MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 172
(XVI) - Nr. 1.035 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 9
noiembrie 2004
SUMAR
LEGI SI
DECRETE
443.
- Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1998 privind activitatea
bancară
845.
- Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii
nr. 58/1998 privind activitatea bancară
444.
- Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2004 cu privire la
rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004
846.
- Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului
nr. 92/2004 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat
pe anul 2004
459.
- Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/2004 pentru
modificarea art. 2 din Legea nr. 296/2002 privind acordarea asistentei medicale
în România cetătenilor străini în baza acordurilor, întelegerilor, conventiilor
sau protocoalelor internationale de reciprocitate în domeniul sănătătii, la
care România este parte
868.
- Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului
nr. 63/2004 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 296/2002 privind acordarea
asistentei medicale în România cetătenilor străini în baza acordurilor,
întelegerilor, conventiilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate
în domeniul sănătătii, la care România este parte
460.
- Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2004
pentru ratificarea Acordului privind amendarea art. II alin. 1 din Acordul
dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii privind
cooperarea în domeniul contracarării proliferării armelor de distrugere în masă
si promovarea relatiilor militare si de apărare, semnat la Washington la 30
martie 1998, încheiat prin schimb de note verbale la 17 iunie 2004
869.
- Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 58/2004 pentru ratificarea Acordului privind amendarea art. II
alin. 1 din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale
Americii privind cooperarea în domeniul contracarării proliferării armelor de
distrugere în masă si promovarea relatiilor militare si de apărare, semnat la
Washington la 30 martie 1998, încheiat prin schimb de note verbale la 17 iunie
2004
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia
nr. 411 din 12 octombrie 2004 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 din Codul de
procedură penală
LEGI SI
DECRETE
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru modificarea si completarea Legii
nr. 58/1998 privind activitatea bancară
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Art. I. - Legea nr.
58/1998 privind activitatea bancară, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 121 din 23 martie 1998, cu modificările si completările
ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:
1. La articolul
2, după alineatul 1 se introduce alineatul 11 cu următorul cuprins:
“Începând cu data
aderării României la Uniunea Europeană, regimul institutiilor de credit,
inclusiv al institutiilor emitente de monedă electronică, sau al institutiilor
financiare autorizate în alt stat membru, care functionează în România printr-o
sucursală sau furnizează servicii în mod direct, va fi cel prevăzut în cap. XIV2.”
2. La articolul
3, alineatul 2 va avea următorul cuprins:
“În sensul
prezentei legi:
a) toate sediile
secundare din România ale unei institutii de credit străine vor fi considerate
o singură sucursală;
b) toate filialele
unei societăti-mamă care, la rândul său, este o filială a altei societăti-mamă
vor fi considerate filiale ale celei din urmă.”
3. Articolul 10
va avea următorul cuprins:
“Art. 10. - La
autorizarea unei bănci, persoană juridică română, constituită ca filială a unei
institutii de credit străine sau ca filială a unei entităti care detine ca
filială o institutie de credit străină ori care se va afla sub controlul
acelorasi persoane fizice sau juridice care controlează o institutie de credit
străină, Banca Natională a României se va consulta cu autoritatea competentă
din tara de origine a institutiei de credit străine.”
4. Litera e) a
articolului 14 va avea următorul cuprins:
“e) din evaluarea
documentatiei prezentate rezultă că banca nu poate asigura realizarea obiectivelor
propuse în conditii compatibile cu buna functionare a sistemului bancar si cu
regulile unei practici bancare prudente, care să asigure protejarea intereselor
deponentilor si ale altor creditori;”.
5. Partea
introductivă a articolului 16 va avea următorul cuprins:
“Art. 16. - Banca
Natională a României poate retrage autorizatia acordată unei bănci, persoană
juridică română, sau unei sucursale din România a unei institutii de credit
străine, fie la cererea băncii, când actionarii au decis dizolvarea si lichidarea
acesteia, respectiv la cererea institutiei de credit străine, fie ca sanctiune,
conform art. 69 alin. 2 lit. e), fie pentru următoarele motive:”
6. După
articolul 28 se introduce articolul 281 cu următorul
cuprins:
“Art. 281. - La data aderării României la Uniunea Europeană, dispozitiile art.
251 alin. 2 si 3 si cele ale art. 252 se
abrogă.”
7. Titlul
capitolului VIII va avea următorul cuprins:
“CAPITOLUL VIII
8. După
articolul 373 se introduce articolul 374 cu următorul cuprins:
“Art. 374. - În exercitarea atributiilor sale prevăzute de lege, Banca Natională
a României asigură schimbul de informatii cu autorităti din România si cu
autoritătile competente din statele membre ale Uniunii Europene, în
conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr.
312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României.”
9. La articolul
40, alineatul 2 va avea următorul cuprins:
“Nivelul minim al capitalului initial este
stabilit de Banca Natională a României prin reglementări, fără a putea fi mai
mic decât echivalentul în monedă natională a 5 milioane euro.”
10. La
articolul 521, alineatul 3 va avea următorul cuprins:
“Dacă persoana
care intentionează să devină actionar semnificativ al unei bănci, persoană
juridică română, este o institutie de credit străină sau o entitate care detine
ca filială o institutie de credit străină ori este o persoană fizică sau
juridică ce controlează o institutie de credit străină si dacă, în urma
achizitionării participatiei, banca va deveni filială a persoanei care a
achizitionat participatia ori va fi controlată de această persoană, evaluarea
actionarului semnificativ va face obiectul unei consultări prealabile cu
autoritatea competentă din tara de origine a institutiei de credit străine.”
11. La
articolul 838 se introduce alineatul 2 cu următorul
cuprins:
“Institutiile de
credit prevăzute la alin. 1 vor notifica Băncii Nationale a României
deschiderea de reprezentante în România, în conformitate cu reglementările date
de aceasta. Reprezentantele îsi vor limita activitatea la acte de informare, de
reprezentare, de cercetare a pietei, contactare de clienti si nu vor efectua
nici un fel de operatiuni supuse dispozitiilor prezentei legi.”
12. La
articolul 839, după alineatul 2 se introduce alineatul 21 cu următorul
cuprins:
“În vederea
începerii activitătii, sucursala va deschide cont curent la Banca Natională a
României, conform reglementărilor emise de aceasta. Transferurile bănesti
operate prin înscrieri în contul curent deschis în evidentele Băncii Nationale
a României sunt irevocabile si neconditionate.”
13. La
articolul 8310, după alineatul 4 se introduc alineatele 5-7
cu următorul cuprins:
“În scopul exercitării activitătilor specifice, institutiile de credit autorizate într-un alt stat membru pot utiliza pe teritoriul României denumirea pe care o utilizează în statul membru de origine, fără a aduce atingere dispozitiilor referitoare la utilizarea denumirilor «casă de economii pentru domeniul locativ», «bancă» sau alti termeni utilizati în România, care denumesc institutii de credit. În situatia în care există pericolul unor confuzii, în scopul asigurării unei clarificări corespunzătoare, Banca Natională a României poate să solicite ca numele să fie însotit de o mentiune explicativă.
În toate actele
sale oficiale, sucursalele din România ale institutiilor de credit autorizate
într-un alt stat membru trebuie să se identifice în mod clar printr-un minimum
de date: firma sub care sunt înmatriculate în registrul comertului, adresa
sediului principal, codul unic de înregistrare, numărul de ordine în registrul
comertului, numărul si data înmatriculării în registrul bancar.
Sucursalele din
România ale institutiilor de credit autorizate într-un alt stat membru pot să
repartizeze, din profitul contabil determinat înainte de deducerea impozitului
pe profit, sumele destinate constituirii fondului pentru riscuri bancare
generale, în limita a 1% din soldul activelor purtătoare de riscuri specifice
activitătii bancare, asa cum sunt stabilite prin reglementările Băncii
Nationale a României, în măsura în care sumele respective se regăsesc în
profitul net.”
14. La
articolul 8312, după alineatul 4 se introduc alineatele 5
si 6 cu următorul cuprins:
“Sanctiunile
si/sau măsurile dispuse de Banca Natională a României pot fi contestate în
conditiile prevăzute la cap. XIV.
Aplicarea
sanctiunilor se prescrie în termen de un an de la data luării la cunostintă,
dar nu mai mult de 3 ani de la data săvârsirii faptei. Aplicarea sanctiunilor
nu înlătură răspunderea materială, civilă, administrativă sau penală, după
caz.”
15. Articolul
87 va avea următorul cuprins:
“Art. 87. -
Institutiile de credit care functionează în România în conditiile prezentei
legi se evidentiază de către Banca Natională a României în registrul
institutiilor de credit, care este accesibil persoanelor interesate.”
Art. II. - Legea nr.
58/1998 privind activitatea bancară, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 121 din 23 martie 1998, cu modificările si completările
ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege va fi republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si
ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.
|
p.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR, VIOREL
HREBENCIUC |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 1 noiembrie 2004.
Nr. 443.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii pentru modificarea si
completarea Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.
58/1998 privind activitatea bancară si se dispune publicarea acestei legi
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 29 octombrie 2004.
Nr. 845.
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2004
cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Articol unic. - Se
aprobă Ordonanta Guvernului nr.
92 din 26 august 2004 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor
sociale de stat pe anul 2004, adoptată în temeiul art. 1 pct. I.1 din Legea nr.
291/2004 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 30 august 2004.
Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 65
alin. (2) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR VALER
DORNEANU |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 1 noiembrie 2004.
Nr. 444.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii pentru aprobarea
Ordonantei Guvernului nr. 92/2004 cu privire la rectificarea bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul 2004
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
92/2004 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat
pe anul 2004 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 29 octombrie 2004.
Nr. 846.
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
63/2004 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 296/2002 privind acordarea
asistentei medicale în România cetătenilor străini în baza acordurilor,
întelegerilor, conventiilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate
în domeniul sănătătii, la care România este parte
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Articol unic. - Se aprobă Ordonanta Guvernului nr.
63 din 5 august 2004 pentru modificarea art. 2 din Legea nr.
296/2002 privind acordarea asistentei medicale în România cetătenilor
străini în baza acordurilor, întelegerilor, conventiilor sau protocoalelor
internationale de reciprocitate în domeniul sănătătii, la care România este
parte, adoptată în temeiul art. 1 pct. IV.4 din Legea nr.
291/2004 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 19 august 2004, cu
următoarea modificare:
- La articolul
I, alineatul (2) al articolului 2 va avea următorul cuprins:
“(2)
Contravaloarea serviciilor medicale, acordate potrivit art. 1 alin. (2), se
suportă în conditiile stabilite prin respectivele documente internationale.”
Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si
ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR VALER
DORNEANU |
p.
PRESEDINTELE SENATULUI, DORU
IOAN TĂRĂCILĂ |
Bucuresti, 1 noiembrie 2004.
Nr. 459.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii privind aprobarea
Ordonantei Guvernului nr. 63/2004 pentru modificarea art. 2 din Legea nr.
296/2002 privind acordarea asistentei
medicale în România cetătenilor străini în baza acordurilor,
întelegerilor, conventiilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate
în domeniul sănătătii, la care România este parte
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
63/2004 pentru modificarea art. 2 din Legea nr.
296/2002 privind acordarea asistentei medicale în România cetătenilor
străini în baza acordurilor, întelegerilor, conventiilor sau protocoalelor
internationale de reciprocitate în domeniul sănătătii, la care România este
parte, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 29 octombrie 2004.
Nr. 868.
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 58/2004 pentru ratificarea Acordului privind amendarea art. II
alin. 1 din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale
Americii privind cooperarea în domeniul contracarării proliferării armelor de
distrugere în masă si promovarea relatiilor militare si de apărare, semnat la
Washington la 30 martie 1998, încheiat prin schimb de note verbale la 17 iunie
2004
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Articol unic. - Se
aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
58 din 25 iunie 2004 pentru ratificarea Acordului privind amendarea art. II
alin. 1 din Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale
Americii privind cooperarea în domeniul contracarării proliferării armelor de
distrugere în masă si promovarea relatiilor militare si de apărare, semnat la
Washington la 30 martie 1998, încheiat prin schimb de note verbale la 17 iunie
2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 1 iulie
2004.
Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si
ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR VALER
DORNEANU |
p.
PRESEDINTELE SENATULUI, DORU
IOAN TĂRĂCILĂ |
Bucuresti, 1 noiembrie 2004.
Nr. 460.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii privind aprobarea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2004 pentru ratificarea Acordului
privind amendarea art. II alin. 1 din Acordul dintre Guvernul României si
Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în domeniul
contracarării proliferării armelor de distrugere în masă si promovarea
relatiilor militare si de apărare, semnat la Washington la 30 martie 1998,
încheiat prin schimb de note verbale la 17 iunie 2004
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
58/2004 pentru ratificarea Acordului privind amendarea art. II alin. 1 din
Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii
privind cooperarea în domeniul contracarării proliferării armelor de distrugere
în masă si promovarea relatiilor militare si de apărare, semnat la Washington
la 30 martie 1998, încheiat prin schimb de note verbale la 17 iunie 2004, si se
dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 29 octombrie 2004.
Nr. 869.
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din 12
octombrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală
Ioan Vida -
presedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Aspazia Cojocaru -
judecător
Constantin Doldur
- judecător
Acsinte Gaspar -
judecător
Kozsokár Gábor -
judecător
Petre Ninosu -
judecător
Ion Predescu -
judecător
Serban Viorel
Stănoiu - judecător
Iuliana Nedelcu -
procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală,
ridicată de Grigore Tomescu în Dosarul nr. 1.258/2004 al Înaltei Curti de
Casatie si Justitie - Sectia penală.
La apelul nominal
lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Reprezentantul
Ministerului Public, având cuvântul pe fond, pune concluzii de respingere a
exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, arătând că pe calea
exceptiei ridicate în cauză se solicită de fapt completarea normei criticate,
ceea ce nu intră în competenta Curtii Constitutionale.
CURTEA,
având în vedere
actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierea din
30 martie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 1.258/2004, Înalta Curte de
Casatie si Justitie - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală. Exceptia a fost ridicată de Grigore Tomescu
într-o cauză având ca obiect plângerea împotriva refuzului Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia militară de a-i comunica,
respectiv de a emite o ordonantă de revocare a măsurii retinerii efectuate de
organele fostului Minister de Interne în noaptea de 21/22 decembrie 1989.
În motivarea
exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textul de lege criticat încalcă dreptul de acces liber la
justitie si dreptul la un recurs efectiv în fata unei instante nationale, prin
aceea că permite atacarea la instantele judecătoresti numai a rezolutiilor si
ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată, legiuitorul scotând de
sub eficienta acestui articol de lege alte acte sau măsuri ale procurorului,
precum, în speta de fată, refuzul acestuia de a emite o ordonantă de revocare a
măsurii preventive a retinerii. Totodată, se arată că dispozitiile legale
criticate încalcă si prevederile art. 53 din Constitutie, republicată, întrucât
“în nici un fel restrictia stabilită prin art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală nu
poate fi asimilată vreuneia din situatiile mentionate în acest articol
constitutional”.
Înalta Curte de
Casatie si Justitie - Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Se
arată că stabilirea măsurilor si a actelor de urmărire penală împotriva cărora
persoana nemultumită poate face plângere la instantele judecătoresti este de
competenta exclusivă a legiuitorului, care este prin urmare singurul în măsură
să procedeze la o eventuală extindere a sferei acestora.
În conformitate cu
dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 181 din Legea nr.
35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului,
cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al acestei
institutii.
Guvernul apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu
contravine prevederilor constitutionale, respectiv celor din Conventia pentru
apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, invocate de autorul
exceptiei.
Avocatul
Poporului consideră că
dispozitiile art. 2781 alin.
1 din Codul de procedură penală
nu încalcă prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (2), ci
constituie o aplicare a acestora, întrucât asigură tocmai accesul liber la
justitie, respectiv posibilitatea atacării în fata instantei de judecată a
rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată. Prin
aceste acte si măsuri ale procurorului se pune capăt conflictului de drept
penal, ceea ce impune supunerea lor nu numai controlului ierarhic în cadrul
Ministerului Public, ci si controlului din partea instantelor judecătoresti. În
ceea ce priveste critica aceluiasi text formulată fată de prevederile art. 53
din Constitutie, republicată, se apreciază că aceasta este neîntemeiată,
întrucât dispozitiile art. 2781 alin.
1 din Codul de procedură penală
nu contin restrângeri ale exercitiului unor drepturi sau libertăti. Se arată
totodată că limitarea, prin textul de lege criticat, a actelor procurorului
împotriva cărora se poate face plângere la instanta de judecată reprezintă o
problemă de legiferare, iar nu de constitutionalitate.
În concluzie,
Avocatul Poporului apreciază că exceptia este neîntemeiată.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr.
47/1992, republicată, retine următoarele:
Curtea Constitutională
a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit.
d) din Constitutie, republicată, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,
10 si 29 din Legea nr.
47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicată.
Obiectul exceptiei
de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală,
potrivit cărora: “După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278
împotriva rezolutiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonantei ori,
după caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de
încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum si
orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere
în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de
rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la instanta căreia i-ar reveni, potrivit
legii, competenta să judece cauza în primă instantă.”
Autorul exceptiei
consideră că aceste dispozitii sunt contrare prevederilor constitutionale ale
art. 20 alin. (1), art. 21 alin. (1) si (2) si art. 53, având următorul
continut:
- Art. 20 alin.
