MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 1.077         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 19 noiembrie 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 389 din 30 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 si ale art. 20 alin. (4) si (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, cu modificările ulterioare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.891. - Hotărâre privind aprobarea stemelor unor comune din judetul Prahova

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

494. - Ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei privind termenul de valabilitate a unor licente de utilizare a frecventelor radioelectrice

 

1.443. - Ordin al ministrului sănătătii privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 336/2002, cu modificările si completările ulterioare, referitoare la exclusivitatea datelor

 

1.444. - Ordin al ministrului sănătătii pentru aprobarea Normelor referitoare la calitatea materiilor prime din import utilizate la producerea medicamentelor românesti de uz uman

 

2.024. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului privind furnizarea fortei de muncă de rezervă, în Portul Constanta, de către Agentia pentru Ocuparea si Formarea Profesională a Muncitorilor Portuari - Port Constanta

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 389

din 30 septembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 si ale art. 20 alin. (4) si (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, cu modificările ulterioare

 

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 si ale art. 20 alin. (4) si (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, exceptie ridicată de Jin Junping în Dosarul nr. 4.345/2004 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent aduce la cunostintă Curtii faptul că, la data de 24 septembrie 2004, partea Oficiul National pentru Refugiati a depus note scrise prin care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate. În cadrul acestora, Oficiul National pentru Refugiati sustine că procedura accelerată de solutionare a cererilor pentru acordarea statutului de refugiat a fost introdusă ca o exceptie de la procedura ordinară de solutionare a cererilor de azil, în strânsă legătură cu conceptul de cerere evident nefondată, reglementat de Rezolutia cu privire la cererile evident nefondate, adoptată la Londra în 1992. Afirmă, de asemenea, că termenul de 10 zile prevăzut de art. 20 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil si “nici nu limitează dreptul instantei de a efectua o cercetare judecătorească completă în vederea pronuntării unor hotărâri legale si temeinice”. În ceea ce priveste caracterul definitiv si irevocabil al hotărârii pronuntate în primă instantă, consideră că legiuitorul este îndrituit, în anumite situatii speciale, asa cum este si cea de fată, să limiteze accesul la dublul grad de jurisdictie, amintind, în acest sens, si faptul că nici din interpretarea art. 6 pct. 1 si a art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale nu rezultă dreptul la dublul grad de jurisdictie în materie civilă.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele completului acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată si solicită respingerea acesteia. În acest sens, arată că, prin numeroase decizii, ca de exemplu, Decizia Curtii Constitutionale nr. 288 din 3 iulie 2003 si Decizia nr. 389 din 16 octombrie 2003, Curtea a constatat conformitatea textelor de lege criticate cu prevederile Constitutiei. Consideră că în cauză nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 mai 2004, pronuntată în Dosarul nr. 4.345/2004, Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 si ale art. 20 alin. (4) si (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001. Exceptia a fost ridicată de Jin Junping într-o cauză civilă având ca obiect plângerea formulată împotriva unei hotărâri a Oficiului National pentru Refugiati privind respingerea cererii acestuia de acordare a statutului de refugiat.

În motivarea exceptiei, se sustine că textele de lege criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicată, care garantează dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil. Întrucât plângerea împotriva hotărârii prin care Oficiul National pentru Refugiati respinge cererea de acordare a statutului de refugiat se solutionează conform unei proceduri accelerate, autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că în acest fel “se încalcă în mod flagrant dreptul judecătorului de a hotărî în mod suveran asupra modului si timpului alocat cercetării judecătoresti”. De asemenea, pretinde că termenul de 10 zile, în care, potrivit art. 20 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, urmează să fie solutionată plângerea, “este departe de a fi unul rezonabil”, nedându-I posibilitatea să-si pregătească apărarea si lipsindu-l, din acest motiv, de dreptul la un proces echitabil. Lipsa caracterului echitabil al procesului mai rezultă, în opinia autorului, si din faptul că hotărârea instantei de fond este definitivă si irevocabilă, nemaiputând fi cenzurată de o instantă superioară.

Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu aduce atingere principiului constitutional potrivit căruia părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil. În acest sens, sustine că termenul de 10 zile este un termen de recomandare, care “nu poate retine instanta în a efectua o cercetare judecătorească completă”. De asemenea, consideră că nu este întemeiată nici critica privind lipsirea petentilor de dreptul la un recurs efectiv, întrucât “textul legal dă petentului posibilitatea de a formula plângere în fata instantelor judecătoresti cu privire la hotărârea pronuntată de Oficiul National pentru Refugiati si de a beneficia pe tot parcursul acestei proceduri de toate garantiile necesare asigurării unui proces echitabil”.

Totodată, arată că, din interpretarea art. 6 pct. 1 si a art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, nu rezultă, nici expres, nici implicit, dreptul la dublul grad de jurisdictie în materie civilă, ci doar posibilitatea “de a supune judecătii unei instante nationale cazul violării unui drept consacrat de Conventie”. În continuare, apreciază că, pe calea procedurii reglementate de art. 18 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, “solicitantului statutului de refugiat îi este respectat dreptul la apărare, neexistând o restrângere a exercitiului unor drepturi sau libertăti si nici o încălcare a dreptului la un proces echitabil”. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, modificată si completată prin Legea nr. 232/2004, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si institutiei Avocatul Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, prin punctul său de vedere comunicat la data de 26 iunie 2004, cu Adresa nr. 5/6.535/A.N., consideră că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată. În acest sens, în ceea ce priveste dispozitiile art. 18 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, care enumeră si dezvoltă cazurile în care cererea pentru acordarea statutului de refugiat este evident nefondată, apreciază că acestea prevăd “expres posibilitatea solicitantului de a fi asistat de un avocat sau de un reprezentant al organizatiilor neguvernamentale în domeniul drepturilor omului, de a beneficia de un interpret, precum si de a contesta hotărârea pronuntată în faza administrativă, în fata unei instante judecătoresti independente”, astfel că nu înfrâng dispozitiile art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicată. În legătură cu critica privind caracterul definitiv si obligatoriu al hotărârii judecătoresti prin care se solutionează plângerea, arată că, în lumina dispozitiilor art. 129 din Constitutie, republicată, “legiuitorul, în considerarea unor situatii speciale, asa cum este situatia refugiatilor în afara tării de origine, este liber să stabilească reguli speciale de procedură privind exercitarea căilor de atac”. În sprijinul acestor aprecieri invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 389 din 16 octombrie 2003 si Decizia nr. 288 din 3 iulie 2003.

Avocatul Poporului a comunicat punctul său de vedere cu Adresa nr. 517 din 29 iunie 2004, prin care consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale, întrucât nu încalcă prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicată, “dat fiind că elementul esential al acestei proceduri este urgenta”. Arată, de asemenea, că, “în sensul practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului, conceptul de «proces echitabil» nu implică imperios «existenta mai multor grade de jurisdictie, a unor căi de atac a hotărârilor judecătoresti»”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 18 si ale art. 20 alin. (4) si (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 27 iunie 2001. Ulterior, prevederile alin. (4) al art. 20 din ordonanta criticată au fost modificate prin dispozitiile art. I pct. 17 din Ordonanta Guvernului nr. 43/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 31 ianuarie 2004, aprobată prin Legea nr. 176/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 25 mai 2004. În actuala reglementare, continutul acestor prevederi este următorul:

- Art. 18: “(1) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat este considerată evident nefondată dacă se constată:

a) lipsa de fundament a invocării unei temeri de persecutie în tara de origine, în conditiile art. 2 alin. (1);

b) inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea în mod abuziv, cu rea-credintă, la procedura de acordare a statutului de refugiat.

