MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 1.039         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 10 noiembrie 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 331 din 16 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 (Codul muncii)

 

Decizia nr. 368 din 28 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator, aprobată prin Legea nr. 213/2002

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.708. - Hotărâre pentru aprobarea componentelor si a structurii Mecanismului de cooperare interinstitutională, precum si a Planului de actiune pentru o perioadă de 12 luni pentru implementarea Strategiei nationale privind migratia

 

1.828. - Hotărâre privind stabilirea cuantumului ajutorului anual pentru acoperirea unei părti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice pentru nevoi casnice, cuvenit veteranilor de război, văduvelor de război, precum si accidentatilor de război în afara serviciului ordonat

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 331

din 16 septembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 (Codul muncii)

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Popa - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 (Codul muncii), exceptie ridicată de Dumitru Costea în Dosarul nr. 40/M/2004 al Tribunalului Brasov – Sectia civilă.

La apelul nominal se prezintă personal autorul exceptiei, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Autorul exceptiei, Dumitru Costea, solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece prevederile legale criticate încalcă dispozitiile art. 16 din Constitutie, republicată, referitoare la egalitatea în drepturi. Stabilirea concediului legal de odihnă pentru salariatii cu contract individual de muncă cu timp limitat, proportional cu timpul efectiv lucrat, le îngrădeste acestora posibilitatea de a beneficia de concediu integral, asa cum beneficiază si salariatii cu normă întreagă.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 16 din Legea fundamentală. De altfel, Curtea a statuat în jurisprudenta sa că egalitatea nu este sinonimă cu uniformitatea. Salariatii cu timp partial nu se află în aceeasi situatie juridică cu salariatii angajati cu timp integral de muncă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 februarie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 40/M/2004, Tribunalul Brasov - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 140 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 (Codul muncii).

Exceptia a fost ridicată de Dumitru Costea în dosarul cu numărul de mai sus, având drept obiect solutionarea unui litigiu de muncă intervenit între autor si Societatea Comercială “Sere Codlea” - S.A.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că prin textul legal criticat se creează o situatie discriminatorie între anumite categorii de cetăteni salariati, în functie de timpul de lucru lucrat pe zi la o unitate. Astfel, un salariat care are 2-4 contracte individuale de muncă cu timp partial, desi lucrează 8 ore pe zi, nu poate beneficia decât de 5-15 zile concediu la fiecare unitate (luate concomitent), plătite la nivelul de 2-4 ore pe zi, iar un salariat care lucrează cu normă întreagă poate să beneficieze de un concediu de 20-30 de zile cu indemnizatia echivalentă. Această situatie este de natură a înfrânge principiul constitutional al egalitătii în drepturi, cu consecinta lezării dreptului la viată si la integritate fizică si psihică, precum si a dreptului la ocrotirea sănătătii.

Tribunalul Brasov - Sectia civilă opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât în cazul unui salariat cu două sau mai multe fractiuni de norme îi sunt aplicabile dispozitiile contractelor colective de muncă din unitătile angajatoare. Timpul de odihnă este proportional cu perioada lucrată pentru fiecare unitate si nimic nu împiedică salariatul să beneficieze de concediu de odihnă de la fiecare dintre unitătile angajatoare. Acesta se poate efectua, cu acordul angajatorilor, unul în continuarea celuilalt si se poate realiza cu atât mai mult cu cât planificarea concediilor de odihnă se face la începutul fiecărui an calendaristic.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului. De asemenea, potrivit art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Presedintele Camerei Deputatilor consideră că textul atacat nu încalcă principiul egalitătii în drepturi, deoarece timpul de odihnă se acordă proportional cu timpul efectiv lucrat în fiecare unitate, iar salariatul cu contract individual de muncă cu timp partial poate să beneficieze de concediu de odihnă anual prevăzut de lege de la fiecare dintre unitătile angajatoare si, cu acordul acestora, să continue un concediu de odihnă de la una dintre unităti cu acela de la o altă unitate.

Nu pot fi acceptate nici criticile autorului exceptiei referitoare la încălcarea dispozitiilor art. 22 si 34 din Constitutie, republicată, din moment ce respectarea de către salariat a obligatiei de a realiza norma de muncă, ce-i revine potrivit art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 53/2003, conduce la acordarea, în mod legal, a concediului de odihnă anual proportional cu activitatea prestată într-un an calendaristic, iar în spetă, proportional cu timpul efectiv lucrat la fiecare unitate angajatoare de către salariatii cu contract individual de muncă cu timp partial.

Guvernul României apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece textul legal criticat nu creează discriminări, având în vedere faptul că acesta se aplică tuturor salariatilor care sunt angajati cu timp partial de muncă. Sustinerea reclamantului că în situatia în care lucrează 8 ore pe zi, fiind angajat cu timp partial de muncă la mai multi angajatori, ar beneficia de un concediu redus la fiecare angajator, nu este de natură să constituie o discriminare, ci o problemă de aplicare a legii. În acest sens, Guvernul arată că art. 143 din Codul muncii stabileste că efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări, or, în cazul exemplificat de reclamant, acesta ar trebui să-si programeze efectuarea consecutivă a perioadelor de concediu la care are dreptul la fiecare unitate, astfel încât să beneficieze de integralitatea lui proportional cu timpul efectiv lucrat.

Dispozitiile art. 22 si 34 din Constitutie, republicată, nu au nici o legătură cu textul criticat.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece acordarea concediului anual de odihnă plătit proportional cu timpul de lucru în cadrul fiecărei unităti, pentru salariatii cu contract individual de muncă cu timp partial, se aplică tuturor celor aflati în această situatie, fără nici o discriminare, situatie care nu aduce atingere principiului egalitătii de tratament juridic între cetăteni.

Nu poate fi retinută nici critica de neconstitutionalitate a prevederilor legale contestate, fată de dispozitiile art. 22 si 34 din Constitutie, republicată, deoarece art. 140 alin. (4) din Codul muncii nu contine norme contrare prevederilor referitoare la dreptul la viată si la integritate fizică si psihică, precum si la dreptul la ocrotirea sănătătii.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 140 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 (Codul muncii), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, si are următorul continut:

- Art. 140 alin. (4): “Durata concediului de odihnă anual pentru salariatii cu contract individual de muncă cu timp partial se acordă proportional cu timpul efectiv lucrat.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 16 referitoare la “egalitatea în drepturi”, ale art. 22 referitoare la “dreptul la viată si la integritate fizică si psihică” si ale art. 34 referitoare la “dreptul la ocrotirea sănătătii”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textul de lege atacat nu instituie discriminări sub aspectul duratei concediului de odihnă între salariatii cu timp partial de muncă si cei cu timp integral de muncă, ci stabileste regimul concediului de odihnă în mod diferit fată de salariatii aflati în situatii juridice diferite. Astfel, este rezonabil si echitabil ca salariatilor cu contract de muncă cu timp partial să li se acorde concediu de odihnă proportional cu timpul efectiv lucrat, în caz contrar, prin acordarea unui concediu de odihnă ca si salariatilor cu timp integral, s-ar ajunge la o egalizare nejustificată si inechitabilă a duratei de concediu.

Cu toate acestea, Curtea retine că problemele pe care le ridică cumularea duratei concediului în astfel de situatii nu reprezintă o problemă de constitutionalitate, ci una de aplicare a legii.

Pe cale de consecintă, nu poate fi primită sustinerea privind încălcarea art. 16 din Constitutie, republicată. Textul de lege atacat nu încalcă nici prevederile art. 22 si 34 din Constitutie, republicată, invocate de autor în motivarea exceptiei, neavând legătură cu criteriile pe baza cărora se stabileste concediul de odihnă al salariatilor.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 (Codul muncii), exceptie ridicată de Dumitru Costea în Dosarul nr. 40/M/2004 al Tribunalului Brasov - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 septembrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 368

din 28 septembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator, aprobată prin Legea nr. 213/2002

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Procony 97 Com” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 12.931/2003 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că dispozitiile legale criticate nu încalcă principiul egalitătii în drepturi a cetătenilor, întrucât persoanele juridice si persoanele fizice se află într-o situatie diferită, fapt ce justifică un tratament juridic diferentiat.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 martie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 12.931/2003, Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator, aprobată cu modificări prin Legea nr. 213/2002. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Procony 97 Com” - S.R.L. din Bucuresti cu ocazia solutionării unei plângeri împotriva Procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor seria PJ nr. 0000061 din 8 ianuarie 2003, încheiat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, în esentă, că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, republicată. În acest sens arată că, “Prin diferenta cuantumului de sanctiune, articolul criticat a creat fundamentul unei discriminări în fata legii între persoanele fizice si persoanele juridice, care produc în vederea comercializării, reproduc, distribuie, comercializează sau închiriază programe pentru calculator pe teritoriul României”.

Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti, apreciind ca neîntemeiate argumentele autorului exceptiei, arată că “egalitatea în drepturi a cetătenilor nu presupune omogenitate, în situatii diferite impunându-se luarea unor măsuri diferite dacă acestea sunt întemeiate pe criterii rationale si obiective”. Astfel, consideră că, în ipoteza prevăzută de textul de lege criticat, aplicarea unui regim sanctionator agravat persoanelor juridice este justificată de pericolul sporit al contraventiei săvârsite de o persoană juridică, deoarece presupune un număr mai mare de persoane fizice implicate în activitatea ilicită. De asemenea, apreciază că si situatia financiară a contravenientului trebuie privită ca un criteriu în stabilirea cuantumului sanctiunii aplicabile acestuia, motivând că, în lipsa unei asemenea corelări, “sanctiunea aplicată riscă să rămână fără efect atunci când prin cuantumul său apare ca nesemnificativă în raport cu activul patrimonial al debitorului”. În acest sens, aminteste că activul societătilor comerciale este mult superior activului patrimonial al unei persoane fizice.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 16 din Constitutie, republicată, care consacră egalitatea în drepturi se referă la cetăteni, persoane fizice si sunt aplicabile persoanelor colective fată de care s-a promovat un tratament juridic diferentiat, numai dacă acest regim juridic diferit se răsfrânge asupra cetătenilor, implicând inegalitatea lor în fata legii si a autoritătilor publice. De asemenea, apreciază că dispozitiile art. 16 din Constitutie, republicată, trebuie interpretate în legătură cu prevederile constitutionale ale art. 4 în care sunt prevăzute criteriile egalitătii în drepturi, si anume rasă, nationalitate, origine etnică, religie, sex, opinie, apartenentă politică, avere si origine socială. Din această perspectivă, consideră că dispozitia contestată nu creează nici privilegii, nici discriminări, neîncălcând vreunul dintre criteriile egalitătii mai sus amintite. În sprijinul acestor argumente, invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale prin Decizia nr. 102/1995.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 2 septembrie 2000 si aprobată prin Legea nr. 213/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 16 mai 2002.

Dispozitiile legale criticate au următoarea redactare:

- Art. 8 alin. (2): “Contraventiile prevăzute la alin. (1) se aplică si persoanelor juridice, iar limitele amenzilor se majorează de 5 ori.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea următoarelor prevederi din Constitutie:

- Art. 16 alin. (1) si (2): “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că argumentele invocate de autorul acesteia vizează existenta unei pretinse discriminări între persoanele fizice si persoanele juridice, discriminare generată de faptul că dispozitiile legale criticate prevăd un cuantum majorat al sanctiunilor aplicabile persoanelor juridice în raport cu cele aplicabile persoanelor fizice.

Curtea apreciază că aceste argumente nu pot fi retinute.

Astfel, după cum rezultă din însăsi jurisprudenta sa, definirea domeniului de aplicare a unei legi si crearea unor regimuri juridice speciale, în functie de anumite situatii obiective avute în vedere, reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului, pe care Curtea nu îl poate controla. Asa fiind, despre încălcarea principiului egalitătii nu se poate vorbi decât atunci când se aplică un tratament diferentiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă si rezonabilă, or, Curtea observă că, în ipoteza prevăzută de textul de lege criticat, persoanele juridice, ca subiecte colective de drept, si persoanele fizice, ca subiecte individuale de drept, se află evident într-o situatie diferită.

Într-adevăr, scopul persoanei juridice, ca element constitutiv al acesteia, prin care se desemnează obiectul de activitate, trebuie să se subscrie legii si stabileste limitele capacitătii de folosintă a persoanei juridice, capacitate ce este guvernată de principiul specialitătii. Prin urmare, acest principiu este cel care circumscrie sfera drepturilor si obligatiilor persoanei juridice, sferă ce este vădit diferită de cea a persoanei fizice. Pe de altă parte, pericolul social al faptelor ce contravin legii săvârsite de persoana juridică este incontestabil mai grav decât pericolul social al faptei contraventionale izolate a unei persoane fizice, dat fiind că urmarea produsă sau care ar putea să se producă se referă la consecinte ale cărorîntindere si semnificatie socială sunt incomparabil mai mari.

În fine, alături de aceste argumente Curtea retine si pe acela invocat în Decizia nr. 25 din 23 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 1 aprilie 1999, în care s-a statuat că dispozitiile art. 16 din Constitutie, care se referă la egalitatea în drepturi, trebuie corelate cu continutul prevederilor constitutionale ale art. 4 alin. (2) care determină criteriile egalitătii între cetăteni, si anume: rasa, nationalitatea, originea etnică, religia, opinia, apartenenta politică si averea sau originea socială. Analizând dispozitia criticată sub acest aspect, observă că aceasta nu încalcă vreunul dintre criteriile egalitătii în drepturi mai sus amintite.

În concluzie, Curtea apreciază că diferenta de tratament instituită de textul de lege criticat este justificată si reprezintă optiunea legiuitorului în stabilirea cuantumului sanctiunilor aplicabile, dând expresie, în acelasi timp, principiului constitutional al egalitătii în drepturi.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Procony 97 Com” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 12.931/2003 al Judecătoriei Sectorului 6

Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 septembrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea componentelor si a structurii Mecanismului de cooperare interinstitutională, precum si a Planului de actiune pentru o perioadă de 12 luni pentru implementarea Strategiei nationale privind migratia

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, si având în vedere dispozitiile cap. 3 sectiunea 3.1 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 616/2004 pentru aprobarea Strategiei nationale privind migratia,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă componentele si structura Mecanismului de cooperare interinstitutională, precum si Planul de actiune pentru o perioadă de 12 luni pentru implementarea Strategiei nationale privind migratia, prevăzute în anexele nr. 1 si 2 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul de stat, ministrul administratiei si internelor,

Nicolae Berechet,

secretar de stat

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Dan Mircea Popescu

p. Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 14 octombrie 2004.

Nr. 1.708.

 

ANEXA Nr. 1

 

Componentele si structura Mecanismului de cooperare interinstitutională

 

Art. 1. - Ministerul Administratiei si Internelor prin Autoritatea pentru Străini si Oficiul National pentru Refugiati este autoritatea centrală responsabilă cu implementarea politicilor cuprinse în Strategia natională privind migratia, pe domeniile de competentă specifice.

Art. 2. - (1) În scopul implementării Strategiei nationale privind migratia se constituie Grupul de coordonare a implementării strategiei, denumit în continuare Grup, cu rol consultativ, alcătuit din reprezentanti cu functii de decizie ai tuturor institutiilor cu atributii în domeniul migratiei, prezidat de secretarul de stat, seful Departamentului de Ordine si Sigurantă Publică din Ministerul Administratiei si Internelor.

Presedintele Grupului este ajutat de doi vicepresedinti în persoana sefilor Autoritătii pentru Străini si Oficiului National pentru Refugiati.

(2) Presedintele are rolul de a convoca si a coordona activitatea desfăsurată de Grup si de a-l informa periodic pe ministrul administratiei si internelor în legătură cu activitatea Grupului.

(3) Activitatea Grupului se desfăsoară prin reuniuni trimestriale si ori de câte ori este nevoie.

(4) Activitatea curentă a Grupului se asigură de Secretariatul tehnic, alcătuit din 6 specialisti care reprezintă în mod egal Autoritatea pentru Străini si Oficiul National pentru Refugiati.

(5) Membrii Secretariatului tehnic sunt numiti, după caz, de conducerea Autoritătii pentru Străini si a Oficiului National pentru Refugiati, cu avizul presedintelui Grupului.

(6) Modalitatea concretă de desfăsurare a activitătii Secretariatului tehnic se stabileste prin decizie a presedintelui Grupului.

Art. 3. - (1) Grupul are următoarele atributii si competente:

a) coordonează implementarea unitară, la nivel national, a politicilor stabilite prin strategie;

b) stabileste modalitătile de cooperare interinstitutională în vederea realizării obiectivelor strategiei;

c) urmăreste adaptarea politicilor strategiei în functie de mutatiile în domeniu, survenite la nivel national, regional si international;

d) urmăreste dezvoltarea cadrului institutional necesar implementării politicilor în domeniu;

e) coordonează si monitorizează activitătile cuprinse în planurile de actiune specifice;

f) urmăreste eliminarea suprapunerilor de competente între institutiile componente ale Grupului, propunând în acest sens măsurile ce se impun;

g) propune măsuri legislative, institutionale si operative pe baza concluziilor desprinse din activitatea institutiilor componente;

h) constituie, când este necesar, subgrupuri de lucru, la nivel de experti din cadrul institutiilor componente ale Grupului.

(2) Secretariatul tehnic are următoarele atributii:

a) asigură legătura permanentă dintre institutiile reprezentate în Grup;

b) realizează si prezintă Grupului note de informare, statistici, analize si prognoze întocmite pe baza datelor obtinute de la institutiile componente ale Grupului, precum si din alte surse;

c) organizează si participă la sedintele Grupului si întocmeste notele de sedintă, asigurând transmiterea acestora tuturor institutiilor implicate;

d) asigură legătura dintre Grup si organizatiile internationale si neguvernamentale relevante în domeniul migratiei;

e) prezintă Grupului modificările legislative si institutionale intervenite la nivelul Uniunii Europene în domeniul migratiei;

f) monitorizează si comunică Grupului modul de realizare a sarcinilor si stadiul implementării activitătilor specifice fiecărei institutii cu atributii în materie, pe baza informărilor periodice obligatorii ale acestora, stabilite de către Grup;

g) tine evidenta, întocmeste, multiplică, manipulează si păstrează documentele, precum si alte activităti de sprijin pentru derularea în bune conditii a activitătilor Grupului.

Art. 4. - (1) Institutiile, autoritătile sau, după caz, structurile cu atributii în implementarea Strategiei nationale privind migratia sunt:

a) din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor:

- Autoritatea pentru Străini;

- Oficiul National pentru Refugiati;

- Inspectoratul General al Politiei de Frontieră;

- Inspectoratul General al Politiei Române;

- Directia generală integrare europeană si relatii internationale;

- Punctul National Focal;

b) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe:

- Directia generală afaceri consulare;

c) din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei:

- Oficiul pentru Migratia Fortei de Muncă;

- Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă;

- Autoritatea Natională pentru Protectia Copilului si Adoptie;

- Autoritatea Natională pentru Persoanele cu Handicap;

- Inspectia Muncii;

d) din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării:

- Directia de învătământ preuniversitar;

- Directia generală pentru integrare europeană si relatii internationale;

e) din cadrul Ministerului Sănătătii:

- Casa Natională de Asigurări de Sănătate;

f) agentii din subordinea Guvernului:

- Institutul National de Statistică;

- Agentia Română pentru Investitii Străine.

(2) În vederea implementării obiectivelor Strategiei nationale privind migratia, institutiile, autoritătile si structurile prevăzute la alin. (1) comunică Secretariatului tehnic, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, persoana desemnată ca membru al Grupului, precum si un înlocuitor al acesteia.

Art. 5. - Presedintele Grupului poate solicita de la institutiile, autoritătile sau structurile prevăzute la art. 4 alin. (1), din oficiu sau la propunerea Secretariatului tehnic, informări privind stadiul implementării planului de actiune, precum si propuneri privind adoptarea măsurilor ce se impun.

Art. 6. - Anual, ministrul administratiei si internelor prezintă Guvernului raportul de activitate privind stadiul implementării Strategiei nationale privind migratia si supune aprobării planul de actiune pentru următoarele 12 luni.

Art. 7. - (1) Pentru constituirea Secretariatului tehnic al Grupului se suplimentează statul de organizare al Autoritătii pentru Străini si al Oficiului National pentru Refugiati cu câte două functii de ofiter de politie si câte una de agent de politie, prin redistribuire, cu încadrarea în numărul de posturi aprobat Ministerului Administratiei si Internelor.

(2) Cheltuielile necesare bunei desfăsurări a activitătii Grupului pentru acest an se asigură din bugetul aprobat Ministerului Administratiei si Internelor prin Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003.

 

ANEXA Nr. 2*)

 

PLAN DE ACTIUNE

pentru implementarea Strategiei nationale privind migratia

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea cuantumului ajutorului anual pentru acoperirea unei părti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice pentru nevoi casnice, cuvenit veteranilor de război, văduvelor de război, precum si accidentatilor de război în afara serviciului ordonat

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 16 lit. g) si al art. 18 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război, republicată, cu completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Veteranii de război, văduvele de război, precum si accidentatii de război în afara serviciului ordonat, care au suferit o infirmitate din cauza actiunii mijloacelor de luptă ale războiului, beneficiază în anul 2004 de un ajutor anual în cuantum de 460.000 lei/persoană pentru acoperirea unei părti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice pentru nevoi casnice.

Art. 2. - Sumele pentru plata ajutorului prevăzut la art. 1, inclusiv cheltuielile cu transmiterea acestora la beneficiari, se suportă din bugetele Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, Ministerului Apărării Nationale si Ministerului Administratiei si Internelor.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul muncii, solidaritătii si familiei,

Valentin Mocanu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

Bucuresti, 28 octombrie 2004.

Nr. 1.828.