MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 172
(XVI) - Nr. 1034 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 9 noiembrie 2004
SUMAR
LEGI SI
DECRETE
445.
- Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 49/2004 cu privire la
rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004
847.
- Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului
nr. 49/2004 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat
pe anul 2004
452.
- Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 56/2004
privind crearea statutului special al functionarului public denumit manager
public
854.
- Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 56/2004 privind crearea statutului special al functionarului
public denumit manager public
874.
- Decret privind conferirea Ordinului national Steaua României în
grad de Ofiter.
875.
- Decret privind conferirea Ordinului national Pentru Merit în grad
de Comandor
876.
- Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Mare
Ofiter
877.
- Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Cavaler
HOTĂRÂRI ALE
CAMEREI DEPUTATILOR
27.
- Hotărâre privind demisia unui deputat
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia
nr. 332 din 16 septembrie 2004 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului
LEGI SI
DECRETE
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 49/2004
cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Articol unic. - Se
aprobă Ordonanta Guvernului nr.
49 din 15 iulie 2004 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor
sociale de stat pe anul 2004, adoptată în temeiul art. 1 pct. I.1 din Legea nr.
291/2004 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 21 iulie 2004.
Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 65
alin. (2) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR VALER
DORNEANU |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 1 noiembrie 2004.
Nr. 445.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii pentru aprobarea
Ordonantei Guvernului nr. 49/2004 cu privire la rectificarea bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul 2004
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
49/2004 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat
pe anul 2004 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 29 octombrie 2004.
Nr. 847.
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 56/2004 privind crearea statutului special al functionarului
public denumit manager public
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului
nr.
56 din 25 iunie 2004 privind crearea statutului special al functionarului
public denumit manager public, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 590 din 1 iulie 2004, cu următoarele modificări si completări:
1. La articolul
3, după alineatul (3) se introduc alineatele (4) si (5) cu următorul cuprins:
“(4) Secretariatul
Comisiei, în ceea ce priveste îndeplinirea atributiilor ce decurg din prezenta
ordonantă de urgentă si din normele de aplicare a acesteia, în legătură cu
statutul special al managerilor publici, se asigură de către Ministerul
Administratiei si Internelor.
(5) Ministerul
Administratiei si Internelor poate colabora, în exercitarea atributiilor sale
secretariale, cu un partener de implementare desemnat potrivit procedurii
stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgentă.”
2. La articolul
4 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins
“b) programe de formare specializată cu durata
de un an, specifice pentru tineri functionari publici în vârstă de până la 35
de ani.”
3. La articolul
21, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Prin exceptie
de la prevederile art. 3 si 12, evaluarea finală si clasamentul final al
absolventilor componentei «Stagiari 2003-2004» si «Cursanti 2003-2005»,
candidati pentru functia de manager public, sunt stabilite de către o comisie
interimară, înfiintată prin ordin al ministrului administratiei si internelor,
al cărei secretariat se poate asigura de către echipele de asistentă tehnică
ale proiectelor PHARE, prevăzute la art. 20 alin. (2).”
Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si
ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.
p.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR, VIOREL
HREBENCIUC |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 1 noiembrie 2004.
Nr. 452.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii pentru aprobarea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 56/2004 privind crearea statutului
special al functionarului public denumit manager public
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
56/2004 privind crearea statutului special al functionarului public denumit
manager public si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 29 octombrie 2004.
Nr. 854.
privind conferirea Ordinului national Steaua
României în grad de Ofiter
În temeiul
prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României,
republicată, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A si ale art. 11
din Legea nr.
29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările
ulterioare, în semn de înaltă apreciere pentru întreaga activitate artistică,
pentru generozitatea cu care a donat o parte importantă a lucrărilor sale
patrimoniului cultural national,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
conferă Ordinul national Steaua României în grad de Ofiter domnului
Marcel Guguianu, sculptor.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
În temeiul
art. 100 alin. (2) din
Constitutia
României, republicată,
contrasemnăm
acest decret.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Bucuresti, 1 noiembrie 2004.
Nr. 874.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
privind conferirea Ordinului national Pentru
Merit în grad de Comandor
În temeiul
prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României,
republicată, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A pct. III si ale
art. 11 din Legea nr.
29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările
ulterioare,
pentru contributia
exceptională la promovarea valorilor democratice, la sprijinirea procesului de
integrare europeană si la dezvoltarea societătii civile din România,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
conferă Ordinul national Pentru Merit în grad de Comandor doamnei
Liz Mohn, membră a Comitetului Executiv al Fundatiei Bertelsmann, Republica
Federală Germania.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
În temeiul
art. 100 alin. (2) din
Constitutia
României, republicată,
contrasemnăm
acest decret.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Bucuresti, 2 noiembrie 2004.