(2) Lipsa de fundament a invocării unei temeri de persecutie în tara de origine există în următoarele cazuri:

a) solicitantul nu invocă nici o temere de persecutie în sensul art. 2 alin. (1);

b) solicitantul nu oferă date sau informatii în sensul că ar fi expus unei temeri de persecutie ori relatările sale nu contin detalii circumstantiale sau personale;

c) cererea este evident lipsită de credibilitate, în sensul că relatarea solicitantului este incoerentă, contradictorie sau flagrant neadevărată fată de situatia din tara sa de origine;

d) solicitantul avea posibilitatea refugiului intern, recunoscută si de Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati.

(3) Inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea abuzivă la procedura de acordare a statutului de refugiat există în toate cazurile în care solicitantul, fără a oferi o explicatie plauzibilă, se află în una dintre următoarele situatii:

a) a depus cererea sub o identitate falsă sau a prezentat documente false ori falsificate, sustinând că sunt autentice;

b) după depunerea cererii, în mod deliberat a prezentat elemente false în legătură cu aceasta;

c) cu rea-credintă a distrus, a deteriorat, a aruncat sau a înstrăinat documentul pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie pentru a-si stabili o identitate falsă în scopul solicitării si acordării statutului de refugiat, fie pentru a îngreuna solutionarea cererii sale;

d) în mod deliberat a ascuns faptul că a mai depus anterior o cerere pentru acordarea statutului de refugiat în una sau mai multe tări, în special atunci când s-a folosit de o identitate falsă;

e) a depus o cerere pentru acordarea statutului de refugiat, cu scopul evident de a împiedica punerea iminentă în executare a unei măsuri dispuse de autoritătile competente, de scoatere din tară sau de expulzare, desi anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere;

f) a încălcat în mod flagrant obligatiile prevăzute la art. 13;

g) a depus cererea pentru acordarea statutului de refugiat după ce anterior unei examinări, care contine garantiile procedurale adecvate si în conformitate cu prevederile Conventiei privind statutul refugiatilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, i s-a respins o astfel de cerere într-o tară tertă sigură.

(4) Motivele enumerate la alin. (1) nu pot să prevaleze temerii bine întemeiate de persecutie conform art. 2 alin. (1).”

- Art. 20 alin. (4) si (5): “(4) Instanta solutionează plângerea în termen de 10 zile si pronuntă o hotărâre motivată, prin care:

a) respinge plângerea pentru cel putin unul dintre motivele prevăzute la art. 18 alin. (1);

b) admite plângerea si dispune ca structura competentă a Oficiului National pentru Refugiati care a emis hotărârea să analizeze cererea în procedură ordinară.

(5) Hotărârea instantei este definitivă si irevocabilă.”

În opinia autorului exceptiei, aceste prevederi contravin art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicată, care statuează că “Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.” Din motivarea exceptiei, rezultă că autorul acesteia îsi întemeiază criticile si pe dispozitiile art. 124 alin. (3) teza întâi din Constitutie, republicată, privind Înfăptuirea justitiei, conform cărora “Judecătorii sunt independenti (...)”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

În legătură cu dispozitiile art. 18 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, autorul exceptiei nu formulează nici un argument din care să rezulte neconstitutionalitatea acestora, toate motivele invocate privind dispozitiile art. 20 alin. (4) si (5) din ordonantă. De altfel, art. 18 enumeră si detaliază situatiile în care cererea pentru acordarea statutului de refugiat urmează să fie considerată evident nefondată de către instanta de judecată.

