MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 1.066         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 17 noiembrie 2004

 

SUMAR

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale

 

Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 31/1990*)

privind societătile comerciale

 

*) Republicată în temeiul art. XII din titlul II al cărtii a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 31/1990 a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, iar ulterior a fost modificată si completată prin:

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 16/1998 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. VI alin. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 22 septembrie 1998, aprobată prin Legea nr. 237/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 11 decembrie 1998;

- Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, cu modificările ulterioare;

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 22 august 2003, cu modificările ulterioare;

- Legea nr. 127/2000 pentru modificarea si completarea art. 156 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 iulie 2000;

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalităti administrative pentru înregistrarea si autorizarea functionării comerciantilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 14 iunie 2002, cu modificările si completările ulterioare;

- Legea nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societăti comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 26 iunie 2001, cu modificările si completările ulterioare;

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/2002 privind unele măsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosintei gratuite si a investitiilor în imobilele ce fac obiectul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a constructiilor zootehnice dezafectate, destinate cresterii, îngrăsării si exploatării animalelor, precum si a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 11 septembrie 2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 78/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003, cu modificările ulterioare;

- Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificările ulterioare;

- Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004.

 

TITLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) În vederea efectuării de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societăti comerciale, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.

(2) Societătile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice române.

Art. 2. - Societătile comerciale se vor constitui în una dintre următoarele forme:

a) societate în nume colectiv;

b) societate în comandită simplă;

c) societate pe actiuni;

d) societate în comandită pe actiuni si

e) societate cu răspundere limitată.

Art. 3. - (1) Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.

(2) Asociatii în societatea în nume colectiv si asociatii comanditati în societatea în comandită simplă sau în comandită pe actiuni răspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societătii se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai dacă societatea nu le plăteste în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva acestor asociati.

(3) Actionarii, asociatii comanditari, precum si asociatii în societatea cu răspundere limitată răspund numai până la concurenta capitalului social subscris.

Art. 4. - Societatea comercială va avea cel putin doi asociati, în afară de cazul când legea prevede altfel.

 

TITLUL II

Constituirea societătilor comerciale

CAPITOLUL I

Actul constitutiv al societătii

 

Art. 5. - (1) Societatea în nume colectiv sau în comandită simplă se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, în comandită pe actiuni sau cu răspundere limitată se constituie prin contract de societate si statut.

(2) Societatea cu răspundere limitată se poate constitui si prin actul de vointă al unei singure persoane. În acest caz se întocmeste numai statutul.

(3) Contractul de societate si statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.

(4) Când se încheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. În cuprinsul prezentei legi, denumirea act constitutiv desemnează atât înscrisul unic, cât si contractul de societate si/sau statutul societătii.

(5) În cazurile în care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urmă va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementând organizarea, functionarea si desfăsurarea activitătii societătii.

(6) Actul constitutiv se încheie sub semnătură privată, se semnează de toti asociatii sau, în caz de subscriptie publică, de fondatori. Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când: a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un teren;

b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;

c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publică.

(7) Actul constitutiv dobândeste dată certă si prin depunerea la oficiul registrului comertului.

Art. 6. - (1) Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant în constituirea societătii sunt considerati fondatori.

(2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înselăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum si pentru alte infractiuni prevăzute de prezenta lege.

Art. 7. - Actul constitutiv al societătii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată va cuprinde:

a) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetătenia asociatilor persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice; numărul de înregistrare în registrul comertului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii nationale; la societatea în comandită simplă se vor arăta asociatii comanditari, asociatii comanditati, precum si reprezentantul fiscal, dacă este cazul;

b) forma, denumirea, sediul si, dacă este cazul, emblema societătii;

c) obiectul de activitate al societătii, cu precizarea domeniului si a activitătii principale;

d) capitalul social subscris si cel vărsat, cu mentionarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în natură, valoarea aportului în natură si modul evaluării, precum si data la care se va vărsa integral capitalul social subscris.

La societătile cu răspundere limitată se vor preciza numărul si valoarea nominală a părtilor sociale, precum si numărul părtilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său;

e) asociatii care reprezintă si administrează societatea sau administratorii neasociati, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit si dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;

f) partea fiecărui asociat la beneficii si la pierderi;

g) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unităti fără personalitate juridică -, atunci când se înfiintează o dată cu societatea, sau conditiile pentru înfiintarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiintare;

h) durata societătii;

i) modul de dizolvare si de lichidare a societătii.

Art. 8. - Actul constitutiv al societătii pe actiuni sau în comandită pe actiuni va cuprinde:

a) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetătenia asociatilor persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice, numărul de înregistrare în registrul comertului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii nationale; la societatea în comandită pe actiuni se vor arăta asociatii comanditari si asociatii comanditati, precum si reprezentantul fiscal, dacă este cazul;

b) forma, denumirea, sediul si, dacă este cazul, emblema societătii;

c) obiectul de activitate al societătii, cu precizarea domeniului si a activitătii principale;

d) capitalul social subscris si cel vărsat. La constituire, capitalul social subscris, vărsat de fiecare actionar, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, dacă prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social va trebui vărsat în termen de 12 luni de la înmatriculare;

e) valoarea bunurilor constituite ca aport în natură în societate, modul de evaluare si numărul actiunilor acordate pentru acestea;

f) numărul si valoarea nominală a actiunilor, cu specificarea dacă sunt nominative sau la purtător. Dacă sunt mai multe categorii de actiuni, se vor arăta numărul, valoarea nominală si drepturile conferite fiecărei categorii de actiuni;

g) numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetătenia administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea administratorilor, persoane juridice; garantia pe care administratorii sunt obligati să o depună, puterile ce li se conferă si dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat; drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora dintre ei. Pentru societătile în comandită pe actiuni se vor indica comanditatii care reprezintă si administrează societatea;

h) numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetătenia cenzorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea cenzorilor, persoane juridice;

i) clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societătii de către organele statutare, controlul acesteia de către actionari, precum si documentele la care acestia vor putea să aibă acces pentru a se informa si a-si exercita controlul;

j) durata societătii;

k) modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor;

l) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unităti fără personalitate juridică -, atunci când se înfiintează o dată cu societatea, sau conditiile pentru înfiintarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiintare;

m) avantajele rezervate fondatorilor;

n) actiunile comanditarilor în societatea în comandită pe actiuni;

o) operatiunile încheiate de asociati în contul societătii ce se constituie si pe care aceasta urmează să le preia, precum si sumele ce trebuie plătite pentru acele operatiuni;

p) modul de dizolvare si de lichidare a societătii.

Art. 9. - Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrală si simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publică.

Art. 10. - (1) Capitalul social al societătii pe actiuni si al societătii în comandită pe actiuni nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei.

(2) Numărul actionarilor în societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 5.

Art. 11. - (1) Capitalul social al unei societăti cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 2.000.000 lei si se divide în părti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 100.000 lei.

(2) Părtile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.

Art. 12. - În societatea cu răspundere limitată, numărul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.

Art. 13. - (1) În cazul în care, într-o societate cu răspundere limitată, părtile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunării generale a asociatilor.

(2) Dacă asociatul unic este administrator, îi revin si obligatiile prevăzute de lege pentru această calitate.

(3) În societatea care se înfiintează de către un asociat unic, valoarea aportului în natură va fi stabilită pe baza unei expertize de specialitate.

Art. 14. - (1) O persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată.

(2) O societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere limitată, alcătuită dintr-o singură persoană.

(3) În caz de încălcare a prevederilor alin. (1) si (2), statul, prin Ministerul Finantelor Publice, precum si orice persoană interesată poate cere dizolvarea pe cale judecătorească a unei societăti astfel constituită.

(4) Pe baza hotărârii de dizolvare, lichidarea se va face în conditiile prevăzute de prezenta lege pentru societătile cu răspundere limitată.

Art. 15. - Contractele între societatea cu răspundere limitată si persoana fizică sau persoana juridică, asociat unic al celei dintâi, se încheie în formă scrisă, sub sanctiunea nulitătii absolute.

Art. 16. - (1) Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate.

(2) Aporturile în natură sunt admise la toate formele de societate. Aceste aporturi se realizează prin transferarea drepturilor corespunzătoare si prin predarea efectivă către societate a bunurilor aflate în stare de utilizare.

(3) Aporturile în creante sunt liberate potrivit art. 84.

Asemenea aporturi nu sunt admise la societătile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publică si nici la societătile în comandită pe actiuni sau cu răspundere limitată.

(4) Prestatiile în muncă nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social.

(5) Asociatii în societatea în nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga la prestatii în muncă cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. În schimbul acestui aport, asociatii au dreptul să participe, potrivit actului constitutiv, la împărtirea beneficiilor si a activului social, rămânând, totodată, obligati să participe la pierderi.

Art. 17. - (1) La autentificarea actului constitutiv în cazurile prevăzute la art. 5 sau, după caz, la darea de dată certă a acestuia, se va prezenta dovada eliberată de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei si declaratia pe propria răspundere privind detinerea calitătii de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată.

(2) La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societăti, dacă cel putin o persoană este, în conditiile legii, asociat în fiecare dintre aceste societăti.

(3) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, după caz, persoana care dă dată certă va refuza operatiunile solicitate, dacă din documentatia prezentată rezultă că nu sunt îndeplinite conditiile prevăzute la alin. (1).

 

CAPITOLUL II

Formalităti specifice pentru constituirea societătii pe actiuni prin subscriptie publică

 

Art. 18. - (1) Când societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publică, fondatorii vor întocmi un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevăzute la art. 8, cu exceptia celor privind pe administratori si cenzori, si în care se va stabili data închiderii subscriptiei.

(2) Prospectul de emisiune semnat de fondatori în formă autentică va trebui depus, înainte de publicare, la oficiul registrului comertului din judetul în care se va stabili sediul societătii.

(3) Judecătorul delegat la oficiul registrului comertului, constatând îndeplinirea conditiilor de la alin. (1) si (2), va autoriza publicarea prospectului de emisiune.

(4) Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mentiunile sunt nule. Subscriitorul nu va putea invoca această nulitate, dacă a luat parte la adunarea constitutivă sau dacă a exercitat drepturile si îndatoririle de actionar.

Art. 19. - (1) Subscrierile de actiuni se vor face pe unul sau pe mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judecătorul delegat. (2) Subscrierea va cuprinde: numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului; numărul, în litere, al actiunilor subscrise; data subscrierii si declaratia expresă că subscriitorul cunoaste si acceptă prospectul de emisiune.

(3) Participările la beneficiile societătii, rezervate de fondatori în folosul lor, desi acceptate de subscriitori, nu au efect decât dacă vor fi aprobate de adunarea constitutivă.

Art. 20. - Cel mai târziu în termen de 15 zile de la data închiderii subscrierii, fondatorii vor convoca adunarea constitutivă, printr-o înstiintare publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si în două ziare cu largă răspândire, cu 15 zile înainte de data fixată pentru adunare. Înstiintarea va cuprinde locul si data adunării, care nu poate depăsi două luni de la data închiderii subscrierii, si precizarea problemelor care vor face obiectul discutiilor.

Art. 21. - (1) Societatea se poate constitui numai dacă întregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a vărsat în numerar jumătate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. ori la o bancă sau la una dintre unitătile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui vărsat în termen de 12 luni de la înmatriculare.

(2) Actiunile ce reprezintă aporturi în natură vor trebui acoperite integral.

Art. 22. - Dacă subscrierile publice depăsesc capitalul social prevăzut în prospectul de emisiune sau sunt mai mici decât acesta, fondatorii sunt obligati să supună aprobării adunării constitutive majorarea sau, după caz, reducerea capitalului social la nivelul subscriptiei.

Art. 23. - (1) Fondatorii sunt obligati să întocmească o listă a celor care, acceptând subscriptia, au dreptul să participe la adunarea constitutivă, cu mentionarea numărului actiunilor fiecăruia.

(2) Această listă va fi afisată la locul unde se va tine adunarea, cu cel putin 5 zile înainte de adunare.

Art. 24. - (1) Adunarea alege un presedinte si doi sau mai multi secretari. Participarea acceptantilor se va constata prin liste de prezentă, semnate de fiecare dintre ei si vizate de presedinte si de unul dintre secretari.

(2) Oricare acceptant are dreptul să facă observatii asupra listei afisate de fondatori, înainte de a se intra în ordinea de zi a adunării, care va decide asupra observatiilor.

Art. 25. - (1) În adunarea constitutivă, fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de actiunile subscrise. El poate fi reprezentat si prin procură specială.

(2) Nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 acceptanti.

(3) Acceptantii care au constituit aporturi în natură nu au drept de vot în deliberările referitoare la aporturile lor, chiar dacă ei sunt si subscriitori de actiuni în numerar ori se prezintă ca mandatari ai altor acceptanti.

(4) Adunarea constitutivă este legală dacă sunt prezenti jumătate plus unu din numărul acceptantilor si ia hotărâri cu votul majoritătii simple a celor prezenti.

Art. 26. - (1) Dacă există aporturi în natură, avantaje rezervate fondatorilor, operatiuni încheiate de fondatori în contul societătii ce se constituie si pe care aceasta urmează să le ia asupra sa, adunarea constitutivă numeste, în conditiile art. 39, unul sau mai multi experti, care îsi vor da avizul asupra evaluărilor.

(2) Dacă majoritatea cerută nu poate fi întrunită, desemnarea expertilor se va face de judecătorul delegat, la cererea oricărui acceptant.

Art. 27. - (1) După ce expertii au depus raportul de evaluare prevăzut la art. 38, fondatorii convoacă din nou adunarea constitutivă, conform dispozitiilor art. 20.

(2) Dacă valoarea aporturilor în natură, stabilită de experti, este inferioară cu o cincime aceleia prevăzute de fondatori în prospectul de emisiune, oricare acceptant se poate retrage, anuntându-i pe fondatori, până la data fixată pentru adunarea constitutivă.

(3) Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori în termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscriptie publică.

Art. 28. - Adunarea constitutivă are următoarele obligatii:

- verifică existenta vărsămintelor;

- examinează si validează raportul expertilor de evaluare a aporturilor în natură; aprobă participările la beneficii ale fondatorilor si operatiunile încheiate în contul societătii;

- discută si aprobă actul constitutiv al societătii, membrii prezenti reprezentând, în acest scop, si pe cei absenti, si desemnează pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului si îndeplinirea formalitătilor cerute pentru constituirea societătii;

- numeste pe administratori si cenzori.

Art. 29. - (1) Vărsămintele efectuate, potrivit art. 21, pentru constituirea societătii prin subscriptie publică vor fi predate persoanelor însărcinate cu încasarea lor, prin actul constitutiv, iar în lipsa unei dispozitii, persoanelor desemnate prin decizia consiliului de administratie, după prezentarea certificatului la oficiul registrului comertului, din care rezultă înmatricularea societătii.

(2) Dacă constituirea societătii nu a avut loc, restituirea vărsămintelor se va face direct acceptantilor.

Art. 30. - (1) Fondatorii iau asupra lor consecintele actelor si ale cheltuielilor necesare constituirii societătii, iar dacă, din orice cauză, aceasta nu se va constitui, ei nu se pot îndrepta împotriva acceptantilor.

(2) Fondatorii sunt obligati să predea administratorilor documentele si corespondenta referitoare la constituirea societătii.

Art. 31. - (1) Fondatorii si primii administratori sunt solidar răspunzători, din momentul constituirii societătii, fată de societate si de terti pentru:

- subscrierea integrală a capitalului social si efectuarea vărsămintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv;

- existenta aporturilor în natură;

- veridicitatea publicatiilor făcute în vederea constituirii societătii.

(2) Fondatorii sunt răspunzători, de asemenea, de valabilitatea operatiunilor încheiate în contul societătii înainte de constituire si luate de aceasta asupra sa.

(3) Adunarea generală nu va putea da descărcare fondatorilor si primilor administratori, pentru răspunderea ce le revine în temeiul acestui articol si al art. 49 si 53, timp de 5 ani.

Art. 32. - (1) Adunarea constitutivă va hotărî asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societăti constituite prin subscriptie publică.

(2) Cota prevăzută la alin. (1) nu poate depăsi 6% din profitul net si nu poate fi acordată pentru o perioadă mai mare de 5 ani de la data constituirii societătii.

(3) În cazul majorării capitalului social, drepturile fondatorilor vor putea fi exercitate numai asupra profitului corespunzător capitalului social initial.

(4) De dispozitiile acestui articol pot beneficia numai persoanele fizice cărora li s-a recunoscut calitatea de fondator prin actul constitutiv.

Art. 33. - În caz de dizolvare anticipată a societătii, fondatorii au dreptul să ceară daune de la societate, dacă dizolvarea s-a făcut în frauda drepturilor lor.

Art. 34. - Dreptul la actiunea în daune se prescrie prin trecerea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a hotărârii adunării generale a actionarilor care a decis dizolvarea anticipată.

Art. 35. - Societătile comerciale pe actiuni constituite prin subscriptie publică sunt considerate societăti detinute public în sensul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate*), care se completează cu dispozitiile prezentei legi în ceea ce priveste înmatricularea în registrul comertului.

*) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate a fost abrogată si înlocuită prin Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004.

 

CAPITOLUL III

Înmatricularea societătii

 

Art. 36. - (1) În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, fondatorii sau administratorii societătii ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea societătii în registrul comertului în a cărui rază teritorială îsi va avea sediul societatea.

(2) Cererea va fi însotită de:

a) actul constitutiv al societătii;

b) dovada efectuării vărsămintelor în conditiile actului constitutiv;

c) dovada sediului declarat si a disponibilitătii firmei;

d) actele privind proprietatea asupra aporturilor în natură, iar în cazul în care printre ele figurează si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;

e) actele constatatoare ale operatiunilor încheiate în contul societătii si aprobate de asociati;

f) declaratia pe propria răspundere a fondatorilor, a administratorilor si a cenzorilor că îndeplinesc conditiile prevăzute de prezenta lege.

(3) Toate avizele sau actele de autorizare, eliberate de către autoritătile publice în functie de obiectul de activitate al unei societăti, vor fi solicitate de către oficiul registrului comertului, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii, iar autoritătile competente vor trebui să emită avizele sau actele de autorizare în termen de 15 zile. Nu este necesar a se depune avizele sau autorizările tehnice si nici cele a căror eliberare este legal conditionată de înmatricularea societătii.

Art. 37. - (1) Controlul legalitătii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comertului se exercită de justitie printr-un judecător delegat.

(2) La începutul fiecărui an judecătoresc, presedintele tribunalului va delega la oficiul registrului comertului unul sau mai multi judecători ai tribunalului.

(3) Judecătorul delegat va putea dispune efectuarea unei expertize, în contul părtilor, precum si administrarea altor dovezi.

Art. 38. - (1) La societătile pe actiuni, dacă există aporturi în natură, avantaje rezervate fondatorilor, operatiuni încheiate de fondatori în contul societătii ce se constituie si pe care aceasta urmează să le ia asupra sa, judecătorul delegat numeste, în termen de 5 zile de la înregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor întocmi un raport cuprinzând descrierea si modul de evaluare a fiecărui bun aportat si vor evidentia dacă valoarea acestuia corespunde numărului si valorii actiunilor acordate în schimb, precum si alte elemente indicate de judecătorul delegat. Pentru bunurile mobile noi va fi luată în considerare factura.

(2) Raportul va fi depus în termen de 15 zile la oficiul registrului comertului si va putea fi examinat de creditorii personali ai asociatilor sau de alte persoane. La cererea si pe cheltuiala acestora, li se pot elibera copii integrale sau partiale de pe raport.

Art. 39. - Nu pot fi numiti experti:

- rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi în natură sau ai fondatorilor;

- persoanele care primesc, sub orice formă, pentru functiile pe care le îndeplinesc, altele decât aceea de expert, un salariu sau o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi în natură.

Art. 40. - (1) În cazul în care cerintele legale sunt îndeplinite, judecătorul delegat, prin încheiere, pronuntată în termen de 5 zile de la îndeplinirea acestor cerinte, va autoriza constituirea societătii si va dispune înmatricularea ei în registrul comertului, în conditiile prevăzute de legea privind acest registru.

(2) Încheierea de înmatriculare va reda, după caz, mentiunile actului constitutiv prevăzute la art. 7 si 8. Art. 41. - (1) Societatea comercială este persoană juridică de la data înmatriculării în registrul comertului.

(2) Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronuntării încheierii judecătorului delegat prin care se autorizează înmatricularea societătii comerciale.

Art. 42. - Filialele sunt societăti comerciale cu personalitate juridică si se înfiintează în una dintre formele de societate enumerate la art. 2 si în conditiile prevăzute pentru acea formă. Ele vor avea regimul juridic al formei de societate în care s-au constituit.

Art. 43. - (1) Sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societătilor comerciale si se înmatriculează, înainte de începerea activitătii lor, în registrul comertului din judetul în care vor functiona.

(2) Dacă sucursala se înfiintează într-o localitate din acelasi judet sau în aceeasi localitate cu societatea fondatoare, ea se va înmatricula în acelasi registru al comertului, însă distinct, ca înmatriculare independentă.

(3) Regimul juridic al sucursalei se aplică oricărui alt sediu secundar, indiferent de denumirea lui, căruia societatea care îl înfiintează îi atribuie statut de sucursală.

(4) Celelalte sedii secundare - agentii, reprezentante sau alte asemenea sedii - se mentionează numai în cadrul înmatriculării societătii în registrul comertului sediului principal.

(5) Nu se pot înfiinta sedii secundare sub denumirea de filială*).

*) Potrivit art. V din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, aprobată si modificată prin Legea nr. 195/1997, dispozitiile acestui alineat nu se aplică filialelor fără personalitate juridică înfiintate până la data intrării în vigoare a ordonantei de urgentă.

Se recomandă societătilor care au înfiintat unităti fără personalitate juridică să modifice denumirea de filială dată acestora.

 

Art. 44. - Societătile comerciale străine pot înfiinta în România, cu respectarea legii române, filiale, precum si sucursale, agentii, reprezentante sau alte sedii secundare, dacă acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic.

Art. 45. - (1) Reprezentantii societătii sunt obligati să depună la oficiul registrului comertului semnăturile lor, la data depunerii cererii de înregistrare, dacă au fost numiti prin actul constitutiv, iar cei alesi în timpul functionării societătii, în termen de 15 zile de la alegere.

(2) Dispozitia alineatului precedent se aplică în mod corespunzător si conducătorilor sucursalelor.

 

CAPITOLUL IV

Efectele încălcării cerintelor legale de constituire a societătii

 

Art. 46. - (1) Când actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispozitie imperativă a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerintă legală pentru constituirea societătii, judecătorul delegat, din oficiu sau la cererea oricăror persoane care formulează o cerere de interventie, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care asociatii înlătură asemenea neregularităti. Judecătorul delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.

(2) În cazul în care au fost formulate cereri de interventie, judecătorul va cita intervenientii si se va pronunta asupra cererilor acestora în conditiile art. 49 si următoarele din Codul de procedură civilă, nefiind aplicabile dispozitiile art. 335 din Codul de procedură civilă.

Art. 47. - (1) În cazul în care fondatorii sau reprezentantii societătii nu au cerut înmatricularea ei în termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comertului efectuarea înmatriculării, după ce, prin notificare sau scrisoare recomandată, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.

(2) Dacă, totusi, înmatricularea nu s-a efectuat în termenele prevăzute de alineatul precedent, asociatii sunt eliberati de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor, după trecerea a 3 luni de la data autentificării actului constitutiv, în afară de cazul în care acesta prevede altfel.

(3) Dacă un asociat a cerut îndeplinirea formalitătilor de înmatriculare, nu se va mai putea pretinde de nici unul dintre ei eliberarea de obligatiile ce decurg din subscriptie.

Art. 48. - (1) În cazul unor neregularităti constatate după înmatriculare, societatea este obligată să ia măsuri pentru înlăturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatării acelor neregularităti.

(2) Dacă societatea nu se conformează, orice persoană interesată poate cere tribunalului să oblige organele societătii, sub sanctiunea plătii de daune cominatorii, să le regularizeze.

(3) Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data înmatriculării societătii.

Art. 49. - Fondatorii, reprezentantii societătii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale societătii răspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularitătile la care se referă art. 46-48.

Art. 50. - (1) Actele sau faptele, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege, nu pot fi opuse tertilor, în afară de cazul în care societatea face dovada că acestia le cunosteau.

(2) Operatiunile efectuate de societate înainte de a 16-a zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a încheierii judecătorului delegat nu sunt opozabile tertilor, care dovedesc că au fost în imposibilitate de a lua cunostintă despre ele.

Art. 51. - Tertii pot invoca însă actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicitătii le lipseste de efecte.

Art. 52. - Societatea este obligată să verifice identitatea dintre textul depus la oficiul registrului comertului si cel publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a sau în presă. În caz de neconcordantă, tertii pot opune societătii oricare dintre texte, în afară de cazul în care societatea face dovada că ei cunosteau textul depus la oficiul registrului comertului.

Art. 53. - Fondatorii, reprezentantii si alte persoane, care au lucrat în numele unei societăti în curs de constituire, răspund solidar si nelimitat fată de terti pentru actele juridice încheiate cu acestia în contul societătii, în afară de cazul în care societatea, după ce a dobândit personalitate juridică, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societătii încă de la data încheierii lor.

Art. 54. - (1) Nici societatea si nici tertii nu pot opune, pentru a se sustrage de la obligatiile asumate, o neregularitate în numirea reprezentantilor, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele societătii, atunci când această numire a fost publicată în conformitate cu legea.

(2) Societatea nu poate invoca fată de terti numirile în functiile mentionate în alineatul precedent sau încetarea acestor functii, dacă ele nu au fost publicate în conformitate cu legea.

Art. 55. - (1) În raporturile cu tertii, societatea pe actiuni, în comandită pe actiuni sau cu răspundere limitată este angajată prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depăsesc obiectul de activitate, în afară de cazul în care ea dovedeste că tertii cunosteau sau, în împrejurările date, trebuiau să cunoască depăsirea acestuia. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singură, dovada cunoasterii.

(2) Clauzele actului constitutiv ori hotărârile organelor statutare ale societătilor prevăzute în alineatul precedent, care limitează puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile tertilor, chiar dacă au fost publicate.

Art. 56. - Nulitatea unei societăti înmatriculate în registrul comertului poate fi declarată de tribunal numai atunci când:

a) lipseste actul constitutiv sau nu a fost încheiat în formă autentică, în situatiile prevăzute la art. 5 alin. (6);

b) toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societătii;

c) obiectul de activitate al societătii este ilicit sau contrar ordinii publice;

d) lipseste încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a societătii;

e) lipseste autorizarea legală administrativă de constituire a societătii;

f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul societătii, obiectul său de activitate, aporturile asociatilor si capitalul social subscris si vărsat;

g) s-au încălcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si vărsat;

h) nu s-a respectat numărul minim de asociati, prevăzut de lege.

Art. 57. - Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal.

Art. 58. - (1) Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulitătii a devenit irevocabilă, societatea încetează fără efect retroactiv si intră în lichidare.

Dispozitiile legale privind lichidarea societătilor ca urmare a dizolvării se aplică în mod corespunzător.

(2) Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulitătii se vor numi si lichidatorii societătii.

(3) Tribunalul va comunica hotărârea judecătorească oficiului registrului comertului, care, după mentionare, o va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare în Partea a IV-a, în extras.

(4) Asociatii răspund pentru obligatiile sociale până la acoperirea acestora în conformitate cu prevederile art. 3.

Art. 59. - (1) Declararea nulitătii societătii nu aduce atingere actelor încheiate în numele său.

(2) Nici societatea si nici asociatii nu pot opune tertilor de bună-credintă nulitatea societătii.

 

CAPITOLUL V

Unele dispozitii procedurale

 

Art. 60. - (1) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului.

(2) Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntării încheierii pentru părti si de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.

(3) Recursul se depune si se mentionează în registrul comertului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului înaintează recursul curtii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul societătii, iar în cazul sucursalelor înfiintate în alt judet, curtii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sucursalei.

(4) Motivele recursului se pot depune la instantă, cu cel putin două zile înaintea termenului de judecată.

(5) În cazul admiterii recursului, decizia instantei de recurs va fi mentionată în registrul comertului, fiind aplicabile dispozitiile art. 48-49 si 56-59.

Art. 61. - (1) Creditorii sociali si orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociatilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie prin care să solicite instantei judecătoresti să oblige, după caz, societatea sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile.

(2) În sensul prezentei legi, prin hotărârea asociatilor se întelege si hotărârea organelor statutare ale societătii, iar termenul asociati include si actionarii, în afară de cazul în care din context rezultă altfel.

Art. 62. - (1) Opozitia se face în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii asociatilor sau a actului aditional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, dacă prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona în registru si o va înainta instantei judecătoresti competente.

(2) Dispozitiile art. 133 referitoare la suspendare se aplică în mod corespunzător. Opozitia se judecă în camera de consiliu, cu citarea părtilor, fiind aplicabile dispozitiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedură civilă.

(3) Hotărârea pronuntată asupra opozitiei este supusă numai recursului.

Art. 63. - Cererile si căile de atac prevăzute de prezenta lege, de competenta instantelor judecătoresti, se solutionează de instanta locului unde societatea îsi are sediul principal.

Art. 64. - Citarea părtilor în fata judecătorului delegat si comunicarea actelor sale se fac, de către oficiul registrului comertului, prin postă, cu scrisoare recomandată, atasându-se recipisa la dosar, sau prin agenti ai oficiului registrului comertului, ori în conditiile Codului de procedură civilă.

 

TITLUL III

Functionarea societătilor comerciale

 

CAPITOLUL I

Dispozitii comune

 

Art. 65. - (1) În lipsă de stipulatie contrară, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatriculării ei în registrul comertului.

(2) Asociatul care întârzie să depună aportul social este răspunzător de daunele pricinuite, iar dacă aportul a fost stipulat în numerar este obligat si la plata dobânzilor legale din ziua în care trebuia să facă vărsământul.

Art. 66. - (1) Pe durata societătii, creditorii asociatului pot să-si exercite drepturile lor numai asupra părtii din beneficiile cuvenite asociatului după bilantul contabil, iar după dizolvarea societătii, asupra părtii ce i s-ar cuveni prin lichidare.

(2) Creditorii prevăzuti la alin. (1) pot totusi popri, în timpul duratei societătii, părtile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor.

Art. 67. - (1) Cota-parte din profit ce se plăteste fiecărui asociat constituie dividend.

(2) Dividendele se plătesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Ele se plătesc în termenul stabilit de către adunarea generală a asociatilor sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de la data aprobării situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială va plăti o penalitate aferentă perioadei de întârziere, la nivelul dobânzii legale.

(3) Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.

(4) Dividendele plătite contrar dispozitiilor alin. (2) si (3) se restituie, dacă societatea dovedeste că asociatii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente, trebuiau să o cunoască.

(5) Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor se prescrie în termen de 3 ani de la data distribuirii lor.

(6) Dividendele care se cuvin după data transmiterii actiunilor apartin cesionarului, în afară de cazul în care părtile au convenit altfel.

Art. 68. - Aportul asociatilor la capitalul social nu este purtător de dobânzi.

Art. 69. - Dacă se constată o pierdere a activului net, capitalul social va trebui reîntregit sau redus înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit.

Art. 70. - (1) Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societătii, afară de restrictiile arătate în actul constitutiv.

(2) Ei sunt obligati să ia parte la toate adunările societătii, la consiliile de administratie si la organele de conducere similare acestora.

Art. 71. - (1) Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu îl pot transmite decât dacă această facultate li s-a acordat în mod expres.

(2) În cazul încălcării prevederilor alin. (1), societatea poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operatiune.