(1): “Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile
cetătenilor vor fi interpretate si aplicate în concordantă cu Declaratia
Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care
România este parte.”;
- Art. 21 alin.
(1) si (2): “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea
drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege
nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”;
- Art. 53: “(1)
Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin
lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale,
a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor
cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei
calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2)
Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate
democratică. Măsura trebuie să fie proportională cu situatia care a
determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere
existentei dreptului sau a libertătii.”
De asemenea,
autorul exceptiei invocă si încălcarea, prin dispozitiile legale criticate, a
prevederilor art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si
a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil,
precum si a prevederilor art. 13 din aceeasi conventie, privind dreptul la un
recurs efectiv.
Examinând exceptia
de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că dispozitiile art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, prin
care legiuitorul a reglementat plângerea în fata instantei împotriva rezolutiilor
sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată, au fost introduse
prin Legea nr.
281 din 24 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 468 din 1 iulie 2003, si exprimă sensul Deciziei Curtii Constitutionale
nr. 486 din 2 decembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 105 din 6 martie 1998.
Prin această
decizie, admitând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea a constatat că
dispozitiile art. 278 din Codul
de procedură penală, referitoare la plângerea contra actelor procurorului,
sunt constitutionale numai în măsura în care nu opresc persoana nemultumită de
solutionarea plângerii împotriva măsurilor luate sau actelor efectuate de
procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta si care nu ajung în
fata instantelor judecătoresti să se adreseze justitiei. Curtea a retinut că,
fiind vorba de acte prin care se înfăptuieste justitia, este firesc ca acestea
să fie verificate si confirmate ori infirmate de instantele judecătoresti, singurele
autorităti prin a căror activitate se realizează justitia [art. 126 alin. (1)
din Constitutie, republicată]. Asa fiind, Curtea retine că dispozitiile alin. 1
al art. 2781 din
Codul de procedură penală,
care reglementează tocmai posibilitatea formulării plângerii la instanta de
judecată împotriva acelor acte prin care procurorul solutionează cauza penală
fără ca aceasta să mai ajungă în fata instantei, respectiv împotriva “rezolutiei
de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonantei ori, după caz, a rezolutiei
de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi
penale, date de procuror”, nu îngrădesc liberul acces la justitie, asa cum
neîntemeiat sustine autorul exceptiei de neconstitutionalitate, ci, dimpotrivă,
asigură realizarea acestui drept în conformitate cu prevederile art. 21 din
Constitutie, republicată, respectiv cu prevederile art. 6 pct. 1 si art. 13 din
Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.
Întrucât textul de lege criticat nu reglementează nici o restrângere a
exercitiului vreunui drept ori al unei libertăti, ci dă expresie unui drept
constitutional, prevederile art. 53 din Constitutie, republicată, invocate de
asemenea în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, nu sunt incidente în
cauză.
De altfel, ceea ce
se vizează prin criticile formulate este extinderea art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală si la
alte situatii neprevăzute în acest text legal, în sensul de a se permite
atacarea la instantele judecătoresti nu doar a rezolutiilor si ordonantelor
procurorului de netrimitere în judecată, ci si a altor acte sau măsuri ale
procurorului, precum, în speta de fată, refuzul acestuia de a emite o ordonantă
de revocare a măsurii preventive a retinerii. Or, după cum s-a mai retinut de
către Curtea Constitutională în jurisprudenta sa, acceptarea acestor critici ar
echivala cu transformarea instantei de contencios constitutional într-un
legislator pozitiv, lucru care ar contraveni prevederilor art. 61 din
Constitutie, republicată, potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate
legiuitoare a tării. Sub acest aspect jurisprudenta Curtii Constitutionale este
constantă, statornicind limite ale competentei acesteia, cum ar fi: Curtea “nu
se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor
instituite” (Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995), “ea nu îsi poate asuma rolul de a
crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică”, spre a îndeplini rolul
de “legislator pozitiv” (Decizia nr. 27 din 12 martie 1996, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996).
Pentru
considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4)
din Constitutie, republicată, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată,
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
În numele
legii
DECIDE:
Respinge exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală,
ridicată de Grigore Tomescu în Dosarul nr. 1.258/2004 al Înaltei Curti de
Casatie si Justitie - Sectia penală.
Definitivă si
general obligatorie.
Pronuntată în
sedinta publică din data de 12 octombrie 2004.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ.
dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta
Safta