Cu privire la prevederile art. 20 alin. (4) si (5) din ordonanta criticată, Curtea Constitutională a constatat prin numeroase decizii concordanta acestora cu textele si principiile Constitutiei. Dintre acestea, mentionăm, de exemplu, Decizia nr. 288 din 3 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003, si Decizia nr. 389 din 16 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 24 octombrie 2003. Astfel, prin Decizia nr. 389 din 16 octombrie 2003, Curtea a statuat că “textele legale dau petentului posibilitatea de a formula plângere în fata instantelor judecătoresti cu privire la hotărârea pronuntată de Oficiul National pentru Refugiati si de a beneficia pe tot parcursul acestei proceduri de toate garantiile necesare asigurării unui proces echitabil”. De asemenea, în motivarea deciziilor mentionate, Curtea a retinut că stabilirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti este de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, atât în ceea ce priveste termenele de solutionare a cererilor, cât si relativ la posibilitatea exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor pronuntate.

Cele statuate prin deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, chiar dacă, asa cum s-a arătat, prevederile alin. (4) al art. 20 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 au fost modificate prin Ordonanta Guvernului nr. 43/2004, întrucât si în redactarea anterioară acest alineat continea prevederea referitoare la solutionarea de către instanta de judecată în termen de 10 zile a plângerii împotriva hotărârii de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat si pronuntarea unei hotărâri motivate, aspect sub care, si în acest dosar, textul de lege este criticat.

Cât priveste sustinerile referitoare la termenul de 10 zile care, în opinia autorului exceptiei, “este departe de a fi unul rezonabil”, Curtea retine că stabilirea acestui termen nu este de natură să impieteze asupra independentei judecătorilor si nu reprezintă un impediment în deplina exercitare a drepturilor de care pot beneficia străinii care urmează procedura de acordare a unei forme de protectie din partea statului român. Această protectie constă în dreptul străinului de a fi asistat de un avocat sau de un reprezentant al organizatiilor neguvernamentale în domeniul drepturilor omului, de a beneficia de serviciile unui interpret, precum si de toate celelalte garantii procesuale care dau continut conceptului de proces echitabil.

În legătură cu invocarea încălcării art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicată, privind dreptul la proces echitabil, constând în imposibilitatea de a ataca la o instantă superioară hotărârea definitivă si irevocabilă a instantei de judecată care solutionează plângerea, Curtea constată că si această sustinere este neîntemeiată. Nici textul constitutional mentionat si nici art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil, nu consacră expres sau implicit dreptul la dublul grad de jurisdictie, drept ce este recunoscut doar în materie penală.

De asemenea, asa cum s-a statuat, de exemplu, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 288 din 3 iulie 2003, nici art. 13 din conventie, care se referă la dreptul la un “recurs efectiv”, nu are semnificatia asigurării  dreptului la un dublu grad de jurisdictie, ci doar a posibilitătii de a supune judecătii unei instante nationale cazul violării unui drept consacrat de conventie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 si ale art. 20 alin. (4) si (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, exceptie ridicată de Jin Junping în Dosarul nr. 4.345/2004 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 septembrie 2004.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor unor comune din judetul Prahova

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Albesti-Paleologu, Alunis, Berceni, Chiojdeanca, Cocorăstii-Mislii, Filipestii de Târg, Măgurele si Tomsani, din judetul Prahova, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.8.

(2) Descrierea elementelor stemelor si semnificatiile acestora sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.8.

(3) Anexele nr. 1.1-1.8 si 2.1-2.8 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul administratiei si internelor,

Marian Florian Săniută

Ministrul delegat pentru administratia publică,

Gheorghe Emacu

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2004.

Nr. 1.891.

 

ANEXA Nr. 1.1

 

STEMA

comunei Albesti-Paleologu, judetul Prahova

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Albesti-Paleologu, judetul Prahova

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Albesti-Paleologu, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.

Pe fond de azur se află trei snopi de aur, plasati în pal, dispusi doi cu unu.

În sef de argint se află un ciorchine de strugure, de aur, flancat în ambele părti de câte o frunză de culoare verde, cu vrej verde.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Compozitia face referire la ocupatia de bază a locuitorilor, cultura plantelor si viticultura, precum si la faptul că localitatea se afla pe drumul vinului.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.2

 

STEMA

comunei Alunis, judetul Prahova

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Alunis, judetul Prahova

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Alunis, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.

Pe fond de azur se află trei crengute de alun înfrunzite, cu câte trei frunze si trei alune, toate de argint, dispuse doi cu unu.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Compozitia face referire la denumirea localitătii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.3

STEMA

comunei Berceni, judetul Prahova

 

ANEXA Nr. 2.3

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Berceni, judetul Prahova

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Berceni, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

Pe fond rosu, în dreapta, se află un turn de cetate, având un zid spre stânga, toate de aur; la baza turnului se află un leu rampant orientat spre dreapta, iesind din zidul cetătii, totul de aur.

În câmp de azur se află o sabie de argint, cu mânerul în jos.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Compozitia heraldică reprezintă traditia istorică locală ce se leagă de familia Kretzulescu, vechi boieri din Tara Românească.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.4

 

STEMA

comunei Chiojdeanca, judetul Prahova

 

ANEXA Nr. 2.4

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Chiojdeanca, judetul Prahova

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Chiojdeanca, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.

În câmp albastru se află două crengi de aur, cu frunze si fructe, în dreapta, de măr si în stânga, de prun; între cele două crengi se află o casă traditională tărănească, cu zidărie de piatră si cerdac, totul în culori naturale.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Crengile de măr si de prun fac referire la principala bogătie a zonei - livezile, iar casa traditională tărănească aminteste de obârsia localitătii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.5

 

STEMA

comunei Cocorăstii Mislii, judetul Prahova

 

ANEXA Nr. 2.5

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Cocorăstii Mislii, judetul Prahova

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Cocorăstii Mislii, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.

Pe fond de azur se află un cocor de argint, tinând în cioc o ramură de gorun cu frunze, de aur, iar în gheara stângă, ridicată, un tipar de argint.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Cocorul, ramura de gorun si tiparul fac trimitere la denumirile satelor ce alcătuiesc comuna.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.6

 

STEMA

comunei Filipestii de Târg, judetul Prahova

 
ANEXA Nr. 2.6

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Filipestii de Târg, judetul Prahova

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Filipestii de Târg, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.

Pe fond de azur se află un foisor de argint cu sase niveluri, cu o poartă închisă, găurit, cu două ferestre luminate în negru, balconat, având un acoperis ascutit, totul pe o terasă neagră, străbătută de un brâu undat, în bandă de argint.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Foisorul datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea si a avut rolul de a supraveghea linistea si ordinea publică.

Brâul undat reprezintă râul Prahova, care traversează localitatea.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.7

 

STEMA

comunei Măgurele, judetul Prahova

 

ANEXA Nr. 2.7

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Măgurele, judetul Prahova

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Măgurele, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.

În câmpul de azur se află trei fibule de aur, reprezentând chipul zeitei Bendis, plasate doi cu unu. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Fibulele reprezintă cea mai importantă descoperire arheologică din zonă, si anume, tezaurul de la Coada Malului.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.8

 

STEMA

comunei Tomsani, judetul Prahova

 
ANEXA Nr. 2.8

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Tomsani, judetul Prahova

 

Descrierea stemei:

Stema comunei Tomsani, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, rosu, bordat albastru, încărcat cu un stiulete de porumb, de aur, încadrat de două spice de grâu, de aur, dispuse în evantai; câmpul scutului este separat de bordură de o linie îngustă de argint.

Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate:

Porumbul încadrat de spice reprezintă principala activitate a locuitorilor, si anume, agricultura.

Câmpul albastru simbolizează apa care străbate comuna - pârâul Călmătui.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL COMUNICATIILOR SI TEHNOLOGIEI INFORMATIEI

 

ORDIN

privind termenul de valabilitate a unor licente de utilizare a frecventelor radioelectrice

 

În temeiul dispozitiilor art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 591/2002,

în temeiul dispozitiilor art. 9 alin. (3) din Ordinul ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei nr. 403/2003 privind procedura de solicitare si de emitere a licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice, modificat prin ordinele ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei nr. 168/2004 si nr. 274/2004,

ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Termenul de valabilitate a licentelor nationale de utilizare a frecventelor radioelectrice acordate prin proceduri de selectie comparativă sau competitivă este de 10 ani de la eliberare.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) licentele de utilizare a frecventelor radioelectrice în vederea furnizării retelelor si serviciilor de comunicatii mobile de generatia a treia, al căror termen de valabilitate este stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.113/2002, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.165/2004.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Ioan Cordos,

secretar de stat

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2004.

Nr. 494.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 336/2002, cu modificările si completările ulterioare, referitoare la exclusivitatea datelor

 

Având în vedere prevederile art. 10 alin. (9) din Ordonanta Guvernului nr. 125/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Medicamentului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 594/2002, cu modificările si completările ulterioare, prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 336/2002, cu completările si modificările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale farmaceutice, inspectia de farmacie si aparatură medicală nr. O.B. 12.928/2004,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 336/2002, cu modificările si completările ulterioare, referitoare la exclusivitatea datelor, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice dispozitie contrară.

Art. 3. - Agentia Natională a Medicamentului va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Ovidiu Brînzan

 

Bucuresti, 5 noiembrie 2004.

Nr. 1.443.

 

ANEXĂ

 

NORME

de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 336/2002, cu modificările si completările ulterioare, referitoare la exclusivitatea datelor

 

Art. 1. - Produsele de înaltă tehnologie sunt:

a) medicamentele obtinute prin unul dintre următoarele procese biotehnologice:

- tehnologia ADN recombinat;

- expresia controlată a genelor care codifică proteine biologic active în celulele procariote si eucariote, inclusiv în celulele transformate de mamifere;

- metodele cu hibridomi si anticorpi monoclonali;

b) medicamentele obtinute prin alte procese biotehnologice, altele decât cele mentionate la lit. a), si care constituie o inovatie semnificativă;

c) medicamentele administrate cu ajutorul unor sisteme de eliberare noi si care constituie o inovatie semnificativă;

d) medicamentele pentru o indicatie terapeutică complet nouă si care prezintă un interes terapeutic important;

e) medicamentele bazate pe izotopi radioactivi si care prezintă un interes terapeutic important;

f) medicamentele derivate din sânge si plasmă umană;

g) medicamentele pentru a căror fabricatie se folosesc procese tehnologice avansate, cum ar fi electroforeză bidimensională sub microgravitatie;

h) medicamentele continând o substantă activă nouă care nu a fost autorizată nici în România si nici în statele membre ale Uniunii Europene până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 2. - În vederea calculării perioadei de exclusivitate a datelor care se acordă în România, prevăzută la art. 23 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 336/2002, cu modificările si completările ulterioare, solicitantul va depune la Agentia Natională a Medicamentului, împreună cu documentatia de autorizare de punere pe piată, copia primei autorizatii de punere pe piată eliberate pentru medicamentul respectiv în Uniunea Europeană sau în tara de origine.

Art. 3. - Agentia Natională a Medicamentului poate primi cereri de autorizare pentru medicamente generice după expirarea perioadei de exclusivitate a datelor acordate în România pentru un medicament original, dar nu cu mai mult de 2 ani înainte de expirarea brevetului/brevetelor de inventie eliberat/eliberate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci, autorizatia de punere pe piată urmând a fi eliberată de Agentia Natională a Medicamentului după expirarea brevetului de inventie.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor referitoare la calitatea materiilor prime din import utilizate la producerea medicamentelor românesti de uz uman

 

Având în vedere prevederile art. 10 alin. (9) din Ordonanta Guvernului nr. 125/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Medicamentului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 594/2002, cu modificările si completările ulterioare, prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 336/2002, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale farmaceutice, inspectia de farmacie si aparatură medicală nr. O.B. 12.929 din 4 noiembrie 2004,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele referitoare la calitatea materiilor prime din import utilizate la producerea medicamentelor românesti de uz uman, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătătii nr. 428/2004 privind aprobarea modului de eliberare a autorizatiilor de import pentru materiile prime utilizate la producerea medicamentelor de uz uman românesti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 3 mai 2004.

Art. 3. - Agentia Natională a Medicamentului va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Ovidiu Brînzan

 

Bucuresti, 5 noiembrie 2004.

Nr. 1.444.

 

ANEXĂ

 

NORME

referitoare la calitatea materiilor prime din import utilizate la producerea medicamentelor românesti de uz uman

 

Art. 1. - Calitatea materiilor prime din import utilizate la fabricarea medicamentelor românesti de uz uman, autorizate de punere pe piată, trebuie să fie conformă cu calitatea aprobată de Agentia Natională a Medicamentului cu ocazia autorizării de punere pe piată a medicamentelor respective.

Art. 2. - (1) Calitatea materiilor prime utilizate de producătorii români de medicamente pentru experimentări în vederea pregătirii documentatiei de autorizare de punere pe piată trebuie să fie conformă cu prevederile editiei în vigoare a Farmacopeei Europene.

(2) În cazul în care Farmacopeea Europeană nu contine monografia respectivă, calitatea materiei prime trebuie să fie conformă cu prevederile editiei în vigoare a Farmacopeei Române, a unei alte farmacopei de circulatie internatională sau a Dosarului de bază al materiei (Drug Master File) prime întocmit de producătorul materiei prime respective în conformitate cu standardele europene.

Art. 3. - Calitatea materiilor prime importate de depozitele farmaceutice si utilizate la prepararea produselor magistrale si oficinale trebuie să fie conformă cu prevederile editiei în vigoare a Farmacopeei Europene.

(2) În cazul în care Farmacopeea Europeană nu contine monografia respectivă, calitatea materiei prime trebuie să fie conformă cu prevederile editiei în vigoare a Farmacopeei Române, a unei alte farmacopei de circulatie internatională sau a Dosarului de bază al materiei prime (Drug Master File) întocmit de producătorul materiei prime respective în conformitate cu standardele europene.

Art. 4. - Calitatea materiilor prime importate se demonstrează prin declaratia de conformitate emisă de producătorul de materie primă, care trebuie să însotească materiile prime din import utilizate la producerea medicamentelor românesti de uz uman pe tot circuitul parcurs de acestea.

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

privind furnizarea fortei de muncă de rezervă, în Portul Constanta, de către Agentia pentru Ocuparea si Formarea Profesională a Muncitorilor Portuari - Port Constanta

 

Pentru optimizarea folosirii muncitorilor portuari si evitarea aparitiei situatiilor de criză, în functie de variatia traficului portuar,

având în vedere prevederile art. 64 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor si a căilor navigabile, precum si desfăsurarea activitătilor de transport naval în porturi si pe căi navigabile, republicată,

în temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - În situatii de variatie a traficului portuar, Agentia pentru Ocuparea si Formarea Profesională a Muncitorilor Portuari - Port Constanta va furniza forta de muncă de rezervă agentilor economici portuari din portul Constanta.

Art. 2. - (1) Agentii economici portuari autorizati si licentiati în conditiile reglementărilor legale în vigoare, care necesită fortă de muncă suplimentară, vor utiliza în perioadele de variatie a traficului portuar muncitori portuari înscrisi la Agentia pentru Ocuparea si Formarea Profesională a Muncitorilor Portuari - Port Constanta.

(2) Agentia pentru Ocuparea si Formarea Profesională a Muncitorilor Portuari - Port Constanta va furniza muncitori portuari numai după eliberarea carnetelor de lucru în conditiile prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 22/1999.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la data publicării.

 

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Ileana Tureanu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2004.

Nr. 2.024.