(3) Administratorul care, fără drept, îsi substituie altă persoană răspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societătii.

Art. 72. - Obligatiile si răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevăzute în această lege.

Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar răspunzători fată de societate pentru:

a) realitatea vărsămintelor efectuate de asociati;

b) existenta reală a dividendelor plătite;

c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;

d) exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;

e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.

(2) Actiunea în răspundere împotriva administratorilor apartine si creditorilor societătii, care o vor putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată.

Art. 74. - (1) În orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect si alte documente întrebuintate în comert, emanând de la o societate, trebuie să se mentioneze denumirea, forma juridică, sediul si codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislatia din domeniu.

(2) Pentru societatea cu răspundere limitată va trebui mentionat si capitalul social, iar pentru societatea pe actiuni si în comandită pe actiuni se va mentiona si capitalul social, din care cel efectiv vărsat, potrivit ultimei situatii financiare anuale aprobate.

 

CAPITOLUL II

Societătile în nume colectiv

 

Art. 75. - Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecărui administrator, afară de stipulatie contrară în actul constitutiv.

Art. 76. - (1) Dacă actul constitutiv dispune ca administratorii să lucreze împreună, decizia trebuie luată în unanimitate; în caz de divergentă între administratori, vor decide asociatii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social.

(2) Pentru actele urgente, a căror neîndeplinire ar cauza o pagubă mare societătii, poate decide un singur administrator în lipsa celorlalti, care se găsesc în imposibilitate, chiar momentană, de a lua parte la administratie.

Art. 77. - (1) Asociatii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot alege unul sau mai multi administratori dintre ei, fixându-le puterile, durata însărcinării si eventuala lor remuneratie, afară numai dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel.

(2) Cu aceeasi majoritate asociatii pot decide asupra revocării administratorilor sau asupra limitării puterilor lor, afară de cazul în care administratorii au fost numiti prin actul constitutiv.

Art. 78. - (1) Dacă un administrator ia initiativa unei operatiuni ce depăseste limitele operatiunilor obisnuite comertului pe care îl exercită societatea, acesta trebuie să înstiinteze pe ceilalti administratori, înainte de a o încheia, sub sanctiunea suportării pierderilor ce ar rezulta din aceasta.

(2) În caz de opozitie a vreunuia dintre ei, vor decide asociatii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social.

(3) Operatiunea încheiată în contra opozitiei făcute este valabilă fată de tertii cărora nu li se va fi comunicat această opozitie.

Art. 79. - (1) Asociatul care, într-o operatiune determinată, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societătii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind această operatiune.

(2) Asociatul care contravine dispozitiilor alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate societătii, dacă, fără votul său, nu s-ar fi obtinut majoritatea cerută.

Art. 80. - Asociatul care, fără consimtământul scris al celorlalti asociati, întrebuintează capitalul, bunurile sau creditul societătii în folosul său sau în acela al unei alte persoane este obligat să restituie societătii beneficiile ce au rezultat si să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate.

Art. 81. - (1) Nici un asociat nu poate lua din fondurile societătii mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile făcute sau pentru cele ce urmează să le facă în interesul societătii.

(2) Asociatul care contravine acestei dispozitii este răspunzător de sumele luate si de daune.

(3) Se va putea stipula, prin actul constitutiv, că asociatii pot lua din casa societătii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare.

Art. 82. - (1) Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu răspundere nelimitată, în alte societăti concurente sau având acelasi obiect de activitate, nici să facă operatiuni în contul lor sau al altora, în acelasi fel de comert sau într-unul asemănător, fără consimtământul celorlalti asociati.

(2) Consimtământul se socoteste dat dacă participarea sau operatiunile fiind anterioare actului constitutiv au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au interzis continuarea lor.

(3) În caz de încălcare a prevederilor alin. (1) si (2), societatea, în afară de dreptul de a exclude pe asociat, poate să decidă că acesta a lucrat în contul ei sau să ceară despăgubiri.

(4) Acest drept se stinge după trecerea a 3 luni din ziua când societatea a avut cunostintă, fără să fi luat vreo hotărâre.

Art. 83. - Când aportul la capitalul social apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fată de societate si trebuie să desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport.

Art. 84. - (1) Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cât timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse.

(2) Dacă plata nu s-a putut obtine prin urmărirea debitorului cedat, asociatul, în afară de daune, răspunde de suma datorată, cu dobânda legală din ziua scadentei creantelor.

Art. 85. - (1) Asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile îndeplinite în numele societătii de persoanele care o reprezintă.

(2) Hotărârea judecătorească obtinută împotriva societătii este opozabilă fiecărui asociat.

Art. 86. - Pentru aprobarea situatiei financiare anuale si pentru deciziile referitoare la introducerea actiunii în răspunderea administratorilor este necesar votul asociatilor reprezentând majoritatea capitalului social.

Art. 87. - (1) Cesiunea aportului de capital social este posibilă dacă a fost permisă prin actul constitutiv.

(2) Cesiunea nu liberează pe asociatul cedent de ceea ce mai datorează societătii din aportul său de capital.

(3) Fată de terti, cedentul rămâne răspunzător potrivit art. 225.

(4) Când actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui asociat, se vor aplica dispozitiile art. 225 si 229.

 

CAPITOLUL III

Societătile în comandită simplă

 

Art. 88. - Administratia societătii în comandită simplă se va încredinta unuia sau mai multor asociati comanditati.

Art. 89. - (1) Comanditarul poate încheia operatiuni în contul societătii numai pe baza unei procuri speciale pentru operatiuni determinate, dată de reprezentantii societătii si înscrisă în registrul comertului. În caz contrar, comanditarul devine răspunzător fată de terti nelimitat si solidar, pentru toate obligatiunile societătii contractate de la data operatiunii încheiate de el.

(2) Comanditarul poate îndeplini servicii în administratia internă a societătii, poate face acte de supraveghere, poate participa la numirea si la revocarea administratorilor, în cazurile prevăzute de lege, sau poate acorda, în limitele actului constitutiv, autorizarea administratorilor pentru operatiunile ce depăsesc puterile lor.

(3) Comanditarul are, de asemenea, dreptul de a cere copie de pe situatiile financiare anuale si de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale si a celorlalte documente justificative.

Art. 90. - Dispozitiile art. 75, 76 alin. (1), art. 77, 79, 83, 84, 86 si 87 se vor aplica si societătilor în comandită simplă, iar dispozitiile art. 80, 81, 82 si 85, asociatilor comanditati.

 

CAPITOLUL IV

Societătile pe actiuni

SECTIUNEA I

Despre actiuni

 

Art. 91. - (1) În societatea pe actiuni, capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, după modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtător.

(2) Felul actiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; în caz contrar ele vor fi nominative. Actiunile nominative pot fi emise în formă materială, pe suport hârtie, sau în formă dematerializată, caz în care se înregistrează în registrul actionarilor.

(3) Actiunile emise de o societate pe actiuni, ca urmare a subscriptiei prin ofertă publică de valori mobiliare, definită ca atare prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/2002*), sunt supuse reglementărilor aplicabile pietei organizate pe care acele actiuni sunt tranzactionate.

*) A se vedea nota de la art. 35.

 

Art. 92. - (1) Actiunile nu vor putea fi emise pentru o sumă mai mică decât valoarea nominală.

(2) Actiunile neplătite în întregime sunt întotdeauna nominative.

(3) Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni până când nu vor fi fost complet plătite cele din emisiunea precedentă.

(4) Actiunile nominative pot fi convertite în actiuni la purtător si invers, prin hotărârea adunării generale extraordinare a actionarilor, luată în conditiile art. 115.

(5) Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe actiuni, când acestea sunt emise în formă materială.

Art. 93. - (1) Valoarea nominală a unei actiuni nu va putea fi mai mică de 1.000 lei.

(2) Actiunile vor cuprinde:

a) denumirea si durata societătii;

b) data actului constitutiv, numărul din registrul comertului sub care este înmatriculată societatea, codul unic de înregistrare si numărul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a făcut publicarea;

c) capitalul social, numărul actiunilor si numărul lor de ordine, valoarea nominală a actiunilor si vărsămintele efectuate;

d) avantajele acordate fondatorilor.

(3) Pentru actiunile nominative se vor mai mentiona: numele, prenumele, codul numeric personal si domiciliul actionarului persoană fizică; denumirea, sediul, numărul de înmatriculare si codul unic de înregistrare ale actionarului persoană juridică, după caz.

(4) Actiunile trebuie să poarte semnătura a doi administratori, când sunt mai multi, sau a unicului administrator.

Art. 94. - (1) Actiunile trebuie să fie de o egală valoare; ele acordă posesorilor drepturi egale.

(2) Se pot emite totusi în conditiile actului constitutiv categorii de actiuni care conferă titularilor drepturi diferite, potrivit dispozitiilor art. 95 si 96.

Art. 95. - (1) Se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fără drept de vot, ce conferă titularului:

a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, înaintea oricărei alte prelevări;

b) drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, cu exceptia dreptului de a participa si de a vota, în temeiul acestor actiuni, în adunările generale ale actionarilor.

(2) Actiunile cu dividend prioritar, fără drept de vot, nu pot depăsi o pătrime din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominală ca si actiunile ordinare.

(3) Reprezentantii, administratorii si cenzorii societătii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fără drept de vot.

(4) Actiunile preferentiale si actiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie în cealaltă prin hotărârea adunării generale extraordinare a actionarilor, luată în conditiile art. 115.

Art. 96. - Titularii fiecărei categorii de actiuni se reunesc în adunări speciale, în conditiile stabilite de actul constitutiv al societătii. Orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunări.

Art. 97. - În cazul în care nu a emis si nu a eliberat actiuni în formă materială, societatea, din oficiu sau la cererea actionarilor, le va elibera câte un certificat de actionar cuprinzând datele prevăzute la art. 93 alin. (2) si (3) si, în plus, numărul, categoria si valoarea nominală a actiunilor, proprietate a actionarului, pozitia la care acesta este înscris în registrul actionarilor si, după caz, numărul de ordine al actiunilor.

Art. 98. - (1) Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise în formă materială se transmite prin declaratie făcută în registrul actionarilor si prin mentiunea făcută pe titlu, semnată de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise în formă dematerializată se transmite prin declaratie făcută în registrul actionarilor, semnată de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor.

(2) Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise în formă dematerializată si tranzactionate pe o piată organizată se transmite în conformitate cu Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/2002*).

(3) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt răspunzători solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data când s-a făcut mentiunea de transmitere în registrul actionarilor.

*) A se vedea nota de la art. 35.

 

Art. 99. - Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtător se transferă prin simpla traditiune a acestora.

Art. 100. - (1) Când actionarii nu au efectuat plata vărsămintelor pe care le datorează în termenele prevăzute la art. 8 lit. d) si la art. 21 alin. (1), societatea îi va invita să-si îndeplinească această obligatie, printr-o somatie colectivă, publicată de două ori, la un interval de 15 zile, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si într-un ziar de largă răspândire.

(2) Când, nici în urma acestei somatii, actionarii nu vor efectua vărsămintele, consiliul de administratie va putea decide fie urmărirea actionarilor pentru vărsămintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative.

(3) Decizia de anulare se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu specificarea numărului de ordine al actiunilor anulate.

(4) În locul actiunilor anulate vor fi emise noi actiuni purtând acelasi număr, care vor fi vândute.

(5) Sumele obtinute din vânzare vor fi întrebuintate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare si de vânzare, a dobânzilor de întârziere si a vărsămintelor neefectuate; restul va fi înapoiat actionarilor.

(6) Dacă pretul obtinut nu este îndestulător pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societătii sau dacă vânzarea nu are loc din lipsă de cumpărători, societatea va putea să se îndrepte împotriva subscriitorilor si cesionarilor, conform art. 98.

(7) Dacă, în urma îndeplinirii acestor formalităti, nu s-au realizat sumele datorate societătii, se va proceda de îndată la reducerea capitalului social în proportie cu diferenta dintre acesta si capitalul existent.

Art. 101. - (1) Orice actiune plătită dă dreptul la un vot în adunarea generală, dacă prin actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel.

(2) Actul constitutiv poate limita numărul voturilor apartinând actionarilor care posedă mai mult de o actiune.

(3) Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu vărsămintele ajunse la scadentă.

Art. 102. - (1) Actiunile sunt indivizibile.

(2) Când o actiune nominativă devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligată să înscrie transmiterea atât timp cât acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultând din actiune.

(3) De asemenea, când o actiune la purtător apartine mai multor persoane, acestea trebuie să desemneze un reprezentant comun.

(4) Atât timp cât o actiune este proprietatea indiviză sau comună a mai multor persoane, acestea sunt răspunzătoare în mod solidar pentru efectuarea vărsămintelor datorate.

Art. 103. - (1) Societatea nu poate dobândi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actionează în nume propriu, dar pe seama acestei societăti, în afară de cazul în care adunarea generală extraordinară a actionarilor hotărăste altfel, cu respectarea dispozitiilor care urmează.

(2) Autorizând dobândirea, adunarea generală extraordinară va stabili, în principal, modalitătile de dobândire, numărul maxim de actiuni ce urmează a fi dobândite, contravaloarea lor minimă si maximă si perioada efectuării operatiunii, care nu va putea depăsi 18 luni de la data publicării hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(3) Valoarea actiunilor proprii, dobândite de societate, inclusiv a celor aflate în portofoliul său, nu poate depăsi 10% din capitalul social subscris.

(4) Se pot dobândi numai actiuni integral liberate si numai în cazul în care capitalul social subscris este integral vărsat.

(5) Plata actiunilor astfel dobândite se va face numai din profitul distribuibil si din rezervele disponibile ale societătii, cu exceptia rezervelor legale, înscrise în ultima situatie financiară anuală aprobată.

(6) În raportul de gestiune care însoteste situatia financiară anuală se vor arăta: motivele care au determinat dobândirea de actiuni proprii, numărul, valoarea nominală, contravaloarea actiunilor dobândite si fractiunea de capital social pe care ele o reprezintă.

(7) Actiunile proprii dobândite cu încălcarea dispozitiilor prezentului articol vor fi înstrăinate în termen de cel mult un an de la data subscrierii lor, în modul stabilit de adunarea generală extraordinară. Cele neînstrăinate în acest termen vor fi anulate, societatea fiind obligată să reducă corespunzător capitalul social.

(8) Dispozitiile prezentului articol se aplică si în cazurile în care o societate, în care altă societate detine majoritatea drepturilor de vot sau exercită direct ori indirect o influentă dominantă, dobândeste actiuni ale societătii dominante.

Art. 104. - Restrictiile prevăzute la art. 103 nu se aplică atunci când dobândirea de către societate a unui număr determinat de actiuni proprii, integral liberate, se face în vreuna dintre următoarele situatii:

a) cu scopul de a reduce capitalul social, potrivit art. 207, prin anularea unui număr de actiuni proprii de o valoare corespunzătoare reducerii;

b) pentru cesionarea către personalul societătii a unui număr de actiuni proprii, în limitele si în conditiile aprobate de adunarea generală a actionarilor. Operatiunea de cesionare nu va depăsi un an de la data publicării hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a;

c) prin efectul succesiunii universale sau al fuziunii ori al unei hotărâri judecătoresti pronuntate într-o procedură de urmărire silită împotriva unui debitor al societătii;

d) cu titlu gratuit;

e) în scopul regularizării cursului actiunilor proprii pe piata bursieră sau pe piata organizată extrabursieră, dar numai cu avizul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

Art. 105. - (1) O societate nu poate să acorde avansuri sau împrumuturi si nici să constituie garantii în vederea subscrierii sau dobândirii propriilor sale actiuni de către un tert.

(2) Constituirea garantiilor reale mobiliare asupra propriilor actiuni, fie direct, fie prin persoane care actionează în nume propriu, dar pe seama societătii, este asimilată cu dobândirea propriilor actiuni. Actiunile vor fi însă contabilizate separat.

(3) Dispozitiile prezentului articol nu se aplică operatiunilor curente ale societătilor bancare si de credit, nici operatiunilor efectuate în vederea dobândirii de către salariatii societătii a actiunilor acesteia sau ale uneia dintre filialele sale.

Art. 106. - (1) Constituirea de garantii reale mobiliare asupra actiunilor se face prin înscris sub semnătură privată, în care se vor arăta cuantumul datoriei, valoarea si categoria actiunilor cu care se garantează, iar în cazul actiunilor la purtător si nominative emise în formă materială, si prin mentionarea garantiei pe titlu, semnată de creditor si debitorul actionar sau de mandatarii acestora.

(2) Garantia se înregistrează în registrul actionarilor tinut de administratori sau, după caz, de societatea independentă care tine registrul actionarilor. Creditorului în favoarea căruia s-a constituit garantia reală mobiliară asupra actiunilor i se eliberează o dovadă a înregistrării acesteia.

(3) Garantia devine opozabilă tertilor si dobândeste rangul în ordinea de preferintă a creditorilor de la data înregistrării în Arhiva Electronică de Garantii Reale Mobiliare.

Art. 107. - Actiunile dobândite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) si alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toată durata posedării lor de către societate, dreptul de vot pe care îl conferă aceste actiuni este suspendat, iar majoritătile de prezentă si de vot pentru luarea în mod valabil a hotărârilor în adunările generale se raportează la restul capitalului social.

Art. 108. - Actionarii care oferă spre vânzare actiunile lor prin ofertă publică vor trebui să întocmească un prospect de ofertă în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/2002*).

*) A se vedea nota de la art. 35.

 

Art. 109. - Situatia actiunilor trebuie să fie cuprinsă în anexa la situatia financiară anuală si, în mod deosebit, să se precizeze dacă ele au fost integral liberate si, după caz, numărul actiunilor pentru care s-a cerut, fără rezultat, efectuarea vărsămintelor.

 

SECTIUNEA a II-a

Despre adunările generale

 

Art. 110. - (1) Adunările generale sunt ordinare si extraordinare.

(2) Când actul constitutiv nu dispune altfel, ele se vor tine la sediul societătii si în localul ce se va indica în convocare.

Art. 111. - (1) Adunarea ordinară se întruneste cel putin o dată pe an, în cel mult 4 luni de la încheierea exercitiului financiar.

(2) În afară de dezbaterea altor probleme înscrise la ordinea de zi, adunarea generală este obligată: a) să discute, să aprobe sau să modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor administratorilor, ale cenzorilor sau ale auditorilor financiari, si să fixeze dividendul;

b) să aleagă pe administratori si cenzori;

c) să fixeze remuneratia cuvenită pentru exercitiul în curs administratorilor si cenzorilor, dacă nu a fost stabilită prin actul constitutiv;

d) să se pronunte asupra gestiunii administratorilor;

e) să stabilească bugetul de venituri si cheltuieli si, după caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar următor;

f) să hotărască gajarea, închirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unităti ale societătii.

Art. 112. - (1) Pentru validitatea deliberărilor adunării ordinare este necesară prezenta actionarilor care să reprezinte cel putin jumătate din capitalul social, iar hotărârile să fie luate de actionarii ce detin majoritatea absolută din capitalul social reprezentat în adunare, dacă în actul constitutiv sau în lege nu se prevede o majoritate mai mare.

(2) Dacă adunarea nu poate lucra din cauza neîndeplinirii conditiilor de la alin. (1), adunarea ce se va întruni, după o a doua convocare, poate să delibereze asupra problemelor puse la ordinea de zi a celei dintâi adunări, oricare ar fi partea de capital social reprezentată de actionarii prezenti, cu majoritate.

Art. 113. - Adunarea generală extraordinară se întruneste ori de câte ori este necesar a se lua o hotărâre pentru:

a) schimbarea formei juridice a societătii;

b) mutarea sediului societătii;

c) schimbarea obiectului de activitate al societătii;

d) înfiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unităti fără personalitate juridică, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel;

e) prelungirea duratei societătii;

f) majorarea capitalului social;

g) reducerea capitalului social sau reîntregirea lui prin emisiune de noi actiuni;

h) fuziunea cu alte societăti sau divizarea societătii;

i) dizolvarea anticipată a societătii;

j) conversia actiunilor dintr-o categorie în cealaltă;

k) conversia unei categorii de obligatiuni în altă categorie sau în actiuni;

l) emisiunea de obligatiuni;

m) oricare altă modificare a actului constitutiv sau oricare altă hotărâre pentru care este cerută aprobarea adunării generale extraordinare.

Art. 114. - (1) Exercitiul atributiilor mentionate la art. 113 lit. b), c), f), g) si j) va putea fi delegat consiliului de administratie sau administratorului unic prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale extraordinare.

(2) Dispozitiile art. 131 alin. (4) si (5), ale art. 132, cu exceptia alin. (6), si ale art. 133 se aplică si în cazul deciziilor adoptate de către administratori în conditiile alin. (1), societatea urmând a fi reprezentată în justitie de persoana desemnată de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinată, până ce adunarea generală, convocată în acest scop, va alege o altă persoană.

Art. 115. - Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare, când actul constitutiv nu dispune altfel, sunt necesare:

- la prima convocare, prezenta actionarilor reprezentând trei pătrimi din capitalul social, iar hotărârile să fie luate cu votul unui număr de actionari care să reprezinte cel putin jumătate din capitalul social;

- la convocările următoare, prezenta actionarilor reprezentând jumătate din capitalul social, iar hotărârile să fie luate cu votul unui număr de actionari care să reprezinte cel putin o treime din capitalul social.

Art. 116. - (1) Hotărârea unei adunări generale de a modifica drepturile sau obligatiile referitoare la o categorie de actiuni nu produce efecte decât în urma aprobării acestei hotărâri de către adunarea specială a detinătorilor de actiuni din acea categorie.

(2) Dispozitiile prezentei sectiuni privind convocarea, cvorumul si desfăsurarea adunărilor generale ale actionarilor se aplică si adunărilor speciale.

(3) Hotărârile initiate de adunările speciale vor fi supuse aprobării adunărilor generale corespunzătoare.

Art. 117. - (1) Adunarea generală va fi convocată de administratori de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispozitiile din actul constitutiv.

(2) Termenul de întrunire în nici un caz nu poate fi mai mic de 15 zile de la publicarea convocării.

(3) Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si într-unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societătii sau din cea mai apropiată localitate.

(4) Dacă toate actiunile societătii sunt nominative, convocarea poate fi făcută numai prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare simplă, expediată cu cel putin 15 zile înainte de data tinerii adunării, la adresa actionarului, înscrisă în registrul actionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusă societătii, dacă nu i-a fost comunicată în scris de actionar.

(5) De asemenea, convocarea poate fi făcută prin afisare la sediul societătii, însotită de un convocator ce va fi semnat de actionari, cu cel putin 15 zile înainte de data tinerii adunării. Semnătura actionarului si data semnării vor fi certificate de un functionar anume desemnat.

(6) Modurile de convocare prevăzute la alin. (4) si (5) nu pot fi folosite, dacă sunt interzise prin actul constitutiv al societătii sau prin dispozitii legale.

(7) Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunării, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.

(8) Când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.

(9) Actionarii societătilor de tip închis pot face, în scris, propuneri adresate administratorilor pentru completarea ordinii de zi, cu exceptia cazului când acestea se referă la modificarea actului constitutiv, cu cel putin 5 zile înainte de data adunării, urmând ca propunerile să fie înscrise pe ordinea de zi cu aprobarea adunării generale.

Art. 118. - (1) În înstiintarea pentru prima adunare generală se va putea fixa ziua si ora pentru cea de-a doua adunare, când cea dintâi nu s-ar putea tine.

(2) A doua adunare generală nu se poate întruni în chiar ziua fixată pentru prima adunare.

(3) Dacă ziua pentru a doua adunare generală nu este mentionată în înstiintarea publicată pentru prima adunare, termenul prevăzut la art. 117 va putea fi redus la 8 zile.

Art. 119. - (1) Administratorii sunt obligati să convoace de îndată adunarea generală, la cererea actionarilor reprezentând a zecea parte din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă în actul constitutiv se prevede astfel si dacă cererea cuprinde dispozitii ce intră în atributiile adunării.

(2) Adunarea generală va avea lor în termen de o lună de la cerere.

(3) Dacă administratorii nu convoacă adunarea generală, instanta de la sediul societătii va putea autoriza, cu citarea administratorilor si în conformitate cu art. 331-339 din Codul de procedură civilă, convocarea adunării generale de către persoanele care îndeplinesc conditiile prevăzute la alin. (1). Prin aceeasi încheiere instanta va stabili data de referintă prevăzută de art. 123 alin. (2), data tinerii adunării generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.

Art. 120. - Actionarii exercită dreptul lor de vot în adunarea generală, proportional cu numărul actiunilor pe care le posedă, cu exceptia prevăzută la art. 101 alin. (2).

Art. 121. - Actionarii reprezentând întreg capitalul social vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, să tină o adunare generală si să ia orice hotărâre de competenta adunării, fără respectarea formalitătilor cerute pentru convocarea ei.

Art. 122. - În cazul societătilor închise cu actiuni nominative, prin actul constitutiv se poate conveni tinerea adunărilor generale si prin corespondentă.

Art. 123. - (1) La adunările generale, actionarii care posedă actiuni la purtător au drept de vot numai dacă le-au depus la locurile arătate prin actul constitutiv sau prin înstiintarea de convocare, cu cel putin 5 zile înainte de adunare. Cenzorii vor constata, printr-un proces-verbal, depunerea la timp a actiunilor. Actiunile vor rămâne depuse până după adunarea generală, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 10 zile de la data acesteia.

(2) Administratorul unic sau consiliul de administratie, după caz, va stabili o dată de referintă pentru actionarii îndreptătiti să fie înstiintati si să voteze în cadrul adunării generale, dată ce va rămâne valabilă si în cazul în care adunarea generală este convocată din nou din cauza neîntrunirii cvorumului. Data de referintă astfel stabilită nu va depăsi 60 de zile înainte de data la care adunarea generală este convocată pentru prima oară.

(3) Actionarii îndreptătiti să încaseze dividende sau să exercite orice alte drepturi sunt cei înscrisi în evidentele societătii sau în cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor, corespunzătoare datei de referintă.

Art. 124. - (1) Dacă actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni apartine uzufructuarului în adunările generale ordinare si nudului proprietar în adunările generale extraordinare.

(2) Dacă asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare, dreptul de vot apartine proprietarului.

Art. 125. - (1) Actionarii nu vor putea fi reprezentati în adunările generale decât prin alti actionari, în baza unei procuri speciale, cu exceptia cazurilor prevăzute de art. 102 alin. (2) si (3), când procura specială poate fi dată si altui coproprietar.

(2) Actionarii care nu au capacitatea legală, precum si persoanele juridice pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali, care, la rândul lor, pot da procură specială altor actionari.

(3) Procurile vor fi depuse în original, în termenul în care actionarii sunt obligati să depună actiunile sau în termenul prevăzut de actul constitutiv. Ele vor fi retinute de societate, făcându-se mentiune despre aceasta în procesul-verbal.

(4) Prin actul constitutiv se poate deroga de la dispozitiile privitoare la reprezentarea numai prin actionari.

(5) Administratorii si functionarii societătii nu pot reprezenta pe actionari, sub sanctiunea nulitătii hotărârii, dacă, fără votul acestora, nu s-ar fi obtinut majoritatea cerută.

Art. 126. - (1) Administratorii nu pot vota, în baza actiunilor pe care le posedă, nici personal, nici prin mandatar, descărcarea gestiunii lor sau o problemă în care persoana sau administratia lor ar fi în discutie.

(2) Ei pot vota însă situatia financiară anuală dacă, detinând cel putin jumătate din participarea la capitalul social, nu se poate forma majoritatea legală fără votul lor.

Art. 127. - (1) Actionarul care, într-o anumită operatiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societătii, va trebui să se abtină de la deliberările privind acea operatiune.

(2) Actionarul care contravine acestei dispozitii este răspunzător de daunele produse societătii, dacă, fără votul său, nu s-ar fi obtinut majoritatea cerută.

Art. 128. - Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice conventie privind exercitarea într-un anumit fel a dreptului de vot este nulă.

Art. 129. - (1) În ziua si la ora arătate în convocare, sedinta adunării se va deschide de către presedintele consiliului de administratie sau de către acela care îi tine locul.

(2) Adunarea generală va alege, dintre actionarii prezenti, unul până la trei secretari, care vor verifica lista de prezentă a actionarilor, indicând capitalul social pe care îl reprezintă fiecare, procesul-verbal întocmit de cenzori pentru constatarea numărului actiunilor depuse si îndeplinirea tuturor formalitătilor cerute de lege si de actul constitutiv pentru tinerea adunării generale.

(3) Adunarea generală va putea hotărî ca operatiunile prevăzute în alineatul precedent să fie supravegheate sau îndeplinite de un notar public, pe cheltuiala societătii.

(4) Unul dintre secretari întocmeste procesul-verbal al sedintei adunării generale.

(5) Presedintele va putea desemna, dintre functionarii societătii, unul sau mai multi secretari tehnici, care să ia parte la executarea operatiunilor prevăzute în alineatele precedente.

(6) După constatarea îndeplinirii cerintelor legale si a prevederilor actului constitutiv pentru tinerea adunării generale, se intră în ordinea de zi.

Art. 130. - (1) Hotărârile adunărilor generale se iau prin vot deschis.

(2) Oricare ar fi prevederile actului constitutiv, votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.

Art. 131. - (1) Un proces-verbal, semnat de presedinte si secretar, va constata îndeplinirea formalitătilor de convocare, data si locul adunării generale, actionarii prezenti, numărul actiunilor, dezbaterile în rezumat, hotărârile luate, iar la cererea actionarilor, declaratiile făcute de ei în sedintă.

(2) La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum si listele de prezentă a actionarilor.

(3) Procesul-verbal va fi trecut în registrul adunărilor generale.

(4) Pentru a fi opozabile tertilor, hotărârile adunării generale vor fi depuse în termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, spre a fi mentionate în registru si publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. În cazul în care aceste hotărâri implică modificarea actului constitutiv, se va putea publica numai actul aditional cuprinzând textul integral al clauzelor modificate.

(5) Ele nu vor putea fi executate mai înainte de aducerea la îndeplinire a acestor formalităti.

Art. 132. - (1) Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

(2) Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justitie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra si au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al sedintei.

(3) Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată si de orice persoană interesată.

(4) Administratorii nu pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la revocarea lor din functie.

(5) Cererea se va solutiona în contradictoriu cu societatea, reprezentată prin administratori.

(6) Dacă hotărârea este atacată de toti administratorii, societatea va fi reprezentată în justitie de persoana desemnată de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinată, până ce adunarea generală, convocată în acest scop, va alege altă persoană.

(7) Actiunea se va introduce la tribunalul în a cărui rază teritorială îsi are sediul societatea.

(8) Dacă au fost introduse mai multe actiuni în anulare, ele pot fi conexate.

(9) Cererea se va judeca în camera de consiliu.

(10) Hotărârea irevocabilă de anulare va fi mentionată în registrul comertului si publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. De la data publicării, ea este opozabilă tuturor actionarilor.

Art. 133. - (1) O dată cu intentarea actiunii în anulare, reclamantul poate cere instantei, pe cale de ordonantă presedintială, suspendarea executării hotărârii atacate.

(2) Presedintele, încuviintând suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cautiune.

(3) Împotriva ordonantei de suspendare se poate face recurs în termen de 5 zile de la pronuntare.

Art. 134. - (1) Actionarii care nu sunt de acord cu hotărârile luate de adunarea generală cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului sau la forma societătii au dreptul de a se retrage din societate si de a obtine de la societate contravaloarea actiunilor pe care le posedă, la valoarea medie determinată de către un expert autorizat, prin folosirea a cel putin două metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (EVS).

