrie
2003 si a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003 a
Hotărârii Curtii Constitutionale nr.
3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului
national din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constitutiei
României.
CAPITOLUL I
Organizarea
Camerei Deputatilor
SECTIUNEA 1
Constituirea
Camerei Deputatilor
Art. 1. - Camera
Deputatilor nou-aleasă se întruneste în ziua si la ora stabilite prin actul de
convocare emis de Presedintele României, în conformitate cu prevederile
Constitutiei României.**)
Art. 2. - (1) Până la alegerea Biroului permanent lucrările Camerei Deputatilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de presedinte de vârstă, asistat de 4 secretari desemnati din rândul celor mai tineri deputati.
(2)
Imposibilitatea exercitării atributiilor de către presedintele de vârstă sau de
către unul ori mai multi secretari prevăzuti la alin. (1) atrage de drept
înlocuirea acestora cu deputatul cel mai în vârstă sau, după caz, cu cei mai
tineri deputati din rândul celor prezenti.
(3) În intervalul
de timp prevăzut la alin. (1) nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu
exceptia celor care privesc validarea mandatelor de deputat.
Art. 3. - (1)
Pentru validarea mandatelor Camera Deputatilor alege în prima sa sedintă o
comisie compusă din 30 de deputati, care să reflecte configuratia politică a
Camerei, asa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.
(2) Comisia de
validare functionează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputatilor.
Art. 4. - (1)
Numărul deputatilor care vor fi desemnati în comisia de validare de către
fiecare grup parlamentar este în functie de proportia membrilor săi în numărul
total al deputatilor.
(2) Propunerile
pentru stabilirea numărului de deputati care revine fiecărui grup parlamentar
se fac de către liderii acestor grupuri si se transmit secretarilor.
(3) Presedintele
de vârstă prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea mărimii grupurilor
parlamentare, iar Camera Deputatilor hotărăste asupra lor cu votul majoritătii
deputatilor prezenti.
(4) Propunerile
pentru componenta nominală a comisiei se fac de către grupurile parlamentare în
limita numărului de locuri aprobat.
(5) Componenta
comisiei este aprobată cu votul majoritătii deputatilor prezenti.
Art. 5. - Comisia
de validare îsi alege un presedinte si 2 vicepresedinti, care alcătuiesc biroul
comisiei, si se organizează în 9 grupe de lucru, compuse din câte 3 membri, cu
respectarea pe cât posibil a proportiei prevăzute la art. 4 alin. (1).
Art. 6. - (1)
Biroul comisiei repartizează grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea
deputatilor, primite de la Biroul Electoral Central, cu exceptia celor privind
membrii grupelor de lucru.
(2) Verificarea
legalitătii alegerii deputatilor care compun grupele de lucru se face de către
biroul comisiei de validare.
(3) Biroul
comisiei de validare si grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei
propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, în scris,
în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se
adoptă cu votul majoritătii membrilor biroului sau ai grupelor de lucru.
(4) După expirarea
termenului de 3 zile discutarea dosarelor nesolutionate se face în plenul
comisiei.
(5) Comisia de
validare se pronuntă asupra contestatiilor nesolutionate si asupra acelora a
căror solutionare s-a făcut cu încălcarea dispozitiilor legale referitoare la
procedura de solutionare.
Art. 7. - Comisia
de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat în cazurile în care
constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea legii, inclusiv prin
fraudă electorală.
Art. 8. - Comisia,
în cel mult 4 zile de la constituire, întocmeste un raport în care vor fi
precizati deputatii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după
caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de
invalidare sau de amânare.
Art. 9. - Raportul
este aprobat de comisie cu votul majoritătii membrilor acesteia; în caz de
paritate votul presedintelui este hotărâtor.
Art. 10. - (1)
Camera Deputatilor se întruneste în sedintă, de drept, în a 5-a zi de la
constituirea comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.
(2) Raportul
comisiei de validare se prezintă Camerei Deputatilor de către presedintele
acesteia.
Art. 11. - (1) În
cazul deputatilor pentru care nu există motive de invalidare potrivit art. 7 se
întocmeste, pe circumscriptii electorale, o listă cu numele si prenumele
acestora, asupra căreia Camera se pronuntă printr-un singur vot. În cazul
deputatilor la care a fost propusă invalidarea mandatului Camera dezbate si se
pronuntă prin vot pentru fiecare caz.
(2) Validarea sau
invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majoritătii deputatilor
prezenti.
Art. 12. - Camera
Deputatilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele
de deputat.
SECTIUNEA a
2-a
Grupurile
parlamentare
Art. 13. - (1)
Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputatilor. Ele se pot
constitui din cel putin 10 deputati care au candidat în alegeri pe listele
aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice.
(2) Deputatii unui
partid sau ai unei formatiuni politice nu pot constitui decât un singur grup
parlamentar.
(3) Deputatii care
au candidat pe listele unei coalitii electorale si fac parte din partide sau
formatiuni politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale
partidelor sau formatiunilor din care fac parte.
(4) Deputatii unor
partide sau formatiuni politice care nu întrunesc numărul necesar pentru a
forma un grup parlamentar, precum si deputatii independenti se pot reuni în
grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare
constituite potrivit alin. (1).
(5) Deputatii care
reprezintă organizatiile cetătenilor apartinând minoritătilor nationale, altele
decât minoritatea maghiară, pot constitui un singur grup parlamentar.
Art. 14. - În
prima sa sedintă fiecare grup parlamentar procedează la desemnarea conducerii
proprii alcătuite din lider si, după caz, din unul sau mai multi loctiitori.
Art. 15. - (1)
Liderul grupului prezintă Camerei denumirea acestuia, precum si componenta lui
numerică si nominală.
(2) Succesiunea
prezentărilor se stabileste de către presedintele de vârstă al Camerei, în
ordinea mărimii grupurilor parlamentare.
Art. 16. -
Grupurile parlamentare, în functie de ponderea lor în Camera Deputatilor, au la
dispozitie logistica necesară în vederea desfăsurării activitătii, autoturisme,
personal de secretariat si de specialitate, potrivit hotărârii Biroului
permanent.
Art. 17. -
Presedintele Camerei Deputatilor împreună cu liderii grupurilor parlamentare
repartizează locurile în sala de sedinte pentru fiecare grup parlamentar.
Art. 18. - Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obtinut mandate în urma alegerilor este interzisă.
Art. 19. - (1)
Orice modificare intervenită în componenta unui grup parlamentar se aduce la
cunostintă presedintelui Camerei Deputatilor sub semnătura liderului grupului
si, după caz, a deputatului.
(2) Presedintele
Camerei informează deputatii, în sedintă publică, asupra modificărilor
intervenite în componenta grupurilor parlamentare.
SECTIUNEA a
3-a
Alegerea
presedintelui Camerei Deputatilor si a celorlalti membri ai Biroului permanent
Art. 20. - (1)
După constituirea legală a Camerei Deputatilor se aleg presedintele Camerei
Deputatilor si apoi ceilalti membri ai Biroului permanent al acesteia.
(2) Presedintele
Camerei Deputatilor este si presedintele Biroului permanent, din care mai fac
parte 4 vicepresedinti, 4 secretari si 4 chestori.
(3) Biroul
permanent se alcătuieste prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare,
respectându-se configuratia politică a Camerei, asa cum rezultă din
constituirea grupurilor parlamentare.
Art. 21. - (1)
Presedintele Camerei Deputatilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin
vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise numele si prenumele tuturor
candidatilor propusi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate
face o singură propunere.
(2) Este declarat
ales presedinte al Camerei Deputatilor candidatul care a întrunit votul
majoritătii deputatilor.
(3) Dacă nici un
candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majoritătii deputatilor, se
organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat presedinte al
Camerei Deputatilor candidatul care a obtinut majoritatea voturilor deputatilor
prezenti, în conditiile întrunirii cvorumului prevăzut la art. 67 din
Constitutia României.
Art. 22. - O dată
cu alegerea presedintelui Camerei activitatea presedintelui de vârstă
încetează.
Art. 23. - (1)
Alegerea vicepresedintilor, a secretarilor si a chestorilor care compun Biroul permanent
se face la propunerea grupurilor parlamentare.
(2) În vederea
depunerii propunerilor Camera Deputatilor stabileste numărul de locuri din
Biroul permanent, care revine, pe functii, grupurilor parlamentare, potrivit
configuratiei politice a Camerei.
(3) Propunerile
nominale pentru functiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii
grupurilor parlamentare, în limita numărului de locuri stabilit potrivit alin.
(2). Lista candidatilor propusi pentru Biroul permanent se supune în întregime
votului Camerei Deputatilor si se aprobă cu majoritatea voturilor deputatilor.
Dacă nu se realizează această majoritate, se organizează un nou tur de scrutin,
în care lista este aprobată cu majoritatea voturilor deputatilor prezenti.
Votul este secret si se exprimă prin bile.
Art. 24. -
Vicepresedintii, secretarii si chestorii sunt alesi la începutul fiecărei
sesiuni ordinare.
Art. 25. -
Oricărui membru al Biroului permanent i se poate revoca mandatul înainte de
expirarea acestuia, la cererea motivată a grupului parlamentar care l-a propus
sau a cel putin unei treimi din numărul deputatilor provenind din minimum trei
grupuri parlamentare. Votul este secret si se exprimă prin bile pentru fiecare
caz, în cel mult 15 zile de la data înregistrării cererii de revocare.
Art. 26. -
Functiile din Biroul permanent devenite vacante în timpul sesiunii se ocupă la
propunerea grupului parlamentar căruia i-a fost repartizată functia respectivă,
în conditiile prevăzute la art. 23.
Art. 27. - O dată
cu alegerea Biroului permanent, activitatea secretarilor desemnati în
conditiile art. 2 alin. (1) încetează.
Art. 28. -
Hotărârile prevăzute la art. 1-27 se adoptă prin vot deschis, în afară de
cazurile în care se prevede altfel.
SECTIUNEA a
4-a
Art. 29. - (1)
Biroul permanent al Camerei Deputatilor are următoarele atributii:
a) propune Camerei
data începerii si data încheierii sesiunilor parlamentare;
b) solicită
presedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;
c) supune
aprobării Camerei Deputatilor regulamentul acesteia, precum si propunerile de
modificare;
d) prezintă
Camerei Deputatilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia si contul de
încheiere a exercitiului bugetar;
e) pregăteste si
asigură desfăsurarea în bune conditii a lucrărilor Camerei Deputatilor;
f) primeste si
distribuie proiectele de legi, propunerile legislative si rapoartele comisiilor
parlamentare, în ordinea depunerii acestora, si hotărăste, în cazul
initiativelor legislative, retinerea lor spre dezbatere si adoptare ca primă
Cameră sesizată sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputatilor
este Cameră decizională;
g) întocmeste
proiectul ordinii de zi a sedintelor Camerei si programul de lucru al acesteia;
h) organizează
relatiile Camerei cu parlamentele altor state si cu organizatiile parlamentare
pe baza consultării, în functie de natura actiunilor avute în vedere, a
Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, a
grupurilor parlamentare, a Comisiei de politică externă si a altor comisii
permanente, informând Camera Deputatilor asupra măsurilor stabilite, inclusiv
cu privire la componenta nominală a delegatiilor;
i) supune spre
aprobare Camerei Deputatilor componenta delegatiilor permanente la organizatiile
parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultării grupurilor
parlamentare si cu respectarea configuratiei politice a Camerei;
j) aprobă statul
de functii si regulamentul serviciilor Camerei Deputatilor; supune aprobării
Camerei structura serviciilor acesteia;
k) conduce si
controlează serviciile Camerei Deputatilor;
l) aprobă
regulamentul privind paza si accesul persoanelor în sediul Camerei Deputatilor;
m) îndeplineste
orice alte atributii prevăzute de prezentul regulament, alte dispozitii legale
sau însărcinări date de Camera Deputatilor.
(2) Dezbaterile
din Biroul permanent se consemnează în procese-verbale sau în stenograme.
(3) Deputatii pot
consulta stenogramele sau pot obtine o copie de pe acestea, cu exceptia celor declarate
confidentiale de către Biroul permanent, care pot fi numai consultate.
Art. 30. - Biroul
permanent se convoacă la cererea presedintelui Camerei Deputatilor sau la
cererea a cel putin 4 membri ai săi.
Art. 31. -
Presedintele Camerei Deputatilor are următoarele atributii:
a) convoacă
deputatii în sesiuni ordinare sau extraordinare;
b) conduce
lucrările Camerei Deputatilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, si asigură
mentinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum si respectarea
regulamentului;
c) acordă
cuvântul, moderează discutiile, sintetizează problemele puse în dezbatere,
stabileste ordinea votării, precizează semnificatia votului si anuntă
rezultatul acestuia;
d) conduce
lucrările sedintelor Biroului permanent;
e) convoacă
Comitetul ordinii de zi, prezidează lucrările acestuia si îi supune spre
aprobare proiectele ordinii de zi si programului de lucru ale Camerei;
f) sesizează
Curtea Constitutională în conditiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) si
e) din Constitutia României;
g) asigură
trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate
sau respinse de Cameră, sau, după caz, Presedintelui României, spre promulgare,
a legilor votate, în termenele stabilite de lege;
h) reprezintă
Camera Deputatilor în relatiile interne si externe;
i) îndeplineste
orice alte atributii prevăzute de prezentul regulament, precum si însărcinările
date de Camera Deputatilor.