Nr. 875.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în
grad de Mare Ofiter
În temeiul
prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,
precum si ale art. 3 alin. (3), ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. A si ale
art. 11 din Legea nr.
29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările
ulterioare,
în semn de înaltă
apreciere pentru sprijinul constant acordat cercetării românesti din domeniul
chimiei supramoleculare, pentru promovarea specialistilor români în mediile
stiintifice internationale,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiter,
Categoria H - “Cercetarea stiintifică”, domnului Jean-Marie Lehn, laureat al
Premiului Nobel, profesor universitar la Universitatea din Strasbourg,
Republica Franceză.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
În temeiul
art. 100 alin. (2) din
Constitutia
României, republicată,
contrasemnăm
acest decret.
PRIM-MINISTRU
Bucuresti, 2 noiembrie 2004.
Nr. 876.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în
grad de Cavaler
În temeiul
prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României,
republicată, precum si ale art. 3 alin. (1), ale art. 4 alin. (1), ale art. 7
lit. A si ale art. 11 din Legea nr.
29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările
ulterioare,
în semn de
deosebită apreciere pentru activitatea desfăsurată în importante centre de
spiritualitate ale ortodoxiei românesti,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria G
- “Cultele”, Preacuviosului părinte arhimandrit Miroslav-Constantin Corneliu,
staretul Mănăstirii Călui (judetul Olt).
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
În temeiul
art. 100 alin. (2) din
Constitutia
României, republicată,
contrasemnăm
acest decret.
PRIM-MINISTRU
Bucuresti, 2 noiembrie 2004.
Nr. 877.
HOTĂRÂRI
ALE CAMEREI DEPUTATILOR
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
CAMERA
DEPUTATILOR
privind demisia unui deputat
În temeiul
prevederilor art. 70 alin. (2) si ale art. 71 alin. (2) din Constitutia
României, republicată, ale art. 81 din Legea nr.
161/2003, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art.
185, art. 189 alin. 1 si ale art. 197 din Regulamentul Camerei Deputatilor,
republicat, cu modificările si completările ulterioare,
Camera Deputatilor
adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. -
Camera Deputatilor ia act de cererea de demisie începând cu data de 1 noiembrie
2004, prezentată de domnul Dumitru Chirită, ales deputat în Circumscriptia
electorală nr. 3 Arges, apartinând Grupului parlamentar al Partidului Social
Democrat, si declară vacant locul de deputat detinut de acesta.
Această
hotărâre a fost adoptată în sedinta Camerei Deputatilor din 1 noiembrie 2004,
cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR
VALER
DORNEANU
Bucuresti, 1 noiembrie 2004.
Nr. 27.
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din 16
septembrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura
reorganizării judiciare si a falimentului
Ioan Vida -
presedinte
Aspazia Cojocaru -
judecător
Constantin Doldur
- judecător
Acsinte Gaspar -
judecător
Kozsokár Gábor -
judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu -
judecător
Serban Viorel
Stănoiu - judecător
Aurelia Popa -
procuror
Cristina Cătălina
Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin.
(1) din Legea nr.
64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului,
exceptie ridicată de Gheorghe Holostencu în Dosarul nr. 4.075/2003 al
Tribunalului Tulcea.
La apelul nominal
lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Presedintele
constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate, făcând referire la jurisprudenta constantă a Curtii
Constitutionale în materie.
CURTEA,
având în vedere
actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierea
din 26 martie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 4.075/2003, Tribunalul Tulcea
a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr.
64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, exceptie
ridicată de Gheorghe Holostencu în dosarul mentionat, având ca obiect cererea
de deschidere a procedurii reorganizării judiciare si a falimentului privind
debitoarea Societatea Comercială “Viamar” - S.R.L. din Tulcea.
În motivarea
exceptiei de neconstitutionalitate, autorul sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile
art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (1), (2) si (3), ale art. 44 alin. (1) si
alin. (2) teza întâi si ale art. 53 alin. (1) si (2) din Constitutie,
republicată, precum si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea
drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece restrâng implicit
si discriminatoriu dreptul de a cere executarea silită, “mpiedicându-i accesul
la justitie. Totodată, consideră că îi este încălcat dreptul la un proces
echitabil si la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil.