(2) Costurile generate de efectuarea expertizei se suportă de societatea în cauză.

(3) O dată cu declaratia de retragere, actionarii vor preda societătii actiunile pe care le posedă, dacă acestea au fost eliberate în conditiile art. 97.

(4) Ca urmare a retragerii actionarilor în conditiile prevăzute de alin. (1), actiunile acestora vor fi dobândite de societate, dispozitiile art. 103 alin. (7) fiind aplicabile.

Art. 135. - (1) Între sedintele adunărilor generale, cel mult de două ori în cursul unui exercitiu financiar, actionarii au dreptul de a se informa asupra gestiunii societătii, consultând documentele prevăzute în actul constitutiv, în conformitate cu art. 8 lit. i). Ei vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii legalizate de pe acestea. În urma consultării actionarii vor putea sesiza, în scris, consiliul de administratie, care va trebui să le răspundă tot în scris, în termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării.

(2) Dacă consiliul de administratie nu va răspunde în termenul stabilit la alin. (1), actionarii se vor putea adresa instantei competente, care va putea obliga societatea la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere.

Art. 136. - (1) Unul sau mai multi actionari, detinând cel putin 10% din actiunile reprezentând capitalul social, vor putea cere - individual sau împreună - instantei să desemneze unul sau mai multi experti, însărcinati să analizeze anumite operatiuni din gestiunea societătii si să întocmească un raport, care să le fie înmânat si, totodată, predat oficial cenzorilor societătii, spre a fi analizat si a se propune măsuri corespunzătoare.

(2) Onorariile expertilor vor fi suportate de societate, cu exceptia cazurilor în care sesizarea a fost făcută cu reacredin tă.

 

SECTIUNEA a III-a

Despre administratia societătii

 

Art. 137. - (1) Societatea pe actiuni este administrată de unul sau mai multi administratori, temporari si revocabili.

(2) Când sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie.

(3) Numirea si înlocuirea administratorilor se fac exclusiv de către adunarea generală.

(4) Primii administratori pot fi numiti prin actul constitutiv, însă termenul mandatului lor nu poate fi mai mare de 4 ani.

(5) Dacă nu s-a stabilit durata mandatului prin actul constitutiv, el este pentru 2 ani.

(6) Administratorii sunt reeligibili când prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

Art. 138. - Persoanele care, potrivit prezentei legi, nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori, directori sau reprezentanti ai societătii, iar dacă au fost alese, sunt decăzute din drepturi.

Art. 139. - (1) O persoană juridică poate fi numită sau aleasă administrator al unei societăti comerciale, în conditiile art. 138.

(2) Drepturile si obligatiile părtilor se stabilesc printr-un contract de administrare. În contract se va stipula, printre altele, că persoana juridică este obligată să-si desemneze un reprezentant permanent, persoană fizică. Acesta este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi responsabilitate civilă si penală ca si un administrator,persoană fizică, ce actionează în nume propriu, fără ca prin aceasta persoana juridică pe care o reprezintă să fie exonerată de răspundere sau să i se micsoreze răspunderea solidară.

(3) Când persoana juridică îsi revocă reprezentantul, ea are obligatia să numească, în acelasi timp, un înlocuitor.

Art. 140. - (1) Fiecare administrator va trebui să depună o garantie pentru administratia sa, prevăzută în actul constitutiv ori, în lipsa unei clauze în acesta, aprobată de adunarea generală a actionarilor. Garantia nu poate fi mai mică decât valoarea nominală a 10 actiuni sau decât dublul remuneratiei lunare.

(2) Dacă administratorul este actionar, garantia se poate constitui, la cererea acestuia, prin depunerea a 10 actiuni care, pe perioada mandatului, sunt inalienabile si se păstrează la societate.

(3) Garantia se va depune înainte de preluarea functiei de către administrator; ea poate fi depusă si de un tert.

(4) Dacă garantia nu va fi depusă înainte de data preluării functiei, administratorul este considerat demisionat.

(5) Garantia va fi depusă într-un cont bancar distinct, la dispozitia exclusivă a societătii, si va putea fi restituită administratorului numai după ce adunarea generală a aprobat situatia financiară a ultimului exercitiu financiar în care administratorul a îndeplinit această functie si i-a dat descărcare.

Art. 141. - Semnăturile administratorilor vor fi depuse la oficiul registrului comertului o dată cu prezentarea certificatului eliberat de cenzori, din care rezultă depunerea garantiei.

Art. 142. - (1) Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administratie este necesară prezenta a cel putin jumătate din numărul administratorilor, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare.

(2) Deciziile în consiliul de administratie se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenti.

(3) Dacă actul constitutiv nu dispune altfel, presedintele consiliului de administratie va avea votul decisiv în caz de paritate a voturilor.

(4) Dacă presedintele în functie al consiliului de administratie nu poate sau îi este interzis să participe la vot, ceilalti membri ai consiliului de administratie vor putea alege un presedinte de sedintă, având aceleasi drepturi ca presedintele în functie.

(5) În caz de paritate de voturi si dacă presedintele nu beneficiază de vot decisiv, propunerea supusă votului se consideră respinsă.

Art. 143. - (1) Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie, compus din membri alesi dintre administratori, fixându-le în acelasi timp si remuneratia.

(2) Presedintele consiliului de administratie poate fi si director general sau director, în care calitate conduce si comitetul de directie.

(3) Decizia consiliului de administratie privind suma necesară remunerării membrilor comitetului de directie va trebui să fie ratificată de adunarea generală, dacă depăseste prevederile actului constitutiv sau dacă acesta nu prevede nimic în această privintă.

(4) Deciziile comitetului de directie se iau cu majoritatea absolută a voturilor membrilor săi.

(5) Comitetul de directie este obligat să prezinte, la fiecare sedintă a consiliului de administratie, registrul său de deliberări.

(6) În comitetul de directie votul nu poate fi dat prin delegatie.

Art. 144. - (1) Numirea functionarilor societătii se face de către consiliul de administratie, dacă în actul constitutiv nu se prevede altfel.

(2) Consiliul de administratie poate oricând revoca persoanele numite în comitetul de directie.

Art. 145. - (1) Nimeni nu poate functiona în mai mult de trei consilii de administratie concomitent.

(2) Interdictia prevăzută la alin. (1) nu se referă la cazurile când cel ales în consiliul de administratie este proprietar a cel putin o pătrime din totalul actiunilor sau este administrator al unei societăti ce detine pătrimea arătată.

(3) Acela care nu va respecta dispozitia de mai sus va pierde de drept calitatea sa de administrator, obtinută prin depăsirea numărului legal, în ordinea cronologică a numirilor, si va fi condamnat, în folosul statului, la plata remuneratiei si a celorlalte beneficii ce i se cuvin, cât si la restituirea sumelor încasate.

(4) Actiunea împotriva administratorilor va putea fi exercitată de către orice actionar sau de Ministerul Finantelor Publice.

(5) Membrii comitetului de directie si directorii unei societăti pe actiuni nu vor putea fi, fără autorizarea consiliului de administratie, administratori, membri în comitetul de directie, cenzori sau asociati cu răspundere nelimitată, în alte societăti concurente sau având acelasi obiect, nici exercita acelasi comert sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocării si răspunderii pentru daune.

Art. 146. - Administratorii vor putea să încheie acte juridice prin care să dobândească, să înstrăineze, să închirieze, să schimbe sau să constituie în garantie bunuri aflate în patrimoniul societătii, a căror valoare depăseste jumătate din valoarea contabilă a activelor societătii la data încheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunării generale extraordinare a actionarilor, dată în conditiile prevăzute la art. 115.

Art. 147. - (1) Dobândirea de către o societate a unui bun de la un fondator sau actionar:

a) într-un interval de cel mult doi ani de la constituirea sau de la autorizarea începerii activitătii societătii; si

b) contra unei sume sau altor contravalori reprezentând cel putin o zecime din valoarea capitalului social subscris, va fi supusă aprobării prealabile a adunării generale extraordinare a actionarilor, precum si prevederilor art. 38 si 39, va fi mentionată în registrul comertului si va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si într-un ziar cu largă răspândire.

(2) Nu vor fi supuse acestor prevederi operatiunile de dobândire efectuate în cadrul activitătii curente a societătii, cele făcute din dispozitia unei autorităti administrative sau a unei instante judecătoresti si nici cele făcute în cadrul operatiunilor de bursă.

Art. 148. - (1) Administratorii sunt răspunzători de îndeplinirea tuturor obligatiilor, potrivit prevederilor art. 72 si 73.

(2) Comitetul de directie, toti administratorii răspund fată de societate pentru actele îndeplinite de directori sau de personalul încadrat, când dauna nu s-ar fi produs dacă ei ar fi exercitat supravegherea impusă de îndatoririle functiei lor.

(3) Comitetul de directie va trebui să înstiinteze consiliul de administratie de toate abaterile constatate în executarea obligatiei lui de supraveghere.

(4) Administratorii sunt solidar răspunzători cu predecesorii lor imediati dacă, având cunostintă de neregulile săvârsite de acestia, nu le comunică cenzorilor sau auditorilor financiari.

(5) În societătile care au mai multi administratori răspunderea pentru actele săvârsite sau pentru omisiuni nu se întinde si la administratorii care au făcut să se constate, în registrul deciziilor consiliului de administratie, împotrivirea lor si au încunostintat despre aceasta, în scris, pe cenzori si, după caz, pe auditorii financiari.

(6) Pentru deciziile luate în sedintele la care administratorul nu a asistat, el rămâne răspunzător dacă, în termen de o lună de când a luat cunostintă de acestea, nu a făcut împotrivirea în formele arătate la alineatele precedente.

Art. 149. - (1) Administratorul care are într-o anumită operatiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societătii trebuie să îi înstiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau pe auditorii financiari si să nu ia parte la nici o deliberare privitoare la această operatiune.

(2) Aceeasi obligatie o are administratorul în cazul în care, într-o anumită operatiune, stie că sunt interesate sotia, rudele sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv.

(3) Dacă prevederile actului constitutiv nu dispun altfel, interdictiile stabilite la alin. (1) si (2), referitoare la participarea la deliberarea si la votul administratorilor, nu sunt aplicabile în cazul în care obiectul votului îl constituie:

a) oferirea spre subscriere, către un administrator sau către persoanele mentionate la alin. (2), de actiuni sau obligatiuni ale societătii;

b) acordarea de către administrator sau de persoanele mentionate la alin. (2) a unui împrumut sau constituirea unei garantii în favoarea societătii.

(4) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) si (2) răspunde pentru daunele care au rezultat pentru societate.

Art. 150. - (1) Dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub rezerva dispozitiilor art. 149, sub sanctiunea nulitătii, administratorul va putea înstrăina, respectiv dobândi bunuri către sau de la societate având o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societătii, numai după obtinerea aprobării adunării generale extraordinare, în conditiile prevăzute la art. 112.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică si operatiunilor de închiriere sau leasing.

(3) Valoarea prevăzută la alin. (1) se va calcula prin raportare la situatia financiară aprobată pentru anul financiar precedent celui în care are loc operatiunea ori, după caz, la valoarea capitalului social subscris, dacă o asemenea situatie financiară nu a fost încă prezentată si aprobată.

(4) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si operatiunilor în care una dintre părti este sotul administratorului ori rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, dacă operatiunea este încheiată cu o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singură sau împreună, o cotă de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu exceptia cazului în care una dintre societătile comerciale respective este filiala celeilalte.

Art. 151. - (1) Consiliul de administratie se întruneste ori de câte ori este necesar.

(2) El trebuie să se întrunească cel putin o dată pe lună la sediul societătii, iar comitetul de directie, cel putin o dată pe săptămână.

(3) Convocările pentru întrunirile consiliului de administratie vor cuprinde locul unde se va tine sedinta si ordinea de zi, neputându-se lua nici o decizie asupra problemelor neprevăzute, decât în caz de urgentă si cu conditia ratificării în sedinta următoare de către membrii absenti.

(4) La întrunirile consiliului de administratie, directorii vor prezenta rapoarte scrise despre operatiunile pe care le-au executat, iar comitetul de directie va prezenta registrul deliberărilor sale.

(5) La sedintele consiliului de administratie vor fi convocati si cenzorii.

(6) La fiecare sedintă se va întocmi un proces-verbal, care va cuprinde ordinea deliberărilor, deciziile luate, numărul de voturi întrunite si opiniile separate.

Art. 152. - (1) Executarea operatiunilor societătii poate fi încredintată unuia sau mai multor directori executivi, functionari ai societătii.

(2) Directorii executivi nu vor putea fi membri în consiliul de administratie al societătii.

(3) Ei sunt răspunzători fată de societate si de terti, ca si administratorii, pentru neîndeplinirea îndatoririlor lor, conform dispozitiilor art. 148, chiar dacă ar exista o conventie contrară.

Art. 153. - (1) Vor putea fi acordate administratorilor si cenzorilor remuneratii si orice alte sume sau avantaje numai în baza unei hotărâri a adunării generale.

(2) Este interzisă creditarea de către societate a administratorilor sau a directorilor acesteia, prin intermediul unor operatiuni precum:

a) acordarea de împrumuturi administratorilor sau directorilor;

b) acordarea de avantaje financiare administratorilor sau directorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către societate cu acestia de operatiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executare de lucrări;

c) garantarea, directă sau indirectă, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor sau directorilor, concomitentă sau ulterioară acordării împrumutului;

d) garantarea, directă sau indirectă, în tot sau în parte, a executării de către administratori sau directori a oricăror alte obligatii personale ale acestora fată de terte persoane;

e) dobândirea cu titlu oneros sau plata, în tot sau în parte, a unei creante ce are drept obiect un împrumut acordat de o tertă persoană administratorilor sau directorilor ori o altă prestatie personală a acestora.

(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile si operatiunilor în care sunt interesati sotul, rudele sau afinii, până la gradul al patrulea inclusiv, ai administratorului sau ai directorului; de asemenea, dacă operatiunea priveste o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singură sau împreună cu una din persoanele sus-mentionate, o cotă de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris.

(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică:

a) în cazul operatiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară echivalentului în lei al sumei de 5.000 euro;

b) în cazul în care operatiunea este încheiată de societate în conditiile exercitării curente a activitătii sale, iar clauzele operatiunii nu sunt mai favorabile persoanelor mentionate la alin. (2) si (3) decât cele pe care, în mod obisnuit, societatea le practică fată de terte persoane.

Art. 154. - (1) Oricare actionar are dreptul să reclame cenzorilor faptele ce crede că trebuie cenzurate, iar acestia sunt obligati să le verifice si, dacă le găsesc reale, să le aibă în vedere la întocmirea raportului către adunarea generală.

(2) Dacă reclamatia este făcută de actionari ce reprezintă cel putin o pătrime din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati să prezinte observatiile si propunerile lor asupra faptelor reclamate.

(3) Dacă cenzorii socotesc întemeiată si urgentă reclamatia actionarilor reprezentând o pătrime din capitalul social, sunt obligati să convoace imediat adunarea generală. În caz contrar, ei trebuie să refere la prima adunare. Adunarea trebuie să ia o hotărâre asupra celor reclamate.

(4) A patra parte din capitalul social se dovedeste prin depunerea actiunilor la bănci din România ori la unităti ale acestora, respectiv prin blocarea actiunilor în cont în cazul actiunilor emise în formă dematerializată.

(5) Actiunile vor rămâne depuse, respectiv blocate, până după întrunirea adunării generale extraordinare si dovada depunerii, respectiv a blocărilor, va legitima participarea actionarilor la această adunare.

Art. 155. - (1) Actiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari si directorilor apartine adunării generale, care va decide cu majoritatea prevăzută la art. 112.

(2) Hotărârea va putea fi luată chiar dacă problema răspunderii acestora nu figurează în ordinea de zi.

(3) Adunarea desemnează cu aceeasi majoritate persoana însărcinată să exercite actiunea în justitie.

(4) Dacă adunarea decide să pornească actiune în răspundere contra administratorilor, mandatul acestora încetează de drept si adunarea va proceda la înlocuirea lor.

(5) Dacă actiunea se porneste împotriva directorilor, acestia sunt suspendati de drept din functie până la rămânerea irevocabilă a sentintei.

Art. 156. - (1) În caz de vacantă a unuia sau mai multor administratori, ceilalti administratori, împreună cu cenzorii si deliberând în prezenta a două treimi si cu majoritatea absolută, procedează, dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel, la numirea unui administrator provizoriu până la convocarea adunării generale.

(2) Când este un singur administrator si acesta vrea să se retragă, adunarea generală va trebui să fie convocată.

În caz de deces sau de împiedicare fizică a acestuia, numirea provizorie se va face de către cenzori, însă adunarea generală va fi convocată de urgentă pentru numirea definitivă a administratorului.

Art. 157. - În cazul în care administratorul sau directorii încheie acte juridice care prejudiciază societatea, iar societatea, din cauza pozitiei detinute de acestia, nu actionează în vederea recuperării prejudiciului, oricare dintre actionarii minoritari are dreptul să introducă actiune în numele societătii, în scopul recuperării prejudiciului respectiv.

Art. 158. - (1) Dacă administratorii constată că, în urma unor pierderi, activul net, determinat ca diferentă între totalul activelor si datoriile societătii, reprezintă mai putin de jumătate din valoarea capitalului social, vor convoca adunarea generală extraordinară, pentru a hotărî reîntregirea capitalului, reducerea lui la valoarea rămasă sau dizolvarea societătii.

(2) Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea extraordinară să fie convocată si la o pierdere mai mică.

(3) În cazul când nici în a doua convocare nu s-a întrunit cvorumul prevăzut la art. 115, administratorii vor cere instantei din raza teritorială în care se află sediul societătii numirea unui expert, care va verifica pierderea din capitalul social. Instanta, pe baza expertizei, constatând pierderea prevăzută la alin. (1) sau (2), va da o încheiere, autorizând administratorii să convoace adunarea generală, care va putea să hotărască limitarea capitalului la suma rămasă sau dizolvarea societătii, cu orice număr de actionari prezenti.

 

SECTIUNEA a IV-a

Auditul financiar, auditul intern si cenzorii

 

Art. 159. - (1) Societatea pe actiuni va avea trei cenzori si tot atâtia supleanti, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. În toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar.

(2) Cenzorii se aleg la început de adunarea constitutivă. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.

(3) Cenzorii trebuie să-si exercite personal mandatul lor.

(4) Cel putin unul dintre ei trebuie să fie contabil autorizat în conditiile legii sau expert contabil.

(5) Cenzorii sunt obligati să depună, în termenul prevăzut la art. 140 alin. (3), a treia parte din garantia cerută pentru administratori. Sunt exceptati de la această obligatie cenzorii experti contabili sau contabili autorizati, dacă fac dovada încheierii asigurării de răspundere civilă profesională.

Art. 160. - (1) Situatiile financiare ale societătilor comerciale, care intră sub incidenta reglementărilor contabile armonizate cu directivele europene si standardele internationale de contabilitate, vor fi auditate de către auditori financiari - persoane fizice sau persoane juridice -, în conditiile prevăzute de lege.

(2) Societătile comerciale, ale căror situatii financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România în acest scop.

(3) La societătile comerciale ale căror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, adunarea generală ordinară a actionarilor va hotărî contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, după caz.

Art. 161. - (1) Cenzorii pot fi actionari, cu exceptia cenzorului expert contabil sau contabil autorizat, care poate fi tert ce exercită profesia individual ori în forme asociative.

(2) Nu pot fi cenzori, iar dacă au fost alesi, decad din mandatul lor:

a) rudele sau afinii până la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;

b) persoanele care primesc sub orice formă, pentru alte functii decât aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai căror angajatori sunt în raporturi contractuale sau se află în concurentă cu aceasta;

c) persoanele cărora le este interzisă functia de administrator conform prevederilor art. 138.

d) persoanele care, pe durata exercitării atributiilor conferite de această calitate, au atributii de control în cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice, cu exceptia situatiilor prevăzute expres de lege.

(3) Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixă, determinată prin actul constitutiv sau de adunarea generală care i-a numit.

Art. 162. - (1) În caz de deces, împiedicare fizică sau legală, încetare sau renuntare la mandat a unui cenzor, supleantul cel mai în vârstă îl înlocuieste.

(2) Dacă, în acest mod, numărul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii rămasi numesc alte persoane în locurile vacante, până la întrunirea celei mai apropiate adunări generale.

(3) În cazul în care nu mai rămâne în functie nici un cenzor, administratorii vor convoca de urgentă adunarea generală, care va proceda la numirea altor cenzori.

Art. 163. - (1) Cenzorii sunt obligati să supravegheze gestiunea societătii, să verifice dacă situatiile financiare sunt legal întocmite si în concordantă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt tinute regulat si dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea si prezentarea situatiilor financiare.

(2) Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunării generale un raport amănuntit.

(3) Adunarea generală poate aproba situatiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însotite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari.

(4) Cenzorii sunt obligati, de asemenea:

a) să facă, în fiecare lună si pe neasteptate, inspectii casei si să verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societătii sau au fost primite în gaj, cautiune ori depozit;

b) să convoace adunarea ordinară sau extraordinară, când n-a fost convocată de administratori;

c) să ia parte la adunările ordinare si extraordinare, putând face să se insereze în ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare;

d) să constate regulata depunere a garantiei din partea administratorilor;

e) să vegheze ca dispozitiile legii si ale actului constitutiv să fie îndeplinite de administratori si lichidatori.

(5) Cenzorii vor aduce la cunostintă administratorilor neregulile în administratie si încălcările dispozitiilor legale si ale prevederilor actului constitutiv pe care le constată, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostintă adunării generale.

Art. 164. - (1) Cenzorii au dreptul să obtină în fiecare lună de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor.

(2) Cenzorii iau parte la adunările administratorilor, fără drept de vot.

(3) Este interzis cenzorilor să comunice actionarilor în particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societătii, constatate cu ocazia exercitării mandatului lor.

Art. 165. - (1) Pentru îndeplinirea obligatiei prevăzute la art. 163 alin. (2), cenzorii vor delibera împreună; ei însă vor putea face, în caz de neîntelegere, rapoarte separate, care vor trebui să fie prezentate adunării generale.

(2) Pentru celelalte obligatii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat.

(3) Cenzorii vor trece într-un registru special deliberările lor, precum si constatările făcute în exercitiul mandatului lor.

Art. 166. - (1) Întinderea si efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.

(2) Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generală, cu votul cerut la adunările extraordinare.

(3) Dispozitiile art. 73, 145 si 155 se aplică si cenzorilor.

 

SECTIUNEA a V-a

Despre emiterea de obligatiuni

 

Art. 167. - (1) Valoarea nominală a unei obligatiuni nu poate fi mai mică de 25.000 lei.

(2) Obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie să fie de o valoare egală si acordă posesorilor lor drepturi egale.

(3) Obligatiunile pot fi emise în formă materială, pe suport hârtie, sau în formă dematerializată, prin înscriere în cont.

Art. 168. - Pentru a proceda la emiterea de obligatiuni prin ofertă publică, definită ca atare prin Legea nr. 52/1994*) privind valorile mobiliare si bursele de valori, administratorii vor publica un prospect de emisiune, care va cuprinde:

a) denumirea, obiectul de activitate, sediul si durata societătii;

b) capitalul social si rezervele;

c) data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a încheierii de înmatriculare si modificările ce s-au adus actului constitutiv;

d) situatia patrimoniului social după ultimul bilant contabil aprobat;

e) categoriile de actiuni emise de societate;

f) suma totală a obligatiunilor care au fost emise anterior si a celor care urmează a fi emise, modul de rambursare, valoarea nominală a obligatiunilor, dobânda lor, indicarea dacă sunt nominative sau la purtător, precum si indicarea dacă sunt convertibile dintr-o categorie în alta, ori în actiuni;

g) sarcinile ce grevează imobilele societătii;

h) data la care a fost publicată hotărârea adunării generale extraordinare care a aprobat emiterea de obligatiuni.

Art. 169. - În cazul în care obligatiunile fac obiectul unei oferte publice definite ca atare de Legea nr. 52/1994*), emiterea si tranzactionarea lor sunt supuse acelei legi.

Art. 170. - (1) Subscriptia obligatiunilor va fi făcută pe exemplarele prospectului de emisiune.

(2) Valoarea obligatiunilor subscrise trebuie să fie integral vărsată.

(3) Titlurile obligatiunilor trebuie să cuprindă datele arătate la art. 168, numărul de ordine si tabloul plătilor în capital si dobânzi.

(4) Titlurile vor fi semnate în conformitate cu dispozitiile art. 93 alin. (4).

(5) Valoarea nominală a obligatiunilor convertibile în actiuni va trebui să fie egală cu cea a actiunilor.

Art. 171. - (1) Detinătorii de obligatiuni se pot întruni în adunare generală, pentru a delibera asupra intereselor lor.

(2) Adunarea va fi convocată pe cheltuiala societătii care a emis obligatiunile, la cererea unui număr de detinători care să reprezinte a patra parte din titlurile emise si nerambursate sau, după numirea reprezentantilor detinătorilor de obligatiuni, la cererea acestora.

(3) Dispozitiile prevăzute pentru adunarea ordinară a actionarilor se aplică si adunării detinătorilor de obligatiuni, în ce priveste formele, conditiile, termenele convocării, depunerea titlurilor si votarea.

(4) Societatea emitentă nu poate participa la deliberările adunării detinătorilor de obligatiuni, în baza obligatiunilor pecare le posedă.

(5) Detinătorii de obligatiuni vor putea fi reprezentati prin mandatari, altii decât administratorii, cenzorii sau functionarii societătii.

Art. 172. - (1) Adunarea detinătorilor de obligatiuni legal constituită poate:

a) să numească un reprezentant al detinătorilor de obligatiuni si unul sau mai multi supleanti, cu dreptul de a-i reprezenta fată de societate si în justitie, fixându-le remuneratia; acestia nu pot lua parte la administrarea societătii, dar vor putea asista la adunările sale generale;

b) să îndeplinească toate actele de supraveghere si de apărare a intereselor lor comune sau să autorizeze un reprezentant cu îndeplinirea lor;

c) să constituie un fond, care va putea fi luat din dobânzile cuvenite detinătorilor de obligatiuni, pentru a face fată cheltuielilor necesare apărării drepturilor lor, stabilind, în acelasi timp, regulile pentru gestiunea acestui fond;

d) să se opună la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor împrumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere drepturilor detinătorilor de obligatiuni;

e) să se pronunte asupra emiterii de noi obligatiuni.

(2) Hotărârile adunării vor fi aduse la cunostintă societătii, în termen de cel mult 3 zile de la adoptarea lor.

Art. 173. - Pentru validitatea deliberărilor prevăzute la art. 172 alin. (1) lit. a), b) si c) hotărârea se ia cu o majoritate reprezentând cel putin o treime din titlurile emise si nerambursate; în celelalte cazuri este necesară prezenta în adunare a detinătorilor reprezentând cel putin două treimi din titlurile nerambursate si votul favorabil a cel putin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare.

Art. 174. - (1) Hotărârile luate de adunarea detinătorilor de obligatiuni sunt obligatorii si pentru detinătorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

(2) Hotărârile adunării detinătorilor de obligatiuni pot fi atacate în justitie de către detinătorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra si au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al sedintei, în termenul si cu efectele arătate în art. 132 si 133.

*) Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori a fost abrogată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/2002, aceasta fiind, de asemenea, abrogată prin Legea nr. 297/2004.

 

Art. 175. - Actiunea în justitie a detinătorului de obligatiuni împotriva societătii nu este admisibilă dacă are acelasi obiect cu al actiunii intentate de reprezentantul detinătorilor de obligatiuni sau este contrară unei hotărâri a adunării detinătorilor de obligatiuni.

Art. 176. - (1) Obligatiunile se rambursează de societatea emitentă la scadentă.

(2) Înainte de scadentă, obligatiunile din aceeasi emisiune si cu aceeasi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorti, la o sumă superioară valorii lor nominale, stabilită de societate si anuntată public cu cel putin 15 zile înainte de data tragerii la sorti.

(3) Obligatiunile convertibile pot fi preschimbate în actiuni ale societătii emitente, în conditiile stabilite în prospectul de ofertă publică.

 

SECTIUNEA a VI-a

Despre registrele societătii si despre situatiile financiare anuale

 

Art. 177. - (1) În afară de evidentele prevăzute de lege, societătile pe actiuni trebuie să tină:

a) un registru al actionarilor care să arate, după caz, numele si prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si vărsămintele făcute în contul actiunilor. Evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinută public, tranzactionate pe o piată reglementată, va fi tinută de o societate de registru autorizată de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare, conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/2002*);

b) un registru al sedintelor si deliberărilor adunărilor generale;

c) un registru al sedintelor si deliberărilor consiliului de administratie;

d) un registru al sedintelor si deliberărilor comitetului de directie;

e) un registru al deliberărilor si constatărilor făcute de cenzori în exercitarea mandatului lor;

f) un registru al obligatiunilor, care să arate totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate, precum si numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, când ele sunt nominative. Evidenta obligatiunilor emise în formă dematerializată si tranzactionate pe o piată organizată va fi tinută conform Legii nr. 52/1994**).

*) A se vedea nota de la art. 35.

**) A se vedea nota de la art. 168.

 

(2) Registrele prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) si f) vor fi tinute prin grija consiliului de administratie, cel prevăzut la lit. d), prin grija comitetului de directie, iar cel prevăzut la lit. e), prin grija cenzorilor.

Art. 178. - (1) Administratorii sau, după caz, societătile de registru independent au obligatia să pună la dispozitia actionarilor si a oricăror alti solicitanti registrele prevăzute la art. 177 alin. (1) lit. a) si să elibereze, la cerere, pe cheltuiala acestora, extrase de pe ele.

(2) De asemenea, sunt obligati să pună la dispozitia actionarilor si a detinătorilor de obligatiuni, în aceleasi conditii, registrele prevăzute la art. 177 alin. (1) lit. b) si f).

Art. 179. - Registrul actionarilor si registrul obligatiunilor se pot tine manual sau în sistem computerizat.

Art. 180. - (1) Societatea comercială poate contracta cu o societate de registru independent privat tinerea registrului actionarilor în sistem computerizat si efectuarea înregistrărilor si a altor operatiuni legate de acest registru.

(2) Dispozitiile alineatului precedent sunt aplicabile, în mod corespunzător, si în ceea ce priveste registrul obligatiunilor.

(3) Tinerea registrului actionarilor si/sau a registrului obligatiunilor de către o societate de registru independent autorizat este obligatorie în cazurile prevăzute de lege.

(4) În cazul în care registrul actionarilor este tinut de către o societate de registru independent autorizată, este obligatorie mentionarea în registrul comertului a firmei si a sediului acesteia, precum si a oricăror modificări intervenite cu privire la aceste elemente de identificare.

Art. 181. - Administratorii trebuie să prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari, cu cel putin o lună înainte de ziua stabilită pentru sedinta adunării generale, situatia financiară anuală pentru exercitiul financiar precedent, însotită de raportul lor si de documentele justificative.

Art. 182. - (1) Situatiile financiare anuale se vor întocmi în conditiile prevăzute de lege.

(2) Situatiile financiare anuale ale societătilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii.

Art. 183. - (1) Din profitul societătii se va prelua, în fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.

(2) Dacă fondul de rezervă, după constituire, s-a micsorat din orice cauză, va fi completat, cu respectarea prevederilor alin. (1).

(3) De asemenea, se include în fondul de rezervă, chiar dacă acesta a atins suma prevăzută la alin. (1), excedentul obtinut prin vânzarea actiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală, dacă acest excedent nu este întrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor.

(4) Fondatorii vor participa la profit, dacă acest lucru este prevăzut în actul constitutiv ori, în lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generală extraordinară.

(5) În toate cazurile, conditiile participării se vor stabili de adunarea generală, pentru fiecare exercitiu financiar.

Art. 184. - (1) Situatiile financiare anuale, împreună cu rapoartele administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilor financiari vor rămâne depuse la sediul societătii si la cel al sucursalelor, în cele 15 zile care preced întrunirea adunării generale, pentru a fi consultate de actionari.

(2) Actionarii vor putea cere consiliului de administratie, pe cheltuiala lor, copii de pe situatiile financiare anuale si de pe celelalte rapoarte prevăzute la alin. (1).

Art. 185. - (1) Administratorii sunt obligati ca, în termen de 15 zile de la data adunării generale, să depună o copie de pe situatiile financiare anuale, însotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul-verbal al adunării generale la oficiul registrului comertului, precum si la Ministerul Finantelor Publice, în conditiile prevăzute de Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) Un anunt prin care se confirmă depunerea acestor acte va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala societătii si prin grija oficiului registrului comertului, pentru societătile comerciale care au o cifră anuală de afaceri de peste 100 miliarde lei.

Art. 186. - Aprobarea situatiilor financiare anuale de către adunarea generală nu împiedică exercitarea actiunii în răspundere împotriva administratorilor, directorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari.

 

CAPITOLUL V

Societătile în comandită pe actiuni

 

Art. 187. - Societatea în comandită pe actiuni este reglementată de dispozitiile referitoare la societătile pe actiuni, cu exceptia dispozitiilor prezentului capitol.

Art. 188. - (1) Administrarea societătii este încredintată unuia sau mai multor asociati comanditati.

(2) Asociatilor comanditati li se vor aplica dispozitiile prevăzute la art. 80-83, iar asociatilor comanditari cele din art. 89 si 90.

Art. 189. - (1) În societatea în comandită pe actiuni, administratorii vor putea fi revocati de adunarea generală a actionarilor, printr-o hotărâre luată cu majoritatea stabilită pentru adunările extraordinare.

(2) Adunarea generală, cu aceeasi majoritate si cu respectarea art. 138, alege altă persoană în locul administratorului revocat, decedat sau care a încetat exercitarea mandatului său.

(3) Numirea trebuie aprobată si de ceilalti administratori, dacă sunt mai multi.

(4) Noul administrator devine asociat comanditat.

(5) Administratorul revocat rămâne răspunzător nelimitat fată de terti pentru obligatiile pe care le-a contractat în timpul administratiei sale, putând însă exercita actiune în regres împotriva societătii.

Art. 190. - Asociatii comanditati, care sunt administratori, nu pot lua parte la deliberările adunărilor generale pentru alegerea cenzorilor, chiar dacă posedă actiuni ale societătii.

 

CAPITOLUL VI

Societătile cu răspundere limitată

 

Art. 191. - (1) Hotărârile asociatilor se iau în adunarea generală.

(2) Prin actul constitutiv se va putea stabili că votarea se poate face si prin corespondentă.

Art. 192. - (1) Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociatilor si a părtilor sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel.

(2) Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel.

Art. 193. - (1) Fiecare parte socială dă dreptul la un vot.

(2) Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunărilor asociatilor referitoare la aporturile sale în natură sau la actele juridice încheiate între ele si societate.

(3) Dacă adunarea legal constituită nu poate lua o hotărâre valabilă din cauza neîntrunirii majoritătii cerute, adunarea convocată din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numărul de asociati si partea din capitalul social reprezentată de asociatii prezenti.

Art. 194. - (1) Adunarea asociatilor are următoarele obligatii principale:

a) să aprobe situatia financiară anuală si să stabilească repartizarea profitului net;

b) să îi desemneze pe administratori si cenzori, să îi revoce si să le dea descărcare de activitatea lor, precum si să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;

c) să decidă urmărirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societătii, desemnând si persoana însărcinată să o exercite;

d) să modifice actul constitutiv.

(2) În acest din urmă caz, dacă în actul constitutiv se prevede dreptul de retragere a asociatului pentru că nu este de acord cu modificările aduse acestuia, se aplică dispozitiile art. 224 si 225.

Art. 195. - (1) Administratorii sunt obligati să convoace adunarea asociatilor la sediul social, cel putin o dată pe an sau de câte ori este necesar.

(2) Un asociat sau un număr de asociati, ce reprezintă cel putin o pătrime din capitalul social, va putea cere convocarea adunării generale, arătând scopul acestei convocări.

(3) Convocarea adunării se va face în forma prevăzută în actul constitutiv, iar în lipsa unei dispozitii speciale, prin scrisoare recomandată, cu cel putin 10 zile înainte de ziua fixată pentru tinerea acesteia, arătându-se ordinea de zi.

Art. 196. - Dispozitiile prevăzute pentru societătile pe actiuni, în ce priveste dreptul de a ataca hotărârile adunării generale, se aplică si societătilor cu răspundere limitată, termenul de 15 zile prevăzut la art. 132 alin. (2) urmând să curgă de la data la care asociatul a luat cunostintă de hotărârea adunării generale pe care o atacă.

Art. 197. - (1) Societatea este administrată de unul sau mai multi administratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generală.

(2) Administratorii nu pot primi, fără autorizarea adunării asociatilor, mandatul de administrator în alte societăti concurente sau având acelasi obiect de activitate, nici să facă acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sanctiunea revocării si răspunderii pentru daune.

(3) Dispozitiile art. 75, 76, 77 alin. (1) si 79 se aplică si societătilor cu răspundere limitată.

Art. 198. - (1) Societatea trebuie să tină, prin grija administratorilor, un registru al asociatilor, în care se vor înscrie, după caz, numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecărui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul părtilor sociale sau orice altă modificare privitoare la acestea.

(2) Administratorii răspund personal si solidar pentru orice daună pricinuită prin nerespectarea prevederilor de la alin. (1).

(3) Registrul poate fi cercetat de asociati si creditori.

Art. 199. - (1) Dispozitiile art. 160 alin. (1) si (2) se vor aplica în mod corespunzător.

(2) La societătile comerciale care nu se încadrează în prevederile art. 160 alin. (1), adunarea asociatilor poate numi unul sau mai multi cenzori.

(3) Dacă numărul asociatilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie.

(4) Dispozitiile prevăzute pentru cenzorii societătilor pe actiuni se aplică si cenzorilor din societătile cu răspundere limitată.

(5) În lipsă de cenzori, fiecare dintre asociati, care nu este administrator al societătii, va exercita dreptul de control pe care asociatii îl au în societătile în nume colectiv.

Art. 200. - Societatea cu răspundere limitată nu poate emite obligatiuni.

Art. 201. - (1) Situatiile financiare vor fi întocmite după normele prevăzute pentru societatea pe actiuni. După aprobarea de către adunarea generală a asociatilor, ele vor fi depuse de administratori la directiile generale ale finantelor publice competente, în termenele prevăzute de lege. Un exemplar al situatiei financiare anuale va fi depus la oficiul registrului comertului. Acesta va face anuntul prevăzut la art. 185 alin. (2).

(2) Dispozitiile prevăzute pentru fondurile de rezervă la societatea pe actiuni, ca si acelea privitoare la reducerea capitalului social, se aplică si societătilor cu răspundere limitată.

Art. 202. - (1) Părtile sociale pot fi transmise între asociati.

(2) Transmiterea către persoane din afara societătii este permisă numai dacă a fost aprobată de asociati reprezentând cel putin trei pătrimi din capitalul social.

(3) În cazul dobândirii unei părti sociale prin succesiune, prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel; în acest din urmă caz, societatea este obligată la plata părtii sociale către succesori, conform ultimului bilant contabil aprobat.

(4) În cazul în care s-ar depăsi maximul legal de asociati din cauza numărului succesorilor, acestia vor fi obligati să desemneze un număr de titulari ce nu va depăsi maximul legal.

Art. 203. - (1) Transmiterea părtilor sociale trebuie înscrisă în registrul comertului si în registrul de asociati al societătii.

(2) Transmiterea are efect fată de terti numai din momentul înscrierii ei în registrul comertului.

 

TITLUL IV

Modificarea actului constitutiv

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 204. - (1) Actul constitutiv poate fi modificat prin hotărârea adunării generale adoptată în conditiile legii sau printr-un act aditional la actul constitutiv sau prin hotărârea instantei judecătoresti, în conditiile art. 223 alin. (3) si art. 226 alin. (2).

(2) Forma autentică a actului modificator adoptat de asociati este obligatorie atunci când are ca obiect:

a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport în natură a unui teren;

b) modificarea formei juridice a societătii într-o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;

c) majorarea capitalului social prin subscriptie publică.

(3) Dispozitiile art. 17 se aplică si în cazul schimbării denumirii ori în cel al continuării societătii cu răspundere limitată cu asociat unic.

(4) Actul modificator, cuprinzând trimiterile la textele modificate ale actului constitutiv, se înregistrează în registrul comertului pe baza încheierii judecătorului delegat, cu exceptia cazului prevăzut de art. 223 alin. (3) si art. 226 alin. (2), când înregistrarea se va face pe baza hotărârii irevocabile de excludere.

(5) După înregistrarea în registrul comertului, actul modificator se trimite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în partea a IV-a, de către registrul comertului, pe cheltuiala societătii.

(6) Actul modificator al actului constitutiv al unei societăti în nume colectiv sau în comandită simplă, în formă autentică, se depune la oficiul registrului comertului si se mentionează în acest registru, fără a fi obligatorie publicarea lui în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(7) Dacă se aduc mai multe modificări actului constitutiv, fie concomitent, fie succesiv, acesta va fi actualizat cu toate modificările la zi si, în această formă, va fi depus la oficiul registrului comertului.

(8) În forma actualizată potrivit alineatului precedent, se pot omite numele sau denumirea si celelalte date de identificare ale fondatorilor si ale primilor membri ai organelor societătii.

(9) Omisiunea este permisă numai dacă au trecut cel putin 5 ani de la data înmatriculării societătii si numai dacă actul constitutiv nu prevede altfel.

Art. 205. - Schimbarea formei societătii, prelungirea duratei ei sau alte modificări ale actului constitutiv al societătii nu atrag crearea unei persoane juridice noi.

Art. 206. - (1) Creditorii particulari ai asociatilor dintr-o societate în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată pot face opozitie, în conditiile art. 62, împotriva hotărârii adunării asociatilor de prelungire a duratei societătii peste termenul fixat initial, dacă au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotărârii.

(2) Când opozitia a fost admisă, asociatii trebuie să decidă, în termen de o lună de la data la care hotărârea a devenit irevocabilă, dacă înteleg să renunte la prelungire sau să excludă din societate pe asociatul debitor al oponentului.

(3) În acest din urmă caz, drepturile cuvenite asociatului debitor vor fi calculate pe baza ultimului bilant contabil aprobat.

 

CAPITOLUL II

Reducerea sau majorarea capitalului social

 

Art. 207. - (1) Capitalul social poate fi redus prin:

a) micsorarea numărului de actiuni sau părti sociale;

b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a părtilor sociale;

c) dobândirea propriilor actiuni, urmată de anularea lor.

(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci când reducerea nu este motivată de pierderi, prin:

a) scutirea totală sau partială a asociatilor de vărsămintele datorate;

b) restituirea către actionari a unei cote-părti din aporturi, proportională cu reducerea capitalului social si calculată egal pentru fiecare actiune sau parte socială;

c) alte procedee prevăzute de lege.

Art. 208. - (1) Reducerea capitalului social va putea fi făcută numai după trecerea a două luni din ziua în care hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(2) Hotărârea va trebui să respecte minimul de capital social, atunci când legea îl fixează, să arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.

(3) Orice creditor al societătii, a cărui creantă este constatată printr-un titlu anterior publicării hotărârii, poate face opozitie în conditiile art. 62.

(4) Creditorii chirografari ale căror creante sunt constatate prin titluri anterioare publicării hotărârii pot să obtină, pe calea opozitiei, exigibilitatea anticipată a creantelor lor la data expirării termenului de două luni prevăzut de alin. (1), în afară de cazul în care societatea a oferit garantii reale sau personale acceptate de creditori.

Art. 209. - Când societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri făcute actionarilor din sumele rambursate în contul actiunilor, decât în proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.

Art. 210. - (1) Capitalul social se poate mări prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar si/sau în natură.

(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin încorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societătii cu actiuni ale acesteia.

(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse în rezerve, fără a majora capitalul social.

(4) Mărirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotărâtă numai cu votul tuturor actionarilor, în afară de cazul când este realizată prin încorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.

Art. 211. - Hotărârea adunării generale extraordinare pentru majorarea capitalului social se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, acordându-se pentru exercitiul dreptului de preferintă un termen de cel putin o lună, cu începere din ziua publicării.

Art. 212. - (1) Societatea pe actiuni îsi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevăzute pentru constituirea societătii.

(2) În caz de subscriptie publică, prospectul de emisiune, purtând semnăturile autentice a doi dintre administratori, va fi depus la registrul comertului pentru îndeplinirea formalitătilor prevăzute la art. 18 si va cuprinde:

a) data si numărul înmatriculării societătii în registrul comertului;

b) denumirea si sediul societătii;

c) capitalul social subscris si vărsat;

d) numele si prenumele administratorilor, cenzorilor si domiciliul lor;

e) ultima situatie financiară aprobată, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;

f) dividendele plătite în ultimii 5 ani sau de la constituire, dacă, de la această dată, au trecut mai putin de 5 ani;

g) obligatiunile emise de societate;

h) hotărârea adunării generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totală a acestora, numărul si valoarea lor nominală, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decât în numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plăti dividendele.

(3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile arătate, dacă nu a exercitat în nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.

Art. 213. - Majorarea capitalului social al unei societăti prin ofertă publică de valori mobiliare, definită ca atare prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/2002*), este supusă acelui act normativ.

Art. 214. - În caz de majorare a capitalului social, prin ofertă publică, administratorii sunt solidar răspunzători de exactitatea celor arătate în prospectul de emisiune, în publicatiile făcute de societate sau în cererile adresate oficiului registrului comertului, în vederea majorării capitalului social.

Art. 215. - (1) Dacă majorarea capitalului social se face prin aporturi în natură, adunarea generală extraordinară, care a hotărât aceasta, va numi unul sau mai multi experti pentru evaluarea acestor aporturi.

(2) Aporturi în creante nu sunt admise.

(3) După depunerea raportului de expertiză, adunarea generală extraordinară convocată din nou, având în vedere concluziile expertilor, poate hotărî majorarea capitalului social.

(4) Hotărârea adunării generale trebuie să cuprindă descrierea aporturilor în natură, numele persoanelor ce le efectuează si numărul actiunilor ce se vor emite în schimb.

Art. 216. - (1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, în primul rând actionarilor existenti, proportional cu numărul actiunilor pe care le posedă, acestia putându-si exercita dreptul de preferintă numai în interiorul termenului hotărât deadunarea generală, dacă actul constitutiv nu prevede alt termen. După expirarea acestui termen, actiunile vor  putea fi oferite spre subscriere publicului.

(2) Operatiunea de majorare a capitalului social efectuată fără acordarea dreptului de preferintă către actionarii existenti, prevăzută la alin. (1), este lovită de nulitate absolută.

Art. 217. - (1) Adunarea generală va putea, pentru motive temeinice, să ridice actionarilor dreptul de subscriere a noilor actiuni, în total sau în parte.

(2) Convocarea va trebui să cuprindă, în acest caz, motivele majorării capitalului social, persoanele cărora urmează a li se atribui noile actiuni, numărul de actiuni atribuit fiecăreia dintre ele, valoarea de emisiune a actiunilor si bazele fixării acesteia.

(3) Pentru luarea hotărârii este necesară prezenta a trei pătrimi din numărul titularilor capitalului social si votul unui număr de actionari care să reprezinte cel putin jumătate din capitalul social.

Art. 218. - Dreptul de preferintă încetează, dacă noile actiuni reprezintă aporturi în natură.

Art. 219. - Hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social are efect numai în măsura în care a fost dusă la îndeplinire în termen de un an de la data sa.

Art. 220. - (1) Actiunile emise în schimbul aporturilor în numerar vor trebui plătite, la data subscrierii, în proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominală si, integral, în termen de cel mult 3 ani de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a hotărârii adunării generale.

(2) În acelasi termen vor trebui plătite actiunile emise în schimbul aporturilor în natură.

(3) Când s-a prevăzut o primă de emisiune, aceasta trebuie integral plătită la data subscrierii.

(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 rămân aplicabile.

*) A se vedea nota de la art. 35.

 

Art. 221. - Societatea cu răspundere limitată îsi va majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor privitoare la constituirea acestei societăti.

 

TITLUL V

Excluderea si retragerea asociatilor

 

Art. 222. - (1) Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată:

a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;

c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;

d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societătii sau se serveste de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.

(2) Dispozitiile acestui articol se aplică si comanditatilor în societatea în comandită pe actiuni.

Art. 223. - (1) Excluderea se pronuntă prin hotărâre judecătorească la cererea societătii sau a oricărui asociat.

(2) Când excluderea se cere de către un asociat, se vor cita societatea si asociatul pârât.

(3) Ca urmare a excluderii, instanta judecătorească va dispune, prin aceeasi hotărâre, si cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalti asociati.

(4) Hotărârea irevocabilă de excludere se va depune, în termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii se va publica la cererea societătii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Art. 224. - (1) Asociatul exclus răspunde de pierderi si are dreptul la beneficii până în ziua excluderii sale, însă nu va putea cere lichidarea lor până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.

(2) Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportională din patrimoniul social, ci numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia.

Art. 225. - (1) Asociatul exclus rămâne obligat fată de terti pentru operatiunile făcute de societate, până în ziua rămânerii definitive a hotărârii de excludere.

(2) Dacă, în momentul excluderii, sunt operatiuni în curs de executare, asociatul este obligat să suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea acelor operatiuni.

Art. 226. - (1) Asociatul în societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau în societatea cu răspundere limitată se poate retrage din societate:

a) în cazurile prevăzute în actul constitutiv;

b) cu acordul tuturor celorlalti asociati;

c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.

(2) În situatia prevăzută la alin. (1) lit. c), instanta judecătorească va dispune, prin aceeasi hotărâre, si cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalti asociati.

(3) Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru părtile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, în caz de neîntelegere, de tribunal.

 

TITLUL VI

Dizolvarea, fuziunea si divizarea societătilor

comerciale

CAPITOLUL I

Dizolvarea societătilor

 

Art. 227. - (1) Societatea se dizolvă prin:

a) trecerea timpului stabilit pentru durata societătii;

b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societătii sau realizarea acestuia;

c) declararea nulitătii societătii;

d) hotărârea adunării generale;

e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neîntelegerile grave dintre asociati, care împiedică functionarea societătii;

f) falimentul societătii;

g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societătii.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), asociatii trebuie să fie consultati de administratori, cu cel putin 3 luni înainte de expirarea duratei societătii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. În lipsă, la cererea oricăruia dintre asociati, tribunalul va putea dispune, prin încheiere, efectuarea consultării, conform art. 119.

Art. 228. - (1) Societatea pe actiuni se dizolvă:

a) în cazul si în conditiile prevăzute de art. 158;

b) când capitalul social se reduce sub minimul legal;

c) când numărul actionarilor scade sub minimul legal.

(2) Societatea în comandită pe actiuni sau cu răspundere limitată se dizolvă în cazul si în conditiile prevăzute de alin. (1) lit. a) si b).

(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplică în cazul în care, în termen de 9 luni de la data constatării pierderii sau reducerii capitalului social, acesta este reîntregit sau este redus la suma rămasă ori la minimul legal sau când societatea se transformă într-o altă formă la care capitalul social existent corespunde.

(4) Dispozitiile alin. (1) lit. c) nu se aplică în cazul în care, în termen de 9 luni de la data constatării reducerii numărului de actionari sub minimul legal, acest număr este completat.

Art. 229. - (1) Societătile în nume colectiv sau cu răspundere limitată se dizolvă prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, când, datorită acestor cauze, numărul asociatilor s-a redus la unul singur.

(2) Se exceptează cazul când în actul constitutiv există clauză de continuare cu mostenitorii sau când asociatul rămas hotărăste continuarea existentei societătii sub forma societătii cu răspundere limitată cu asociat unic.

(3) Dispozitiile alineatelor precedente se aplică si societătilor în comandită simplă sau în comandită pe actiuni, dacă acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar.

Art. 230. - (1) În societătile în nume colectiv, dacă un asociat decedează si dacă nu există conventie contrară, societatea trebuie să plătească partea ce se cuvine mostenitorilor, după ultimul bilant contabil aprobat, în termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului, dacă asociatii rămasi nu preferă să continue societatea cu mostenitorii care consimt la aceasta.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică si societătilor în comandită simplă, în caz de deces al unuia dintre asociatii comanditati, în afară de cazul când mostenitorii săi nu preferă să rămână în societate în această calitate.

(3) Mostenitorii rămân răspunzători, potrivit art. 224, până la publicarea schimbărilor intervenite.

Art. 231. - (1) În caz de dizolvare a societătii prin hotărâre a asociatilor, acestia vor putea reveni, cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotărârii luate, atât timp cât nu s-a făcut nici o repartitie din activ.

(2) Noua hotărâre se mentionează în registrul comertului, după care oficiul registrului comertului o va trimite Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala societătii.

(3) Creditorii si orice parte interesată pot face opozitie la tribunal împotriva hotărârii, în conditiile art. 62.

Art. 232. - (1) Dizolvarea societătilor comerciale trebuie să fie înscrisă în registrul comertului si publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în afară de cazul prevăzut la art. 227 alin. (1) lit. a).

(2) Înscrierea si publicarea se vor face conform art. 204, când dizolvarea are loc în baza unei hotărâri a adunării generale, si în termen de 15 zile de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, când dizolvarea a fost pronuntată de justitie.

(3) În cazul prevăzut la art. 227 alin. (1) lit. f), dizolvarea se pronuntă de tribunalul învestit cu procedura falimentului.

Art. 233. - (1) Dizolvarea societătii are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a societătii sau în alte cazuri prevăzute de lege.

(2) Din momentul dizolvării, administratorii nu mai pot întreprinde noi operatiuni; în caz contrar, ei sunt personal si solidar răspunzători pentru operatiunile pe care le-au întreprins.

(3) Interdictia prevăzută la alin. (2) se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata societătii ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală sau declarată prin sentintă judecătorească.

(4) Societatea îsi păstrează personalitatea juridică pentru operatiunile lichidării, până la terminarea acesteia.

Art. 234. - Dizolvarea societătii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect fată de terti numai după trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Art. 235. - În societătile în nume colectiv, în comandită simplă si în cele cu răspundere limitată, asociatii pot hotărî, o dată cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lichidare a societătii, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societătii si când asigură stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii.

Art. 236. - (1) Dizolvarea unei societăti cu răspundere limitată cu asociat unic atrage transmiterea universală a patrimoniului societătii către asociatul unic, fără lichidare.

(2) Transmiterea patrimoniului are loc si societatea îsi încetează existenta la următoarele date:

a) dacă nu s-a făcut opozitie, pe data expirării termenului de introducere a opozitiei;

b) dacă s-a făcut opozitie, pe data la care a devenit irevocabilă hotărârea de respingere a opozitiei sau, după caz, hotărârea prin care se constată că societatea sau asociatul unic a plătit datoriile ori a oferit garantii acceptate de creditori sau a convenit cu acestia un aranjament pentru plata datoriilor.

Art. 237. - (1) La cererea oricărei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societătii în cazurile în care:

a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;

b) societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului;

c) societatea si-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscută;

d) societatea nu si-a completat capitalul social, în conditiile legii.

(2) Dispozitiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile în cazul în care societatea a fost în inactivitate temporară, anuntată organelor fiscale si înscrisă în registrul comertului. Durata inactivitătii nu poate depăsi 3 ani.

(3) Hotărârea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea se înregistrează în registrul comertului, se comunică directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând să se îndrepte împotriva societătii.

(4) În cazul mai multor hotărâri judecătoresti de dizolvare, pentru situatiile prevăzute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridică si sediul societătii dizolvate, instanta care a dispus dizolvarea, numărul dosarului, numărul si data hotărârii de dizolvare. În aceste cazuri, tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, se reduc cu 50%.

(5) Orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicitătii, în conditiile alin. (3) si (4). Dispozitiile art. 60 alin. (3) si (4) se aplică în mod corespunzător.

(6) Pe data rămânerii irevocabile a hotărârii prin care s-a admis dizolvarea, societatea va fi radiată din oficiu din registrul comertului.

 

CAPITOLUL II

Fuziunea si divizarea societătilor

 

Art. 238. - (1) Fuziunea se face prin absorbirea unei societăti de către o altă societate sau prin contopirea a două sau mai multe societăti pentru a alcătui o societate nouă.

(2) Divizarea se face prin împărtirea întregului patrimoniu al unei societăti care îsi încetează existenta între două sau mai multe societăti existente sau care iau astfel fiintă.

(3) Societatea nu îsi încetează existenta în cazul în care o parte din patrimoniul ei se desprinde si se transmite către una sau mai multe societăti existente sau care iau astfel fiintă.

(4) Fuziunea sau divizarea se poate face si între societăti de forme diferite.

(5) Societătile în lichidare pot fuziona sau se pot diviza, numai dacă nu a început repartitia între asociati a părtilor ce li s-ar cuveni din lichidare.

Art. 239. - (1) Fuziunea sau divizarea se hotărăste de fiecare societate în parte, în conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societătii.

(2) Când actiunile sunt de mai multe categorii, hotărârea asupra fuziunii/divizării, în temeiul art. 113 lit. h), este subordonată rezultatului votului pe categorii, dat în conditiile art. 115.

(3) Dacă, prin fuziune sau divizare, se înfiintează o nouă societate, aceasta se constituie în conditiile prevăzute de prezenta lege pentru forma de societate convenită.

Art. 240. - Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fără lichidare, a societătii care îsi încetează existenta si transmiterea universală a patrimoniului său către societatea sau societătile beneficiare, în starea în care se găseste la data fuziunii sau a divizării, în schimbul atribuirii de actiuni sau de părti sociale ale acestora către asociatii societătii care încetează si, eventual, a unei sume în bani, care nu poate depăsi 10% din valoarea nominală a actiunilor sau a părtilor sociale atribuite.

Art. 241. - În baza hotărârii adunării generale a actionarilor a fiecăreia dintre societătile care participă la fuziune sau la divizare, administratorii acestora întocmesc un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:

a) forma, denumirea si sediul social al tuturor societătilor participante la operatiune;

b) fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizării;

c) stabilirea si evaluarea activului si pasivului, care se transmit societătilor beneficiare;

d) modalitătile de predare a actiunilor sau a părtilor sociale si data de la care acestea dau dreptul la dividende;

e) raportul de schimb al actiunilor sau al părtilor sociale si, dacă este cazul, cuantumul sultei; nu vor putea fi schimbate pentru actiuni emise de societatea absorbantă actiunile societătii absorbite al căror titular este, direct sau prin persoane interpuse, societatea absorbantă ori însăsi societatea absorbită;

f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare;

g) drepturile care se acordă obligatarilor si orice alte avantaje speciale;

h) data situatiei financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeasi pentru toate societătile participante;

i) orice alte date care prezintă interes pentru operatiune.

Art. 242. - (1) Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentantii societătilor participante, se depune la oficiul registrului comertului unde este înmatriculată fiecare societate, însotit de o declaratie a societătii care încetează a exista în urma fuziunii sau divizării, despre modul cum a hotărât să stingă pasivul său.

(2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul delegat, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părtilor, integral sau în extras, potrivit dispozitiei judecătorului delegat sau cererii părtilor, cu cel putin 30 de zile înaintea datelor sedintelor în care adunările generale extraordinare urmează a hotărî, în temeiul art. 113 lit. h), asupra fuziunii/divizării.

Art. 243. - (1) Oricare creditor al societătii care fuzionează sau se divide, având o creantă anterioară publicării proiectului de fuziune sau de divizare, poate face opozitie în conditiile art. 62.

(2) Opozitia suspendă executarea fuziunii sau a divizării până la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, în afară de cazul în care societatea debitoare face dovada plătii datoriilor sau oferă garantii acceptate de creditori ori convine cu acestia un aranjament pentru plata datoriilor.

(3) Dispozitiile art. 62 rămân aplicabile.

Art. 244. - (1) Administratorii societătilor care fuzionează sau se divid vor pune la dispozitie actionarilor/asociatilor la sediul social, cu cel putin o lună înainte de data sedintei adunării generale extraordinare:

a) proiectul de fuziune/divizare;

b) darea de seamă a administratorilor, în care se va justifica din punct de vedere economic si juridic necesitatea fuziunii/divizării si se va stabili raportul de schimb al actiunilor/părtilor sociale;

c) situatiile financiare împreună cu rapoartele de gestiune pe ultimele 3 exercitii financiare, precum si cu 3 luni înainte de data proiectului de fuziune/divizare;

d) raportul cenzorilor si, după caz, raportul auditorilor financiari;

e) raportul unuia sau al mai multor experti, persoane fizice sau juridice, desemnati cu respectarea art. 38 si 39, de judecătorul delegat, asupra justetei raportului de schimb al actiunilor/părtilor sociale, în cazul societătilor pe actiuni, în comandită pe actiuni sau cu răspundere limitată; pentru întocmirea raportului, fiecare dintre experti are dreptul să obtină de la societătile care fuzionează/se divid toate documentele si informatiile necesare si să efectueze verificările corespunzătoare. Raportul va cuprinde:

- metodele folosite pentru a se ajunge la raportul de schimb propus;

- aprecierea dacă acele metode au fost adecvate, mentionarea valorilor la care s-a ajuns prin fiecare metodă, precum si opinia asupra importantei acestor metode între cele pentru ajungerea la valorile respective;

- eventualele greutăti întâmpinate în cursul actiunii de evaluare;

f) evidenta contractelor cu valori depăsind 100.000.000 lei în curs de executare si repartizarea lor, în caz de divizare a societătilor.

(2) Actionarii/asociatii vor putea obtine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.

Art. 245. - În cazul fuziunii prin absorbtie, administratorii societătii absorbite, precum si expertii care au elaborat raportul prevăzut la art. 244 alin. (1) lit. e) răspund civil fată de actionarii/asociatii societătii absorbite pentru pagubele pricinuite acestora datorită erorilor comise în cadrul operatiunii de fuziune.

Art. 246. - (1) În cel mult două luni de la expirarea termenului prevăzut la art. 243 sau, după caz, de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, adunarea generală a fiecăreia dintre societătile participante va hotărî asupra fuziunii sau divizării.

(2) Actele constitutive ale societătilor nou-înfiintate prin fuziune sau divizare se aprobă de adunarea generală a societătii sau a societătilor care îsi încetează existenta.

Art. 247. - Prin derogare de la prevederile art. 115, atunci când fuziunea sau divizarea are ca efect mărirea obligatiilor asociatilor uneia dintre societătile participante, hotărârea se ia cu unanimitate de voturi.

Art. 248. - (1) Actul modificator al actului constitutiv al societătii absorbante se înregistrează în registrul comertului în a cărui circumscriptie îsi are sediul societatea si, vizat de judecătorul delegat, se transmite, din oficiu, la Monitorul Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala societătii.

(2) Publicitatea pentru societătile absorbite poate fi efectuată de societatea absorbantă, în cazurile în care acele societăti nu au efectuat-o, în termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al societătii absorbante de către judecătorul delegat.

Art. 249. - Fuziunea sau divizarea are loc la următoarele date:

a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăti noi, la data înmatriculării în registrul comertului a noii societăti sau a ultimei dintre ele;

b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social al societătii absorbante.

Art. 250. - În cazul fuziunii prin absorbtie, societatea absorbantă dobândeste drepturile si este tinută de obligatiile societătii pe care o absoarbe, iar în cazul fuziunii prin contopire, drepturile si obligatiile societătilor care îsi încetează existenta trec asupra noii societătii astfel înfiintate.

Art. 251. - (1) Societătile care dobândesc bunuri prin efectul divizării răspund fată de creditori pentru obligatiile societătii care si-a încetat existenta prin divizare, proportional cu valoarea bunurilor dobândite, în afară de cazul în care prin actul de divizare s-au stabilit alte proportii.

(2) Dacă nu se poate stabili societatea răspunzătoare pentru o obligatie, societătile care au dobândit bunuri prin divizare răspund solidar.

(3) Aportul unei părti din activul patrimoniului unei societăti la una sau mai multe societăti existente sau care iau astfel fiintă, în schimbul actiunilor sau părtilor sociale ce se atribuie asociatilor acelei societăti la societătile beneficiare, este supus, în mod corespunzător, dispozitiilor legale privind divizarea, dacă are loc prin desprindere potrivit art. 238 alin. (3).

 

TITLUL VII

Lichidarea societătilor comerciale

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 252. - (1) Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului social, chiar dacă în actul constitutiv se prevăd norme în acest scop, sunt obligatorii următoarele reguli:

a) până la preluarea functiei de către lichidatori, administratorii continuă mandatul lor, cu exceptia celor prevăzute la art. 233;

b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care îi tine locul si orice act ulterior, care ar aduce schimbări în persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comertului, pentru a fi înscrise de îndată si publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(2) Numai după îndeplinirea formalitătilor de la alin. (1) lichidatorii vor depune semnătura lor în registrul comertului si vor exercita această functie.

(3) În urma efectuării publicării prevăzute la alin. (2), nici o actiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia decât în numele lichidatorilor sau împotriva lor.

(4) În afară de dispozitiile prezentului titlu, se aplică societătilor în lichidare regulile stabilite prin actul constitutiv si prin lege, în măsura în care nu sunt incompatibile cu lichidarea.

(5) Toate actele emanând de la societate trebuie să arate că aceasta este în lichidare.

Art. 253. - (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti - persoane fizice ale societătii lichidatoare - trebuie să fie lichidatori autorizati, în conditiile legii.

(2) Lichidatorii au aceeasi răspundere ca si administratorii.

(3) Lichidatorii sunt datori, îndată după preluarea functiei, ca împreună cu administratorii societătii să facă un inventar si să încheie un bilant, care să constate situatia exactă a activului si pasivului societătii, si să le semneze.

(4) Lichidatorii sunt obligati să primească si să păstreze patrimoniul societătii, registrele ce li s-au încredintat de administratori si actele societătii. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operatiunile lichidării, în ordinea datei lor.

(5) Lichidatorii îsi îndeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.

Art. 254. - În cazul societătilor comerciale a căror activitate s-a desfăsurat în baza autorizatiei de mediu prevăzute de Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, lichidatorii sunt obligati să ia măsuri pentru efectuarea bilantului de mediu, prevăzut de această lege, si să comunice rezultatele acestui bilant agentiei teritoriale pentru protectia mediului.

Art. 255. - (1) În afară de puterile conferite de asociati, cu aceeasi majoritate cerută pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:

a) să stea în judecată si să fie actionati în interesul lichidării;

b) să execute si să termine operatiunile de comert referitoare la lichidare;

c) să vândă, prin licitatie publică, imobilele si orice avere mobiliară a societătii; vânzarea bunurilor nu se va putea face în bloc;

d) să facă tranzactii;

e) să lichideze si să încaseze creantele societătii, chiar în caz de faliment al debitorilor, dând chitantă;

f) să contracteze obligatii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare si să îndeplinească orice alte acte necesare.

(2) Ei nu pot însă, în lipsă de dispozitii speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire, să constituie ipoteci asupra bunurilor societătii, dacă nu vor fi autorizati de instantă, cu avizul cenzorilor.

(3) Lichidatorii care întreprind noi operatiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidării sunt răspunzători personal si solidar de executarea lor.

Art. 256. - (1) Lichidatorii nu pot plăti asociatilor nici o sumă în contul părtilor ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitării creditorilor societătii.

(2) Asociatii vor putea cere însă ca sumele retinute să fie depuse la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. ori la o bancă sau la una dintre unitătile acestora si să se facă repartizarea asupra actiunilor sau părtilor sociale, chiar în timpul lichidării, dacă, în afară de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligatiilor societătii, scadente sau care vor ajunge la scadentă, mai rămâne un disponibil de cel putin 10% din cuantumul lor.

(3) Împotriva deciziilor lichidatorilor creditorii societătii pot face opozitie în conditiile art. 62.

Art. 257. - Lichidatorii care probează, prin prezentarea situatiei financiare anuale, că fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente să acopere pasivul exigibil trebuie să ceară sumele necesare asociatilor care răspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vărsămintele, dacă acestia sunt obligati, potrivit formei societătii, să le procure sau, dacă sunt debitori fată de societate, pentru vărsămintele neefectuate, la care erau obligati în calitate de asociat.

Art. 258. - Lichidatorii care au achitat datoriile societătii cu propriii lor bani nu vor putea să exercite împotriva societătii drepturi mai mari decât acelea ce apartineau creditorilor plătiti.

Art. 259. - Creditorii societătii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen, până la concurenta bunurilor existente în patrimoniul societătii, si numai după aceea de a se îndrepta împotriva asociatilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise sau din aceea a aporturilor la capitalul social.

Art. 260. - (1) Lichidarea societătii trebuie terminată în cel mult 3 ani de la data dizolvării. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

(2) În termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor cere radierea societătii din registrul comertului, sub sanctiunea unei amenzi judiciare de 2.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, care va fi aplicată de judecătorul delegat, în urma sesizării oricărei părti interesate, prin încheiere. Încheierea judecătorului delegat este executorie si supusă recursului.

(3) Radierea se poate face si din oficiu.

(4) Lichidarea nu liberează pe asociati si nu împiedică deschiderea procedurii de faliment a societătii.

Art. 261. - (1) După aprobarea socotelilor si terminarea repartitiei, registrele si actele societătii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociati, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate.

(2) În societătile pe actiuni si în comandită pe actiuni registrele prevăzute de art. 177 alin. 1 lit. a)-f) vor fi depuse la registrul comertului la care a fost înregistrată societatea, unde orice parte interesată va putea lua cunostintă de ele cu autorizarea judecătorului delegat, iar restul actelor societătii vor fi depuse la Arhivele Nationale.

(3) Registrele tuturor societătilor vor fi păstrate timp de 5 ani.

 

CAPITOLUL II

Lichidarea societătilor în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată

 

Art. 262. - (1) Numirea lichidatorilor în societătile în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată va fi făcută de toti asociatii, dacă în contractul de societate nu se prevede altfel.

(2) Dacă nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi făcută de instantă, la cererea oricărui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociatilor si administratorilor.

(3) Împotriva sentintei se poate declara numai recurs de către asociati sau administratori, în termen de 15 zile de la pronuntare.

Art. 263. - (1) După terminarea lichidării societătii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, lichidatorii trebuie să întocmească situatia financiară si să propună repartizarea activului între asociati.

(2) Asociatul nemultumit poate face opozitie, în conditiile art. 62, în termen de 15 zile de la notificarea situatiei financiare de lichidare si a proiectului de repartizare.

(3) Pentru solutionarea opozitiei, problemele referitoare la lichidare vor fi separate de acelea ale repartizării, fată de care lichidatorii pot rămâne străini.

(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2) sau după ce sentinta asupra opozitiei a rămas irevocabilă, situatia financiară de lichidare si repartizare se consideră aprobată si lichidatorii sunt liberati.

 

CAPITOLUL III

Lichidarea societătilor pe actiuni si în comandită pe actiuni

 

Art. 264. - (1) Numirea lichidatorilor în societătile pe actiuni si în comandită pe actiuni se face de adunarea generală, care hotărăste lichidarea, dacă, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.

(2) Adunarea generală hotărăste cu majoritatea prevăzută pentru modificarea actului constitutiv.

(3) Dacă majoritatea nu a fost obtinută, numirea se face de tribunal, la cererea oricăruia dintre administratori sau asociati, cu citarea societătii si a celor care au cerut-o. Împotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs în termen de 15 zile de la pronuntare.

Art. 265. - (1) Administratorii vor prezenta lichidatorilor o dare de seamă asupra gestiunii, pentru timpul trecut de la ultima situatie financiară aprobată până la începerea lichidării.

(2) Lichidatorii au dreptul să aprobe darea de seamă si să facă sau să sustină eventualele contestatii cu privire la aceasta.

Art. 266. - (1) Când unul sau mai multi administratori sunt numiti lichidatori, darea de seamă asupra gestiunii administratorilor se va depune la oficiul registrului comertului si se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, împreună cu bilantul final de lichidare.

(2) Când gestiunea trece peste durata unui exercitiu financiar, darea de seamă trebuie anexată la prima situatie financiară pe care lichidatorii o prezintă adunării generale.

(3) Orice actionar poate face opozitie, în conditiile art. 62, în termen de 15 zile de la publicare.

(4) Toate opozitiile făcute vor fi conexate, pentru a fi solutionate printr-o singură sentintă.

(5) Orice actionar are dreptul să intervină în instantă, iar hotărârea va fi opozabilă si actionarilor neintervenienti.

Art. 267. - Dacă lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati să întocmească situatia financiară anuală, conformându-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.

Art. 268. - (1) După terminarea lichidării, lichidatorii întocmesc situatia financiară finală, arătând partea ce se cuvine fiecărei actiuni din repartizarea activului societătii, însotită de raportul cenzorilor sau, după caz, raportul auditorilor financiari.

(2) Situatia financiară, semnată de lichidatori, se va depune, pentru a fi mentionată, la oficiul registrului comertului si se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(3) Orice actionar poate face opozitie, în conditiile art. 62.

Art. 269. - (1) Dacă termenul prevăzut la art. 266 alin. (3) a expirat fără a se face opozitie, situatia financiară se consideră aprobată de toti actionarii, iar lichidatorii sunt liberati, sub rezerva repartizării activului societătii.

(2) Independent de expirarea termenului, chitanta de primire a celei din urmă repartitii tine loc de aprobare a contului si a repartitiei făcute fiecărui actionar.

Art. 270. - (1) Sumele cuvenite actionarilor, neîncasate în termen de două luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o bancă sau la una dintre unitătile acesteia, cu arătarea numelui si prenumelui actionarului, dacă actiunile sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, dacă ele sunt la purtător.

(2) Plata se va face persoanei arătate sau posesorului actiunilor, retinându-se titlul.

 

TITLUL VIII

Infractiuni

 

Art. 271. - Se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societătii, care: 1. prezintă, cu rea-credintă, în prospectele, rapoartele si comunicările adresate publicului, date neadevărate asupra constituirii societătii ori asupra conditiilor economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credintă, în tot sau în parte, asemenea date;

2. prezintă, cu rea-credintă, actionarilor/asociatilor o situatie financiară inexactă sau cu date inexacte asupra conditiilor economice ale societătii, în vederea ascunderii situatiei ei reale;

3. refuză să pună la dispozitie expertilor, în cazurile si în conditiile prevăzute la art. 26 si 38, documentele necesare sau îi împiedică, cu rea-credintă, să îndeplinească însărcinările primite.

Art. 272. - Se pedepseste cu închisoare de la unu la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societătii, care:

1. dobândeste, în contul societătii, actiuni ale altor societăti la un pret pe care îl stie vădit superior valorii lor efective sau vinde, pe seama societătii, actiuni pe care aceasta le detine, la preturi despre care are cunostintă că sunt vădit inferioare valorii lor efective, în scopul obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos în paguba societătii;

2. foloseste, cu rea-credintă, bunuri sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect;

3. se împrumută, sub orice formă, direct sau printr-o persoană interpusă, de la societatea pe care o administrează, de la o societate controlată de aceasta ori de la o societate care controlează societatea pe care el o administrează sau face ca una dintre aceste societăti să îi acorde vreo garantie pentru datorii proprii;

4. răspândeste stiri false sau întrebuintează alte mijloace frauduloase care au ca efect mărirea sau scăderea valorii actiunilor sau a obligatiunilor societătii ori a altor titluri ce îi apartin, în scopul obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos în paguba societătii;

5. încasează sau plăteste dividende, sub orice formă, din profituri fictive sau care nu puteau fi distribuite, în lipsă de situatie financiară ori contrarii celor rezultate din aceasta;

6. încalcă dispozitiile art. 183.

Art. 273. - Se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societătii, care:

1. emite actiuni de o valoare mai mică decât valoarea lor legală ori la un pret inferior valorii nominale sau emite noi actiuni în schimbul aporturilor în numerar, înainte ca actiunile precedente să fi fost achitate în întregime;

2. se foloseste, în adunările generale, de actiunile nesubscrise sau nedistribuite actionarilor;

3. acordă împrumuturi sau avansuri asupra actiunilor societătii;

4. predă titularului actiunile înainte de termen sau predă actiuni liberate în total sau în parte, în afară de cazurile stabilite de lege, ori emite actiuni la purtător fără a fi achitate integral;

5. nu respectă dispozitiile legale referitoare la anularea actiunilor neachitate;

6. emite obligatiuni fără respectarea dispozitiilor legale sau actiuni fără să cuprindă mentiunile cerute de lege.

Art. 274. - Se pedepseste cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societătii, care:

1. îndeplineste hotărârile adunării generale referitoare la schimbarea formei societătii, la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului social, înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege;

2. îndeplineste hotărârile adunării generale referitoare la reducerea capitalului social, fără ca asociatii să fi fost executati pentru efectuarea vărsământului datorat ori fără hotărârea adunării generale care îi scuteste de plata vărsămintelor ulterioare.

Art. 275. - (1) Se pedepseste cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă administratorul care:

1. încalcă, chiar prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispozitiile art. 149;

2. nu convoacă adunarea generală în cazurile prevăzute de lege sau încalcă dispozitiile art. 193 alin. (2).

3. începe operatiuni în numele unei societăti cu răspundere limitată, înainte de a se fi efectuat vărsământul integral al capitalului social;

4. emite titluri negociabile reprezentând părti sociale ale unei societăti cu răspundere limitată;

5. dobândeste actiuni ale societătii în contul acesteia, în cazurile interzise de lege.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se pedepseste si asociatul care încalcă dispozitiile art. 127 sau ale art. 193 alin. (2).

Art. 276. - Se pedepseste cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă cenzorul care nu convoacă adunarea generală în cazurile în care este obligat prin lege.

Art. 277. - (1) Se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani persoana care a acceptat sau a păstrat însărcinarea de cenzor, contrar dispozitiilor art. 161 alin. (2), sau persoana care a acceptat însărcinarea de expert, cu încălcarea dispozitiilor art. 39.

(2) Hotărârile luate de adunările generale în baza unui raport al unui cenzor sau expert, numit cu încălcarea dispozitiilor art. 161 alin. (2) si ale art. 39, nu pot fi anulate din cauza încălcării dispozitiilor cuprinse în acele articole.

(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se pedepseste si fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv si cenzorul care exercită functiile sau însărcinările lor cu încălcarea dispozitiilor prezentei legi referitoare la incompatibilitate.

Art. 278. - (1) Dispozitiile art. 271-277 se aplică si lichidatorului, în măsura în care se referă la obligatii ce intră în cadrul atributiilor sale.

(2) Se pedepseste cu pedeapsa prevăzută la art. 275 lichidatorul care face plăti asociatilor cu încălcarea dispozitiilor art. 256.

Art. 279. - (1) Se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă actionarul sau detinătorul de obligatiuni care:

1. trece actiunile sau obligatiunile sale pe numele altor persoane, în scopul formării unei majorităti în adunarea generală, în detrimentul altor actionari sau detinători de obligatiuni;

2. votează, în adunări generale, în situatia prevăzută la pct. 1, ca proprietar de actiuni sau de obligatiuni care în realitate nu-i apartin;

3. în cazurile nepermise de lege, îsi ia - în schimbul unui avantaj material - obligatia de a vota într-un anumit sens în adunările generale sau de a nu lua parte la vot.

(2) Persoana care determină pe un actionar sau pe un detinător de obligatiuni ca, în schimbul unei sume de bani sau al unui alt avantaj material, să voteze într-un anumit sens în adunările generale ori să nu ia parte la vot, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Art. 280. - Se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani, în afară de răspunderea pentru daunele pricinuite, prin operatiunile sale, statului român si tertilor, cel care exercită un comert în favoarea si pe seama unor societăti constituite în tară străină, în cazurile în care nu sunt îndeplinite conditiile prevăzute de lege pentru functionarea acelor societăti în România.

Art. 281. - Faptele prevăzute în prezentul titlu, dacă constituie - potrivit Codului penal sau unor legi speciale - infractiuni mai grave, se pedepsesc în conditiile si cu sanctiunile prevăzute acolo.

Art. 282. - Se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 12 ani persoanele vinovate de bancrută frauduloasă, constând în una dintre următoarele fapte:

a) falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidentelor societătii ori ascunderea unei părti din activul societătii, înfătisarea de datorii inexistente sau prezentarea în registrul societătii, în alt act ori în situatiile financiare a unor sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârsită în vederea diminuării aparente a valorii activelor;

b) înstrăinarea, în frauda creditorilor, în caz de faliment al unei societăti, a unei părti însemnate din active.

 

TITLUL IX

Dispozitii finale si tranzitorii

 

Art. 283. - (1) Societătile comerciale, organizate în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitătilor economice de stat ca regii autonome si societăti comerciale, cu modificările ulterioare, privatizate sau care se vor privatiza, pot functiona numai pe bază de statut.

(2) Modificând, în conditiile legii, statutul, asociatii îl pot denumi act constitutiv, fără ca prin aceasta să ia nastere o societate comercială nouă.

(3) La societătile existente, asociatii pot modifica actul constitutiv, prevăzând în el documentele la care acestia urmează să aibă acces, în sensul art. 8 lit. i).

(4) Societătile comerciale cu capital integral ori majoritar de stat pot functiona cu orice număr de asociati.

Art. 284. - Încadrarea salariatilor la societătile comerciale se face pe bază de contract individual de muncă, cu respectarea legislatiei muncii si asigurărilor sociale.

Art. 285. - Dacă asociatul unic dintr-o societate cu răspundere limitată este si administrator, poate beneficia de pensie ca la asigurările sociale de stat, în măsura în care a vărsat contributia la asigurările sociale si pe aceea pentru pensia suplimentară.

Art. 286. - Constituirea de societăti comerciale cu participare străină, în asociere cu persoane juridice sau persoane fizice române, sau cu capital integral străin se efectuează cu respectarea dispozitiilor prezentei legi si ale legii privind regimul investitiilor străine.*)

*) Potrivit art. III din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 32/1997, aprobată cu modificări prin Legea nr. 195/1997, societătile comerciale reglementate prin legi speciale rămân supuse si dispozitiilor acelor legi.

 

Art. 287. - Activitătile care nu pot face obiectul unei societăti comerciale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 288. - Pentru autentificarea actului constitutiv se vor plăti taxele de timbru si onorariile notariale legale.

Art. 289. - În sensul prezentei legi, municipiul Bucuresti se asimilează cu judetul.

Art. 290. - (1) Întreprinderile mici si asociatiile cu scop lucrativ, persoane juridice, înfiintate în baza Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice pe baza liberei initiative si reorganizate, până la data de 17 septembrie 1991, în una dintre formele de societate prevăzute de art. 2 din prezenta lege îsi vor putea continua activitatea.

(2) Ele sunt succesoare de drept ale întreprinderilor mici sau ale asociatiilor cu scop lucrativ din care provin.

Art. 291. - Prevederile din prezenta lege se completează cu dispozitiile Codului comercial.

Art. 292. - Societătile cu participare străină înfiintate până la data de 17 decembrie 1990 îsi vor putea continua activitatea potrivit actului lor de constituire, aprobat în conditiile legii.

Art. 293. - Guvernul va putea modifica, anual, prin hotărâre, valoarea minimă a capitalului social stabilită la art. 10 alin. (1), tinând seama de rata inflatiei, astfel încât, până la data de 31 decembrie 2005, pentru societătile pe actiuni si în comandită pe actiuni, capitalul social să nu fie mai mic decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro. Hotărârea Guvernului va cuprinde si termenul pentru completarea capitalului social.

Art. 294. - Pe data întrării în vigoare a prezentei legi se abrogă prevederile art. 77 - 220 si 236 din Codul comercial**), prevederile referitoare la întreprinderile mici si la asociatiile cu scop lucrativ, cu personalitate juridică, din Decretul-lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfăsurarea unor activităti economice pe baza liberei initiative, Decretul nr. 424/1972 privind constituirea si functionarea societătilor mixte în România, cu exceptia art. 15, art. 28 alin. 1, art. 33 si art. 35 alin. 2 si 3, Decretul-lege nr. 96/1990 privind unele măsuri pentru atragerea investitiei de capital străin în România.

**) Potrivit art. IX din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 32/1997, aprobată cu modificări prin Legea nr. 195/1997, pe data intrării în vigoare a acestei ordonante (28 iulie 1997) se abrogă art. 237-250 si art. 264-269 din Codul comercial.

 

LEGEA Nr. 64/1995*)

privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului

 

*) Republicată în temeiul dispozitiilor art. VIII alin. (1) din Legea nr. 149/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, precum si a altor acte normative cu incidentă asupra acestei proceduri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 12 mai 2004, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 64/1995 a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999 si a fost rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 28 februarie 2000, iar ulterior a mai fost modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 82/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta lege se aplică următoarelor categorii de persoane aflate în insolventă si care vor fi denumite în continuare debitori:

a) comerciantii:

1. societătile comerciale;

2. cooperativele de consum si cooperativele mestesugăresti, denumite în continuare organizatii cooperatiste, asociatiile teritoriale ale cooperativelor de consum si mestesugăresti, constituite potrivit Decretului-lege nr. 66/1990 privind organizarea si functionarea cooperatiei mestesugăresti, cu modificările ulterioare, respectiv Legii nr. 109/1996 privind organizarea si functionarea cooperatiei de consum si a cooperatiei de credit, cu modificările ulterioare, precum si societătile cooperative;

3. persoanele fizice care actionează individual sau în asociatii familiale;

b) societătile agricole;

c) grupurile de interes economic.

(2) Prin insolventă se întelege acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizată prin incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile.

Art. 2. - Scopul legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolventă, fie prin reorganizarea activitătii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui până la stingerea pasivului, fie prin faliment.

Art. 3. - În întelesul prezentei legi, averea debitorului cuprinde totalitatea bunurilor si drepturilor patrimoniale ale acestuia - inclusiv cele dobândite în cursul procedurii stabilite de prezenta lege - care pot face obiectul unei executări silite, în conditiile Codului de procedură civilă.

Art. 4. - (1) Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege vor fi suportate din averea debitorului.

(2) Plătile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei bănci, pe bază de dispozitii emise de debitor sau, după caz, de administrator, iar în cursul falimentului, de lichidator.

(3) Disponibilitătile bănesti vor putea fi păstrate într-un cont special de depozit bancar.

(4) În lipsa disponibilitătilor în contul debitorului se va utiliza fondul de lichidare, constituit din taxele plătite de persoanele fizice si/sau juridice registrului comertului pentru serviciile prestate de acesta.

(5) Fondul pevăzut la alin. (4) va fi constituit prin majorarea cu 10% a taxelor percepute de oficiile registrului comertului.

 

CAPITOLUL II

Participantii la procedura reorganizării judiciare si a falimentului

 

Art. 5. - (1) Organele care aplică procedura sunt: instantele judecătoresti, judecătorul-sindic, administratorul si lichidatorul.

(2) Organele prevăzute la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevăzute de prezenta lege, precum si realizarea în conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni.

 

SECTIUNEA 1

Instantele judecătoresti

 

Art. 6. - Toate procedurile prevăzute de prezenta lege, cu exceptia recursului prevăzut la art. 8, sunt de competenta exclusivă a tribunalului în a cărui rază teritorială se află sediul debitorului, astfel cum figurează acesta în registrul comertului, respectiv în registrul societătilor agricole, si sunt exercitate de un judecătorsindic desemnat de presedintele tribunalului în conditiile art. 9.

Art. 7. - (1) Citarea părtilor, precum si comunicarea sau notificarea oricărui alt act de procedură se fac, de regulă, în conditiile prevăzute la art. 85-94 din Codul de procedură civilă.

(2) Prin exceptie, îndeplinirea actelor mentionate la alin. (1) se va face prin publicitate, în cazurile expres prevăzute de lege.

Art. 8. - (1) Curtea de apel va fi instanta de recurs, pentru hotărârile date de judecătorul-sindic, în baza art. 11.

(2) Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

(3) Recursul va fi judecat de completuri specializate, în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea părtilor se face prin publicitate. În vederea solutionării recursului, se trimit la curtea de apel în copie certificată, sub semnătura grefierului-sef al tribunalului, numai actele care interesează rezolvarea recursului.

(4) Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de procedură civilă, cu modificările si completările ulterioare, hotărârile judecătorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.

(5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în cazul judecării recursului împotriva următoarelor hotărâri ale judecătorului-sindic:

a) hotărârea de respingere a contestatiei debitorului, făcută în temeiul art. 38 alin. (5);

b) hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, pronuntată în conditiile art. 106;

c) hotărârea de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din încasarea de creante, făcută în temeiul art. 121.

(6) Pentru toate cererile de recurs formulate împotriva hotărârilor pronuntate de judecătorul-sindic în cadrul procedurii deschise împotriva unui debitor se constituie un singur dosar.

 

SECTIUNEA a 2-a

Judecătorul-sindic

 

Art. 9. - Judecătorul-sindic este nominalizat, în fiecare caz, de presedintele tribunalului, dintre judecătorii desemnati ca judecători-sindici, în temeiul art. 12 alin. 3 din Legea nr. 92/1992*) pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 10. - În îndeplinirea îndatoririlor sale judecătorul-sindic va putea desemna, prin încheiere, persoane de specialitate, stabilindu-le si retributia. Retributiile vor fi plătite în conformitate cu art. 4.

Art. 11. - (1) Principalele atributii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:

a) darea hotărârii de deschidere a procedurii;

b) judecarea contestatiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii;

c) desemnarea, prin hotărâre, a administratorului sau a lichidatorului, stabilirea atributiilor acestora, controlul asupra activitătii lor si, dacă este cazul, înlocuirea lor;

d) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;

e) judecarea actiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;

f) judecarea contestatiilor debitorului ori ale creditorilor împotriva măsurilor luate de administrator sau de lichidator;

g) confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori;

h) hotărârea de a se continua activitatea debitorului, în caz de reorganizare;

i) solutionarea obiectiilor la rapoartele trimestriale si la cel final ale administratorului sau ale lichidatorului;

j) autentificarea actelor juridice încheiate de lichidator, pentru a căror validitate este necesară forma autentică;

k) darea hotărârii de închidere a procedurii.

(2) Dacă examinarea chestiunilor supuse deliberării în sedintele de judecată prezidate de judecătorul-sindic nu se poate finaliza într-o singură zi, deliberarea va continua de drept în prima zi lucrătoare următoare, fără o nouă înstiintare, procedându-se astfel în continuare până la rezolvarea tuturor chestiunilor.

Art. 12. - Hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs.

Art. 13. - În orice stadiu al procedurii, tribunalul poate înlocui un judecător-sindic cu altul, prin încheiere motivată, dată în Camera de consiliu.

*) Art. 12 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească a fost abrogat prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, prevederile acestuia fiind preluate de art. 50 din noua reglementare.

 

SECTIUNEA a 3-a

Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor

 

Art. 14. - (1) Adunarea creditorilor va fi convocată si prezidată de către administrator sau, după caz, de către lichidator, dacă legea sau judecătorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor adunărilor creditorilor este în sarcina administratorului sau, după caz, a lichidatorului.

(2) Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administrator sau de lichidator în cazurile prevăzute de lege si ori de câte ori va fi necesar.

(3) Adunarea creditorilor va fi convocată si la cererea creditorilor detinând creante în valoare de cel putin 30% din valoarea totală a acestora.

Art. 15. - (1) Convocarea creditorilor va trebui să cuprindă ordinea de zi a sedintei.

(2) Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse în convocare este nulă, cu exceptia cazului în care la sedintă participă titularii tuturor creantelor.

(3) Creditorii pot fi reprezentati în adunare prin împuterniciti, pentru fiecare adunare, cu procură specială si legalizată sau, în cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnată de conducătorul unitătii.

(4) Nu se va tine seama de declaratiile scrise trimise de creditori, cu exceptia cazurilor în care legea admite votul prin adeziune. În cazul în care este permisă votarea prin corespondentă, creditorii îsi pot transmite votul printr-un înscris în format electronic căruia i s-a încorporat, atasat sau asociat o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat valabil.

(5) La sedintele adunării creditorilor vor participa 2 delegati ai salariatilor debitorului, votând pentru creantele reprezentând salariile si alte drepturi bănesti.

(6) Dacă examinarea chestiunilor supuse deliberării creditorilor nu se poate finaliza într-o singură zi, deliberarea va continua de drept în prima zi lucrătoare următoare, fără o nouă înstiintare, procedându-se astfel în continuare până la rezolvarea tuturor chestiunilor.

(7) Procesul-verbal al adunării creditorilor va fi semnat de presedintele sedintei si va cuprinde în rezumat dezbaterile tinute, votul creditorilor pentru fiecare chestiune si deciziile adoptate.

Art. 16. - (1) În cadrul sedintelor adunării creditorilor acestia vor putea desemna un comitet al creditorilor si vor avea dreptul să analizeze situatia debitorului, rapoartele întocmite de comitetul creditorilor, măsurile luate de administrator sau de lichidator si efectele acestora si să propună, motivat, si alte măsuri.

(2) Cu exceptia cazurilor în care legea cere o majorare specială, sedintele vor avea loc în prezenta titularilor de creante însumând cel putin 30% din valoarea totală a creantelor împotriva averii debitorului, iar deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul titularilor unei majorităti, prin valoare, a creantelor prezente.

(3) Calculul valorii totale a creantelor prevăzute la alin. (2) împotriva averii debitorului se va determina prin raportare la următoarele criterii:

a) ulterior afisării tabelului definitiv si până la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;

b) ulterior confirmării planului de reorganizare si până la afisarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat; si

c) ulterior afisării tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.

(4) Planul de reorganizare va fi supus votului adunării creditorilor, în conditiile stabilite la art. 99.

Art. 17. - (1) Judecătorul-sindic va desemna, dacă este necesar, în raport cu proportiile cazului, un comitet format din 3-7 creditori dintre cei cu creantele garantate si chirografare cele mai mari, prin valoare, înscrisi în lista prevăzută la art. 33, 39, respectiv art. 40.

(2) Desemnarea se va face fie prin hotărârea de deschidere a procedurii, fie după prezentarea sau întocmirea listei de creditori, dacă lista nu este disponibilă la data deschiderii procedurii.

(3) În cadrul primei sedinte a adunării creditorilor acestia vor putea alege un comitet format din 3-7 creditori dintre cei cu creante garantate si cei chirografari, care se oferă voluntar; comitetul astfel desemnat va înlocui comitetul desemnat anterior de judecătorul-sindic.

(4) Dacă nu se va obtine majoritatea necesară, judecătorul-sindic va putea desemna comitetul potrivit criteriilor prevăzute la alin. (1) sau va putea mentine comitetul desemnat anterior.

(5) În cursul activitătii sale judecătorul-sindic va putea cere asistenta comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia.

Art. 18. - (1) Comitetul creditorilor face parte dintre cei îndreptătiti ca, atunci când debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare în conditiile art. 33, respectiv art. 39, ori nu a fost propus de debitor sau nu a fost confirmat un plan de reorganizare, să ceară judecătorului-sindic să ridice debitorului dreptul de administrare.

(2) Comitetul creditorilor poate fi autorizat de judecătorul-sindic să introducă actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial - făcute de debitor în frauda creditorilor -, atunci când astfel de actiuni nu au fost introduse de administrator sau de lichidator.

 

SECTIUNEA a 4-a

Adunarea generală a membrilor sau asociatilor/actionarilor. Reprezentantul membrilor sau asociatilor/actionarilor

 

Art. 19. - (1) Pe perioada desfăsurării procedurii prevăzute de prezenta lege adunarea generală a asociatilor/actionarilor va fi convocată ori de câte ori se va considera necesar si va fi prezidată de administrator sau lichidator, dacă legea ori judecătorul-sindic nu dispune altfel.

(2) Adunarea generală a asociatilor/actionarilor va fi convocată si la cererea asociatilor/actionarilor reprezentând cel putin 10% din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă în actul constitutiv se prevede astfel.

(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplică în mod corespunzător adunării generale a membrilor grupurilor de interes economic si, respectiv, ai societătilor cooperative; în cazul acestor persoane juridice, procentul prevăzut la alin. (2) se raportează la numărul membrilor acestora.

(4) Membrilor sau, după caz, asociatilor/actionarilor li se vor notifica, în conditiile legii, în mod obligatoriu:

a) hotărârea de deschidere a procedurii;

b) propunerea de îndeplinire a unor acte, operatiuni si plăti care depăsesc conditiile obisnuite de exercitare a activitătii curente;

c) solicitarea de intrare în faliment, precum si hotărârea judecătorului-sindic de intrare în faliment a debitorului;

d) propunerea de vânzare în bloc sau de vânzare a imobilelor;

e) raportul final si bilantul general, întocmite de lichidator;

f) hotărârea de închidere a procedurii.

Art. 20. - (1) În cadrul sedintelor adunării generale a membrilor sau, după caz, a asociatilor/actionarilor, acestia vor desemna, pe cheltuiala lor, un reprezentant, persoană fizică sau juridică, care să le reprezinte interesele si vor avea dreptul să analizeze situatia debitorului, rapoartele întocmite de reprezentantul membrilor ori, după caz, al asociatilor/actionarilor, măsurile luate de administrator sau de lichidator si efectele acestora si să propună, motivat, si alte măsuri.

(2) Cu exceptia cazurilor în care legea cere o majoritate specială, sedintele vor avea loc în prezenta asociatilor/actionarilor reprezentând cel putin jumătate din capitalul social, iar deciziile se adoptă cu majoritate simplă, raportată la capitalul social reprezentat. În toate cazurile însă deciziile se adoptă doar cu votul asociatilor/actionarilor reprezentând cel putin o treime din capitalul social.

(3) Pentru grupurile de interes economic si, respectiv, societătile cooperative, procentele prevăzute la alin. (2) se raportează la numărul membrilor acestora.

(4) Comunicarea sau notificarea oricărui act de procedură către membri sau, după caz, asociati/actionari se realizează la adresa reprezentantului membrilor ori, după caz, al asociatilor/actionarilor, aleasă de acesta.

(5) Reprezentantul membrilor sau, după caz, al asociatilor/actionarilor este împuternicit să exercite orice drepturi ori atributii pe care le poate exercita debitorul persoană fizică, cu exceptia cazurilor în care legea prevede că acestea vor fi exercitate de membri sau, după caz, asociati/actionari, individual ori în alte conditii.

(6) În cazurile prevăzute la art. 19 alin. (4) lit. b), c), d) si e), reprezentantul membrilor sau, după caz, al asociatilor/actionarilor va putea formula obiectii în conditiile stabilite de lege, dar nu va participa la exercitarea votului pentru aprobarea măsurilor respective, dacă un astfel de vot este prevăzut de lege.

Art. 21. - (1) Judecătorul-sindic va desemna un reprezentant dintre primii 3 asociati/actionari titulari ai părtilor sociale/actiunilor cele mai mari, prin valoare.

(2) Desemnarea se va putea face fie prin hotărârea de deschidere a procedurii, fie ulterior.

(3) În cadrul primei sedinte a adunării generale a asociatilor/actionarilor sau ulterior, acestia vor putea alege, pe cheltuiala lor, un reprezentant, persoană fizică sau juridică; reprezentantul astfel desemnat va înlocui reprezentantul desemnat anterior de judecătorul-sindic.

(4) În cursul activitătii sale judecătorul-sindic va putea cere asistenta reprezentantului asociatilor/actionarilor sau a unui delegat al acestuia.

(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică, în mod corespunzător, în ceea ce priveste desemnarea reprezentantului membrilor grupului de interes economic sau, după caz, ai societătilor cooperative.

Art. 22. - Reprezentantul membrilor sau, după caz, al asociatilor/actionarilor poate îndeplini următoarele atributii: a) propunerea de desemnare a unui administrator;

b) consultarea cu administratorul sau lichidatorul cu privire la desfăsurarea si administrarea procedurii;

c) examinarea actelor săvârsite de debitor, administrator sau lichidator, a activitătii si situatiei financiare a debitorului, precum si a posibilitătii de continuare a activitătii acestuia;

d) formularea si negocierea unui plan de reorganizare, precum si informarea si consilierea membrilor sau, după caz, a asociatilor/actionarilor cu privire la continutul oricărui alt plan propus;

e) efectuarea oricăror alte activităti necesare pentru protejarea intereselor membrilor sau, după caz, ale asociatilor/actionarilor.

 

SECTIUNEA a 5-a

Administratorul

 

Art. 23. - (1) În cadrul primei sedinte a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totală a creantelor pot decide desemnarea unui administrator - persoană fizică sau societate comercială -, stabilindu-i si remuneratia, în conformitate cu criteriile aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(2) Creditorii nemultumiti pot contesta decizia prevăzută la alin. (1), în termen de 3 zile, la judecătorul-sindic, care va solutiona, de urgentă si deodată, toate contestatiile printr-o încheiere prin care va desemna administratorul propus de creditori sau, după caz, va mentine administratorul desemnat prin hotărârea de deschidere a procedurii.

(3) Dacă în termenul stabilit la alin. (2) decizia adunării creditorilor nu este contestată, judecătorul-sindic, printr-o încheiere, va desemna administratorul propus de creditori, dispunând totodată încetarea atributiilor administratorului pe care l-a desemnat prin hotărârea de deschidere a procedurii.

(4) Administratorul, persoană fizică sau societate comercială, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie să aibă calitatea de practician în reorganizare si lichidare, în conditiile legii.

(5) Nu poate fi desemnat administrator sau lichidator persoana fizică care nu poate fi fondator, administrator, director, cenzor sau reprezentant al unei societăti comerciale, potrivit art. 6 alin. (2) si art. 138 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată.

(6) În situatiile prevăzute la art. 149 din Legea nr. 31/1990, republicată, administratorul/lichidatorul are obligatia de abtinere. În cazul neconformării, persoana interesată poate initia procedura recuzării, conform dispozitiilor Codului de procedură civilă, care se aplică în mod corespunzător.

(7) Înainte de desemnarea sa administratorul trebuie să facă dovada că este asigurat pentru răspundere profesională, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile care să acopere eventualele prejudicii cauzate în îndeplinirea atributiilor sale. Riscul asigurat trebuie să reprezinte consecinta activitătii administratorului pe perioada exercitării calitătii sale.

(8) Este interzis administratorului, sub sanctiunea revocării din functie si a reparării eventualelor prejudicii cauzate, să diminueze, în mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.

Art. 24. - Principalele atributii ale administratorului, în cadrul prezentei legi, sunt:

a) examinarea activitătii debitorului în raport cu situatia de fapt si întocmirea unui raport amănuntit asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la aparitia stării de insolventă, cu mentionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, precum si asupra posibilitătii reale de reorganizare efectivă a activitătii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea si supunerea acelui raport judecătorului-sindic într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăsi 60 de zile de la desemnarea administratorului;

b) întocmirea actelor prevăzute la art. 33 alin. (1), în cazul în care debitorul nu si-a îndeplinit obligatia respectivă înăuntrul termenelor legale, precum si verificarea, corectarea si completarea informatiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor;

c) elaborarea planului de reorganizare a activitătii debitorului, în functie de cuprinsul raportului mentionat la lit. a) si în conditiile si termenele prevăzute la art. 91;

d) supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;

e) conducerea integrală, respectiv în parte, a activitătii debitorului, cu precizarea expresă, în acest caz, a atributiilor sale si a conditiilor de efectuare a plătilor din contul averii debitorului;

f) stabilirea datelor sedintelor adunării creditorilor;

g) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale încheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

h) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea lor;

i) sesizarea de urgentă a judecătorului-sindic în cazul în care constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;

j) mentinerea sau denuntarea unor contracte încheiate de debitor;

k) verificarea creantelor si, atunci când este cazul, formularea de obiectiuni la acestea;

l) urmărirea încasării creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii;

m) cu conditia confirmării de către judecătorul-sindic, încheierea de tranzactii, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;

n) sesizarea judecătorului-sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o solutionare de către acesta;

o) orice alte atributii stabilite prin încheiere de către judecătorul-sindic, cu exceptia celor prevăzute de lege în competenta exclusivă a acestuia.

Art. 25. - (1) Administratorul va depune la dosarul cauzei un raport lunar, cuprinzând descrierea modului în care s-a achitat de atributiile sale, precum si justificarea cheltuielilor efectuate în conditiile art. 120 alin. (1) si art. 122.

(2) Debitorul persoană fizică, reprezentantul membrilor sau al asociatilor/actionarilor, oricare dintre creditori, precum si orice altă persoană interesată pot face contestatie împotriva măsurilor luate de administrator.

(3) Contestatia trebuie să fie înregistrată în termen de 5 zile de la depunerea raportului prevăzut la alin. (1). (4) Judecătorul-sindic va solutiona contestatia, în termen de 10 zile de la înregistrarea ei, în Camera de consiliu, cu citarea contestatorului si a administratorului, putând, dacă va considera necesar, să suspende executarea măsurii contestate.

Art. 26. - (1) Judecătorul-sindic va sanctiona cu amendă judiciară de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei refuzul, fără motive temeinice, al practicianului în reorganizare si lichidare de a accepta desemnarea ca administrator.

(2) În exercitarea atributiei de control prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. c) judecătorul-sindic poate desfiinta măsurile ilegale luate de administrator, chiar dacă nu au fost contestate, putând, dacă va considera necesar, să citeze în Camera de consiliu administratorul si persoanele interesate.

(3) În orice stadiu al procedurii, pentru motive temeinice, judecătorul-sindic poate dispune, prin încheiere, înlocuirea administratorului.

(4) În vederea adoptării măsurii mentionate la alin. (3), judecătorul-sindic îi va cita în Camera de consiliu pe administrator si comitetul creditorilor.

(5) Judecătorul-sindic va sanctiona administratorul cu amendă judiciară de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei în cazul în care acesta, din culpă sau cu rea-credintă, nu îsi îndeplineste sau îndeplineste cu întârziere atributiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic.

(6) Dacă prin fapta prevăzută la alin. (5) administratorul a cauzat un prejudiciu, judecătorul-sindic va putea, la cererea oricărei părti interesate, să-l oblige pe administrator la acoperirea prejudiciului produs.

(7) În cazul amenzilor si al despăgubirii prevăzute la alin. (1), (5) si (6), urmează a se aplica în mod corespunzător dispozitiile art. 1084 si 1085 din Codul de procedură civilă.

Art. 27. - În vederea îndeplinirii atributiilor sale administratorul va putea desemna persoane de specialitate. Numirea si nivelul retributiilor acestor persoane vor fi supuse aprobării judecătorului-sindic.

 

SECTIUNEA a 6-a

Lichidatorul

 

Art. 28. - (1) În cazul în care dispune trecerea la faliment, judecătorul-sindic va desemna un lichidator, aplicându-se, în mod corespunzător, art. 23, 25, 26, 27 si art. 101 alin. (5).

(2) Atributiile administratorului încetează la momentul stabilirii atributiilor lichidatorului de către judecătorul-sindic.

(3) Poate fi desemnat lichidator si administratorul desemnat anterior.

Art. 29. - Principalele atributii ale lichidatorului, în cadrul prezentei legi, sunt:

a) examinarea activitătii debitorului în raport cu situatia de fapt si întocmirea unui raport amănuntit asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la insolventă, cu mentionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, si supunerea acelui raport judecătorului-sindic într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăsi 60 de zile de la desemnarea lichidatorului, dacă un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de administrator;

b) conducerea activitătii debitorului;

c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale încheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea lor;

e) mentinerea sau denuntarea unor contracte încheiate de debitor;

f) verificarea creantelor si, atunci când este cazul, formularea de obiectiuni la acestea;

g) urmărirea încasării creantelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta înaintea deschiderii procedurii;

h) primirea plătilor pe seama debitorului si consemnarea lor în contul averii debitorului;

i) vânzarea bunurilor din averea debitorului în conformitate cu prevederile prezentei legi;

j) încheierea de tranzactii, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale sub conditia confirmării de către judecătorul-sindic;

k) sesizarea judecătorului-sindic cu orice problemă care ar cere o solutionare de către acesta;

l) orice alte atributii stabilite prin încheiere de către judecătorul-sindic.

Art. 30. - (1) Actele încheiate de lichidator, pentru a căror validitate este necesară forma autentică, vor fi supuse autentificării judecătorului-sindic.

(2) Judecătorul-sindic va pronunta o încheiere de autentificare, în baza căreia actul va putea fi înscris în registrele de publicitate.

 

CAPITOLUL III

Procedura

SECTIUNEA 1

Cererile introductive

 

Art. 31. - (1) Procedura va începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de către debitor sau de către creditori.

(2) Banca Natională a României, Comisia Natională a Valorilor Mobiliare si Comisia de Supraveghere a Asigurărilor vor putea introduce cerere împotriva persoanelor juridice aflate sub supravegherea si controlul acestora, care, potrivit datelor de care autoritătile respective dispun, îndeplinesc criteriile prevăzute de dispozitiile legale speciale pentru pornirea procedurii prevăzute de prezenta lege.

¤ 1. Cererea debitorului

Art. 32. - (1) Debitorul aflat în stare de insolventă este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la aparitia stării de insolventă.

(2) Va putea să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi si debitorul în cazul căruia aparitia stării de insolventă este iminentă.

(3) Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta.

(4) Introducerea prematură si cu rea-credintă de către debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage răspunderea patrimonială a debitorului persoană fizică sau a reprezentantilor legali ai persoanelor juridice debitoare, pentru prejudiciile pricinuite.

Art. 33. - (1) Cererea debitorului va trebui să fie însotită de următoarele acte:

a) bilantul si copii de pe registrele contabile curente;

b) o listă completă a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile si băncile prin care debitorul îsi rulează fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;

c) o listă a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, necontestate sau contestate, arătându-se suma, cauza si drepturile de preferintă;

d) o listă cuprinzând plătile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile anterioare formulării cererii introductive;

e) contul de profit si pierderi pe anul anterior depunerii cererii;

f) o listă a membrilor grupului de interes economic sau, după caz, a asociatilor cu răspundere nelimitată, pentru societătile în nume colectiv si cele în comandită;

g) o declaratie prin care debitorul îsi arată intentia de intrare în faliment sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitătii sau prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale; dacă această declaratie nu va fi depusă până la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se prezumă că debitorul este de acord cu începerea falimentului;

h) o declaratie pe propria răspundere sau un certificat de la registrul societătilor agricole ori, după caz, oficiul registrului comertului în a cărui rază teritorială se află domiciliul profesional/sediul social, din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii prevăzute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formulării cererii introductive.

(2) Dacă debitorul nu dispune la momentul înregistrării cererii de vreuna dintre informatiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f) si h), el va putea înregistra acea informatie la tribunal, în termen de 10 zile; dacă nu o va face, cererea sa va fi respinsă.

Art. 34. - (1) În cazul unei cereri introduse de o societate în nume colectiv sau în comandită, acea cerere nu va fi considerată ca fiind făcută si de asociatii cu răspundere nelimitată sau, în conditiile art. 36-38, si împotriva lor.

(2) O cerere introdusă de un asociat cu răspundere nelimitată sau împotriva acestuia pentru datoriile sale va fi fără efecte juridice cu privire la societatea în nume colectiv sau în comandită din care face parte.

(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplică, în mod corespunzător, în privinta cererilor introduse de grupurile de interes economic sau de membrii acestora.

Art. 35. - Nu vor fi primite de tribunal cererile de reorganizare ale debitorilor, care în ultimii 5 ani precedenti au mai făcut o astfel de cerere sau au fost obiectul unei astfel de cereri introduse de creditori.

¤ 2. Cererile creditorilor

Art. 36. - (1) Orice creditor care are una sau mai multe creante certe, lichide si exigibile poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care este prezumat în insolventă din cauza încetării plătilor fată de acesta timp de cel putin 30 de zile, în următoarele conditii:

a) dacă creantele izvorăsc din raporturi de muncă sau raporturi obligationale civile, acestea trebuie să aibă un cuantum superior valorii însumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în conditiile legii si calculate la data formulării cererii introductive;

b) în celelalte cazuri creantele trebuie să aibă un cuantum superior echivalentului în lei al sumei de 3.000 euro, calculat la data formulării cererii introductive;

c) în cazul unui creditor care detine creante din ambele categorii mentionate la lit. a) si b), cuantumul total al creantelor trebuie să fie superior valorii însumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în conditiile legii si calculate la data formulării cererii introductive.

(2) Dacă între momentul formulării cererii de către un creditor si cel al judecării acestei cereri de către judecătorul-sindic sunt formulate cereri de către alti creditori, judecătorul sindic va dispune conexarea acestora si va stabili îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creantelor în raport cu valoarea însumată a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri.

(3) Dacă s-a deschis o procedură într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelasi obiect, vor fi conexate la primul dosar.

Art. 37 - După înregistrarea unei cereri introductive, presedintele tribunalului va nominaliza de îndată judecătorul-sindic, potrivit art. 9.

 

SECTIUNEA a 2-a

Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii

 

Art. 38. - (1) Dacă cererea debitorului corespunde conditiilor stabilite la art. 32, 33 si 35, judecătorul-sindic va pronunta o încheiere de deschidere a procedurii, pe care o va notifica în conditiile art. 75. În cazul în care creditorii se opun deschiderii procedurii în termen de 15 zile de la publicarea notificării, judecătorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o sedintă la care vor fi citati debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma căreia va solutiona, deodată, printr-o sentintă, toate opozitiile.

(2) În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorilor, judecătorul-sindic va comunica cererea, în copie, debitorului si va dispune afisarea unei copii la usa instantei.

(3) Dacă, în termen de 5 zile de la primirea copiei, debitorul contestă că ar fi în stare de insolventă, în conditiile stabilite la art. 36, judecătorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o sedintă la care vor fi citati debitorul si creditorii care au introdus cererea.

(4) La cererea debitorului, judecătorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea să consemneze, în termen de 15 zile, la o bancă, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituită creditorilor, dacă cererea lor va fi admisă. Dacă cererea va fi respinsă, cautiunea poate fi folosită pentru a acoperi pagubele suferite de debitor. Dacă nu este consemnată în termen cautiunea, cererea introductivă va fi respinsă.

(5) Dacă judecătorul-sindic stabileste că debitorul este în stare de insolventă, îi va respinge contestatia si va deschide procedura printr-o sentintă.

(6) Dacă judecătorul-sindic stabileste că debitorul nu este în stare de insolventă, respinge cererea creditorilor si dispune ca sentinta să fie afisată la usa instantei. În cazul respingerii cererii, aceasta va fi considerată ca lipsită de orice efect chiar de la înregistrarea ei.

(7) Dacă debitorul nu contestă în termenul prevăzut la alin. (3) că ar fi în stare de insolventă, judecătorul-sindic va da o sentintă de deschidere a procedurii.

Art. 39. - În termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit art. 38 alin. (5) sau (7), debitorul este obligat să depună la dosarul cauzei actele si informatiile prevăzute la art. 33 alin. (1).

Art. 40. - Dacă debitorul nu a prezentat informatiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. b), c), d), e) si h) sau le-a prezentat în mod necorespunzător, administratorul poate, pe cheltuiala averii debitorului, să angajeze, în conditiile legii, unul sau mai multi experti de specialitate care, folosind bilantul, registrele contabile si documentele contabile si extracontabile ale debitorului, să le întocmească sau, după caz, să le corecteze cu maximă urgentă.

Art. 41. - Prin hotărârea de deschidere a procedurii judecătorul-sindic va desemna un administrator, stabilindu-i atributiile, potrivit art. 24, precum si remuneratia, în conformitate cu criteriile aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 42. - De la data deschiderii procedurii se suspendă toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.

Art. 43. - (1) Creditorul titular al unei creante garantate cu ipotecă, gaj sau altă garantie reală mobiliară ori drept de retentie, de orice fel, poate solicita judecătorului-sindic ridicarea suspendării mentionate la art. 42 cu privire la creanta sa si valorificarea imediată, în cadrul procedurii, a bunului asupra căruia poartă garantia sau dreptul de retentie, în una dintre următoarele situatii:

A. a) atunci când valoarea obiectului garantiei este pe deplin acoperită de valoarea totală a creantelor si părtilor de creante garantate cu acel obiect; si

b) obiectul garantiei nu prezintă o importantă vitală pentru reusita unei reorganizări care, în cazul concret, ar avea sanse efective de realizare;

B. atunci când nu există o protectie corespunzătoare a creantei garantate în raport cu obiectul garantiei, datorită:

- diminuării valorii obiectului garantiei sau existentei unui pericol real ca aceasta să sufere o diminuare apreciabilă;

- diminuării valorii părtii garantate dintr-o creantă cu rang inferior, ca urmare a acumulării dobânzilor, majorărilor si penalitătilor de orice fel la o creantă garantată cu rang superior;

- lipsei unei asigurări a obiectului garantiei împotriva riscului pieirii sau deteriorării.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. B judecătorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendării formulată de creditor, dacă administratorul/debitorul propune în schimb adoptarea uneia sau mai multor măsuri menite a oferi o protectie corespunzătoare creantei garantate a creditorului, precum:

a) efectuarea de plăti periodice în favoarea creditorului, pentru acoperirea diminuării valorii obiectului garantiei ori a valorii părtii garantate dintr-o creantă cu rang inferior;

b) efectuarea de plăti periodice în favoarea creditorului, pentru satisfacerea dobânzilor, majorărilor si penalitătilor de orice fel si, respectiv, pentru reducerea capitalului creantei sub cota de diminuare a valorii obiectului garantiei ori a valorii părtii garantate dintr-o creantă cu rang inferior;

c) novatia obligatiei de garantie prin constituirea unei garantii suplimentare, reale sau personale, ori prin substituirea obiectului garantiei cu un alt obiect.

(3) Reclamantul într-o cerere de ridicare a suspendării trebuie să facă dovada faptului prevăzut la alin. (1) lit. A.a), rămânând debitorului/administratorului sau altei părti interesate sarcina producerii dovezii contrare si, respectiv, a celorlalte elemente.

Art. 44. - Deschiderea procedurii suspendă orice termene de prescriptie a actiunilor prevăzute la art. 42.

Termenele vor reîncepe să curgă după 30 de zile de la închiderea procedurii.

Art. 45. - Nici o dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială nu va putea fi adăugată creantelor născute anterior deschiderii procedurii si negarantate cu ipotecă, gaj sau altă garantie reală mobiliară ori drept de retentie, de orice fel, sau părtilor negarantate din creantele garantate cu astfel de garantii, de la data deschiderii procedurii, în afară de cazul în care, prin programul de plată a creantelor cuprins în planul de reorganizare, se derogă de la prevederile de mai sus.

Art. 46. - (1) După ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 38, este interzis administratorilor debitorilor persoane juridice, sub sanctiunea nulitătii, să înstrăineze, fără acordul judecătorului-sindic, actiunile ori părtile lor sociale sau de interes, detinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri.

(2) Judecătorul-sindic va dispune indisponibilizarea actiunilor ori a părtilor sociale sau de interes, potrivit alin. (1), în registrele speciale de evidentă sau în conturile înregistrate electronic.

Art. 47. - Debitorul are obligatia de a pune la dispozitie administratorului sau, după caz, lichidatorului toate informatiile cerute de acesta cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzând plătile si transferurile patrimoniale făcute de el în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.

Art. 48. - (1) După rămânerea irevocabilă a hotărârii de deschidere a procedurii, toate actele si corespondenta emise de debitor, administrator sau lichidator vor cuprinde, în mod obligatoriu si cu caractere vizibile, în limbile română, engleză si franceză, mentiunea “în insolventă”.

(2) După intrarea în reorganizare judiciară sau faliment, actele si corespondenta vor purta, în conditiile mentionate la alin. (1), mentiunea “în reorganizare judiciară” sau, după caz “în faliment”.

(3) Prejudiciile suferite de tertii de bună-credintă, ca urmare a nerespectării obligatiei mentionate la alin. (1) si (2), vor fi reparate în mod exclusiv de persoanele care au încheiat actele ca reprezentanti legali ai debitorului, fără a fi atinsă averea debitorului.

Art. 49. - (1) În afară de cazurile prevăzute de prezenta lege sau de cele autorizate de judecătorul-sindic, toate actele, operatiunile si plătile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.

(2) Debitorul si/sau, după caz, administratorul sunt obligati să întocmească si să păstreze regulat o listă cuprinzând toate actele si operatiunile încheiate după deschiderea procedurii, cu precizarea naturii si valorii acestora si a datelor de identificare ale cocontractantilor.

Art. 50. - (1) Deschiderea procedurii ridică debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea -, dacă acesta nu si-a declarat, în conditiile art. 33 alin. (1) lit. g) sau, după caz, ale art. 39, intentia de reorganizare.

(2) Cu exceptia cazurilor prevăzute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile si bunurilor pe care debitorul le-ar dobândi ulterior deschiderii procedurii.

(3) Judecătorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului o dată cu desemnarea unui administrator, indicând totodată si conditiile de exercitare a acestuia.

(4) Dreptul de administrare al debitorului încetează de drept la data la care se dispune începerea falimentului.

(5) Creditorii, comitetul creditorilor ori reprezentantul membrilor sau, după caz, al asociatilor/actionarilor pot oricând adresa judecătorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, având ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitătii de realizare a unui plan rational de activitate.

(6) Judecătorul-sindic va examina în termen de 15 zile cererea prevăzută la alin. (5), într-o sedintă la care vor fi citati debitorul, creditorii, administratorul, comitetul creditorilor si reprezentantul membrilor sau, după caz, al asociatilor/actionarilor.

Art. 51. - (1) Judecătorul-sindic va da dispozitii tuturor băncilor la care debitorul are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fără un ordin al său sau al administratorului/lichidatorului.

(2) Încălcarea dispozitiilor judecătorului-sindic, mentionate la alin. (1), atrage răspunderea băncilor pentru prejudiciul creat, precum si o amendă judiciară de la 4.000.000 lei la 10.000.000 lei.

Art. 52. - (1) Pe perioada în care debitorul sau/si administratorul exercită dreptul de administrare, acesta poate îndeplini orice acte si operatiuni - inclusiv utilizarea, vânzarea si închirierea de bunuri - si poate efectua plăti, dacă toate acestea se încadrează în conditiile obisnuite de exercitare a activitătii curente.

(2) Actele, operatiunile si plătile care depăsesc conditiile mentionate la alin. (1) vor putea fi autorizate de judecătorul-sindic; acesta va convoca o sedintă în termen de maximum 20 de zile de la data primirii cererii, înstiintându-i pe creditori despre posibilitatea de a depune contestatii motivate cu cel putin 5 zile înainte de data convocării.

(3) În cadrul sedintei prevăzute la alin. (2), judecătorul-sindic va solutiona toate contestatiile si va decide, prin încheiere, asupra cererii formulate de debitor/administrator.

(4) În cazul propunerilor de înstrăinare a bunurilor din averea debitorului grevate de garantii, se va tine seama de prevederile art. 43 referitoare la acordarea unei protectii corespunzătoare creantei garantate.

Art. 53. - Dacă la data deschiderii procedurii un act juridic nu devenise opozabil tertilor, înscrierile, transcrierile, intabulările si orice alte formalităti specifice necesare acestui scop, efectuate după data deschiderii procedurii, sunt fără efect fată de masa creditorilor, cu exceptia cazului în care cererea sau sesizarea, legal formulată, a fost primită de instanta, autoritatea sau institutia competentă cel mai târziu în ziua premergătoare hotărârii de deschidere a procedurii.

Art. 54. - Deschiderea procedurii de insolventă nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când conditiile prevăzute de lege în materie de compensare legală sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii.

Art. 55. - Bunurile înstrăinate de administrator sau lichidator, în exercitiul atributiilor sale prevăzute de prezenta lege, sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de orice fel, ori măsuri asigurătorii.

Art. 56. - (1) Administratorul va întocmi si va supune judecătorului-sindic, în termenul stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea depăsi 60 de zile de la desemnarea administratorului, un raport amănuntit asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă.

(2) Raportul va indica dacă există o posibilitate reală de reorganizare efectivă a activitătii debitorului ori, după caz, motivele care nu permit reorganizarea si, în acest caz, propunerea de intrare în faliment.

(3) Raportul prin care se propune intrarea în faliment a debitorului va fi supus aprobării adunării generale a creditorilor la prima sedintă a acesteia.

(4) Judecătorul-sindic va dispune, în termen de 48 de ore de la primirea raportului prevăzut la alin. (3), publicarea unui anunt referitor la raport în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si în două ziare cu largă difuzare, cu indicarea datei sedintei adunării creditorilor si a faptului că este admisibilă votarea prin scrisoare, cu legalizarea semnăturii creditorului de către notarul public, comunicată prin orice mijloace si înregistrată la tribunal cu cel putin 3 zile înainte de data fixată pentru exprimarea votului.

(5) Administratorul va asigura posibilitatea consultării raportului la sediul său, pe cheltuiala solicitantului. O copie de pe raport va fi depusă la grefa tribunalului si la registrul comertului sau, după caz, la registrul societătilor agricole si va fi comunicată debitorului.

Art. 57. - (1) În cadrul primei sedinte a adunării creditorilor, administratorul îi va informa pe creditorii prezenti despre voturile valabile primite în scris cu privire la raportul prin care se propune intrarea în faliment a debitorului.

(2) Adunarea creditorilor va aproba raportul prevăzut la alin. (1) prin votul titularilor a cel putin două treimi din creantele prezente la vot.

(3) În baza hotărârii adunării creditorilor de aprobare a raportului prevăzut la alin. (1), judecătorul-sindic va decide, prin încheiere, intrarea în faliment a debitorului în conditiile art. 106.

(4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică în cazul în care, până la data primei sedinte a adunării creditorilor, a fost admis un plan de reorganizare de către judecătorul-sindic.

 

SECTIUNEA a 3-a

Situatia unor acte juridice ale debitorului

 

Art. 58. - Actiunile introduse de administrator în aplicarea dispozitiilor prezentei sectiuni sunt scutite de taxele de timbru. Toate actiunile si cererile introduse de lichidatorul judiciar sunt scutite de plata taxei de timbru.

Art. 59. - Măsurile prevăzute în prezenta sectiune se aplică atât în cazurile de reorganizare sau de lichidare conform unui plan, cât si în cele de faliment.

Art. 60. - Administratorul sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic actiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.

Art. 61. - (1) Administratorul sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic actiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale către terti si pentru restituirea de către acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin următoarele acte:

a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizările în scop umanitar;

b) operatiuni comerciale în care prestatia debitorului depăseste vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;

c) acte încheiate, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor părtilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;

d) acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea să o obtină în caz de faliment al debitorului este mai mică decât valoarea actului de transfer;

e) constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creantă care era chirografară, în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;

f) plătile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă scadenta lor fusese stabilită pentru o dată ulterioară deschiderii procedurii.

(2) Următoarele operatiuni, încheiate în anul anterior deschiderii procedurii, cu persoane aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, să fie anulate si prestatiile recuperate, dacă sunt în paguba creditorilor:

a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinând cel putin 20% din capitalul societătii comerciale ori, după caz, din drepturile de vot în adunarea generală a asociatilor, atunci când debitorul este respectiva societate în comandită, respectiv o societate agricolă, în nume colectiv sau cu răspundere limitată;

b) cu un membru sau administrator, atunci când debitorul este un grup de interes economic;

c) cu un actionar detinând cel putin 20% din actiunile debitorului ori, după caz, din drepturile de vot în adunarea generală a actionarilor, atunci când debitorul este respectiva societate pe actiuni;

d) cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere a debitorului, societate cooperativă, societate pe actiuni, cu răspundere limitată sau, după caz, societate agricolă;

e) cu orice altă persoană fizică ori juridică, detinând o pozitie dominantă asupra debitorului sau activitătii sale;

f) cu un coindivizar asupra unui bun comun.

Art. 62. - (1) Actiunea pentru anularea unui transfer patrimonial, potrivit art. 60 sau 61, poate fi introdusă de administrator/lichidator în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut la art. 24 lit. a), dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii.

(2) Judecătorul-sindic poate autoriza comitetul creditorilor să introducă o astfel de actiune, dacă administratorul/lichidatorul nu o face.

Art. 63. - Prin exceptie de la dispozitiile art. 61, nu se va putea cere anularea unui transfer cu caracter patrimonial, făcut de către debitor în cursul desfăsurării normale a activitătii sale.

Art. 64. - (1) Tertul dobânditor în cadrul unui transfer patrimonial, anulat conform art. 62, va trebui să restituie averii debitorului bunul transferat sau, dacă bunul nu mai există, valoarea acestuia de la data transferului efectuat de către debitor.

(2) Tertul dobânditor, care a restituit averii debitorului bunul sau valoarea bunului ce-i fusese transferat de către debitor, va avea împotriva averii o creantă de aceeasi valoare, cu conditia ca tertul să fi acceptat transferul cu bună-credintă si fără intentia de a-i împiedica, întârzia ori însela pe creditorii debitorului.

(3) Tertul dobânditor cu titlu gratuit de bună-credintă va restitui bunurile în starea în care se găsesc, iar în lipsa acestora, va restitui diferenta de valoare cu care s-a îmbogătit. În caz de rea-credintă, tertul va restitui, în toate cazurile, întreaga valoare, precum si fructele percepute.

Art. 65. - (1) Administratorul, lichidatorul sau comitetul creditorilor va putea intenta actiune pentru a recupera de la subdobânditor bunul ori valoarea bunului transferat de către debitor numai dacă subdobânditorul nu a plătit valoarea corespunzătoare a bunului si cunostea sau trebuia să cunoască faptul că transferul initial este susceptibil de a fi anulat.

(2) În cazul în care subdobânditorul este sot, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv al debitorului, se prezumă relativ că acesta a cunoscut împrejurarea mentionată la alin. (1).

Art. 66. - (1) Cererea pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial se va nota, din oficiu, în registrele de publicitate aferente.

(2) O persoană obtinând un titlu sau dobândind o garantie ori un alt drept real asupra bunului respectiv, după efectuarea unei astfel de notări, va avea titlul sau dreptul său conditionat de dreptul de a fi recuperat bunul.

Art. 67. - (1) În vederea cresterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul/lichidatorul poate să mentină sau să denunte orice contract, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atâta timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substantial de către toate părtile implicate.

Administratorul/lichidatorul trebuie să răspundă, în termen de 30 de zile, unei notificări a contractantului, prin care i se cere să opteze pentru mentinerea ori denuntarea contractului; în lipsa unui astfel de răspuns, administratorul/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denuntat.

(2) În cazul denuntării unui contract, o actiune pentru despăgubiri poate fi introdusă de către contractant împotriva debitorului.

(3) Administratorul/lichidatorul va putea mentine contractele de credit si va putea, cu acordul cocontractantilor, să le modifice clauzele, astfel încât acestea să asigure echivalenta viitoarelor prestatii ale debitorului. Modificările vor fi supuse aprobării judecătorului-sindic, care va avea în vedere dacă ele sunt atât în folosul averii debitorului, cât si în cel al averii creditorilor.

(4) Dacă vânzătorul unui bun imobil a retinut titlul de proprietate până la plata integrală a pretului vânzării, vânzarea va fi considerată executată de către vânzător si nu va fi supusă prevederilor alin. (1).

(5) Un contract de muncă sau de închiriere, în calitate de locatar, va putea fi denuntat numai cu respectarea termenelor legale de preaviz.

(6) Într-un contract prevăzând plăti periodice din partea debitorului, mentinerea contractului nu îl va obliga pe administrator/lichidator să facă plăti restante pentru perioadele anterioare deschiderii procedurii. Pentru astfel de plăti pot fi formulate cereri împotriva debitorului.

Art. 68. - Dacă un bun mobil, vândut debitorului si neplătit de acesta, era în tranzit la data deschiderii procedurii si bunul nu este încă la dispozitia debitorului si nici alte părti nu au dobândit drepturi asupra lui, atunci vânzătorul îsi poate lua înapoi bunul. În acest caz toate cheltuielile vor fi suportate de către vânzător si el va trebui să restituie debitorului orice avans din pret. Dacă vânzătorul admite ca bunul să fie livrat, el va putea recupera pretul prin înscrierea creantei sale în tabelul de creante. Dacă administratorul/lichidatorul cere ca bunul să fie livrat, el va trebui să ia măsuri să se plătească din averea debitorului întregul pret datorat în baza contractului.

Art. 69. - Dacă debitorul este parte într-un contract prevăzând transferul anumitor mărfuri, titluri reprezentative ale mărfurilor sau active financiare, cotate pe o piată reglementată de mărfuri, servicii si instrumente financiarederivate, la o anumită dată sau într-o perioadă determinată de timp, si scadenta cade sau perioada se termină după data deschiderii procedurii, diferenta dintre pretul de cumpărare si pretul cotat, la data mentionată mai sus, pe piata reglementată respectivă sau pe pietele locului de livrare ori, dacă nu poate fi stabilit locul, la cea mai apropiată piată reglementată, va trebui să fie plătită averii debitorului, dacă aceasta este creditoare, si va fi înscrisă în tabelul de creante, dacă este o obligatie a averii debitorului.

Art. 70. - Dacă un comisionar, care detine titluri pentru bunuri ce urmează a fi primite ori pentru marfă, devine subiectul unei cereri introductive, comitentul va fi îndreptătit să-si ia înapoi titlurile ori marfa sau să ceară ca valoarea lor să fie plătită de către comisionar.

Art. 71. - (1) Dacă un debitor detine marfă în calitate de consignatar sau orice alt bun care apartine altuia, la data înregistrării cererii introductive, a expirării termenului pentru contestarea cererii creditorilor de către debitor sau a respingerii contestatiei debitorului împotriva acestei cereri, proprietarul va avea dreptul să-si recupereze bunul, dacă este îngăduit asa ceva prin contract, în afară de cazul în care debitorul are un drept de garantie valabil asupra bunului.

(2) Dacă la una dintre datele mentionate la alin. (1) marfa nu este în posesiunea debitorului si el nu o poate recupera de la detinătorul actual, proprietarul va fi îndreptătit să aibă creanta înregistrată în tabelul de creante, cu valoarea pe care marfa o avea la acea dată.

Dacă debitorul este în posesiunea mărfii la acea dată, dar a pierdut ulterior posesiunea, proprietarul poate cere ca întreaga valoare a mărfii să fie înscrisă în tabelul de creante.

Art. 72. - Faptul că un proprietar al unui imobil închiriat este debitor în prezenta procedură nu va desfiinta contractul de închiriere, în afară de cazul în care va fi fost stipulat astfel. Cu toate acestea, administratorul/lichidatorul poate să refuze să asigure prestarea oricăror servicii datorate de proprietar chiriasului pe timpul închirierii. În acest caz chiriasul poate evacua clădirea si poate introduce o actiune sau poate detine în continuare imobilul, scăzând din chiria pe care o plăteste costul serviciilor datorate de proprietar. Dacă chiriasul alege să continue a detine imobilul, el nu va fi îndreptătit la vreo actiune în despăgubiri împotriva debitorului, ci va avea numai dreptul de a scădea din chiria pe care o plăteste costul serviciilor datorate de proprietar.

Art. 73. - Administratorul/lichidatorul poate să denunte un contract prin care debitorul s-a obligat să efectueze anumite servicii specializate sau cu caracter strict personal, în afară de cazul în care creditorul acceptă efectuarea prestatiei de către o persoană desemnată de administrator/lichidator.

Art. 74. - (1) Dacă un asociat dintr-o societate agricolă, societate în nume colectiv, societate în comandită ori cu răspundere limitată sau actionarul unei societăti pe actiuni este debitor într-o procedură prevăzută de prezenta lege si dacă implicarea debitorului într-o astfel de procedură nu atrage dizolvarea acelei societăti, administratorul/lichidatorul poate cere lichidarea drepturilor debitorului în acea societate, potrivit ultimei situatii financiare aprobate, sau poate propune ca debitorul să fie păstrat ca asociat, dacă ceilalti asociati sunt de acord.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, în cazul membrilor societătilor cooperative si ai grupurilor de interes economic.

 

SECTIUNEA a 4-a

Primele măsuri

 

Art. 75. - (1) În urma deschiderii procedurii, administratorul va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati în lista depusă de debitor în conformitate cu art. 33 sau art. 39 ori, după caz, întocmită în conditiile art. 40, debitorului si oficiului registrului comertului sau, după caz, registrului societătilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mentiunii.

(2) Dacă creditorii cu sediul sau cu domiciliul în străinătate au reprezentanti în tară, notificarea va fi trimisă acestora din urmă.

(3) Notificarea prevăzută la alin. (1) se va publica totodată, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de largă circulatie.

Art. 76. - (1) Notificarea va cuprinde:

a) termenul limită de depunere, de către creditori, a opozitiilor la hotărârea de deschidere a procedurii, pronuntată ca urmare a cererii formulate de debitor, în conditiile art. 38 alin. (1), precum si termenul de solutionare a opozitiilor, care nu va depăsi 10 zile de la data expirării termenului de depunere a acestora;

b) termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum si cerintele pentru ca o creantă înregistrată să fie considerată valabilă;

c) termenul de verificare a creantelor, întocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar al creantelor, care nu va depăsi 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. b);

d) termenul de definitivare a tabelului creantelor, care nu va depăsi 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. c);

e) locul, data si ora primei sedinte a adunării creditorilor.

(2) Sedinta de întrunire a adunării creditorilor va fi convocată la un termen situat în primele 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) lit. d).

(3) În functie de circumstantele cauzei si pentru motive temeinice, judecătorul-sindic va putea hotărî o majorare a termenelor prevăzute la alin. (1) lit. b), c) si d) cu maximum 30, 15, respectiv 15 zile.

Art. 77. - Dacă debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscriptiei sau înregistrării în registrele de publicitate, va fi trimisă instantelor, autoritătilor sau institutiilor care tin aceste registre o copie de pe hotărârea de deschidere a procedurii, spre a se face mentiune.

Art. 78. - (1) Cu exceptia salariatilor ale căror creante vor fi înregistrate de administrator conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale căror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii; declaratiile de creante vor fi înregistrate într-un registru care se va păstra la grefa tribunalului.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, titularilor de actiuni la purtător.

(3) Cererea de admitere a creantelor trebuie făcută chiar dacă acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.

(4) Creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credală si vor fi îndreptătite să participe la distribuiri de sume în măsura îngăduită de prezenta lege.

(5) Sunt considerate sub conditie si acele creante care pot fi valorificate împotriva debitorului numai după executarea unui codebitor principal.

Art. 79. - (1) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creantei, precum si mentiuni cu privire la eventualele drepturi de preferintă sau garantii.

(2) La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.

(3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtător pot solicita administratorului restituirea titlurilor originale si păstrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul va face mentiunea pe original despre prezentarea acestora. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartitie de sume între creditori, precum si la exercitarea votului în adunarea creditorilor.

Art. 80. - (1) Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii.

(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.

(3) Prin creante bugetare, în sensul prezentei legi, se întelege creantele izvorâte din impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora, respectiv dobânzi, penalităti si penalităti de întârziere.

(4) Toate creantele prezentate pentru a fi admise si înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile si corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administrator sau creditori.

Art. 81. - (1) Administratorul va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri si a documentelor depuse si va putea efectua o cercetare amănuntită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă si prioritatea fiecărei creante.

(2) În vederea îndeplinirii atributiei prevăzute la alin. (1), administratorul va putea solicita explicatii de la debitor, va putea să poarte discutii cu fiecare creditor, solicitându-i, dacă consideră necesar, informatii si documente suplimentare.

Art. 82. - Creantele negarantate si părtile negarantate ale creantelor garantate, care nu sunt scadente la data înregistrării cererii de admitere, vor fi înscrise în tabelul de creante cu întreaga lor valoare, însă, în cursul falimentului, orice distribuire de sumă pentru astfel de creante se va face cu observarea dispozitiilor art. 124.

Art. 83. - (1) Creantele constând în obligatii, care nu au fost calculate în valoare monetară sau a căror valoare este supusă modificării, vor fi calculate de către administrator si înscrise în tabelul de creante cu valoarea nominală pe care ele o aveau la data deschiderii procedurii. Judecătorul-sindic va decide asupra oricărei contestatii împotriva calculului făcut de administrator pentru astfel de creante.

(2) Creantele exprimate în valută vor fi înregistrate la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Nationale a României existent la data deschiderii procedurii.

Art. 84. - O creantă a unui creditor cu mai multi debitori solidari va fi înscrisă în toate tabelele de creante ale debitorilor cu valoarea nominală, până va fi complet acoperită. Nici o reducere a sumei creantei prevăzute în tabelul de creante nu va fi făcută în vreunul dintre tabelele de creante ale debitorilor, până ce creditorul a fost deplin satisfăcut, în numerar sau în bunuri. Dacă totalul sumelor distribuite creditorului, în toate actiunile cu debitorii, va depăsi totalul sumei care îi este datorată, acesta va trebui să restituie sumele primite în plus, care vor fi reînscrise ca fonduri în averea debitorilor, proportional cu sumele pe care fiecare dintre debitori le-a plătit peste ceea ce era datorat.

Art. 85. - (1) Un creditor care, înainte de înregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plată partială pentru creanta sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creanta înscrisă în tabelul de creante numai pentru partea pe care nu a încasat-o încă.

(2) Un codebitor sau un fidejusor, care este îndreptătit la restituire ori la despăgubire din partea debitorului pentru suma plătită, va fi trecut în tabelul de creante cu suma pe care a plătit-o creditorului. În acest caz, creditorul comun are dreptul de a cere să i se plătească, până la achitarea integrală a creantei sale, cota cuvenită codebitorului sau fidejusorului, rămânând creditor al acestuia doar pentru suma neachitată.

(3) Codebitorul sau fidejusorul debitorului, care pentru asigurarea regresului său are asupra bunurilor acestuia un drept de garantie, concură la masa credală, pentru a face posibilă realizarea garantiei sale, dar pretul obtinut din vânzarea bunurilor grevate va fi atribuit creditorului, scăzându-se din suma ce este datorată.

Art. 86. - (1) Ca rezultat al verificărilor făcute, administratorul va întocmi si va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creantele împotriva averii debitorului, precizând că sunt: chirografare, garantate, cu priorităti, sub conditie sau nescadente si arătând pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma pentru care s-a cerut verificarea si suma cu care a fost trecut în tabel.

(2) La creantele garantate cu un drept de preferintă se vor arăta titlul din care izvorăste preferinta, rangul acesteia si motivele pentru care creantele sau drepturile de preferintă au fost trecute partial în tablou sau au fost înlăturate.

(3) Tabelul preliminar va fi, totodată, afisat de grefă la usa instantei, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal de afisare, si va fi comunicat debitorului.

(4) O dată cu afisarea tabelului, administratorul va trimite imediat notificări creditorilor, ale căror creante sau drepturi de preferintă au fost trecute partial în tabelul preliminar sau înlăturate, precizând totodată si motivele.

Art. 87. - (1) Debitorul, creditorii si orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferintă trecute de administrator în tabelul preliminar al creantelor.

(2) Contestatiile trebuie depuse la tribunal cu cel putin 10 zile înainte de data stabilită, prin sentinta de deschidere a procedurii, pentru definitivarea tabelului de creante.

(3) La termenul stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creante, judecătorul-sindic va solutiona deodată, printr-o singură sentintă, toate contestatiile, chiar dacă pentru solutionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urmă caz, judecătorul-sindic poate să admită, în tot sau în parte, creantele, în mod provizoriu, la masa credală, atât în ceea ce priveste deliberările, cât si repartitiile.

(4) Dacă se admite creanta fără dreptul de preferintă pretins, aceasta va participa la repartitiile sumelor obtinute din valorificarea bunurilor negrevate de garantii.

(5) Din sumele care s-ar obtine din valorificarea bunurilor supuse dreptului de preferintă contestat se va consemna partea ce s-ar cuveni acelei creante.

Art. 88. - (1) După ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul va înregistra, de îndată, la tribunal si va avea grijă să fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor împotriva averii debitorului, arătând suma, prioritatea si situatia – garantată sau negarantată - a fiecărei creante.

(2) După înregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creantelor înregistrate în tabelul definitiv pot să participe la votul asupra planului de reorganizare, la adunările creditorilor si la orice repartitii de sume în caz de faliment.

Art. 89. - (1) După expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevăzut la art. 87 alin. (2), si până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestatie împotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferintă în tabloul definitiv al creantelor, în cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferintă, precum si în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare si până atunci necunoscute.

(2) Judecarea contestatiei se va face de judecătorul-sindic, după citarea contestatorului si a celorlalte părti interesate.

(3) Până la judecarea irevocabilă a contestatiei, judecătorul-sindic va putea declara creanta sau dreptul de preferintă contestat ca admis numai provizoriu.

Art. 90. - (1) Cu exceptia cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu încălcarea dispozitiilor art. 7, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creantelor până la expirarea termenului prevăzut la art. 76 alin. (1) lit. b), este decăzut, cât priveste creantele respective, din următoarele drepturi:

1. dreptul de a participa si de a vota în cadrul adunării creditorilor;

2. dreptul de a participa la distribuirile de sume în cadrul reorganizării si falimentului;

3. dreptul de a-si realiza creantele împotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu răspundere nelimitată ai persoanei juridice debitoare, ulterior închiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăti ori transferuri frauduloase.

(2) Decăderea va putea fi invocată oricând, de orice parte interesată, pe cale de actiune sau exceptie.

 

SECTIUNEA a 5-a

Planul

 

Art. 91. - (1) Următoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare în conditiile de mai jos:

a) debitorul, o dată cu formularea cererii sale introductive sau ulterior, până la afisarea tabelului definitiv al creantelor, dacă acesta si-a prezentat intentia de reorganizare în conditiile prevăzute la art. 33, respectiv art. 39;

b) administratorul, de la data desemnării sale si până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data afisării tabelului definitiv al creantelor;

c) comitetul creditorilor, reprezentantul membrilor sau, după caz, al asociatilor/actionarilor, în termen de 30 de zile de la data afisării tabelului definitiv al creantelor.

(2) La cererea oricărei părti interesate, judecătorul-sindic poate scurta, pentru motive temeinice, perioadele prevăzute la alin. (1).

(3) Planul va prevedea fie reorganizarea si continuarea activitătii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia.

(4) Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, într-un interval de 5 ani anterior formulării cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite în baza prezentei legi si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru: bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înselăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, infractiuni de fals ori infractiuni prevăzute în Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificările si completările ulterioare.

(5) Nerespectarea termenelor prevăzute la alin. (1) conduce la decăderea părtilor respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare si, ca urmare, la trecerea, din dispozitia judecătorului-sindic, la faliment.

Art. 92. - (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilitătile si specificul activitătii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fată de oferta debitorului si va cuprinde măsuri concordante cu interesele creditorilor si ale membrilor sau asociatilor/actionarilor, precum si cu ordinea publică, inclusiv în ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si înlocuire a administratorilor si directorilor.

(2) Planul de reorganizare va indica modalitatea si termenele la care se face lichidarea totală sau partială a pasivului pentru fiecare creditor înscris în tabloul final de creante.

(3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depăsi 2 ani, socotiti de la data confirmării.

(4) Planul de reorganizare va mentiona:

a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate;

b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;

c) dacă si în ce măsură debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societătile în nume colectiv si asociatii comanditati din societătile în comandită vor fi descărcati de răspundere;

d) ce despăgubiri urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, în comparatie cu valoarea estimativă ce ar putea fi primită prin distribuire în caz de faliment; valoarea estimativă se va calcula la data propunerii planului.

(5) Planul va specifica măsurile adecvate pentru punerea sa în aplicare, cum ar fi:

A. păstrarea, în întregime sau în parte, de către debitor, a conducerii activitătii sale, inclusiv dreptul de dispozitie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activitătii sale de către un administrator desemnat în conditiile legii;

B. obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizării planului si sursele de provenientă ale acestora;

C. transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului către una sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior sau ulterior confirmării planului;

D. fuziunea debitorului sau absorbirea sa cu sau de către o altă persoană juridică;

E. lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat sau în bloc, libere de orice sarcini, sau distribuirea acestora către creditorii debitorului, în contul creantelor pe care acestia le au fată de averea debitorului;

F. modificarea sau stingerea garantiilor reale, cu acordarea obligatorie, în beneficiul creditorului garantat, a unei garantii sau protectii echivalente, în conditiile prevăzute de art. 43 alin. (2) lit. c);

G. prelungirea datei scadentei, precum si modificarea ratei dobânzii, penalitătii sau a oricărei alte clauze din cuprinsul contractului sau a celorlalte izvoare ale obligatiilor sale;

H. modificarea actului constitutiv al debito rului, vizând inclusiv majorarea capitalului social;

I. emiterea de titluri de valoare de către debitor sau oricare dintre persoanele mentionate la lit. C. si D., în conditiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, si de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate*), prin următoarele metode:

a) în schimbul următoarelor categorii de bunuri: numerar, drepturi reale principale, drepturi de proprietate intelectuală, titluri de valoare;

b) prin conversie a creantelor; sau

c) prin orice altă metodă adecvată;

J. inserarea în actul constitutiv al debitorului - persoană juridică - sau al persoanelor mentionate la lit. C. si D. a unor prevederi;

a) de prohibire a emiterii de actiuni fără drept de vot;

b) de determinare, în cazul diferitelor categorii de actiuni ordinare, a unei distributii corespunzătoare a votului între aceste categorii; si

c) în cazul categoriilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fată de alte categorii de actiuni, de reglementare satisfăcătoare a numirii administratorilor reprezentând categoriile de actiuni respective în ipoteza neonorării obligatiei de plată a dividendelor.

*) Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate a fost abrogată si înlocuită prin Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004.

 

(6) Amânările, esalonările, scutirile sau reducerile la plata obligatiilor bugetare se înscriu în plan în conditiile prevăzute de legea specială în materie.

(7) Pentru neachitarea obligatiilor bugetare datorate atât înainte, cât si după deschiderea procedurii de reorganizare judiciară, debitorul datorează majorări de întârziere si penalităti de întârziere conform legii speciale în materie, până la data achitării acestora sau, după caz, până la data intrării în faliment.

Art. 93. - (1) În vederea administrării eficiente a procedurii, planul poate desemna o categorie separată de creante, compusă numai din creante chirografare având o valoare redusă, valoare pe care judecătorul-sindic o consideră adecvată.

(2) Planul va stabili acelasi tratament pentru fiecare creantă din cadrul unei categorii distincte, cu exceptia cazului în care detinătorul unei creante din categoria respectivă consimte un tratament mai putin favorabil pentru creanta sa.

Art. 94. - (1) Respectând prevederile art. 92, planul de reorganizare va putea să:

a) defavorizeze orice categorie de creante chirografare sau garantate;

b) mentină sau să denunte, în conditiile art. 67-74, orice contract la care debitorul este parte;

c) prevadă realizarea unei tranzactii cu privire la creantele debitorului fată de terti;

d) prevadă vânzarea totală sau partială a bunurilor din averea debitorului si distribuirea sumelor de bani obtinute către creditori;

e) modifice drepturile titularilor de creante garantate sau chirografare ori să lase nemodificate drepturile aferente oricărei categorii de creante.

(2) În cazul în care debitorul este persoană fizică, planul propus nu poate prevedea utilizarea, sub orice formă, sau înstrăinarea bunurilor acestuia, exceptate, total sau partial, de la executare silită, decât în conditiile dispozitiilor legale.

Art. 95. - (1) Se prezumă că o categorie de creante este defavorizată de plan dacă, pentru oricare dintre creantele categoriei respective, planul prevede o modificare fie a creantei, fie a conditiilor de realizare a acesteia.

(2) Nu se consideră modificare a creantei sau a conditiilor de realizare a acesteia situatia în care planul propus prevede revenirea la conditiile de realizare a creantei anterioare survenirii evenimentelor care au condus la modificarea conditiilor respective, cum ar fi neplata uneia sau mai multor rate scadente ale unui împrumut, la termenele si în conditiile stipulate în contract, care conduce la accelerarea plătii întregului rest al împrumutului.

Art. 96. - Dacă proiectul planului de reorganizare, în vederea redresării prin continuarea activitătii, prevede restrângeri de personal din ratiuni economice, se vor indica măsurile deja luate si se vor expune actiunile si perspectivele de natură să ducă la reorientarea profesională a personalului.

Art. 97. - (1) Câte o copie de pe planul propus va fi depusă la grefa tribunalului si la registrul comertului sau, după caz, la registrul societătilor agricole si va fi comunicată debitorului, administratorului, comitetului creditorilor si reprezentantului membrilor sau, după caz, al asociatilor/ actionarilor.

(2) Judecătorul-sindic va convoca o sedintă, în termen de 20 de zile de la înregistrarea planului la tribunal, la care vor fi citati cei care au propus planul si persoanele mentionate la alin. (1) si în care planul va fi admis sau respins de judecătorul-sindic, după audierea persoanelor citate.

(3) Judecătorul-sindic va putea admite un plan propus de părtile legal îndreptătite, care contine toate informatiile si care denotă sanse obiective de realizare. Judecătorul-sindic poate să ceară părerea unui expert practician în reorganizare si lichidare autorizat, confirmând posibilitatea de realizare a planului, înainte de admiterea lui. Plata expertului va fi suportată din averea debitorului.

(4) Dacă mai multe planuri au fost propuse si admise la intervale relativ scurte de timp, judecătorul-sindic va căuta să le supună împreună la vot în adunarea creditorilor.

Art. 98. - (1) După admiterea planului, judecătorul-sindic va dispune convocarea adunării creditorilor într-un termen cuprins între 30 si 45 de zile, dar nu mai devreme de afisarea tabelului definitiv al creantelor. Debitorul si administratorul vor fi convocati.

(2) Judecătorul-sindic va dispune, în termen de 48 de ore de la admitere, publicarea unui anunt referitor la propunerea planului în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si în două ziare cu largă răspândire, cu indicarea celui care l-a propus, a datei când se va vota cu privire la plan si a faptului că este admisibilă votarea prin scrisoare, cu legalizarea semnăturii creditorului de către notarul public, comunicată prin orice mijloace si înregistrată la tribunal cu cel putin 5 zile înainte de data fixată pentru exprimarea votului, precum si a datei de confirmare a planului, care va avea loc în maximum 15 zile de la data exprimării votului asupra planului.

(3) Actionarii si creditorii cu titluri de valoare la purtător vor trebui să depună originalele la administrator cu cel putin 5 zile înainte de data fixată pentru exprimarea votului, sub sanctiunea decăderii din dreptul de a vota.

(4) Din momentul publicării, toate părtile interesate vor fi socotite că au cunostintă despre plan si data de exprimare a votului. În toate cazurile, debitorul va asigura posibilitatea consultării planului la sediul său, pe cheltuiala solicitantului.

Art. 99. - (1) La începutul sedintei de vot, judecătorul-sindic va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite în scris.

(2) Creditorii cu creante subordonate, membrii, asociatii si actionarii pot participa la sedintă, dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le acordă mai putin decât ar primi în cazul falimentului.

(3) Nu vor fi incluse în cvorum si nu vor participa la votarea asupra planului de reorganizare, propus de debitorul persoană fizică, creantele al căror titular este sot, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu debitorul.

(4) Fiecare creantă beneficiază de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercită în categoria de creante din care face parte creanta respectivă.

(5) Sub rezerva prevederilor art. 93 alin. (1), următoarele creante constituie categorii distincte de creante, care votează separat:

a) fiecare creantă garantată care depăseste 10% din valoarea tuturor creantelor împotriva averii debitorului;

b) toate celelalte creante garantate;

c) creantele mentionate la art. 122 pct. 3;

d) creantele mentionate la art. 122 pct. 4;

e) creantele mentionate la art. 122 pct. 5;

f) creantele creditorilor chirografari.

(6) Creantele următoarelor categorii de persoane vor constitui categorii distincte de creante si vor participa la vot, în cazul în care titularii acestora sunt îndreptătiti să voteze conform alin. (2):

a) titularii fiecărei categorii de creante subordonate, în conformitate cu prevederile art. 122 pct. 9;

b) membrii, asociatii si actionarii, pentru drepturile reziduale derivând din calitatea lor.

(7) Un plan va fi socotit acceptat de către o categorie de creante dacă în categoria respectivă planul este acceptat în următoarele conditii cumulative:

a) de către o majoritate de două treimi din valoarea creantelor din acea categorie;

b) de către cel putin jumătate din numărul titularilor de creante din categoria respectivă.

(8) În cazul categoriilor de creante care nu sunt defavorizate de plan, se consideră că acestea au acceptat planul si nu e necesară votarea planului de către creantele categoriei respective.

(9) În cazul în care planul prevede că, pentru creantele dintr-o anumită categorie, nu se va primi nimic, se consideră că acestea au respins planul si nu e necesară votarea planului de către creantele categoriei respective.

Art. 100. - (1) La data stabilită, un plan va fi confirmat de către judecătorul-sindic, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele conditii:

A. cel putin 3 dintre categoriile de creante mentionate la art. 99 alin. (5) acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul;

B. fiecare categorie defavorizată de creante care a respins planul va fi supusă unui tratament corect si echitabil prin plan;

C. fiecare creantă care a respins planul va fi supusă unui tratament corect si echitabil prin plan.

(2) Tratament corect si echitabil există atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creantă care respinge planul nu primesc mai putin decât ar fi primit în cazul falimentului;

b) nici o categorie sau nici o creantă apartinând unei categorii nu primeste mai mult decât valoarea totală a creantei sale;

c) în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nici un membru, asociat, actionar sau categorie de creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptante, astfel cum rezultă din ordinea de prioritate prevăzută la art. 122, nu primeste nimic. Se consideră că membrii, asociatii sau actionarii nu primesc nimic si în cazul în care planul prevede că acestia vor primi o valoare cel mult egală cu o nouă contributie financiară pe care au efectuat-o în favoarea debitorului, până la data confirmării planului, cu titlu irevocabil si nesupusă vreunei alte conditii decât cea a confirmării planului.

(3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.

(4) Dacă în conditiile alin. (1) pot fi confirmate mai multe planuri, judecătorul-sindic va confirma planul debitorului. Dacă planul debitorului nu întruneste conditiile prevăzute la alin. (1), judecătorul-sindic va confirma planul care este acceptat de cele mai multe categorii defavorizate.

(5) Confirmarea unui plan de reorganizare împiedică propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricărui alt plan.

Art. 101. - (1) Când hotărârea care confirmă un plan intră în vigoare, activitatea debitorului este reorganizată în mod corespunzător; creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte părti interesate sunt modificate astfel cum este prevăzut în plan. În cazul unei executări silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotărâre definitivă împotriva debitorului.

(2) Creditorii conservă actiunile lor, pentru întreaga valoare a creantelor, împotriva codebitorilor si fidejusorilor debitorului, chiar dacă au votat pentru acceptarea planului.

(3) Dacă nici un plan nu este confirmat si termenul pentru propunerea unui plan, în conditiile art. 91, a expirat, judecătorul-sindic va dispune începerea de îndată a procedurii falimentului, în conditiile art. 106 si următoarele.

(4) Remuneratiile persoanelor angajate în temeiul art. 10, al art. 23 alin. (1), al art. 27, al art. 28 si al art. 97 alin. (3) si alte cheltuieli administrative vor fi achitate la momentul prevăzut, după caz, de lege, cu exceptia cazurilor în care părtile interesate ar accepta, în scris, alte termene de plată. Planul trebuie să precizeze cum va fi asigurată această plată.

(5) Plata va putea fi făcută trimestrial, pe bază de acte legale.

 

SECTIUNEA a 6-a

Reorganizarea

 

Art. 102. - (1) În urma confirmării unui plan de reorganizare, debitorul îsi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului si în conformitate cu planul confirmat, până când judecătorul-sindic va dispune, motivat, ca reorganizarea să înceteze si să se treacă la faliment, în conditiile art. 106 si următoarele.

(2) În cazul reorganizării unei persoane juridice, aceasta va fi condusă de persoanele legal împuternicite să o reprezinte, sub supravegherea administratorului. Actionarii, asociatii si membrii cu răspundere limitată nu au dreptul de a interveni în conducerea activitătii ori în administrarea averii debitoarei, cu exceptia si în limita cazurilor expres si limitativ prevăzute în lege si în planul de reorganizare.

(3) Debitorul va fi obligat să îndeplinească, fără întârziere, schimbările de structură prevăzute în plan.

Art. 103. - (1) Orice furnizor de servicii - electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice sau altele asemenea - nu are dreptul, în perioada de reorganizare, să schimbe, să refuze ori să întrerupă temporar un astfel de serviciu către debitor sau către averea debitorului.

(2) Prin derogare de la alin. (1), judecătorul-sindic poate, la cererea furnizorului, să dispună ca debitorul să depună o cautiune la o bancă, ca o conditie pentru îndatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale, în timpul desfăsurării procedurii prevăzute în prezenta lege. O astfel de cautiune nu va putea depăsi 30% din costul serviciilor prestate debitorului si neachitate.

Art. 104. - (1) Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfăsurarea activitătii aduce pierderi averii sale, administratorul, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si reprezentantul membrilor ori, după caz, al asociatilor/actionarilor poate solicita oricând judecătorului-sindic să aprobe intrarea în faliment, în conditiile art. 106 si următoarele.

(2) Înregistrarea cererii mentionate la alin. (1) nu suspendă continuarea activitătii debitorului până când judecătorul-sindic nu hotărăste asupra ei, printr-o încheiere.

(3) Dacă judecătorul-sindic aprobă o astfel de cerere, modificările aduse creantelor prin planul de reorganizare rămân definitive.

Art. 105. - (1) Debitorul sau, după caz, administratorul va trebui să prezinte, trimestrial, rapoarte judecătorului-sindic asupra situatiei financiare a averii debitorului.

Rapoartele vor fi înregistrate la grefa tribunalului si debitorul sau, după caz, administratorul va notifica aceasta tuturor creditorilor, în vederea consultării rapoartelor.

(2) De asemenea, administratorul va prezenta si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitătii, în vederea recuperării acestora, potrivit art. 101 alin. (4).

Asupra acestei cereri judecătorul-sindic se va pronunta prin încheiere.

(3) Creditorii vor fi convocati la sfârsitul fiecărui trimestru pentru a asculta raportul si darea de seamă contabilă.

 

SECTIUNEA a 7-a

Falimentul

 

Art. 106. - (1) Judecătorul-sindic va decide, prin încheiere, intrarea în faliment în următoarele cazuri:

A.a) debitorul si-a declarat intentia de a intra în faliment ori nu si-a declarat intentia de reorganizare; si

b) nici unul dintre celelalte subiecte îndreptătite nu a propus un plan de reorganizare, în conditiile prevăzute la art. 91, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;

B.a) debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat; si

b) nici unul dintre celelalte subiecte îndreptătite nu a propus un plan de reorganizare, în conditiile prevăzute la art. 91, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;

C. obligatiile de plată si celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite, în conditiile stipulate prin planul confirmat, sau desfăsurarea activitătii debitorului în decursul reorganizării aduce pierderi averii sale;

D. a fost aprobat raportul administratorului prin care se propune intrarea în faliment a debitorului, potrivit art. 57.

(2) Prin încheierea prin care se decide intrarea în faliment, judecătorul-sindic va pronunta dizolvarea societătii debitoare si va dispune:

a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

b) desemnarea unui lichidator, precum si stabilirea atributiilor si a remuneratiei acestuia, în conformitate cu criteriile aprobate prin hotărâre a Guvernului;

c) termenul maxim de predare a gestiunii averii de la debitor/administrator către lichidator, împreună cu lista actelor si operatiunilor efectuate după deschiderea procedurii, mentionată la art. 49 alin. (2);

d) întocmirea si predarea către lichidator, în termen de maximum 10 zile de la intrarea în faliment, a unei liste cuprinzând numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora la data intrării în faliment, cu indicarea celor născute după deschiderea procedurii;

e) notificarea intrării în faliment.

(3) Încheierea va indica si termenele prevăzute la art. 107 alin. (2).

(4) Prevederile art. 45 se aplică în mod corespunzător în ceea ce priveste creantele existente la data intrării în faliment.

(5) După intrarea în faliment, dispozitiile art. 75-90 vor fi aplicate, dacă este necesar, în mod corespunzător, în ceea ce priveste creantele născute între data deschiderii procedurii si data intrării în faliment, precum si procedura de admitere a acestora.

Art. 107. - (1) Lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati în lista depusă de debitor/administrator, mentionată la art. 106 alin. (2) lit. d), debitorului si oficiului registrului comertului sau, după caz, registrului societătilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. Dispozitiile alin. (2) si (3) ale art. 75 se aplică în mod corespunzător.

(2) Notificarea va cuprinde:

a) termenul-limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creantelor mentionate la alin. (3), în vederea întocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrării în faliment, precum si cerintele pentru ca o creantă înregistrată să fie considerată valabilă;

b) termenul de verificare a creantelor mentionate la alin. (3), întocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar al acestora, care nu va depăsi 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. a);

c) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor, care va fi de cel putin 10 zile înainte de data stabilită, prin încheierea de intrare în faliment, pentru definitivarea tabelului suplimentar;

d) termenul de definitivare a tabelului suplimentar al creantelor mentionate la alin. (3) si de întocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depăsi 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. b).

(3) Vor fi supuse verificării toate creantele asupra averii debitorului, născute după data deschiderii procedurii.

(4) Creantele admise în tabelul definitiv de creante, în conditiile art. 88, nu vor mai fi supuse verificării; titularii acestor creante vor putea să formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferintă trecute de administrator în tabelul preliminar prevăzut la alin. (2) lit. b).

(5) Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creantelor admise împotriva averii debitorului, existente la data intrării în faliment, cu respectarea dispozitiilor art. 108.

(6) Titularilor de creante născute după deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creantelor în termenul prevăzut la alin. (2) lit. a), li se aplică, în mod corespunzător, prevederile art. 90.

Art. 108. - În cazul intrării în faliment după confirmarea unui plan de reorganizare, titularii creantelor participă la distribuiri cu valoarea acestora, astfel cum au fost prezentate în planul confirmat, mai putin cota încasată în cursul reorganizării.

Art. 109. - Garantiile reale si personale constituite pentru îndeplinirea obligatiilor asumate prin planul de reorganizare rămân valabile în favoarea creditorilor pentru plata sumelor datorate acestora potrivit planului de reorganizare.

Art. 110. - (1) Creditorii nu sunt obligati să restituie sumele încasate în cursul reorganizării.

(2) Actele cu titlu gratuit, efectuate între data confirmării planului de reorganizare si intrarea în faliment, vor fi anulate.

(3) Celelalte acte efectuate în intervalul mentionat la alin. (2), exceptându-le pe cele făcute cu respectarea dispozitiilor art. 52 alin. (1) si (2) si pe cele permise expres de planul de reorganizare, sunt prezumate ca fiind în frauda creditorilor si vor fi anulate, cu exceptia cazului în care cocontractantul dovedeste buna sa credintă la momentul încheierii actului.

¤1. Măsuri premergătoare lichidării

Art. 111. - (1) Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comercială, arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, mărfurile si orice alte bunuri mobile apartinând averii debitorului.

(2) Nu vor fi puse sub sigilii:

a) obiectele care vor trebui valorificate de urgentă, spre a se evita deteriorarea lor materială sau pierderea din valoare;

b) registrele de contabilitate;

c) cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care urmează a fi scadente în scurt timp, precum si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi luate de lichidator pentru a fi încasate sau pentru a efectua activitătile de conservare cerute;

d) numerarul pe care lichidatorul îl va depune la bancă în contul averii debitorului.

(3) Când debitorul are bunuri si în alte judete, judecătorul-sindic va trimite notificări tribunalelor din acele judete, în vederea sigilării de urgentă a bunurilor.

(4) Documentele întocmite de alte tribunale, certificând că sigiliile au fost aplicate, vor fi trimise judecătorului-sindic.

(5) În timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua măsurile necesare pentru conservarea bunurilor.

Art. 112. - (1) Dacă averea debitorului poate fi inventariată complet într-o singură zi, lichidatorul va putea proceda imediat la inventariere, fără a aplica sigiliile. În toate celelalte cazuri el va proceda la inventariere în cel mai scurt timp posibil. Debitorul va trebui să fie de fată si să asiste la inventar, dacă judecătorul-sindic dispune astfel.

Dacă debitorul nu se va prezenta, el nu va putea contesta datele din inventar.

(2) Lichidatorul, pe măsura desfăsurării inventarierii, ia în posesie bunurile, devenind depozitarul lor judiciar.

Art. 113. - (1) Inventarul va trebui să descrie toate bunurile debitorului, chiar si pe cele nepuse sub sigiliu, si să indice valoarea lor aproximativă la data inventarului. La cererea comitetului creditorilor sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate numi un expert, pe cheltuiala averii debitorului, pentru evaluarea bunurilor.

(2) Actul de inventar va fi semnat de lichidator, de debitor si de expert, dacă este cazul.

¤ 2. Efectuarea lichidării

Art. 114. - (1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuată de lichidator sub controlul judecătorului-sindic.

(2) Cu exceptia cazurilor prevăzute expres de lege, lichidarea va începe de îndată după finalizarea de către lichidator a inventarierii bunurilor din averea debitorului.

Bunurile vor putea fi vândute în bloc - ca un ansamblu în stare de functionare - sau individual. Dacă bunurile nu se pot vinde prin negociere directă, acestea vor fi vândute la licitatie, în conditiile prevăzute de Codul de procedură civilă, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Lichidatorul va angaja în numele debitorului un evaluator, persoană fizică sau juridică, ce va evalua bunurile din averea debitorului, în conformitate cu standardele internationale de evaluare.

(4) În functie de circumstantele cauzei si pe cât posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atât individual, cât si în bloc; prin bloc, ca ansamblu functional, se întelege o parte sau toate bunurile debitorului, necesare pentru desfăsurarea unei afaceri, pentru care un cumpărător oferă un pret nedefalcat pe bunurile componente.

Art. 115. - (1) În caz de necesitate sau utilitate învederată a vânzării în bloc, lichidatorul va prezenta judecătorului-sindic un raport în care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmează a fi vândute împreună, precizându-se si sarcinile de care, eventual, sunt grevate, însotit de propuneri vizând modalitătile de vânzare.

O copie de pe raport va fi depusă la grefa tribunalului, unde va putea fi studiată de orice parte interesată.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) va cuprinde propuneri privind modalitatea de vânzare în bloc, după cum urmează:

a) vânzare prin negociere directă către un cumpărător deja identificat, cu precizarea conditiilor minime ale contractului, cum ar fi pretul si modalitatea de plată;

b) vânzare prin negociere directă, fără cumpărător identificat, cu precizarea pretului minim propus. În acest caz, lichidatorul poate negocia pretul concret al vânzării bunurilor, iar dacă pretul minim nu se poate obtine, adunarea creditorilor se va întruni din nou pentru a decide dacă pretul minim initial scade sau urmează să se treacă la vânzarea individuală a bunurilor;

c) vânzare prin licitatie, în conditiile prevăzute de Codul de procedură civilă, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Judecătorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la data primirii sesizării lichidatorului, înstiintându-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului.

(4) În cazul în care vânzarea în bloc nu este necesară, iar cumpărătorul nu este identificat în mod ferm prin raport, adunarea creditorilor poate fixa un pret minim la care bunurile se pot vinde în bloc. Dacă acest pret nu este obtinut, iar adunarea creditorilor nu decide altfel, bunurile vor fi vândute individual.

(5) Dacă adunarea creditorilor aprobă raportul, judecătorul-sindic va da, printr-o încheiere, dispozitie lichidatorului să efectueze actele si operatiunile de lichidare, în conditiile propuse în raport.

(6) Prevederile alin. (1)-(5) se aplică, în mod corespunzător, si pentru autorizarea vânzării în bloc a creantelor detinute de debitor împotriva unor terte persoane.

Art. 116. - (1) Imobilele vor putea fi vândute direct, în urma propunerii lichidatorului, aprobată de judecătorul-sindic.

(2) Propunerea lichidatorului va trebui să identifice imobilul prin situatia de pe teren si prin datele din registrele de publicitate imobiliară si să arate sarcinile de care este grevat.

(3) Judecătorul-sindic va convoca o sedintă, în termen de maximum 20 de zile de la data primirii cererii, notificând propunerea debitorului si creditorilor cu garantii reale asupra bunului si înstiintându-i despre posibilitatea de a depune contestatii motivate cu cel putin 5 zile înainte de data convocării.

(4) În cadrul sedintei prevăzute la alin. (3), judecătorul-sindic va solutiona toate contestatiile si va decide, prin încheiere, asupra propunerii formulate de lichidator; încheierea va fi notificată celor mentionati la alin. (3), dacă nu au dat urmare citării, afisată la imobilul care urmează a fi vândut si publicată în două ziare locale de largă difuzare.

(5) Vânzarea va putea fi făcută, sub sanctiunea nulitătii, numai după 20 de zile de la data ultimei publicări în ziar.

Art. 117. - Veniturile obtinute din administrarea clădirilor sau a altor bunuri ale averii debitorului vor fi depuse în contul averii acestuia si vor fi împărtite creditorilor în acelasi timp cu pretul obtinut din vânzarea acelor bunuri.

Art. 118. - Valorile mobiliare vor fi vândute în conditiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/2002*).

*) A se vedea nota de la art. 92.

 

Art. 119. - Lichidatorul va încheia contracte de vânzare-cumpărare; sumele realizate din vânzări vor fi depuse în contul prevăzut la art. 4 alin. (2) si recipisele vor fi predate judecătorului-sindic.

Art. 120. - (1) Fondurile obtinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie, de orice fel, vor fi distribuite în următoarea ordine:

1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata retributiilor persoanelor angajate în conditiile art. 28;

2. creantele creditorilor garantati, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările si penalitătile de orice fel, precum si cheltuielile.

(2) În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferentă, creante chirografare care vor veni în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzătoare, potrivit naturii lor, prevăzute la art. 122, si vor fi supuse dispozitiilor art. 45. Dacă după plata sumelor prevăzute la alin. (1) rezultă o diferentă în plus, aceasta va fi depusă, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului.

(3) Un creditor cu creantă garantată este îndreptătit să participe la orice distribuire de sumă, făcută înaintea vânzării bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scăzute din cele pe care creditorul ar fi îndreptătit să le primească ulterior din pretul obtinut prin vânzarea bunului supus garantiei sale, dacă aceasta este necesar pentru a împiedica un astfel de creditor să primească mai mult decât ar fi primit dacă bunul supus garantiei sale ar fi fost vândut anterior distribuirii.

¤ 3. Distribuirea sumelor realizate în urma lichidării

Art. 121. - (1) La fiecare 3 luni, calculate de la data începerii lichidării, lichidatorul va prezenta judecătorului-sindic un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din încasarea de creante si un plan de distribuire între creditori. Raportul va prevedea si plata retributiei sale si a celorlalte cheltuieli, mentionate la art. 122 pct. 1.

(2) Pentru motive temeinice, judecătorul-sindic poate prelungi cu cel mult o lună sau poate scurta termenul de prezentare a raportului si a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi înregistrat la grefa tribunalului si lichidatorul va notifica aceasta fiecărui creditor. O copie de pe raport si o copie de pe planul de distribuire vor fi afisate la usa tribunalului.

(3) Orice creditor poate formula contestatii la raport si la plan, în termen de 10 zile de la afisare. O copie de pe contestatie se comunică, de urgentă, lichidatorului si debitorului.

(4) În termen de 20 de zile de la afisare, judecătorul-sindic va tine cu lichidatorul, cu debitorul si cu creditorii o sedintă în care va solutiona, deodată, prin sentintă, toate contestatiile.

Art. 122. - Creantele vor fi plătite, în cazul falimentului, în următoarea ordine:

1. taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate în conditiile art. 10, art. 23 alin. (1), art. 27, art. 28 si ale art. 97 alin. (3), sub rezerva celor prevăzute la art. 101 alin. (4);

2. creantele reprezentând creditele, cu dobânzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit după deschiderea procedurii, precum si creantele rezultând din continuarea activitătii debitorului după deschiderea procedurii;

3. creantele izvorâte din raporturi de muncă, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;

4. creantele bugetare;

5. creantele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terti în baza unor obligatii de întretinere, alocatii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existentă;

6. creantele reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întretinerea debitorului si a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică;

7. creantele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile si dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum si din chirii;

8. alte creante chirografare;

9. creantele subordonate, în următoarea ordine de preferintă:

a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau actionar detinând cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociatilor, ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic;

b) creantele izvorând din acte cu titlu gratuit;

10. creantele membrilor, asociatilor sau actionarilor persoanei juridice debitoare, derivând din dreptul rezidual al calitătii lor, în conformitate cu prevederile legale si statutare.

Art. 123. - Sumele de distribuit între creditori în acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocată pentru fiecare creantă, prin tabelul mentionat la art. 107 alin. (2) lit. d).

Art. 124. - (1) Titularilor de creante dintr-o categorie li  se vor putea distribui sume numai după deplina îndestularea titularilor de creante din categoria ierarhic superioară, potrivit ordinii prevăzute la art. 122.

(2) În cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cotă falimentară, reprezentând  suma proportională cu procentul pe care creanta lor îldetine în categoria creantelor respective.

Art. 125. - În cazul în care bunurile care alcătuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societăti în nume colectiv sau în comandită nu sunt suficiente pentru plata creantelor înregistrate în tabelul definitiv consolidat al creantelor, împotriva grupului sau societătii, judecătorul-sindic va autoriza executarea silită, în conditiile legii, împotriva asociatilor cu răspundere nelimitată sau, după caz, membrilor, pronuntând o sentintă definitivă si executorie, care va fi pusă în executare de lichidator, prin executor judecătoresc.

Art. 126. - Cu ocazia distribuirilor partiale următoarele sume vor fi consemnate:

1. sume proportionale datorate creditorilor ale căror creante sunt supuse unei conditii suspensive care nu s-a realizat încă;

2. sume proportionale, datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtător si care au originalele titlurilor, dar nu le-au prezentat;

3. sume proportionale, datorate creantelor admise provizoriu;

4. rezervele destinate să acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului.

Art. 127. - Pentru creditorii cu creante înscrise în tabelul de creante, cărora li s-au alocat sume numai partial, sau cu creante sub conditie suspensivă si care au luat parte la distribuire, sumele cuvenite vor fi păstrate la bancă, într-un cont special de depozit, până ce situatia lor va fi lămurită.

Art. 128. - (1) După ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului-sindic un raport final împreună cu un bilant general; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecătorul-sindic va convoca adunarea creditorilor la un termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile înainte de data convocării.

(2) La data sedintei, judecătorul-sindic va solutiona, prin încheiere, toate obiectiunile la raportul final, îl va aproba sau va dispune, dacă este cazul, modificarea corespunzătoare a acestuia.

(3) Creantele care la data înregistrării raportului final vor fi încă sub conditie nu vor participa la vreo distribuire.

Art. 129. - După ce judecătorul-sindic aprobă raportul final al lichidatorului acesta va trebui să facă distribuirea finală a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate în termen de 90 de zile de către cei îndreptătiti la ele vor fi depuse de către lichidator la bancă, în contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal.

Ele vor putea fi folosite în conditiile art. 4 alin. (4).

 

SECTIUNEA a 8-a

Închiderea procedurii

 

Art. 130. - În orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, judecătorul-sindic va putea da o sentintă de închidere a procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente entru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.

Art. 131. - (1) O procedură de reorganizare prin continuarea activitătii sau lichidare pe bază de plan va fi închisă, printr-o sentintă, în urma îndeplinirii tuturor obligatiilor de plată asumate în planul confirmat. Dacă o procedură începe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi închisă în conformitate cu alin. (2).

(2) O procedură de faliment va fi închisă atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă. În urma unei cereri a lichidatorului, judecătorul-sindic va pronunta o sentintă, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând si radierea acestora.

Art. 132. - Judecătorul-sindic va pronunta o sentintă de închidere a procedurii chiar înainte ca bunurile din averea debitorului să fi fost lichidate în întregime, dacă creantele au fost complet acoperite prin distribuirile făcute.

Art. 133. - (1) În cazul procedurii deschise în urma formulării cererii introductive de către debitor, în conditiile art. 32, dacă judecătorul-sindic constată, la expirarea termenului pentru înregistrarea cererilor de admitere a creantelor, că nu s-a depus nici o cerere, va pronunta o sentintă de închidere a procedurii si de revocare a hotărârii de deschidere a procedurii.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), închiderea procedurii nu produce efectele prevăzute la art. 136. Cu toate acestea, operatiunile de administrare, legal făcute asupra averii debitorului, îsi vor produce efectele, iar drepturile dobândite până la revocare rămân neatinse.

Art. 134. - Sentinta de închidere a procedurii va fi notificată de judecătorul-sindic debitorului, tuturor creditorilor, membrilor sau, după caz, asociatilor/actionarilor, directiei teritoriale a finantelor publice si oficiului registrului comertului sau, după caz, registrului societătilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mentiunii, si se va afisa în extras la sediul tribunalului.

Art. 135. - Prin închiderea procedurii judecătorul-sindic, administratorul/lichidatorul si toate persoanele care i-au asistat sunt descărcati de orice îndatoriri sau responsabilităti cu privire la procedură, debitor si averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati.

Art. 136. - (1) Prin închiderea procedurii de faliment, debitorul persoană fizică va fi descărcat de obligatiile pe care le avea înainte de intrarea în faliment, însă sub rezerva de a nu fi găsit vinovat de bancrută frauduloasă sau de plăti ori transferuri frauduloase; în astfel de situatii el va fi descărcat de obligatii numai în măsura în care acestea au fost plătite în cadrul procedurii, cu exceptia cazului prevăzut la art. 90 alin. (1) pct. 3.

(2) Nu beneficiază de descărcarea de obligatii prevăzută la alin. (1) debitorul persoană fizică care a beneficiat, într-o procedură de reorganizare sau de faliment anterioară, de o măsură similară, intervenită cu cel mult 5 ani anterior deschiderii procedurii subsecvente.

(3) Pe data confirmării unui plan de reorganizare, debitorul este descărcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului si cea prevăzută în plan, cu exceptia cazului în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

a) planul de reorganizare al debitorului persoană fizică prevede lichidarea totală sau substantială a bunurilor din averea debitorului;

b) planul prevede că debitorul nu va mai continua activitatea comercială după executarea planului; si

c) la momentul confirmării planului, debitorul nu ar beneficia de măsura descărcării de obligatii în cazul în care s-ar afla într-o procedură de faliment.

(4) Descărcarea de obligatii a debitorului nu atrage descărcarea de obligatii a fidejusorului sau codebitorului principal.

 

CAPITOLUL IV

Răspunderea membrilor organelor de conducere

 

Art. 137. - (1) Judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolventă, să fie suportată de către membrii organelor de conducere - administratori, directori, cenzori si de orice altă persoană - care au contribuit la ajungerea debitorului în această situatie, prin una dintre următoarele fapte:

a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;

b) au făcut acte de comert în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;

c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activităti care ducea în mod vădit persoana juridică la încetarea de plăti;

d) au tinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea în conformitate cu legea;

e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit, în mod fictiv, pasivul acesteia;

f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăti;

g) în luna precedentă încetării plătilor au plătit sau au dispus să se plătească cu preferintă unui creditor, în dauna celorlalti creditori.

(2) Aplicarea dispozitiilor alin. (1) nu înlătură aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni.

Art. 138. - Sumele depuse potrivit art. 137 alin. (1) vor intra în averea debitorului si vor fi destinate, în caz de reorganizare, completării fondurilor necesare continuării activitătii debitorului, iar în caz de faliment, acoperirii pasivului.

Art. 139. - În vederea luării măsurilor prevăzute la art. 137, judecătorul-sindic va dispune măsuri asigurătorii, din oficiu sau la sesizarea făcută de către administrator/lichidator, de către oricare dintre creditori, membri sau, după caz, asociati/actionari.

Art. 140. - (1) Executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art. 137 alin. (1) se efectuează potrivit Codului de procedură civilă, cu exceptia cazurilor în care legea specială dispune altfel.

(2) După închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi depuse într-un cont bancar distinct la dispozitia judecătorului-sindic pentru distribuirea acestor sume, în conditiile legii.

CAPITOLUL V

Infractiuni si pedepse

 

Art. 141. - (1) Constituie infractiunea de bancrută simplă si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii în termenul prevăzut la art. 32.

(2) Constituie infractiunea de bancrută frauduloasă si se sanctionează cu pedeapsa prevăzută la art. 282 din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, fapta persoanei care:

a) falsifică, sustrage sau distruge evidentele debitorilor prevăzuti la art. 1 alin. (1) lit. a) pct. 2 si 3, lit. b) si c) ori ascunde o parte din activul averii acestora;

b) înfătisează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorilor prevăzuti la art. 1 alin. (1) lit. a) pct. 2 si 3, lit. b) si c), în alt act sau în situatia financiară, sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârsite în vederea diminuării aparente a valorii activelor;

c) înstrăinează, în frauda creditorilor, în caz de insolventă a debitorilor prevăzuti la art. 1 alin. (1) lit. a) pct. 2 si 3, lit. b) si c), o parte însemnată din active.

Art. 142. - (1) Infractiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 1 din Codul penal*), se pedepseste cu închisoare de la 3 la 8 ani, atunci când este săvârsită de administratorul ori lichidatorul averii debitorului, precum si de către orice reprezentant sau prepus al acestuia.

(2) Infractiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 2 din Codul penal*), se pedepseste cu închisoare de la 5 la 12 ani, atunci când este săvârsită de administratorul ori lichidatorul averii debitorului, precum si de către orice reprezentant sau prepus al acestuia, dacă fapta nu constituie o infractiune mai gravă.

(3) Tentativa infractiunilor prevăzute la alin. (1) si (2) se pedepseste.

*) În conformitate cu prevederile Legii nr. 301/2004 - Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, care va intra în vigoare în termen de un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sediul materiei pentru infractiunea de gestiune frauduloasă îl constituie art. 258.

 

Art. 143. - (1) Însusirea, folosirea sau traficarea de către administratorul ori lichidatorul averii debitorului, precum si de către orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează constituie infractiunea de delapidare si se pedepseste cu închisoare de la un an la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) În cazul în care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

(3) Tentativa infractiunilor prevăzute la alin. (1) si (2) se pedepseste.

Art. 144. - Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicită înregistrarea unei cereri de admitere a unei creante inexistente asupra averii debitorului se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Art. 145. - Refuzul debitorului persoană fizică sau al administratorului, directorului, directorului executiv sau reprezentantului legal al debitorului, persoană juridică, de a pune la dispozitie judecătorului-sindic, administratorului sau lichidatorului judiciar, în conditiile prevăzute la art. 39, documentele si informatiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-f) sau împiedicarea acestora, cu rea-credintă, de a întocmi documentatia respectivă se pedepseste cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă.

Art. 146. - Infractiunile prevăzute la art. 141-145 se judecă în primă instantă de tribunal, cu celeritate.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 147 - Dispozitiile prezentei legi se completează, în măsura compatibilitătii lor, cu cele ale Codului de procedură civilă si ale Codului comercial român.

Art. 148. - Cuantumul amenzii**) stabilite la art. 51 alin. (2) se va modifica periodic prin hotărâre a Guvernului, în functie de indicele inflatiei.

**) Art. 148, fost art. 1281, asa cum a fost introdus prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, nemodificat ulterior, avea următoarea redactare: “Cuantumul amenzilor stabilite la art. 32 alin. (2) si art. 402 alin. (2) si (4) se va modifica periodic prin hotărâre a Guvernului, în functie de indicele inflatiei”.

Alin. (2) al art. 32, care stabilea o amendă în sarcina debitorului, a fost abrogat prin dispozitiile art. I pct. 45 din Legea nr. 149/2004. Art. 32 a devenit prin renumerotare art. 39.

Alin. (2) al art. 402, care stabilea o amendă în sarcina oficiilor postale, statiilor de cale ferată, antrepozitelor, depozitelor portuare si altor locuri de înmagazinare din circumscriptia în care debitorul are domiciliul profesional/sediul social ori filiale sau sucursale, a fost abrogat prin dispozitiile art. I pct. 53 din Legea nr. 149/2004. Art. 402 a devenit prin renumerotare art. 51.

 

Art. 149. - Procedura aplicabilă regiilor autonome aflate în stare de insolventă se va stabili prin lege specială.

Art. 150. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, si se aplică la 60 de zile de la data intrării ei în vigoare***).

(2) Pe data aplicării prezentei legi se abrogă:

- art. 695-888 (Cartea a III-a - Despre faliment) si art. 936-944 (Dispozitiuni speciale de procedură în materie de faliment) din Codul comercial român;

- art. 34-38 (Dispozitiuni relative la faliment) din Regulamentul pentru punerea în aplicare a Codului comercial român, publicat în Monitorul Oficial nr. 126 din 10 septembrie 1887.

Art. 151. - Procedurile falimentare deschise până la data punerii în aplicare a prezentei legi vor continua să fie administrate si lichidate potrivit dispozitiilor Codului comercial român.

***) Legea nr. 64/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 29 iunie 1995.