Art. 32. -
Vicepresedintii îndeplinesc, prin rotatie, atributiile presedintelui, la
cererea sa sau în caz de indisponibilitate a acestuia, precum si alte sarcini
încredintate de Biroul permanent.
Art. 33. -
Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, pe baza solicitărilor, în
ordinea în care au fost făcute; prezintă propunerile, amendamentele si orice
alte comunicări adresate Camerei, efectuează apelul nominal, consemnează
rezultatul votului, tin evidenta hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea
stenogramelor, îl asistă pe presedinte în realizarea atributiilor ce îi revin
si îndeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul
permanent.
Art. 34. - (1)
Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului, functionarea si
calitatea serviciilor Camerei Deputatilor si fac propuneri corespunzătoare
Biroului permanent. Exercită controlul financiar asupra cheltuielilor
efectuate, prezintă Biroului permanent proiectul de buget al Camerei si contul
de încheiere a exercitiului bugetar anual, asigură mentinerea ordinii în
localul Camerei Deputatilor si îndeplinesc alte atributii, în conformitate cu dispozitiile
presedintelui acesteia sau ale Biroului permanent.
(2) În exercitarea
atributiilor de control financiar-contabil chestorii sunt sprijiniti de un corp
de control compus din 2 experti contabili si sunt subordonati numai plenului
Camerei Deputatilor.
(3) La sfârsitul
fiecărei sesiuni chestorii prezintă Camerei Deputatilor un raport cu privire la
rezultatele controalelor efectuate.
Art. 35. -
Comitetul ordinii de zi este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare sau
din loctiitorii acestora si are următoarele atributii:
a) aprobă ordinea
de zi a sedintelor Camerei si programul de lucru al acesteia, precum si
modificările sau completările aduse ordinii de zi sau programului aprobat;
b) organizează
dezbaterile prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, în functie de
ponderea sa în numărul total al deputatilor, a timpului afectat pentru luările
de cuvânt în sedinta Camerei; alocarea timpului afectat dezbaterilor este
obligatorie la dezbaterile politice si facultativă la dezbaterile generale asupra
unui proiect de lege sau unei propuneri legislative;
c) poate include
în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri
legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăsit.
Art. 36. - (1)
Comitetul ordinii de zi hotărăste cu majoritatea rezultată din ponderea votului
fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proportia grupului parlamentar
reprezentat de lider în numărul total al deputatilor. Presedintele Camerei nu
are drept de vot.
(2) La lucrările
Comitetului ordinii de zi participă ca invitat reprezentantul Guvernului si,
dacă este cazul, presedintele comisiei parlamentare care a depăsit termenul de
depunere a raportului.
(3) Comitetul
ordinii de zi se întruneste, de regulă, miercurea si lucrează în mod regulamentar
în prezenta a cel putin jumătate din numărul liderilor grupurilor parlamentare.
SECTIUNEA a
5-a
Comisiile
Camerei Deputatilor
1. Dispozitii
comune
Art. 37. - Comisiile sunt organe de lucru ale Camerei Deputatilor, înfiintate cu scopul de a îndeplini însărcinările care le sunt încredintate în vederea pregătirii lucrărilor Camerei.
Art. 38. - (1)
Camera Deputatilor constituie comisii permanente si poate institui comisii de
anchetă sau alte comisii speciale.
(2) Camera
Deputatilor constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune
cu Senatul.
(3) Comisiile
permanente sunt formate dintr-un număr de 13-40 de deputati, cu exceptia
Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al
fiecărui grup parlamentar.
Numărul membrilor
comisiilor permanente se stabileste, pentru fiecare caz, de Camera Deputatilor.
Numărul membrilor si componenta nominală a comisiilor de anchetă sau speciale
se aprobă o dată cu constituirea acestora.
(4) Un deputat
face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă dintre cele
prevăzute la art. 58, cu exceptia membrilor Comisiei pentru regulament si ai
Comisiei pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor, care pot face parte si
dintr-o altă comisie permanentă.
Art. 39. - (1)
Alcătuirea comisiilor Camerei Deputatilor se face cu respectarea configuratiei
politice a Camerei.
(2) Pentru fiecare
comisie numărul de locuri care revine fiecărui grup parlamentar sau deputatilor
independenti se stabileste de Camera Deputatilor, la propunerea Biroului
permanent.
Art. 40. -
Propunerile de membri ai comisiilor se vor face, în termenul stabilit de
presedintele Camerei Deputatilor, de către grupurile parlamentare, în limita
locurilor stabilite potrivit art. 39 alin. (2).
Art. 41. - (1)
Membrii comisiilor sunt desemnati prin acordul liderilor grupurilor
parlamentare, cu respectarea configuratiei politice a Camerei.
(2) În cazul în
care nu există dezacord asupra desemnării membrilor în comisii potrivit alin.
(1), Camera va aproba componenta comisiilor cu votul deschis al majoritătii
deputatilor prezenti.
Art. 42. - Dacă
grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componentei uneia sau mai
multor comisii, Biroul permanent propune si Camera hotărăste, cu votul
majoritătii membrilor prezenti, asupra candidaturilor sustinute de fiecare
dintre grupurile parlamentare, respectându-se configuratia politică a Camerei.
Art. 43. - (1) În
prima lor sedintă, convocată de presedintele Camerei, comisiile permanente îsi
aleg birourile, compuse din câte un presedinte, 2 vicepresedinti si 2
secretari, cu exceptia Comisiei pentru regulament, al cărei birou este compus
din presedinte, un vicepresedinte si un secretar. Functiile din biroul Comisiei
pentru regulament sunt ocupate în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.
Biroul Comisiei pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor este format din
presedinte, 3 vicepresedinti si 2 secretari.
(2) Componenta
biroului comisiei se stabileste prin negocieri între liderii grupurilor
parlamentare, respectându-se, pe cât posibil, configuratia politică a Camerei,
asa cum rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.
(3) Propunerile
nominale pentru functiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii
grupurilor parlamentare, în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin.
(2).
(4) Lista
candidatilor pentru biroul comisiei se supune în întregime votului membrilor
acesteia si se aprobă cu majoritatea voturilor deputatilor prezenti.
(5) Revocarea unui
membru din biroul comisiei se hotărăste cu votul majoritătii deputatilor din
comisie, la cererea grupului parlamentar care l-a propus sau a unei treimi din
numărul membrilor comisiei.
Art. 44. - Biroul
fiecărei comisii:
a) propune ordinea
de zi a sedintelor, prezentând comisiei lista cuprinzând toate initiativele
legislative si celelalte probleme de competenta acesteia;
b) propune
proiectul regulamentului de functionare a comisiei;
c) stabileste
sarcinile ce revin deputatilor din comisie;
d) adoptă hotărâri
în chestiuni care interesează bunul mers al activitătii comisiei;
e) constituie,
dacă este necesar, subcomisii, desemnându-le misiunea, componenta si
conducerea.
Art. 45. -
Presedintele comisiei:
a) conduce
sedintele comisiei;
b) poate propune ca
la lucrările comisiei, în scopul realizării lor în bune conditii, să ia parte
si alte persoane;
c) asigură
reprezentarea comisiei în raporturile cu Guvernul, cu Biroul permanent al
Camerei si cu celelalte comisii;
d) îndeplineste
alte atributii cerute de desfăsurarea în bune conditii a lucrărilor comisiei.
Art. 46. -
Vicepresedintii comisiilor îndeplinesc pe rând, în lipsa presedintelui,
atributiile acestuia.
Art. 47. -
Secretarii comisiilor:
a) tin evidenta
prezentei membrilor comisiei la sedintele acesteia;
b) asigură
redactarea tuturor actelor comisiei;
c) numără voturile
exprimate în sedintele comisiei;
d) urmăresc
întocmirea proceselor-verbale ale sedintelor comisiei;
e) îndeplinesc
orice alte atributii necesare bunului mers al activitătii comisiei, ca urmare a
dispozitiilor biroului sau ale presedintelui acesteia.
Art. 48. - (1)
Convocarea sedintelor comisiei se face cu cel putin 24 de ore înainte de către
presedintele acesteia sau, în lipsa lui, de un vicepresedinte care îl
înlocuieste.
(2) Participarea
deputatilor la sedintele comisiilor este obligatorie.
(3) În caz de
absentă nejustificată de la lucrările comisiei se aplică prevederile art. 132
alin. (3).
(4) Deputatul care
absentează de la lucrările comisiei poate fi înlocuit de un alt deputat din
acelasi grup, pe baza împuternicirii scrise a liderului grupului parlamentar.
Art. 49. - (1) În
timpul sesiunii sedintele comisiilor parlamentare pot avea loc în acelasi timp
cu cele ale plenului Camerei, pe baza aprobării date de Comitetul ordinii de
zi.
(2) Prin exceptie
de la prevederile alin. (1) este interzisă tinerea de sedinte în comisii
concomitent cu sedinta de vot organizată în acest scop, potrivit ordinii de zi.
De asemenea, lucrările comisiei se suspendă de drept în cazul în care
presedintele Camerei solicită prezenta deputatilor la lucrările în plen.
Art. 50. - (1)
Sedintele comisiilor nu sunt publice.
(2) În mod
exceptional comisiile pot hotărî invitarea la dezbateri a reprezentantilor
presei, precum si conditiile în care lucrările pot fi transmise la radio sau
televiziune, dacă acest lucru nu aduce atingere unor interese de stat care
recomandă păstrarea secretului acestor dezbateri.
Art. 51. -
Ministrii au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea,
prezenta lor devine obligatorie. Guvernul trebuie înstiintat, prin presedintele
Camerei, de data la care au loc sedintele acestora.
Art. 52. - (1) La
sedintele comisiilor au dreptul să participe deputatii si senatorii care au
făcut propuneri care stau la baza lucrărilor acestora (autori de propuneri
legislative, de amendamente etc.), precum si, la cererea presedintelui
comisiei, specialisti ai Consiliului Legislativ.
(2) Comisiile pot
invita să participe la sedinte persoane interesate, reprezentanti ai unor
organizatii neguvernamentale si specialisti din partea unor autorităti publice
sau a altor institutii specializate.
(3) Persoanele
interesate si reprezentantii organizatiilor neguvernamentale pot solicita
participarea la lucrările comisiei printr-o cerere care se aprobă de membrii
acesteia.
(4) Persoanele
prevăzute în prezentul articol pot fi ascultate în sedinta comisiei, dar nu pot
participa la vot.
(5) Comisia poate
hotărî, la propunerea biroului comisiei, a presedintelui sau a unui deputat,
limitarea duratei luărilor de cuvânt. Deputatii, senatorii si invitatii sunt
obligati să se refere exclusiv la chestiunea supusă dezbaterii. În caz contrar
presedintele poate retrage cuvântul. Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi
este dat de presedinte.
Art. 53. - (1)
Pentru ca sedintele comisiilor să aibă loc în mod legal este necesară
participarea majoritătii membrilor care le compun.
(2) Hotărârile
comisiilor se adoptă cu votul majoritătii membrilor prezenti.
Art. 54. -
Presedintii comisiilor permanente, în acord cu presedintele Camerei, vor urmări
ca, pe timpul desfăsurării sesiunilor, o zi pe săptămână să fie consacrată
exclusiv activitătii în comisii.
Art. 55. - (1) La
începerea dezbaterii unei lucrări aflate pe ordinea de zi comisia desemnează, la
propunerea presedintelui, unul sau mai multi raportori dintre membrii săi.
(2) Acestia vor
asigura redactarea raportului sau a avizului comisiei, care va fi supus
aprobării acesteia.
(3) Rapoartele si
avizele vor cuprinde, în mod obligatoriu, pe lângă opinia majoritătii membrilor
comisiei, si părerea contrară motivată a celorlalti deputati din comisie.
Art. 56. - (1)
Votul în comisie este, de regulă, deschis.
(2) În anumite
situatii, hotărâte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge si la vot secret.
Art. 57. - (1) Cu
privire la desfăsurarea sedintelor comisiilor se încheie procese-verbale, care
pot fi consultate de deputati.
(2) La sfârsitul
fiecărei sedinte, prin grija biroului comisiei se redactează un comunicat de
presă.
(3) Sinteza
lucrărilor fiecărei comisii se publică săptămânal în Monitorul Oficial al
României, Partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbătute, rezultatul
votului asupra articolelor si proiectelor de legi, numele si prenumele celor
absenti.
(4) Comisia, în
cazuri justificate, va putea hotărî stenografierea dezbaterilor acesteia.
2. Comisiile
permanente
Art. 58. -
Comisiile permanente se aleg pe întreaga durată a legislaturii. Denumirile si
domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele:
1. Comisia pentru
politică economică, reformă si privatizare
- restructurarea
economiei la nivel macroeconomic si la nivel sectorial; programe de
reconstructie si dezvoltare; prognoză economică; mijloace si institutii
specifice ale economiei de piată; problemele preturilor si concurentei; libera
initiativă; privatizarea; activitatea economică a Autoritătii pentru
Valorificarea Activelor Statului si a societătilor de investitii financiare, a
regiilor autonome si a societătilor comerciale cu capital integral de stat sau
mixt; importul si exportul de capital;
- alte probleme
privind strategia dezvoltării economice si politica reformei.
2. Comisia pentru
buget, finante si bănci
- bugetul de stat
si executia bugetară; bugetul asigurărilor sociale de stat si executia
acestuia; politica financiară; sistemul de impozite si taxe, asigurări si
reasigurări; echilibrul monetar, circulatia bănească, credite si sisteme de
credite, dobânzi, scont; bursa de valori si efecte; împrumuturi externe ale
statului sau garantate de stat; investitii realizate din credite bugetare.
3. Comisia pentru
industrii si servicii
- industria si
ramurile ei; transporturi, telecomunicatii, comert (interior si exterior),
turism; protectia consumatorilor; strategii de dezvoltare a industriilor si a
serviciilor; asigurarea resurselor de materii prime si energie pentru economia
natională; dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii în industrie si în
servicii; probleme specifice ale privatizării în industrie si servicii, ale
dezvoltării sectorului privat în aceste ramuri; bursele de mărfuri industriale
si servicii; strategii de investitii; calitatea produselor industriale si a
serviciilor; standarde si mărci; protectia investitiilor si a mărcilor;
progresul tehnic si dezvoltarea tehnologică; eficienta si capacitatea
concurentială a produselor si serviciilor pe piata internă si externă.
4. Comisia pentru
agricultură, silvicultură, industrie alimentară si servicii specifice
- programe în
domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii,
fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizării în agricultură; libera
initiativă, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare;
gospodărirea fondului funciar; activitatea societătilor si regiilor cu capital
de stat sau mixt din agricultură, silvicultură si alimentatie; servicii pentru
agricultură, îmbunătătiri funciare, industrie alimentară si silvicultură.
5. Comisia pentru
drepturile omului, culte si problemele minoritătilor nationale
- drepturile
omului si ale cetăteanului; problemele minoritătilor; libertatea de constiintă;
problemele cultelor religioase; libertatea de exprimare prin alte mijloace
decât prin presă.
6. Comisia pentru
administratie publică, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic
- autonomia
locală; reforme administrative; organizarea administrativ-teritorială; statutul
functionarului public; sisteme urbane; retele urbane si rurale; finantele
publice locale; sisteme ecologice si echilibru ecologic; calitatea aerului,
apei, solului; protectia florei, faunei si asezărilor urmane; recuperarea
zonelor deteriorate; tehnologii pentru controlul si eliminarea emisiilor
poluante; gospodărirea apelor; amenajarea teritoriului; constructii.
7. Comisia pentru
muncă si protectie socială
- raporturile
individuale de muncă (contractul individual de muncă, timpul de lucru,
concediile, protectia muncii, sistemul de salarizare, jurisdictia muncii,
statutul juridic al femeii salariate); raporturile colective de muncă
(negocierea colectivă, contractul colectiv de muncă, jurisdictia conflictelor
colective de muncă); statutul juridic al sindicatelor si al organizatiilor
patronale; sistemul asigurărilor sociale (pensii, indemnizatii, ajutor de
somaj, alocatie de stat); asistenta socială (ajutoare materiale, gratuităti);
ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: bătrâni, persoane cu handicap,
minori si altele; problematica ocupării fortei de muncă.
8. Comisia pentru
sănătate si familie
- ocrotirea
sănătătii populatiei; asistentă sanitară; forme de organizare a retelei
sanitare; problemele sociale ale familiei, mamei si copilului, bătrânilor si
persoanelor cu handicap; probleme demografice.
9. Comisia pentru
învătământ, stiintă, tineret si sport
- învătământul de
toate formele si gradele; cercetarea stiintifică; activitatea sportivă; problemele
tineretului; protectia proprietătii intelectuale.
10. Comisia pentru
cultură, arte, mijloace de informare în masă
- institutii de
artă si cultură; protectia patrimoniului cultural national; activitatea presei
si a celorlalte mijloace de informare în masă.
11. Comisia
juridică, de disciplină si imunităti
-
constitutionalitatea proiectelor de legi si a propunerilor legislative;
reglementări în domeniul dreptului civil, penal, contraventional, procedură
civilă, penală, administrativă, organizarea judecătorească; alte reglementări
cu caracter precumpănitor juridic; probleme de disciplină parlamentară,
incompatibilităti si imunităti.
12. Comisia pentru
apărare, ordine publică si sigurantă natională
- probleme privind
apărarea, ordinea publică si siguranta natională.
13. Comisia pentru
politică externă
- probleme si
programe de politică externă a României; dialogul bilateral cu comisiile
similare ale parlamentelor altor state si ale organismelor parlamentare
internationale; avizarea tratatelor, conventiilor si altor instrumente
internationale la care aderă România; audierea persoanelor propuse să fie
numite în functia de ambasador al României în străinătate, în urma căreia dă un
aviz consultativ.
14. Comisia pentru
cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii
- examinarea
petitiilor primite si cercetarea abuzurilor semnalate prin aceste petitii;
efectuarea unei anchete asupra abuzurilor sesizate în cazurile în care Camera
dispune aceasta ca urmare a prezentării, potrivit regulamentului, a unei cereri
în fata Camerei.
15. Comisia pentru
regulament
- interpretarea
regulamentului; evidenta si regularitatea cutumelor parlamentare; elaborarea si
prezentarea de propuneri Biroului permanent pentru modificarea regulamentului;
studierea si informarea operativă a Camerei si a Biroului permanent despre
procedurile parlamentare din alte state sau din adunări parlamentare
paneuropene; analizarea sesizărilor trimise de Cameră, de Biroul permanent sau
de presedintele Camerei cu privire la actele de aplicare a regulamentului si
prezentarea punctului de vedere în Camera Deputatilor.
16. Comisia pentru
tehnologia informatiei si comunicatiilor
- tehnologia
informatiei si comunicatiilor, tehnologii avansate specifice domeniului,
alinierea la reglementările, respectiv la standardele internationale, si
proprietatea intelectuală în domeniu.
Art. 59. - (1)
Schimbarea unui membru al unei comisii se face la propunerea grupului său
parlamentar si cu aprobarea Camerei Deputatilor.
(2) În cazul în
care un grup parlamentar îsi modifică componenta sau îsi încetează existenta,
Camera Deputatilor poate hotărî asupra rămânerii în comisii a reprezentantilor
grupului initial.
Art. 60. -
Comisiile permanente examinează proiecte de legi, propuneri legislative si
amendamente, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor; dezbat si hotărăsc
asupra altor probleme trimise de Biroul permanent; pot efectua anchete
parlamentare în conditiile art. 70.
Art. 61. - Biroul
permanent trimite, spre examinare si în vederea elaborării rapoartelor,
proiectele de legi, propunerile legislative si amendamentele comisiei
permanente sesizate în fond, în competenta căreia intră materia reglementată
prin proiectul sau propunerea respectivă. El poate sesiza si alte comisii
pentru a-si da avizul cu privire la lucrarea respectivă.
Art. 62. - (1)
Orice comisie permanentă care se consideră competentă pentru a-si da avizul
asupra unui proiect de lege, unei propuneri legislative sau unui amendament
trimis de Biroul permanent altei comisii îl informează pe presedintele acestuia
că doreste să îsi dea avizul.
(2) În caz de
refuz din partea Biroului permanent Camera hotărăste prin vot.
Art. 63. - (1)
Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere
legislativă este de competenta în fond a altei comisii, ea poate cere Biroului
permanent, în cel mult 3 zile de la sesizarea ei, trimiterea lor către acea
comisie.
(2) În caz de
refuz din partea acestuia se va proceda potrivit art. 62 alin. (2).
Art. 64. - (1)
Comisia permanentă sesizată în fond va putea stabili un termen în care să îi
fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examinează proiectul sau
propunerea legislativă, consultându-se cu acestea si tinând seama de termenul
de predare a raportului.
(2) În caz de
nerespectare a acestui termen comisia sesizată în fond îsi va putea redacta
raportul fără a mai astepta avizul sau avizele respective.
Art. 65. - La
sedintele comisiei sesizate în fond pot participa la dezbateri raportorii
comisiilor sesizate pentru avize.
Art. 66. - (1) În
raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la toate avizele
celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă, la
toate amendamentele primite si la avizul Consiliului Legislativ.
(2) Raportul va cuprinde
propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat,
respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări si se înaintează Biroului
permanent.
(3) În cazul în
care o comisie examinează în fond mai multe proiecte de legi si propuneri
legislative care au acelasi obiect de reglementare se întocmeste un singur
raport, cu respectarea prevederilor alin. (1) si (2).
Art. 67. - (1)
Biroul permanent, după consultarea presedintelui comisiei sesizate în fond,
stabileste un termen înăuntrul căruia comisia trebuie să depună raportul;
modificarea acestui termen poate fi aprobată la cererea motivată a comisiei
sesizate în fond. Termenele stabilite de Biroul permanent, în cazul în care
Camera Deputatilor este prima Cameră sesizată, nu pot fi, de regulă, mai mici
de 7 zile sau mai mari de 15 zile. În cazul în care Camera Deputatilor este
Cameră decizională, aceste termene nu pot fi, de regulă, mai mici de 14 zile
sau mai mari de 60 de zile.
(2) Raportul va fi
imprimat si difuzat deputatilor cu cel putin 3 zile înainte de data stabilită
pentru dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative în plenul Camerei,
în cazul proiectelor de legi si propunerilor legislative în care Camera
Deputatilor este prima Cameră sesizată, si cu cel putin 5 zile în cazul celor
pentru care Camera Deputatilor este Cameră decizională.
Art. 68. - Dacă în
urma dezbaterilor în plen intervin modificări importante pentru continutul
proiectului, el se trimite spre reexaminare comisiei sesizate în fond. Asupra
acestei măsuri Camera Deputatilor se pronuntă prin vot, la propunerea
presedintelui Camerei sau a unui grup parlamentar.
Art. 69. -
Comisiile permanente pot tine sedinte comune, cu aprobarea Biroului permanent
care va stabili cu acest prilej în ce mod se va asigura conducerea lucrărilor.
În asemenea situatii comisiile elaborează un raport sau aviz comun.
Art. 70. - (1)
Orice comisie permanentă poate porni o anchetă, în cadrul competentei sale, cu
încuviintarea Camerei Deputatilor, privitoare la activitatea desfăsurată de Guvern
sau de administratia publică.
(2) Pentru a
obtine încuviintarea comisia va prezenta o cerere scrisă, adoptată cu votul
majoritătii membrilor săi, în care vor fi enuntate materiile ce formează
obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare si termenul până la care
raportul comisiei urmează să fie prezentat Camerei Deputatilor.
3. Comisii
speciale
Art. 71. - (1)
Camera Deputatilor poate constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte
legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru
alte scopuri, indicate în hotărârea de înfiintare a comisiei. Propunerile
legislative astfel elaborate nu se mai supun examinării altor comisii.
(2) Prin aceeasi
hotărâre se vor desemna deputatii care compun comisia si biroul acesteia, la propunerea
Biroului permanent al Camerei, si se va stabili termenul până la care raportul
său va fi depus.
(3) Comisiile
speciale constituite potrivit alin. (1) au acelasi statut ca si comisiile
permanente.
(4) Membrii
comisiilor speciale îsi păstrează si calitatea de membru al comisiilor
permanente.
(5) Celelalte
probleme legate de organizarea si functionarea comisiei vor fi reglementate de
biroul acesteia, în măsura în care prevederile art. 37-57 nu sunt
îndestulătoare.
4. Comisii de
anchetă
Art. 72. - La
cererea unei treimi din numărul membrilor săi Camera Deputatilor va putea
hotărî înfiintarea unei comisii de anchetă, prevederile art. 37-57 si ale art.
71 alin. (2)-(5) fiind aplicabile.
Art. 73. - (1)
Comisia de anchetă poate invita orice persoană care poate avea cunostintă
despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului
în cauza care formează obiectul activitătii comisiei.
(2) La cererea
comisiei de anchetă orice persoană care cunoaste fapte sau împrejurări în
legătură cu obiectul cercetării sau care detine un mijloc de probă este
obligată să le aducă la cunostintă sau să le înfătiseze. Institutiile si
organizatiile sunt obligate, în conditiile legii, să răspundă la solicitările
comisiei de anchetă în termenul stabilit de aceasta.
(3) Când, pentru
lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, sunt
necesare cunostintele unor experti, comisia de anchetă dispune efectuarea de
expertize.
(4) Dispozitiile
legii referitoare la invitarea, prezentarea si ascultarea martorilor, precum si
cele privitoare la prezentarea si predarea obiectelor ori înscrisurilor sau
efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător.
(5) Presedintele
comisiei atrage atentia persoanei audiate că are obligatia de a spune adevărul,
de a nu ascunde nimic din ceea ce stie si că nerespectarea acestei obligatii
atrage răspunderea legală.
(6) Dispozitiile
prezentului articol se aplică si în cazul comisiilor permanente care desfăsoară
anchete potrivit art. 70.
5. Comisii de
mediere
Art. 74. - (1)
Dacă una dintre Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă
într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră, presedintele
Camerei Deputatilor sipresedintele Senatului vor initia procedura de mediere.