Tribunalul
Tulcea opinează în sensul că
exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât textul atacat
instituie un criteriu valoric în functie de care se apreciază insolventa
debitorului, iar existenta sa nu exclude posibilitatea valorificării creantei
prin modalitătile dreptului comun în materie.
Potrivit
dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si
formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr.
35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al
institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată. Prevederile legale criticate stabilesc
conditiile în care creditorii pot solicita deschiderea procedurii falimentului
fată de debitorul lor, ele trebuind coroborate cu prevederile introductive ale
Legii nr.
64/1995, si anume cu dispozitiile art. 1 care consfintesc conditiile
necesare, privitoare la debitor, pentru a putea fi deschisă procedura prevăzută
de lege. Dreptul creditorilor de a formula cereri introductive pentru
declansarea procedurii reorganizării judiciare si a falimentului a fost
conditionat de caracterul creantelor si de cuantumul minim al acestora, pentru
a împiedica abuzul de drept prin formularea unor cereri pentru orice creantă si
în orice valoare nesemnificativă, creditorii având acces si la alte mijloace de
constrângere a debitorului pentru realizarea creantelor lor.
Avocatul Poporului
consideră că dispozitiile
art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicată, nu sunt încălcate, deoarece
procedura specială de executare silită a întregului patrimoniu al unui
comerciant, prevăzută de Legea nr.
64/1995, este aplicabilă tuturor comerciantilor, persoane fizice ori
persoane juridice. În cazul persoanelor juridice critica nu poate fi retinută,
deoarece, asa cum a statuat Curtea prin Decizia nr.
201/2000, textul constitutional invocat ca fiind încălcat se referă la
egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, iar nu la
egalitatea în drepturi a persoanelor juridice.
Textul de lege
criticat nu îngrădeste dreptul persoanelor interesate de a se adresa justitiei
pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor lor legitime,
întrucât orice creditor care are o creantă certă, lichidă si exigibilă poate
introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care, timp de cel putin
30 de zile, a încetat plătile, atât creditorul, cât si debitorul putând formula
pretentii si apărări. Liberul acces la justitie este însă compatibil cu
instituirea unor proceduri speciale, iar conceptul de proces echitabil nu
implică imperios existenta mai multor grade de jurisdictie, a unor căi de atac
ale hotărârilor judecătoresti, nici, pe cale de consecintă, posibilitatea
exercitării acestor căi de atac de către toate părtile din proces, în acest
sens Curtea Constitutională pronuntându-se prin Deciziile nr.
60/2003 si nr.
369/2003.
Textul criticat nu
aduce atingere art. 44 alin. (1) si (2) si art. 53 alin. (1) si (2) din
Constitutie, republicată, deoarece, procedura prevăzută de Legea nr.
64/1995 a fost instituită de legiuitor ca un mijloc de constrângere a
debitorului care nu si-a îndeplinit obligatiile de plată de bunăvoie, iar
dreptul de proprietate si prerogativele sale, în special dreptul de dispozitie,
trebuie exercitate în conditiile legii, cu respectarea drepturilor
creditorilor.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr.
47/1992, republicată, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si celor
ale art. 1 alin. (1) si (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei
îl constituie dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr.
64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999,
modificată si completată prin art. I pct. 30 din Ordonanta Guvernului nr.
38/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2
februarie 2002, aprobată prin Legea nr.
82/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din
26 martie 2003. Textul criticat avea următorul continut:
- Art. 29 alin.
(1): “Orice creditor care are o creantă certă, lichidă si exigibilă poate
introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care, timp de cel putin
30 de zile a încetat plătile, în următoarele conditii:
a) dacă creanta
izovăste din raporturi de muncă sau raporturi obligationale civile, creanta
trebuie să aibă un cuantum superior valorii însumate a 6 salarii medii pe
economie, stabilite în conditiile legii si calculate la data formulării cererii
introductive;
b) în celelalte
cazuri creanta trebuie să aibă un cuantum superior echivalentului în lei al
sumei de 5.000 euro, calculat la data formulării cererii introductive;
c) în cazul
unui creditor care detine creante din ambele categorii mentionate la lit. a) si
b), cuantumul total al creantelor trebuie să fie superior valorii însumate a 6
salarii medii pe economie, stabilite în conditiile legii si calculate la data
formulării cererii introductive.”
Ulterior sesizării
Curtii Constitutionale, art. 29 alin. (1) din Legea nr.
64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului,
republicată, a fost modificat prin art. I pct. 43 din Legea nr. 149 din 11 mai
2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 12 mai
2004, dispozitiile criticate fiind preluate, în esentă, cu următorul continut:
- Art. 29 alin.