(2) În acest scop
Biroul permanent va propune Camerei Deputatilor, după consultarea grupurilor
parlamentare, un număr de 7 deputati care vor face parte din comisia de
mediere, urmărindu-se respectarea configuratiei politice a Camerei.
(3) Deputatii
aprobati de Camera Deputatilor, împreună cu 7 senatori desemnati de Senat,
formează comisia de mediere.
Art. 75. - (1)
Comisia de mediere se reuneste la sediul uneia dintre Camere la convocarea
presedintelui comisiei sesizate în fond de la Camera care a adoptat ultima
proiectul si stabileste regulile după care îsi va desfăsura activitatea,
inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul.
(2) Conducerea
lucrărilor se realizează prin rotatie de către un deputat sau un senator,
stabilit de comisie.
Art. 76. - Hotărârile
comisiei se iau cu acordul majoritătii membrilor acesteia. În caz de egalitate
la 7 voturi decide votul presedintelui care conduce sedinta comisiei în
momentul votării.
Art. 77. - (1)
Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului, a cărui aprobare
are loc în conditiile art. 76, precum si în cazul în care comisia nu ajunge la
un acord asupra raportului în termenul stabilit.
(2) În cazul în
care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate în
divergentă, în termenul stabilit potrivit art. 75 alin. (1), sau dacă una
dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, textele aflate în
divergentă se supun dezbaterii în sedinta comună a celor două Camere, potrivit
regulamentului acestor sedinte.
CAPITOLUL II
Desfăsurarea
lucrărilor Camerei Deputatilor
SECTIUNEA 1
Sesiunile
si actele Camerei Deputatilor
Art. 78. - (1)
Camera Deputatilor îsi desfăsoară activitatea în două sesiuni ordinare pe an.
Prima sesiune începe în luna februarie si nu poate depăsi sfârsitul lunii
iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie si nu poate depăsi sfârsitul
lunii decembrie.
(2) Camera
Deputatilor se întruneste si în sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui
României, a Biroului permanent sau a cel putin unei treimi din numărul
deputatilor.
(3) Cererea de
convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris si va cuprinde ordinea
de zi, precum si perioada de desfăsurare a sesiunii. Neaprobarea de către
Cameră a ordinii de zi solicitate împiedică tinerea sesiunii extraordinare.
(4) Convocarea
Camerei Deputatilor se face de către presedintele acesteia. Presedintele nu va
lua în considerare cererile pentru convocarea unei sesiuni extraordinare care
nu îndeplinesc conditiile prevăzute la alin. (2) si (3).
(5) În timpul sesiunilor
Camera Deputatilor lucrează în sedinte în plen, pe comisii si în grupuri
parlamentare.
Art. 79. - Camera
Deputatilor adoptă legi, hotărâri si motiuni simple. De asemenea, Camera
Deputatilor poate adopta mesaje, declaratii, rezolutii si alte acte politice.
SECTIUNEA a
2-a
Ordinea
de zi si programul de lucru
Art. 80. - (1)
Proiectul ordinii de zi si proiectul programului de lucru ale Camerei
Deputatilor pentru săptămâna următoare se întocmesc de Biroul permanent.
(2) Biroul
permanent poate include în proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de
lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului
a fost depăsit.
Art. 81. - (1)
Ordinea de zi a Camerei Deputatilor cuprinde toate problemele care se supun
dezbaterii si adoptării Camerei.
(2) Proiectele de legi si propunerile legislative se înscriu în proiectul ordinii de zi în termen de cel mult 5 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond, în cazul în care Camera Deputatilor a fost sesizată ca primă Cameră, si în termen de cel mult 7 zile pentru cele în care este Cameră decizională.
(3) La întocmirea
si adoptarea ordinii de zi în domeniul
legislativ se va asigura prioritate cererilor adresate de birourile
comisiilor permanente, dezbaterilor în procedură de urgentă, cererilor pentru
adoptarea unei asemenea proceduri, proiectelor de legi si propunerilor
legislative pentru care Camera Deputatilor este prima Cameră sesizată si
dezbaterii rapoartelor întocmite de comisiile de mediere.
(4) Alte propuneri
sau documente decât cele din domeniul legislativ se transmit Biroului
permanent, pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi, cu cel putin două
zile înainte de sedinta Comitetului ordinii de zi, dacă prin lege, prin
prezentul regulament sau prin hotărâre a Camerei nu se prevede un termen mai
scurt.
(5) Cererile
Presedintelui României, rapoartele si declaratiile primului-ministru se înscriu
cu prioritate pe ordinea de zi.
Art. 82. - Programul
de lucru al Camerei Deputatilor se stabileste în concordantă cu ordinea de zi
si poate cuprinde măsuri pentru organizarea dezbaterilor Camerei.
Art. 83. -
Proiectul ordinii de zi si proiectul programului de lucru sunt săptămânale si
se aprobă de Comitetul ordinii de zi până la sfârsitul fiecărei săptămâni de
lucru a Camerei.
Art. 84. -
Modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aprobă de Comitetul
ordinii de zi, la cererea Biroului permanent, în cazuri exceptionale.
Art. 85. - (1) Ordinea
de zi si programul de lucru aprobate se transmit deputatilor si grupurilor
parlamentare până în ultima zi de lucru a Camerei.
(2) Prevederile
alin. (1) se aplică în mod corespunzător si în caz de modificare sau de
completare a ordinii de zi ori a programului de lucru.
(3) În prima
sedintă a Camerei, după votul din Comitetul ordinii de zi liderii grupurilor
parlamentare au dreptul să prezinte Camerei pozitia grupului fată de ordinea de
zi si programul de lucru.
SECTIUNEA a
3-a
Procedura
legislativă
Art. 86. - (1) În
exercitiul dreptului de initiativă legislativă Guvernul înaintează Camerei
proiecte de legi. Deputatii, senatorii si cetătenii prevăzuti la art. 74 din
Constitutia României pot prezenta Camerei Deputatilor propuneri legislative.
Acestea trebuie să fie însotite de o expunere de motive si redactate în forma
cerută pentru proiectele de legi. Propunerile legislative formulate de deputati
si senatori, care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale
bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să se fundamenteze pe
informarea cerută în mod obligatoriu Guvernului, în conditiile art. 111 din
Constitutia României.
(2) Potrivit art.
75 din Constitutia României, se supun spre dezbatere si adoptare Camerei
Deputatilor, ca primă Cameră sesizată:
1. proiectele de
legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor
acorduri internationale si a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea
acestor tratate sau acorduri;
2. proiectele
legilor organice prevăzute în Constitutia României la:
a) art. 31 alin.
(5) - Dreptul la informatie;
b) art. 40 alin.
(3) - Dreptul de asociere;
c) art. 52 alin.
(2) - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică;
d) art. 55 alin.
(2) si (3) - Apărarea tării;
e) art. 58 alin.
(3) - Avocatului Poporului - Numirea si rolul;
f) art. 73 alin.
(3) - Categorii de legi:
- lit. e) -
organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Apărare a Tării;
- lit. k) -
contenciosul administrativ;
- lit. l) -
organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a
instantelor judecătoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
- lit. n) -
organizarea generală a învătământului;
- lit. o) -
organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul
general privind autonomia locală;
g) art. 79 alin.
(2) - Consiliul Legislativ;
h) art. 102 alin.
(3) - Guvernul - Rolul si structura;
i) art. 105 alin.
(2) - Guvernul - Incompatibilităti;
j) art. 117 alin.
(3) - Înfiintarea de autorităti administrative autonome;
k) art. 118 alin.
(2) si (3) - Fortele armate;
l) art. 120 alin.
(2) - Administratia publică locală – Principii de bază;
m) art. 123 alin.
(3) - Prefectul;
n) art. 125 alin.
(2) - Statutul judecătorilor;
o) art. 126 alin.
(4) si (5) - Instantele judecătoresti;
p) art. 128 alin.
(2) - Folosirea limbii materne si a interpretului în justitie;
r) art. 140 alin.
(1) - Curtea de Conturi;
s) art. 142 alin.
(5) - Curtea Constitutională - Structura.
(3) Potrivit art.
75 din Constitutia României, se supun spre dezbatere si adoptare Camerei
Deputatilor, în calitate de Cameră decizională:
1. toate
proiectele de legi si propunerile legislative de nivelul legilor ordinare;
2. proiectele
legilor organice prevăzute în Constitutia României la:
a) art. 3 alin.
(2) - Teritoriul;
b) art. 5 alin (1)
- Cetătenia;
c) art. 12 alin.
(4) - Simboluri nationale;
d) art. 16 alin.
(4) - Egalitatea în drepturi;
e) art. 44 alin.
(2) - Dreptul de proprietate privată;
f) art. 73 alin.
(3) - Categorii de legi:
- lit. a) -
sistemul electoral, organizarea si functionarea Autoritătii Electorale
Permanente;
- lit. b)
organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;
- lit. d) -
organizarea si desfăsurarea referendumului;
- lit. f) -
regimul stării de mobilizare partială sau totală a fortelor armate si al stării
de război;
- lit. g) -
regimul stării de asediu si al stării de urgentă;
- lit. h) -
infractiunile, pedepsele si regimul executării acestora;
- lit. i) -
acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
- lit. j) - statutul
functionarilor publici;
- lit. m) -
regimul juridic general al proprietătii si al mostenirii;
- lit. p) -
regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele si
protectia socială;
- lit. r) -
statutul minoritătilor nationale din România;
- lit. s) -
regimul general al cultelor;
g) art. 136 alin.
(3) si (4) - Proprietatea;
h) art. 141 -
Consiliul Economic si Social.
(4) Proiectele de
legi se înaintează Camerei Deputatilor însotite de avizul Consiliului
Legislativ.
(5) În cazul propunerilor
legislative initiate de cetăteni, presedintele Camerei, înainte de comunicarea
lor către deputati si de sesizarea în fond a comisiei permanente competente, va
solicita Curtii Constitutionale verificarea îndeplinirii conditiilor
constitutionale pentru exercitarea initiativei legislative.
Art. 87. -
Proiectele de legi si propunerile legislative se înregistrează în ordinea
prezentării lor. Acestea se distribuie deputatilor după prezentarea lor la
Biroul permanent.
Art. 88. -
Proiectele de legi sau propunerile legislative sunt aduse la cunostintă Camerei
de către presedintele acesteia, prin anuntarea titlului, a initiatorului, a
comisiilor sesizate în fond si pentru avizare, precum si a termenului de
depunere a raportului.
Art. 89. -
Proiectele de legi si propunerile legislative prevăzute la art. 88 se trimit,
de îndată, de către Biroul permanent spre dezbatere si avizare comisiilor
permanente competente.
Art. 90. -
Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să îsi retragă
proiectul sau propunerea până la înscrierea sa pe ordinea de zi.
Art. 91. - (1)
După examinarea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia
permanentă sesizată în fond întocmeste un raport care va cuprinde propuneri cu
privire la adoptarea, adoptarea cu modificări ori respingerea proiectului sau a
propunerii legislative examinate, cu precizarea articolelor care intră în
competenta decizională a Camerei Deputatilor, respectiv a Senatului în cazul în
care Camera Deputatilor este Cameră decizională.
(2) Raportul se
transmite Biroului permanent, care va asigura multiplicarea si difuzarea
acestuia Guvernului, deputatilor si initiatorilor, cu respectarea termenului
prevăzut la art. 67 alin. (2).
Art. 92. -
Proiectele si propunerile legislative avizate potrivit art. 89-91 se supun
dezbaterii Camerei în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată de
Comitetul ordinii de zi*).
Art. 93. - (1)
Deputatii, grupurile parlamentare sau Guvernul au dreptul de a prezenta
amendamente la comisia sesizată în fond, până la împlinirea unui termen de 5
zile înainte de data stabilită pentru depunerea raportului.
*) A se vedea art. 35 si 81-85.
(2) Pentru
propunerile legislative elaborate de o comisie parlamentară amendamentele se
depun la acea comisie în termen de 5 zile de la anuntarea în plenul Camerei
Deputatilor. În aceeasi zi propunerea legislativă se comunică Guvernului.
Comisia este obligată să întocmească în următoarele 5 zile un raport asupra
amendamentelor. Numai după împlinirea acestui termen propunerea legislativă poate
fi înscrisă pe ordinea de zi si, dacă este cazul, comunicată, în forma sa
definitivă, deputatilor si Guvernului.
(3) Amendamentele
se depun în scris, motivat si sub semnătura initiatorului, cu precizarea, dacă
este cazul, a grupului parlamentar din care face parte.
(4) Amendamentele
Guvernului se depun numai sub semnătura unui membru al Guvernului.
(5) Data
amendamentului este data înregistrării sale la comisie. Aceasta va tine o
evidentă specială a tuturor amendamentelor primite si, la cerere, va elibera
autorului o dovadă că a primit amendamentul.
(6) Comisia
sesizată în fond sau, după caz, comisia specială se pronuntă asupra tuturor
amendamentelor înregistrate, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1)
sau (2). Numai în cazul în care consideră necesar comisia va solicita si avizul
unei alte comisii.
(7) Pentru a se
putea pronunta, comisia va transmite Guvernului amendamentele care implică
modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat,
potrivit art. 111 din Constitutia României. Amendamentele la care, în termen de
5 zile de la primire, Guvernul nu prezintă un punct de vedere se consideră
acceptate. Răspunsul Guvernului poate fi dat numai sub semnătura unui membru al
acestuia.
(8) Pentru
amendamentele orale, prezentate în plen, cu respectarea art. 101 alin. (3),
avizul comisiei se dă tot oral de către raportor, la solicitarea presedintelui
Camerei.
(9) Este interzis
presedintelui Camerei să supună dezbaterii sau votului un amendament asupra căruia
comisia nu s-a pronuntat, cu exceptia situatiei prevăzute la art. 35 lit. c).
Art. 94. -
Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative este
precedată de prezentarea de către initiator a motivelor care au condus la
promovarea proiectului, precum si a raportului comisiei permanente de către
presedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.
Art. 95. - Pentru
dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup
parlamentar poate să desemneze un singur reprezentant. Presedintele Camerei dă
cuvântul reprezentantilor grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii. El
poate propune Camerei limitarea timpului destinat dezbaterii generale.
Art. 96. -
Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative are dreptul să ia
cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale.
Art. 97. - În faza
dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi
propuse amendamente.
Art. 98. - Dacă
prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau
a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale presedintele cere
Camerei să se pronunte prin vot.
Art. 99. - Camera
Deputatilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii
legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există
amendamente admise sau respinse.
Art. 100. - (1) La
discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente deputatii pot lua
cuvântul pentru a-si exprima punctul de vedere. De asemenea, pot lua cuvântul
reprezentantul Guvernului sau al initiatorului si raportorul comisiei sesizate
în fond.
(2) Luarea de
cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmează să fie supus votului
Camerei Deputatilor are, de regulă, durata de 5 minute. La începutul dezbaterii
proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili si altă
durată a interventiei.
(3) La înscrierea
pentru a lua cuvântul în scopul dezbaterii unui proiect de lege, unei propuneri
legislative sau altui act deputatii vor preciza dacă sunt pentru sau contra
amendamentului sau prevederilor textului supus dezbaterii. Autorii
amendamentelor sau subamendamentelor se consideră a fi contra textului initial.
După luări de
cuvânt din partea grupurilor parlamentare care vor să intervină pot lua
cuvântul initiatorul proiectului si
raportorul comisiei sesizate în fond. Fiecare grup parlamentar poate
interveni printr-un singur reprezentant.
(4) Presedintele
Camerei poate supune spre aprobare sistarea discutiilor la articolul dezbătut.
Art. 101. - (1)
Discutarea articolelor începe cu amendamentele.
(2) În cursul
dezbaterilor deputatii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în
discutie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele
depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, dar
care nu figurează în raportul acesteia.
(3) În plenul
Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale
sau lingvistice.
(4) În plenul
Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond.
Art. 102. - Când dezbaterea
amendamentelor relevă consecinte importante asupra proiectului de lege sau a
propunerii legislative, presedintele Camerei Deputatilor poate trimite textele
în discutie comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului de prezentare a
punctului de vedere. În acest caz autorii amendamentelor au dreptul să fie
ascultati în cadrul comisiei.
Acelasi drept îl
au si reprezentantii Guvernului.
Art. 103. - (1)
Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora
dintre textele cuprinse în articolul supus dezbaterii si continuă cu cele
privind modificarea sau completarea acestuia. În cazul în care există mai multe
amendamente de acelasi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost
prezentate, începând cu cele cuprinse în raportul comisiei sesizate în fond.
(2) Camera se va
pronunta prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în
care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.
(3) Se supun
dezbaterii si votului Camerei numai articolele la care s-au făcut amendamente.
Textele articolelor si amendamentelor se adoptă cu votul majoritătii
deputatilor prezenti.
Art. 104. - (1)
Proiectul de lege sau propunerea legislativă, în forma rezultată din dezbaterea
pe articole, se supune Camerei spre adoptare.
(2) Votul final
priveste ansamblul reglementării. Camera poate hotărî, la propunerea
presedintelui, ca votul final să privească părti din ansamblul reglementării,
în măsura în care fiecare parte constituie o reglementare unitară. În acest caz
este obligatoriu ca toate părtile astfel separate să fie supuse succesiv la
vot, în aceeasi sedintă. Partea care nu a fost adoptată se elimină din
cuprinsul reglementării.
(3) Votul final
poate avea loc într-o sedintă consacrată acestui scop, în ordinea definitivării
proiectelor de legi sau a propunerilor legislative, ca urmare a dezbaterii pe
articole. În cazul în care până la data sedintei de vot, stabilită prin ordinea
de zi, dezbaterea pe articole nu s-a încheiat, votul final se amână de drept.
(4) Proiectul de
lege sau propunerea legislativă la care nu s-au făcut amendamente până la data
sedintei de vot se supune direct votului final, după prezentarea de către
initiator a expunerii de motive si de către comisia sesizată în fond a
raportului, precum si după audierea punctelor de vedere ale reprezentantilor
grupurilor parlamentare.
(5) Sedintele
consacrate exclusiv votului final, prevăzute în ordinea de zi, se aduc din timp
la cunostintă Camerei de către presedintele acesteia, care va preciza data si
ora când vor avea loc.
Art. 105. - În
cazul prevăzut la art. 35 lit. c) dezbaterea se face potrivit procedurii
legislative obisnuite, luându-se în discutie toate amendamentele depuse la
comisie în termenul prevăzut de prezentul regulament.
Art. 106. - (1) În
temeiul art. 75 alin. (1) si (2) din Constitutia României, Camera Deputatilor,
ca prima Cameră sesizată, se pronuntă asupra proiectului de lege sau a
propunerii legislative în termen de 45 de zile de la data prezentării la Biroul
permanent. Fac exceptie codurile si legile de complexitate deosebită, asupra
cărora se pronuntă în termen de 60 de zile de la data prezentării la Biroul
permanent si ordonantele de urgentă, pentru care termenul este de 30 de zile de
la data depunerii acestora la Camera Deputatilor.
(2) La data expirării
termenelor prevăzute la alin. (1) proiectele de legi sau propunerile
legislative se consideră adoptate de Camera Deputatilor si se trimit Senatului
sub semnătura presedintelui Camerei Deputatilor.
Art. 107. -
Dispozitiile art. 87-105 sunt aplicabile si pentru proiectele de legi primite
din partea Senatului, când aceasta este prima Cameră sesizată, Camera
Deputatilor fiind Cameră decizională.
SECTIUNEA a
4-a
Procedura
de urgentă
Art. 108. - (1) La
cererea Guvernului sau din proprie initiativă, Camera Deputatilor poate adopta
proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgentă.
(2) Cererile
Guvernului si propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sau
ale comisiilor permanente se supun aprobării Comitetului ordinii de zi.
(3) Proiectele de
legi referitoare la armonizarea legislatiei României cu cea a Uniunii Europene
si a Consiliului Europei si cele privind aprobarea sau respingerea ordonantelor
de urgentă se supun de drept dezbaterii si adoptării Camerei Deputatilor în
procedură de urgentă.
(4) Procedura de
urgentă se aplică si în cazul în care Camera Deputatilor a adoptat, ca primă
Cameră sesizată, o prevedere din proiectul de lege care intră în competenta sa
decizională, neînsusită de Senat si retrimisă pentru o nouă dezbatere, precum
si în cazul în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat,
într-un proiect de lege, o prevedere pentru care competenta decizională
apartine Camerei Deputatilor. Decizia Camerei Deputatilor este definitivă.
Art. 109. - (1)
Deputatii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente în
scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate, în termen de cel mult 48 de
ore de la aprobarea procedurii de urgentă. În acelasi interval de timp avizul
Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate în fond.
(2) Comisia
sesizată în fond este obligată să depună raportul în cel mult 3 zile de la
sesizare.
Art. 110. - Biroul
permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu
prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea
legislativă.
Art. 111. - La
discutarea fiecărui articol la care s-au făcut amendamente se aplică
prevederile art. 100. În timpul dezbaterilor nu pot fi prezentate amendamente.
Art. 112. - (1)
Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în procedură
de urgentă nu poate depăsi durata de timp aprobată de Cameră, la propunerea
presedintelui acesteia, după consultarea biroului comisiei sesizate în fond.
(2) În situatia în care timpul prevăzut la alin. (1) s-a epuizat dezbaterea se încheie si presedintele Camerei supune votului fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond si fiecare articol amendat, după care se va proceda la votarea finală a proiectului de lege sau a propunerii legislative.
SECTIUNEA a
5-a
Procedura
de vot
Art. 113. -
Legile, hotărârile si motiunile simple se adoptă de Camera Deputatilor prin
vot. Legile adoptate de Camera Deputatilor pot fi legi constitutionale, legi
organice si legi ordinare.
Art. 114. - Orice
amendament, alt text legislativ sau cerere ce urmează să fie aprobată se
consideră adoptată dacă, la solicitarea presedintelui Camerei, nu există
obiectie.
Art. 115. - (1)
Votul deputatului este personal. El poate fi deschis sau secret.
(2) Votul deschis
se exprimă prin ridicarea mâinii, prin ridicare în picioare, prin apel nominal
sau prin mijloace electronice. (3) Votul prin ridicarea mâinii sau prin
ridicare în picioare are următoarele semnificatii: pentru, contra sau abtinere.
(4) Votul secret
se exprimă prin buletine de vot, prin bile sau prin mijloace electronice.
(5) Camera
hotărăste, la propunerea presedintelui sau a unui grup parlamentar, ce
modalitate de vot va folosi, în afară de cazul în care prin regulament se
stabileste o anumită procedură de vot.
Art. 116. - (1)
Votul prin apel nominal se desfăsoară astfel: presedintele explică obiectul
votării si sensul cuvintelor: “pentru” si “contra”; unul dintre secretari dă
citire numelui si prenumelui deputatilor; fiecare deputat răspunde: “pentru” sau
“contra”.
(2) După
terminarea apelului se repetă numele si prenumele deputatilor care nu au
răspuns.
Art. 117. - (1)
Votul prin bile se desfăsoară astfel: în fata presedintelui Camerei Deputatilor
se asază o urnă albă si una neagră. Deputatii vin pe rând la urne, după ce
primesc de la secretari câte două bile, una albă si una neagră, pe care le
introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă si bila neagră
introdusă în urna neagră înseamnă vot “pentru”, iar bila neagră introdusă în
urna albă si bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot “contra”.
(2) Constatarea
rezultatului votului, la încheierea scrutinului, se va face în prezenta
membrilor Biroului permanent.
Art. 118. - (1) Votul prin mijloace electronice se realizează prin conectarea unuia dintre contactele care reprezintă “Vot pentru”, “Vot împotrivă” sau “Abtinere”. Rezultatul votului electronic se afisează prin dispozitia presedintelui Camerei. În cazul în care presedintele Camerei, asistat de cei 2 secretari, constată existenta unor defectiuni în conectarea circuitelor, el poate cere repetarea votului electronic sau înlocuirea acestuia cu altă procedură de vot.
(2) Dispozitivul
care permite deputatului accesul la mijloacele electronice de vot este
personal. Utilizarea acestuia de către un alt deputat este interzisă.
Nerespectarea interdictiei atrage aplicarea sanctiunii prevăzute la art. 203
alin. (1) lit. e).
Art. 119. - (1) În
cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele si prenumele
candidatului, functia pentru care acesta candidează si, după caz, grupul
parlamentar din care face parte.
(2) Exprimarea
votului pentru numiri se face prin intermediul buletinelor de vot, cu exceptia
cazurilor în care prin lege sau prin regulament se prevede o altă procedură de
vot.
(3) Deputatul
votează “pentru”, lăsând neatinse pe buletinul de vot numele si prenumele
persoanei propuse; el votează “contra”, stergând numele si prenumele persoanei
propuse.
(4) Buletinele de
vot se introduc în urne.
(5) Sunt nule
buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poartă
stampila de control si cele pe care numărul candidatilor ale căror nume nu au
fost sterse depăseste numărul functiilor pentru care se face alegerea.
Art. 120. - (1)
Legile constitutionale se adoptă cu votul unei majorităti de cel putin două
treimi din numărul deputatilor.
(2) Legile
organice si hotărârile privind Regulamentul Camerei se adoptă cu votul
majoritătii deputatilor.
(3) Legile
ordinare si hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul
majoritătii deputatilor prezenti.
(4) În cazurile în
care Constitutia României sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de
cel putin două treimi si presedintele constată în prealabil imposibilitatea
întrunirii majoritătii prevăzute, amână votul, stabilind ziua si ora
desfăsurării acestuia.
O nouă amânare a
votului nu poate depăsi 30 de zile.
(5) În măsura în
care prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Camerei
Deputatilor se adoptă cu votul majoritătii deputatilor prezenti.
(6) Înainte de
votare presedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau
prin numărare de către secretari. Deputatii care nu îsi exercită dreptul de
vot, dar care au fost prezenti în sala de sedinte, intră în numărul
regulamentar de stabilire a cvorumului.
(7) Dacă în sala
de sedinte nu se află majoritatea deputatilor, presedintele amână votarea până
la întrunirea cvorumului legal.
Art. 121. - (1) În
caz de paritate de voturi votul se repetă.
(2) Presedintele
Camerei îsi exprimă votul după cel al deputatilor prezenti.
Art. 122. - În
cursul votării nu se poate acorda deputatilor dreptul de a lua cuvântul.
Art. 123. -
Proiectele de legi si propunerile legislative respinse de Camera Deputatilor în
calitate de Cameră decizională nu pot fi readuse în discutia acesteia în cursul
aceleiasi sesiuni.
Art. 124. - (1)
Proiectele de legi si propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera
Deputatilor ca primă Camerăsesizată se semnează de presedintele acesteia.
(2) Proiectele de
legi si propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputatilor ca
primă Cameră sesizată se înaintează Senatului, în calitate de Cameră
decizională. Guvernul va fi înstiintat despre aceasta.
(3) Legea adoptată
de Camera Deputatilor cu privire la care Senatul s-a pronuntat ca primă Cameră
sesizată ori, după caz, în calitate de Cameră decizională pentru unele
prevederi, semnată de presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele
Senatului, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare,
Guvernului, Înaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si Avocatului
Poporului si se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor si la
secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a
Curtii Constitutionale.
Dacă legea este adoptată
în procedură de urgentă, termenul este de două zile.
(4) Data la care
legea a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputatilor se aduce la
cunostintă în plenul Camerei, în termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea
si comunicarea se fac numai în zilele în care Camerele Parlamentului lucrează
în plen.
(5) După
împlinirea termenelor prevăzute la alin. (3) legea se trimite, sub semnătura
presedintelui Camerei Deputatilor, Presedintelui României în vederea
promulgării.
Art. 125. - (1) În
cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din
Constitutia României, Camera Deputatilor reexaminează prevederile respective
pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale, pe baza
raportului Comisiei juridice, de disciplină si imunităti.
(2) Raportul
Comisiei juridice, de disciplină si imunităti va cuprinde propuneri pentru
eliminarea sau modificarea prevederilor declarate neconstitutionale prin
decizia Curtii Constitutionale. Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor
art. 93-105.
Cu prilejul
reexaminării Camera Deputatilor va efectua corelările tehnico-legislative
necesare.
(3) În cazul
sesizării neconstitutionalitătii tratatelor sau altor acorduri internationale
depuse la Parlament pentru ratificare, potrivit art. 146 lit. b) din
Constitutia României, procedura parlamentară se întrerupe si se reia după
publicarea deciziei Curtii Constitutionale.
(4) În cazurile de
neconstitutionalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constitutia
României, Camera Deputatilor nu poate ratifica tratatul sau acordul
international declarat ca fiind neconstitutional.
(5) În cazurile de
neconstitutionalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constitutia
României, dispozitiile declarate neconstitutionale din legi, din regulamente si
din ordonantele aprobate prin lege îsi încetează efectele juridice la 45 de
zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, termen pe durata căruia
aceste dispozitii sunt suspendate de drept. În vederea punerii de acord a acestor
prevederi cu dispozitiile Constitutiei României, Camera va reexamina textele
declarate neconstitutionale pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplină
si imunităti.
(6) Reexaminarea
textelor declarate neconstitutionale se face mai întâi de prima Cameră
sesizată.
Art. 126. - (1)
Reexaminarea legii de către Camera Deputatilor, în urma cererii făcute de
Presedintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constitutia României, va
avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se
efectuează mai întâi de Camera Deputatilor dacă aceasta a fost prima Cameră
sesizată.
(2) Cererea
Presedintelui României privind reexaminarea unei legi va fi examinată de
comisia permanentă sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă;
aceasta va întocmi un raport în care va face propuneri cu privire la obiectiile
formulate în cererea de reexaminare.
(3) Raportul
comisiei împreună cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei
Deputatilor după regulile procedurii legislative.
Art. 127. - (1) În
cazul în care Camera Deputatilor adoptă un proiect de lege sau o propunere
legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de Senat, presedintele
Camerei Deputatilor, de acord cu presedintele Senatului, va initia procedura de
mediere.
(2) Procedura de
mediere va fi initiată si în situatia în care Senatul adoptă un proiect de lege
sau o propunere legislativă într-o altă redactare sau cu unele texte diferite
fată de proiectul votat de Camera Deputatilor.
(3) Această
activitate se va desfăsura prin intermediul unei comisii paritare, care va
lucra potrivit normelor cuprinse în art. 59-69 si 74-77.
(4) Raportul
comisiei de mediere va fi înscris pe ordinea de zi a Camerei, urmându-se
procedura prevăzută la art. 80-103.
Art. 128. - (1)
Raportul comisiei de mediere se dezbate în fiecare Cameră.
(2) Se supun la
vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai solutiile
propuse de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate initial de
Cameră. În toate cazurile raportul comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea
de voturi necesară pentru adoptarea legii în forma finală. Rapoartele
comisiilor de mediere se aprobă în sedintele consacrate votului final asupra
proiectelor de lege.
(3) Dacă deputatii
si senatorii îsi însusesc textul legii în forma propusă de comisia de mediere,
se va proceda conform art. 124 alin. (3).
Art. 129. - În
cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele
aflate în divergentă sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de
mediere, în tot sau în parte, se aplică prevederile art. 77.
SECTIUNEA a
6-a
Desfăsurarea
sedintelor Camerei Deputatilor
Art. 130. -
Sedintele Camerei Deputatilor sunt publice, în afara cazurilor în care, la
cererea presedintelui sau a unui grup parlamentar, se hotărăste, cu votul
majoritătii deputatilor prezenti, ca anumite sedinte să fie secrete.
Art. 131. - (1) La
sedintele publice ale Camerei Deputatilor pot asista diplomati, reprezentanti
ai presei, radioului si televiziunii, precum si alti invitati, pe baza
acreditării sau a invitatiei semnate de secretarul general al Camerei, în
conditiile stabilite de Biroul permanent. Cetătenii pot asista la lucrările
Camerei pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitării
de către cei interesati, în limita locurilor disponibile în lojele destinate
publicului.
(2) Membrii Guvernului sau reprezentantii
acestora au acces la lucrările Camerei. Dacă li se solicită participarea,
prezenta lor devine obligatorie.
(3) Persoanele
care asistă la sedintă trebuie să păstreze linistea si să se abtină de la orice
manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind eliminate din
sală de către forta publică pusă la dispozitia presedintelui.
(4) La cererea unui
deputat sau din proprie initiativă, după consultarea Camerei, presedintele
atrage atentia mijloacelor de informare în masă asupra informatiilor vădit
inexacte (inclusiv omisiuni, deformări etc.) privind lucrările Camerei sau
asupra comentariilor care aduc atingere institutiei parlamentare.
(5) Directia
pentru presă si imaginea Camerei Deputatilor va prezenta zilnic o revistă a
presei membrilor Biroului permanent, liderilor grupurilor parlamentare si
presedintilor comisiilor permanente.
Art. 132. - (1) Deputatii
sunt obligati să fie prezenti la lucrările Camerei si să se înscrie pe lista de
prezentă, tinută de unul dintre secretari.
(2) Deputatul care
nu poate lua parte la sedintă din motive independente de vointa sa va trebui să
anunte din timp Biroul permanent, mentionând cauzele care îl împiedică să
participe.
(3) Deputatului
care nu îsi poate motiva absenta i se retine din indemnizatia lunară, pentru
fiecare zi de absentă, o sumă de bani ce reprezintă a 21-a parte din
indemnizatia lunară, la care se adaugă diurna de deplasare.
Art. 133. - (1)
Camera Deputatilor îsi desfăsoară activitatea în plen, în comisii si în
grupurile parlamentare, pe parcursul a 4 sau 5 zile consecutive din săptămână,
potrivit programului stabilit de Comitetul ordinii de zi. De regulă, a 5-a zi
din săptămână este rezervată activitătii în circumscriptiile electorale în care
deputatii au fost alesi.
(2) Cu aprobarea
Comitetului ordinii de zi se vor putea tine sedinte si după un alt program de
lucru.
Art. 134. - (1)
Sedinta Camerei Deputatilor este deschisă de presedinte sau de vicepresedintele
care îl înlocuieste.
(2) Presedintele
este asistat obligatoriu de 2 secretari.
Art. 135. - (1)
Camera Deputatilor adoptă legi, hotărâri si motiuni simple în prezenta
majoritătii deputatilor.
(2) În cadrul
procedurii legislative prevederile alin. (1) se aplică numai la votul pentru
adoptarea legii în ansamblul ei, precum si atunci când, potrivit prevederilor
prezentului regulament, se supune la vot respingerea proiectului de lege sau a
propunerii legislative.
(3) Verificarea
întrunirii cvorumului se dispune numai la sedintele de vot final de către
presedinte, imediat înaintea votării, din proprie initiativă ori la cererea
liderului unui grup parlamentar.
(4) În cazul în
care cvorumul nu este întrunit, sedinta se suspendă, iar presedintele va arăta
când se reiau lucrările.
Reluarea
lucrărilor se face si prin derogare de la ordinea de zi aprobată, cu
respectarea succesiunii stabilite prin aceasta.
(5) Presedintele
Camerei Deputatilor poate dispune ca toti deputatii aflati în sediul Camerei să
se prezinte la dezbatere sau la vot, sub sanctiunea considerării lor ca
absenti, cu toate consecintele ce decurg din aceasta.
Art. 136. -
Presedintele Camerei sau vicepresedintele care îl înlocuieste conduce dezbaterile,
asigură mentinerea ordinii în timpul dezbaterilor si respectarea
regulamentului.
Art. 137. - (1)
Secretarii întocmesc liste cu deputatii care se înscriu la cuvânt.
(2) Deputatii vor
lua cuvântul în ordinea înscrierii pe listă, cu încuviintarea presedintelui
Camerei.
(3) Ministrilor
prezenti în Cameră li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterilor si ori
de câte ori solicită acest lucru.
Art. 138. - Nimeni
nu poate lua cuvântul decât dacă este dat de presedinte. Persoanele care iau
cuvântul în Cameră vorbesc de la tribuna acesteia.
Art. 139. - (1) La
propunerea presedintelui Camera are dreptul să limiteze durata luărilor de
cuvânt în functie de obiectul dezbaterilor.
(2) Deputatii si
celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligate să se refere exclusiv la
chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt. În caz contrar
presedintele le atrage atentia si, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul.
Art. 140. - (1)
Presedintele Camerei va da cuvântul oricând unui deputat pentru a răspunde
într-o chestiune de ordin personal, limitând timpul acordat în acest scop.
(2) Prevederile
alin. (1) se aplică si în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare
la regulament.
Art. 141. - (1)
Presedintele Camerei sau un grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii
unei probleme puse în discutia Camerei.
(2) Propunerea de
încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majoritătii deputatilor prezenti.
Art. 142. - (1)
Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Camerei,
cât si din sala de sedinte.
(2) Se interzice
dialogul între vorbitorii aflati la tribună si persoanele aflate în sală.
Art. 143. -
Presedintele Camerei cheamă la ordine pe deputatii care tulbură dezbaterile sau
creează agitatie. El poate întrerupe sedinta când tulburarea persistă si poate
dispune eliminarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod
desfăsurarea normală a lucrărilor.
Art. 144. - (1)
Dezbaterile din sedintele Camerei se înregistrează pe bandă magnetică si se
stenografiază.
(2) Stenogramele
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, în cel mult 10
zile, cu exceptia celor privitoare la sedintele secrete.
(3) Deputatii au
dreptul de a verifica exactitatea stenogramei, prin confruntarea ei cu banda
magnetică, în cel mult 3 zile de la data sedintei.
(4) Până la
aparitia Monitorului Oficial al României deputatii au dreptul de a obtine o
copie de pe aceasta.
Procedura
privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului
Art. 145. - Camera
Deputatilor are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului.
Art. 146. - (1)
Dezbaterea cererii se efectuează pe baza raportului întocmit fie de o comisie
permanentă, ca urmare a unei anchete desfăsurate în conditiile art. 70, fie de
o comisie specială de anchetă constituită în acest scop. Dacă ministrul are si
calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de
disciplină si imunităti, care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei.
(2) Rapoartele
prevăzute la alin. (1) se înscriu cu prioritate în proiectul ordinii de zi.
(3) Cererea se
adoptă cu votul a cel putin două treimi din numărul deputatilor.
Art. 147. - În
cazul în care Camera Deputatilor decide să ceară urmărirea penală, presedintele
Camerei va adresa ministrului justitiei o cerere pentru începerea urmăririi
penale, potrivit legii. De asemenea, el îl va înstiinta pe Presedintele
României pentru eventuala suspendare din functie a membrului Guvernului a cărui
urmărire penală a fost cerută.
Art. 148. -
Dispozitiile art. 115-144 se aplică în mod corespunzător.
CAPITOLUL III
Motiuni,
întrebări, interpelări, informarea deputatilor, petitii si diverse interventii
1. Motiuni
Art. 149. - (1)
Motiunea simplă exprimă pozitia Camerei Deputatilor într-o anumită problemă de
politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă care a
făcut obiectul unei interpelări.
(2) Motiunea
simplă poate fi initiată de cel putin 50 de deputati.
(3) Presedintele
Camerei nu va lua în considerare motiunile simple care nu îndeplinesc cerintele
prevăzute la alin. (1) si (2) si nici pe cele care vizează finalităti specifice
motiunii de cenzură.
(4) Initierea
motiunilor de cenzură are loc în conditiile prevăzute la art. 78 din
Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.
Art. 150. - (1)
Până la încheierea dezbaterii unei motiuni simple un deputat care a semnat-o nu
mai poate semna alte motiuni simple în aceeasi problemă.
(2) Motiunile
simple trebuie să fie motivate si se depun la presedintele Camerei în cursul
sedintelor publice.
(3) După primirea
motiunii simple presedintele Camerei o comunică de îndată Guvernului si o aduce
la cunostintă Camerei, după care dispune afisarea ei la sediul Camerei
Deputatilor.
Art. 151. - (1)
Presedintele Camerei stabileste data dezbaterii motiunii simple, care nu poate
depăsi 6 zile de la înregistrarea acesteia, înstiintând Guvernul în acest sens.
(2) Motiunile
simple privind probleme de politică externă se supun dezbaterii numai însotite
de avizul Comisiei pentru politică externă si cu consultarea Ministerului
Afacerilor Externe.
Art. 152. -
Dezbaterea motiunii simple se face cu respectarea dispozitiilor cuprinse în
art. 130-144 si se aprobă cu votul majoritătii deputatilor prezenti.
Art. 153. - După
începerea discutării motiunii simple deputatii nu îsi pot retrage adeziunea la
motiune, dezbaterea urmând a se încheia prin supunerea la vot a motiunii de
către presedintele Camerei.
Art. 154. - La
motiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente.
2. Întrebări
a) Dispozitii
comune
Art. 155. - (1)
Fiecare deputat poate adresa întrebări Guvernului, ministrilor sau altor
conducători ai organelor administratiei publice.
(2) Întrebarea
constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o
informatie este exactă, dacă Guvernul si celelalte organe ale administratiei
publice înteleg să comunice Camerei informatiile si documentele cerute de
Camera Deputatilor sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intentia
de a lua o hotărâre într-o problemă determinată.
Art. 156. - (1)
Presedintele Camerei are dreptul să nu admită întrebările care:
a) privesc
probleme de interes personal sau particular;
b) urmăresc în
exclusivitate obtinerea unei consultatii juridice;
c) se referă la
procese aflate pe rolul instantelor judecătoresti sau pot afecta solutionarea
unor cauze aflate în curs de judecată;
d) privesc
activitatea unor persoane care nu îndeplinesc functii publice.
(2) La întrebările
orale si la întrebările scrise membrii Guvernului nu răspund dacă cel care a
adresat întrebarea nu se află în sala de sedinte.
(3) În cazuri
temeinic justificate, dacă cel care a adresat întrebarea nu poate fi prezent în
sala de sedinte în ziua în care se prezintă răspunsul, el poate cere amânarea
răspunsului o singură dată. Cererea deputatului de amânare a răspunsului se
depune la secretarul desemnat al Camerei si se comunică ministrului pentru
relatia cu Parlamentul. În cazul în care deputatul care a adresat întrebarea nu
este prezent în sală, după constatare acest fapt se anuntă în plen de către
presedintele de sedintă, iar ministrul vizat prezintă răspunsul la întrebarea
adresată.
(4) Întrebările la
care nu s-a răspuns se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a,
la sfârsitul fiecărei sesiuni ordinare.
b) Întrebări
orale
Art. 157. - (1)
Din două în două săptămâni, în ziua de luni, între orele 18,30-19,30, deputatii
pot adresa întrebări orale membrilor Guvernului. Întrebările orale se adresează
de către deputat membrului vizat al Guvernului în domeniul respectiv.
(2) Obiectul
întrebărilor orale se notifică în scris si se depune la secretarul desemnat al
Camerei Deputatilor cel mai târziu până la ora 14,00 a zilei de miercuri din
săptămâna premergătoare celei în care urmează să fie pusă întrebarea.
Secretarul Camerei Deputatilor îl informează pe ministrul pentru relatia cu
Parlamentul asupra întrebărilor orale la care membrii Guvernului urmează să
răspundă în cursul sedintei consacrate acestora.
Art. 158. - (1)
Întrebarea orală este expusă sumar, într-un interval de timp de cel mult un
minut. Ministrul competent răspunde la întrebarea ce i-a fost adresată în cel
mult 3 minute.
Autorul
întrebării, după audierea răspunsului, poate interveni cu precizări si cu
comentarii, fără a depăsi două minute. Ministrul poate exercita dreptul la
replică în acelasi interval de timp. Nici o altă interventie pe marginea
întrebării respective nu mai poate avea loc.
(2) Membrul
Guvernului poate amâna răspunsul la întrebarea orală pentru săptămâna următoare
numai în cazuri temeinic justificate.
(3) În situatia în
care membrul Guvernului, căruia îi este adresată întrebarea, nu este prezent,
răspunsul va fi dat în sedinta din săptămâna următoare, consacrată întrebărilor
orale.
Presedintele Camerei
Deputatilor îl informează pe primul-ministru asupra răspunsurilor amânate.
c) Întrebări
scrise
Art. 159. - (1)
Fiecare deputat are dreptul să adreseze Guvernului, membrilor săi sau altor
conducători ai organelor administratiei publice întrebări scrise care se depun
la secretarul desemnat al Camerei Deputatilor.
(2) Deputatii care
adresează întrebări scrise vor preciza dacă doresc un răspuns în scris sau oral
de la tribuna Camerei Deputatilor.
(3) Întrebările scrise
se transmit membrilor Guvernului si celorlalte autorităti publice de către
secretarul desemnat al Camerei Deputatilor.
Art. 160. - (1)
Răspunsurile la întrebările scrise se transmit deputatului în cel mult 15 zile.
(2) Întrebările la
care se solicită un răspuns oral de la tribuna Camerei Deputatilor se înscriu
pe ordinea de zi a sedintei în succesiunea primirii răspunsurilor, dar nu mai
târziu de 15 zile de la data înregistrării acestora.
(3) Răspunsurile
la întrebările prevăzute la alin. (2) se dau în cele 30 de minute care urmează
timpului afectat întrebărilor orale.
Un răspuns nu
poate depăsi 5 minute. Dacă răspunsul la o întrebare dă nastere unei replici a
celui care a adresat întrebarea, timpul pentru replică este de cel mult 3
minute.
Art. 161. - Dacă
timpul afectat răspunsurilor la întrebări nu este suficient, răspunsurile care
nu au fost prezentate vor fi înscrise pe ordinea de zi a sedintei din lunea
următoare.
Art. 162. - Nici
un deputat nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeasi sedintă.
3. Interpelări
Art. 163. - (1)
Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nici o
dezvoltare.
(2) Interpelarea
constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau
mai multi deputati, prin care se solicită explicatii asupra politicii
Guvernului în probleme importante ale activitătii sale interne sau externe.
Guvernul si fiecare dintre membrii săi sunt obligati să răspundă la interpelări
în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice Camera poate acorda un nou
termen.
(3) Ele se citesc
în sedinta publică din ziua de luni, consacrată întrebărilor, între orele
19,30-20,00, după care se prezintă presedintelui Camerei spre a fi transmise
primului-ministru.
Art. 164. - (1)
Interpelările se înscriu, în ordinea prezentării, într-un registru special si
se afisează la sediul Camerei.
(2) Dezvoltarea
interpelărilor are loc în sedinta din ziua de luni, alternativ cu sedintele
consacrate întrebărilor. În ziua de luni, consacrată răspunsurilor la
interpelări, dezvoltarea acestora se
face între orele 18,30-19,30. Durata dezvoltării interpelării nupoate
depăsi 3 minute.
(3) În sedinta
consacrată dezbaterii interpelărilor un grup parlamentar nu poate prezenta mai
mult de o interpelare. În cazul în care timpul consacrat interpelărilor
permite, un grup parlamentar poate dezvolta si o a doua interpelare.
Art. 165. - În
sedinta consacrată dezvoltării interpelării se dă cuvântul interpelatorului si
apoi reprezentantului primului-ministru.
Art. 166. - Camera
Deputatilor poate adopta o motiune simplă prin care să îsi exprime pozitia cu
privire la problema ce a făcut obiectul interpelării.
4. Interpelări
pentru primul-ministru
Art. 167. - (1)
Din două în două săptămâni, în ziua de luni, consacrată răspunsurilor la
interpelări, între orele 18,00-18,30, deputatii îl pot interpela pe
primul-ministru. Interpelările trebuie să vizeze politica Guvernului în
probleme importante ale activitătii sale interne sau externe.
(2) Interpelările
ce urmează să fie adresate primului-ministru se depun la secretarul desemnat al
Camerei Deputatilor până în ziua de miercuri, ora 14,00, din săptămâna care
precedă răspunsurile primului-ministru.
Art. 168. -
Interpelările vor fi adresate în ordinea depunerii lor la secretarul desemnat
al Camerei Deputatilor. Fiecare interpelare se expune într-un interval de timp
de cel mult două minute. Primul-ministru răspunde la interpelare în cel mult 3
minute. Autorul interpelării, după audierea răspunsului, poate interveni cu
întrebări suplimentare si cu comentarii, fără a depăsi două minute.
Primul-ministru are la dispozitie două minute pentru exercitarea dreptului la
replică. După aceasta, în legătură cu interpelarea respectivă nu mai poate avea
loc nici o altă interventie.
Art. 169. - În
situatii justificate interpelarea primului-ministru poate fi amânată cel mult o
săptămână.
5. Informarea
Camerei Deputatilor si a deputatilor
Art. 170. - Camera
Deputatilor si deputatii au dreptul să obtină informatiile necesare în vederea
desfăsurării activitătii lor din partea organelor administratiei publice.
Art. 171. - (1)
Camera Deputatilor si comisiile sale pot cere Guvernului si celorlalte organe
ale administratiei publice informatii si documente în cadrul controlului
parlamentar al activitătii acestora.
(2) În cazul în care
informatiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de
stat, Guvernul informează Camera Deputatilor despre aceasta, iar Camera decide
în sedintă secretă.
(3) Documentele se
restituie după consultare.
Art. 172. -
Deputatul poate solicita de la organele administratiei publice centrale,
printr-o cerere adresată presedintelui Camerei Deputatilor sau presedintelui
comisiei permanente din care face parte, orice informatii sau documente, în
copie certificată, utile pentru desfăsurarea activitătii sale.
Cererea poate fi
refuzată în cazul în care aceasta priveste secrete de stat de importantă
deosebită. Refuzul se aduce la cunostintă Camerei Deputatilor care a decide în sedintă secretă.
6. Petitii
Art. 173. - (1) Oricine
are dreptul de a se adresa cu petitii Camerei Deputatilor.
(2) Petitiile vor
fi prezentate în scris si semnate, precizându-se domiciliul petitionarului sau
al unuia dintre petitionari.
Art. 174. -
Petitiile se înscriu într-un registru, în ordinea primirii, consemnându-se
numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului si
obiectul cererii.
Art. 175. - (1)
Petitiile înregistrate se transmit Comisiei pentru cercetarea abuzurilor,
coruptiei si pentru petitii si altor comisii permanente, spre dezbatere si
solutionare.
(2) Oricare membru
al Camerei poate lua cunostintă de continutul unei petitii, adresându-se în
acest sens presedintelui comisiei sesizate.
Art. 176. - (1)
Comisia va decide, în termen de cel mult 10 zile, dacă va trimite petitia unei
autorităti publice competente ori o va clasa sau, în cazuri deosebite, dacă o
va prezenta Camerei. (2) Petitionarului i se aduce la cunostintă solutia
adoptată.
Art. 177. - (1)
Trimestrial Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii
prezintă Biroului permanent si, la începutul fiecărei sesiuni, Camerei un
raport asupra petitiilor primite si asupra modului de solutionare a acestora.
(2) În raport se
vor face mentiuni cu privire la solutiile date de autoritătile publice la
petitiile care le-au fost trimise spre solutionare.
(3) Autoritătile
publice care au primit petitii spre solutionare sunt obligate să transmită
comisiei solutiile adoptate, în termen de cel mult o lună de la primirea
petitiei.
7. Diverse
interventii
Art. 178. - (1) În
fiecare zi de marti primele 50 de minute ale sedintei vor fi rezervate pentru
diverse interventii ale deputatilor.
(2) Împărtirea
celor 50 de minute se va face pe grupuri parlamentare ale majoritătii,
opozitiei si pe deputati care nu fac parte din acestea. În cazul în care timpul
afectat nu se epuizează, presedintele de sedintă este abilitat să acorde
cuvântul în continuare, respectându-se aceeasi regulă.
(3) Ordinea
luărilor de cuvânt va fi alternativă, din săptămână în săptămână, si se va face
pe grupuri parlamentare.
(4) Durata
interventiei nu poate depăsi 3 minute.
Art. 179. - (1)
Înscrierile pentru diverse interventii asupra unor probleme de actualitate se
fac în ziua de luni, între orele 19,00-20,00, la secretarul desemnat al Camerei
Deputatilor, cu exceptia cazurilor neprevăzute.
(2) Înscrierile
pentru diverse interventii consacrate unor aniversări, comemorări etc. se vor
face cu o săptămână înainte, tot în ziua de luni, între orele 19,00-20,00, la
secretarul desemnat în acest scop.
Art. 180. - În
cazul în care tematica si continutul interventiei vizează activitatea si
politica Guvernului, extrasul respectiv din stenogramă va fi transmis
ministrului pentru relatia cu Parlamentul.
CAPITOLUL IV
Statutul
deputatului
SECTIUNEA 1
Imunitate
parlamentară
Art. 181. -
Deputatii se bucură de imunitate parlamentară de la data eliberării
certificatului doveditor al alegerii, sub conditia validării.
Art. 182. -
Potrivit art. 72 din Constitutia României, deputatii nu pot fi trasi la
răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în
exercitarea mandatului.
Art. 183. - (1) În
temeiul art. 72 din Constitutia României, deputatii pot fi urmăriti si trimisi
în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile
politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati,
retinuti sau arestati fără încuviintarea Camerei Deputatilor, după ascultarea
lor. Urmărirea si trimiterea în judecată penală se pot face numai de către
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de
judecată apartine Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
(2) Cererea de
retinere, arestare sau perchezitie se adresează presedintelui Camerei Deputatilor
de către ministrul justitiei. Săvârsirea sau descoperirea ulterioară a unor noi
fapte penale determină introducerea unei noi cereri de retinere, arestare sau
perchezitie.
(3) Presedintele
Camerei aduce la cunostintă deputatilor cererea, în sedintă publică, după care
o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină si imunităti spre
examinare, care va stabili prin raportul său dacă există sau nu există motive
temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5
zile de la sesizare, prin votul majoritătii membrilor acesteia. Votul este
secret.
(4) Ministrul
justitiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină si imunităti toate
documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa
Camerei Deputatilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu
privire la acest refuz.
(5) Cererea
prevăzută la alin. (2), împreună cu raportul comisiei, se înaintează grupului
parlamentar din care face parte deputatul în cauză. Grupul îsi va exprima punctul
de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la
data sesizării grupului.
(6) În cazul
deputatilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, acestia pot să
depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere.
(7) Raportul
comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează Biroului
permanent si se supun dezbaterii si aprobării Camerei Deputatilor.
(8) Camera
Deputatilor se va pronunta asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la
sesizare, cu votul majoritătii membrilor prezenti.
Art. 184. - (1) În
caz de infractiune flagrantă, deputatii pot fi retinuti si supusi perchezitiei.
Ministrul justitiei îl va informa neîntârziat pe presedintele Camerei
Deputatilor asupra retinerii si a perchezitiei. În cazul în care Camera
constată că nu există temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea
acestei măsuri.
(2) Dispozitia de
revocare a retinerii se execută de îndată prin ministrul justitiei.
Art. 185. - Toate
cererile privind ridicarea imunitătii parlamentare se înscriu cu prioritate pe
ordinea de zi.
SECTIUNEA a
2-a
Incompatibilităti
Art. 186. -
Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei
functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului,
precum si cu alte functii stabilite prin lege.
Art. 187. -
Calitatea de deputat este incompatibilă cu functia de Presedinte al României si
cu cea de senator.
Art. 188. -
Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit
legii, nu pot face parte din partidele politice.
Art. 189. - Se
interzice utilizarea numelui însotit de calitatea de deputat în orice actiune
publicitară privitoare la o activitate care aduce profit.
Art. 190. - (1)
Deputatul care se află în una dintre incompatibilitătile prevăzute la art.
186-188 va demisiona din functiile care sunt incompatibile cu mandatul de
deputat în termen de 10 zile de la data aparitiei cazului de incompatibilitate.
(2) După expirarea
termenului prevăzut la alin. (1) deputatul care continuă să se afle într-un caz
de incompatibilitate este considerat demisionat din functia de deputat. Demisia
se aduce la cunostintă Camerei Deputatilor si se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
Art. 191*). -
Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista
partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale dacă, până la
data validării mandatului, partidul politic, alianta politică sau alianta
electorală pentru care a candidat confirmă în scris că apartine acesteia.
Asupra legalitătii alegerii supleantului comisia de validare va prezenta
Camerei Deputatilor un raport.
Art. 192. - În
cursul termenului prevăzut la art. 190, deputatul trebuie să declare în scris
la Biroul permanent orice activitate pe care va continua să o desfăsoare în
viitor, care se încadrează în incompatibilitătile prevăzute de lege.
Art. 193. -
Schimbările intervenite în activitatea deputatului pe durata exercitării
mandatului se aduc la cunostintă Biroului permanent, în scris, în cel mult 10
zile de la data aparitiei acestora.
Art. 194. - (1)
Cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice,
de disciplină si imunităti a Camerei Deputatilor, care va întocmi un raport.
Propunerile comisiei se aprobă de Cameră cu votul majoritătii membrilor săi.
(2) Dacă deputatul
a făcut să înceteze cauza de incompatibilitate, după sesizarea comisiei, se va
lua act despre aceasta în procesul-verbal al sedintei; asemenea cazuri nu se
trec în raportul comisiei.
SECTIUNEA a
3-a
Exercitarea
mandatului de deputat
Art. 195. -
Deputatii, reprezentanti ai poporului, îsi exercită drepturile si îsi
îndeplinesc îndatoririle pe toată durata legislaturii pentru care au fost
alesi.
Art. 196. -
Deputatii intră în exercitiul mandatului, pe baza certificatului doveditor al
alegerii, la data întrunirii legale a Camerei Deputatilor, sub conditia
validării.
Art. 197. - (1)
După validarea mandatelor, deputatilor li se eliberează legitimatia de membru
al Camerei Deputatilor, semnată de presedintele acesteia.
(2) Deputatii
primesc un însemn distinctiv al calitătii lor de reprezentant al poporului, cu
dreptul de a-l purta pe toată durata mandatului.
(3) Modelul
însemnului se stabileste de Biroul permanent, iar cheltuielile pentru
confectionarea acestuia se suportă din bugetul Camerei Deputatilor.
Art. 198. -
Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Camerei nou-alese
sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de
incompatibilitate ori de deces.
Art. 199. -
Deputatii pot demisiona prin cerere scrisă, adresată presedintelui Camerei.
Acesta, în sedintă publică, îl întreabă pe deputatul respectiv dacă stăruie în
demisie, iar dacă răspunde afirmativ sau nu se prezintă în Cameră pentru a
răspunde, cu toate că a fost înstiintat, presedintele declară locul vacant.
Art. 200. -
Deputatii care sunt membri ai Guvernului vor primi indemnizatia si diurna de
deplasare de la autoritătile la care îsi desfăsoară activitatea.
Art. 201. -
Retinerile din indemnizatia lunară a deputatului în temeiul art. 48, art. 132
si art. 208 se aprobă de Biroul permanent pe baza examinării lunare a situatiei
prezentei deputatilor la lucrările Camerei.
SECTIUNEA a
4-a
Absente
si concedii
Art. 202. - (1)
Nici un deputat nu poate lipsi de la sedintele Camerei sau comisiei din care
face parte decât în cazul în care a obtinut aprobarea unui concediu.
(2) Deputatii, cu
aprobarea Camerei sau a Biroului permanent, pot participa la desfăsurarea altor
actiuni parlamentare, situatie în care nu sunt considerati absenti.
(3) Prevederile
alin. (2) se aplică si deputatilor care sunt membri ai Guvernului, în cazul în
care absenta acestora a fost determinată de exercitarea atributiilor functiei
pe care o îndeplinesc.
*) Denumirile sunt modificate potrivit
dispozitiilor Legii partidelor politice nr.
14/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din
17 ianuarie 2003, si ale Legii nr.
373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004.
(4) Prezenta deputatilor,
membri ai Guvernului, la lucrările în plen ale Camerei Deputatilor este
obligatorie la deschiderea si încheierea sesiunilor, la dezbaterea si adoptarea
proiectelor de legi si a propunerilor legislative din sfera lor de competentă,
la desfăsurarea orei ministeriale consacrate întrebărilor si răspunsurilor la
întrebări, la dezbaterea interpelărilor privind politica ministerului de care
răspund, la prezentarea rapoartelor si declaratiilor politice ale
primului-ministru.
SECTIUNEA a
5-a
Sanctiuni
Art. 203. - (1) Abaterile de la regulament atrag următoarele sanctiuni:
a) avertismentul;
b) chemarea la
ordine;
c) retragerea
cuvântului;
d) eliminarea din
sala de sedinte;
e) interzicerea
participării la lucrările Camerei pe timp de maximum 15 zile;
f) excluderea
temporară.
(2) Sanctiunile
prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) si d) se aplică de către presedintele
Camerei, iar cele prevăzute la alin. (1) lit. e) si f), de către Cameră, la
propunerea presedintelui.
(3) Pentru
aplicarea sanctiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e) si f) cazul se va trimite
Comisiei juridice, de disciplină si imunităti, care va prezenta un raport
asupra cercetării efectuate.
Art. 204. - La
prima abatere de la regulament presedintele Camerei îl avertizează pe deputatul
în culpă si îl invită să respecte regulamentul.
Art. 205. - (1)
Deputatii care vor nesocoti avertismentul si invitatia presedintelui si vor
continua să se abată de la regulament, precum si cei care, chiar pentru prima
dată, încalcă în mod grav dispozitiile regulamentului vor fi chemati la ordine.
(2) Chemarea la
ordine se înscrie în stenograma sedintei.
Art. 206. - (1)
Înainte de a chema la ordine un deputat presedintele Camerei îl invită să îsi
retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente si care ar da loc la
aplicarea sanctiunii.
(2) Dacă expresia
întrebuintată a fost retrasă sau regretată ori dacă explicatiile date sunt
apreciate de presedinte ca satisfăcătoare, sanctiunea nu se mai aplică.
Art. 207. - În
cazul în care, după chemarea la ordine, un deputat continuă să se abată de la
regulament, presedintele Camerei îi va retrage cuvântul, iar dacă persistă, îl
va elimina din sală.
Art. 208. - (1) În
cazul unor abateri grave, săvârsite de deputat în mod repetat, sau al unor
abateri deosebit de grave Camera poate aplica sanctiunea interzicerii
participării deputatului la lucrările ei pe o perioadă de maximum 15 zile sau
poate hotărî, la propunerea presedintelui, excluderea temporară a deputatului
în culpă.
(2) Gravitatea
abaterilor va fi stabilită de Comisia juridică, de disciplină si imunităti în
cel mult 4 zile.
Art. 209. - (1)
Excluderea temporară poate varia de la o sedintă până la maximum 30 de sedinte
din aceeasi sesiune.
(2) Aplicarea
excluderii temporare are următoarele consecinte:
a) suspendarea
indemnizatiei lunare pe timpul excluderii;
b) suspendarea
drepturilor ce tin de calitatea de deputat, cu exceptia imunitătii;
c) interzicerea
participării la lucrările Camerei si ale comisiilor;
d) interzicerea
accesului în localul Camerei Deputatilor.
Art. 210. -
Excluderea se execută de către chestor si, în caz de opunere, cu ajutorul
fortei publice puse la dispozitia presedintelui Camerei.
Art. 211. - (1)
Pentru mentinerea ordinii în sedintele comisiilor presedintii acestora au
aceleasi drepturi ca si presedintele Camerei si pot aplica sanctiunile
prevăzute la art. 203 alin. (1) lit. a), b) si c).
(2) În cazul în
care un deputat săvârseste abateri deosebit de grave, presedintele comisiei va
suspenda sedinta si va aduce cazul la cunostintă presedintelui Camerei, care îl
va supune Camerei Deputatilor în vederea aplicării sanctiunilor prevăzute de
regulament.
CAPITOLUL V
Serviciile
Camerei Deputatilor
Art. 212. - (1)
Personalul din serviciile Camerei Deputatilor este condus de secretarul general
al Camerei Deputatilor.
(2) Secretarul
general si secretarul general adjunct sunt numiti si eliberati din functie de
către Camera Deputatilor, la propunerea presedintelui acesteia.
(3) Secretarul
general este ordonator principal de credite.
(4) În îndeplinirea
atributiilor sale secretarul general emite ordine.
Art. 213. - (1)
Camera Deputatilor aprobă bugetul propriu înaintea dezbaterii bugetului de stat
si îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat.
(2) Includerea
cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului.
CAPITOLUL VI
Dispozitii
finale
Art. 214. -
Proiectele de legi si propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a
Camerei Deputatilor si a Senatului al căror mandat a expirat îsi continuă
procedura în Camera Deputatilor nou-aleasă.
Art. 215. -
Prevederile privind medierea, respectiv art. 74-77 si art. 127-129, se aplică
numai în cazul legilor constitutionale.
Art. 216. - Camera
Deputatilor adoptă hotărâri potrivit procedurii prevăzute la art. 80-144.
Art. 217. -
Dispozitiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de
elaborare si adoptare a legilor, prevăzută la art. 80-144, cu votul majoritătii
deputatilor.
NOTĂ
Proiectele de legi si propunerile legislative înregistrate până la data intrării în vigoare a Legii de revizuire a Constitutiei României se dezbat si se adoptă potrivit prevederilor Regulamentului Camerei Deputatilor anterioare intrării în vigoare a Hotărârii Camerei Deputatilor nr. 23 din 11 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 12 noiembrie 2003.