(1): “Orice creditor care are una sau mai multe creante certe, lichide si
exigibile poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care este
prezumat în insolventă din cauza încetării plătilor fată de acesta timp de cel
putin 30 de zile, în următoarele conditii:
a) dacă
creantele izvorăsc din raporturi de muncă sau raporturi obligationale civile,
acestea trebuie să aibă un cuantum superior valorii însumate a 6 salarii medii
pe economie, stabilite în conditiile legii si calculate la data formulării
cererii introductive;
b) în celelalte
cazuri, creantele trebuie să aibă un cuantum superior echivalentului în lei al
sumei de 3.000 euro, calculat la data formulării cererii introductive;
c) în cazul
unui creditor care detine creante din ambele categorii mentionate la lit. a) si
b), cuantumul total al creantelor trebuie să fie superior valorii însumate a 6
salarii medii pe economie, stabilite în conditiile legii si calculate la data
formulării cererii introductive.”
Autorul exceptiei
consideră că aceste dispozitii legale încalcă prevederile constitutionale ale
art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1), (2) si
(3) privind accesul liber la justitie, ale art. 44 alin. (1) si alin. (2) teza
întâi privind garantarea dreptului de proprietate privată, ale art. 53 alin. (1)
si (2) privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti,
precum si ale art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din
Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.
Examinând
exceptia, Curtea observă că legiuitorul a urmărit, prin normele cuprinse în
Legea nr.
64/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, pe de o
parte, protectia si garantarea drepturilor de creantă ale creditorilor, iar pe
de altă parte, limitarea situatiilor care să conducă la dizolvarea debitorilor
aflati în insolventă. În acest scop legea oferă debitorilor mentionati
posibilitatea de a prezenta un plan de reorganizare, în care să indice
perspectivele de redresare, intrarea în faliment dispunându-se numai în
cazurile reglementate de art. 77 din lege. Conceptia legiuitorului se
întemeiază pe faptul că persoanele cărora li se aplică legea sunt actori ai vietii
economice, iar, potrivit art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutie,
republicată, “Statul trebuie să asigure: a) libertatea comertului, protectia
concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor
factorilor de productie”.
Legiuitorul
stabileste asadar conditia pe care trebuie să o îndeplinească cererea unui
creditor în vederea deschiderii procedurii reorganizării judiciare si a
falimentului privind debitorul prezumat în insolventă, din cauza încetării
plătilor fată de creditorul respectiv, timp de cel putin 30 de zile, si anume
un cuantum minim obligatoriu al creantei certe, lichide si exigibile,
diferentiat în functie de raporturile obligationale din care izvorăste. Această
conditie nu este de natură să aducă atingere prevederilor constitutionale ale
art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, deoarece situatiile diferite
în care se află creditorii impun solutii
diferite.
Curtea retine că
textul criticat nu încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (1),
(2) si (3) privind accesul liber la justitie, deoarece cererea de deschidere a
procedurii reorganizării judiciare si a falimentului nu constituie modalitatea
specifică de valorificare a drepturilor de creantă.
Creditorul are
deschisă calea dreptului comun, respectiv formularea unei actiuni în pretentii
împotriva debitorului, ori, în măsura în care sunt îndeplinite conditiile
pentru introducerea unei somatii de plată, poate beneficia de această procedură
accelerată în vederea valorificării drepturilor sale.
Pentru considerentele
expuse nu poate fi retinută nici încălcarea dispozitiilor art. 44 alin. (1) si
(2) teza întâi din Constitutie, republicată, privind garantarea dreptului de
proprietate privată, ale art. 53 alin. (1) si (2) privind restrângerea
exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si ale art. 6 paragraful 1,
privind dreptul la un proces echitabil, din Conventia pentru apărarea
drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.
Curtea s-a mai
pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate prin mai multe
decizii, dintre care mentionăm: Decizia nr.
341 din 5 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 15 din 13 ianuarie 2003, Decizia nr.
245 din 10 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 548 din 30 iulie 2003, si Decizia nr.
73 din 26 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 262 din 25 martie 2004.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, republicată, al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si
al art. 29 din Legea nr.
47/1992, republicată,
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
În numele
legii
DECIDE:
Respinge exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr.
64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului,
exceptie ridicată de Gheorghe Holostencu în Dosarul nr. 4.075/2003 al
Tribunalului Tulcea.
Definitivă si
general obligatorie.
Pronuntată în
sedinta publică din data de 16 septembrie 2004.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ.
dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu