MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 172 (XVI) - Nr. 1.087 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 23 noiembrie 2004

SUMAR

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

2.850/C. - Ordin al ministrului justitiei pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioarã a parchetelor

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL JUSTITIEI

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioarã a parchetelor

Vãzând Propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie nr. 2.284 din 26 septembrie 2004 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioarã a parchetelor, având în vedere avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, acordat prin Hotãrârea nr. 185 din 20 octombrie 2004,

în temeiul art. 127 alin. (2) si al art. 132 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, în conformitate cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 736/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

ministrul justitiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobã Regulamentul de ordine interioarã a parchetelor, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

(2) La data intrãrii în vigoare a regulamentului prevãzut la alin. (1) orice alte dispozitii contrare îsi înceteazã aplicabilitatea.

Art. 2. - Sectia de analizã, studii, resurse umane si perfectionare profesionalã a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie va duce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Ministrul justitiei,

Cristian Diaconescu

Bucuresti, 25 octombrie 2004.

Nr. 2.850/C.

ANEXÃ

REGULAMENT

de ordine interioarã a parchetelor

TITLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Ministerul Public este parte componentã a autoritãtii judecãtoresti, iar atributiile sale sunt prevãzute în Constitutia României, republicatã, în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã si în alte legi.

(2) În activitatea judiciarã Ministerul Public reprezintã interesele generale ale societãtii si apãrã ordinea de drept, precum si drepturile si libertãtile cetãtenilor.

(3) Ministerul Public îsi exercitã atributiile prin procurori constituiti în parchete, în conditiile legii.

Art. 2. - (1) Structura si organizarea Ministerului Public sunt prevãzute în Legea nr. 304/2004.

(2) Din Ministerul Public fac parte: Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie, parchetele de pe lângã curtile de apel, parchetele de pe lângã tribunale, parchetele de pe lângã tribunalele pentru minori si familie, parchetele de pe lângã judecãtorii, parchetele militare.

(3) Parchetele militare sunt organizate dupã cum urmeazã: Parchetul Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel; Parchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial; parchetele militare de pe lângã tribunalele militare.

TITLUL II

Ierarhia functiilor administrative din cadrul Ministerului Public

Art. 3. - (1) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie functioneazã cu procurori, personal auxiliar de specialitate si personalul economic si administrativ.

(2) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie are urmãtoarea structurã ierarhicã:

- procuror general;

- prim-adjunct al procurorului general;

- adjunct al procurorului general;

- procuror consilier al procurorului general;

- procuror sef sectie;

- procuror sef adjunct sectie;

- procuror inspector sef;

- procuror inspector;

- procuror sef serviciu;

- procuror sef birou;

- procuror.

(3) Parchetul de pe lângã curtea de apel are urmãtoarea structurã ierarhicã:

- procuror general;

- procuror general adjunct;

- procuror sef sectie;

- procuror inspector;

- procuror sef serviciu;

- procuror.

(4) Parchetul de pe lângã tribunal are urmãtoarea structurã ierarhicã:

- prim-procuror;

- prim-procuror adjunct;

- procuror sef sectie;

- procuror sef birou;

- procuror.

(5) Parchetul de pe lângã judecãtorie are urmãtoarea structurã ierarhicã:

- prim-procuror;

- prim-procuror adjunct;

- procuror sef sectie, dupã caz;

- procuror.

(6) Dispozitiile alin. (3)-(5) se aplicã în mod corespunzãtor si parchetelor militare.

(7) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducãtorului parchetului respectiv.

(8) Conducãtorul fiecãrui parchet este subordonat conducãtorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie.

(9) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie exercitã controlul asupra tuturor procurorilor din subordine, direct sau prin procurori inspectori.

(10) Personalul auxiliar de specialitate si personalul economic si administrativ se subordoneazã conducãtorului parchetului.

TITLUL III

Organizarea si functionarea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie

CAPITOLUL I

Conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie

Art. 4. - (1) În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie functioneazã 9 sectii, douã servicii independente si douã birouri independente.

(2) Serviciile si birourile independente sunt în coordonarea directã a procurorului general.

(3) Sectiile sunt formate din servicii, care pot avea în componentã birouri.

(4) Sectiile sunt conduse de procurori-sefi, ajutati de un adjunct, cu exceptia Sectiei relatii cu publicul, secretariat general, economico-financiarã si administrativã, unde procurorul sef sectie este ajutat de un manager economic.

(5) Serviciile si birourile sunt conduse de procurori-sefi, iar atributiile serviciilor se realizeazã prin birouri din structura acestora.

(6) Sectiile, serviciile si birourile sunt organizate ierarhic.

Procurorii din cadrul fiecãruia dintre aceste compartimente sunt subordonati procurorului sef de sectie, de serviciu sau de birou, dupã caz. Procurorul sef birou este subordonat procurorului sef serviciu, care, la rândul sãu, este subordonat procurorului sef sectie si adjunctilor acestuia.

Art. 5. - Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie este condus de procurorul general, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct si 3 procurori consilieri.

Art. 6. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie are urmãtoarele atributii:

- conduce si coordoneazã activitatea parchetelor din subordine;

- este ordonator principal de credite;

- reprezintã Ministerul Public în relatiile cu celelalte autoritãti publice si cu orice persoane juridice sau fizice, din tarã sau din strãinãtate;

- exercitã direct sau prin procurori inspectori controlul asupra tuturor parchetelor;

- participã la sedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie în Sectii Unite si la orice complet al acesteia când considerã necesar;

- desemneazã dintre procurorii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie pe procurorii care participã la sedintele Curtii Constitutionale;

- emite ordine cu caracter intern;

- convoacã Adunarea generalã a procurorilor

Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

- convoacã si prezideazã sedintele Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

- repartizeazã procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie pe sectii, servicii si birouri;

- coordoneazã Parchetul National Anticoruptie de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

- confirmã rechizitoriile emise de procurorii sefi sectie în cadrul activitãtii de urmãrire penalã si rezolvã plângerile împotriva solutiilor dispuse de cãtre acestia;

- solutioneazã conflictele de competentã potrivit legii;

- promoveazã cãile de atac în conditiile legii;

- conduce politia judiciarã;

- dispune delegarea procurorilor în interesul serviciului, potrivit legii;

- încadreazã personalul auxiliar de specialitate, economic si administrativ;

- acordã premii personalului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

- exercitã atributii de coordonare si control al administrãrii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

- coordoneazã elaborarea proiectului de buget anual al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

- analizeazã anual volumul de activitate al parchetelor si, în functie de rezultatele analizei, ia mãsuri pentru suplimentarea sau reducerea numãrului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii;

- propune ministrului justitiei aprobarea Regulamentului de ordine interioarã al parchetelor, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii;

- conduce Compartimentul de informare si relatii publice;

- propune Consiliului Superior al Magistraturii mentinerea în functie a procurorilor care au împlinit vârsta de pensionare, cu avizul consultativ al colegiului de conducere;

- îndeplineste orice alte atributii prevãzute de lege.

(2) Procurorul general reprezintã Ministerul Public în relatiile cu celelalte autoritãti si institutii publice, cu organizatiile neguvernamentale, cu orice persoane juridice si fizice din tarã si din strãinãtate, precum si în relatiile internationale.

Art. 7. - (1) Prim-adjunctul procurorului general si adjunctul procurorului general actioneazã pentru ducerea la îndeplinire a ordinelor si mãsurilor dispuse de procurorul general, coordoneazã, controleazã si îndrumã activitatea sectiilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si a celorlalte parchete.

(2) Repartizarea sarcinilor între prim-adjunctul procurorului general si adjunctul procurorului general este stabilitã prin ordinul procurorului general.

(3) În perioada absentei procurorului general, primadjunctul procurorului general îl înlocuieste de drept în exercitarea atributiilor ce îi revin în aceastã calitate, iar în cazul absentei acestuia, atributiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general.

Art. 8. - Prim-adjunctul procurorului general si adjunctul procurorului general au urmãtoarele atributii: - exercitã atributiile procurorului general în absenta acestuia;

- îndeplinesc sarcinile trasate de procurorul general.

Art. 9. - Procurorii consilieri ai procurorului general exercitã, din dispozitia acestuia, urmãtoarele atributii:

a) efectueazã sau participã la realizarea unor studii, evaluãri, sinteze si alte lucrãri privind activitatea Ministerului Public;

b) examineazã si propun solutii în probleme privind organizarea si functionarea Ministerului Public;

c) asistã la audiente si propun solutii pentru rezolvarea problemelor, informând asupra posibilitãtilor de rezolvare, colaborând în acest scop cu structurile subordonate Ministerului Public;

d) examineazã temeinicia si legalitatea unor solutii date în dosarele de urmãrire penalã si întocmesc proiectele actelor procedurale care se impun, pe care le prezintã procurorului general pentru a dispune;

e) examineazã temeinicia si legalitatea unor solutii date de Sectia judiciarã penalã si de Sectia parchetelor militare si îsi prezintã opinia procurorului general pentru a dispune;

f) examineazã proiecte de acte normative ori note de studiu si fac propuneri sau observatii asupra cuprinsului acestora;

g) participã la sedintele comisiilor Parlamentului, cu prilejul dezbaterii unor proiecte de acte normative, în calitate de reprezentanti ai Ministerului Public;

h) coordoneazã si prezideazã, prin rotatie, sedintele Consiliului stiintific al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

CAPITOLUL II

Sectia de combatere a criminalitãtii organizate, actelor de terorism si antidrog

SECTIUNEA 1

Conducerea, structura si atributiile sectiei

Art. 10. - (1) Sectia de combatere a criminalitãtii organizate, actelor de terorism si antidrog îndeplineste atributiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie în legãturã cu activitatea de urmãrire penalã în cauzele de criminalitate organizatã si de terorism si în alte cauze date în competenta sa, potrivit legii.

(2) Sectia este condusã de un procuror sef sectie, ajutat de un procuror sef adjunct sectie.

(3) Procurorul sef sectie are urmãtoarele atributii:

a) conduce, controleazã si îndrumã activitatea întregului personal din cadrul sectiei, luând sau, dupã caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie mãsurile care se impun;

b) repartizeazã procurorilor din subordine, spre solutionare, dosarele penale, plângerile si celelalte lucrãri înregistrate în sectie;

c) examineazã temeinicia si legalitatea mãsurilor procesuale luate si a solutiilor dispuse de procurorii din subordine;

d) examineazã solutiile si celelalte mãsuri procesuale luate de procurorii din subordine;

e) analizeazã legalitatea si temeinicia mãsurilor preventive luate de procurori sau a propunerilor adresate instantelor de judecatã pentru luarea unor astfel de mãsuri împotriva unor învinuiti sau inculpati, în cauze în care ulterior s-au adoptat mãsuri de netrimitere în judecatã;

f) participã la adunãrile generale ale procurorilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si la sedintele Colegiului de conducere al acestuia;

g) solutioneazã conflictele de competentã, conform art. 45 alin. 6 din Codul de procedurã penalã;

h) îndeplineste orice alte atributii prevãzute în actele normative sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(4) Atributiile procurorului sef adjunct sectie sunt urmãtoarele:

a) solutioneazã lucrãrile repartizate de procurorul sef sectie si de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

b) în lipsa procurorului sef sectie, exercitã atributiile ce îi revin;

c) exercitã orice alte atributii dispuse de procurorul sef sectie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(5) Sectia de combatere a criminalitãtii organizate, actelor de terorism si antidrog are urmãtoarea structurã: A. Serviciul de combatere a criminalitãtii organizate si a unor fapte de coruptie:

a) Biroul de combatere a traficului de fiinte umane;

b) Biroul de combatere a traficului cu autovehicule furate, traficului cu materiale explozive si radioactive;

c) Biroul de combatere a unor fapte de coruptie;

B. Serviciul de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri:

a) Biroul de combatere a traficului intern si consumului ilicit de droguri;

b) Biroul de combatere a traficului transfrontalier, laboratoare si culturi de droguri;

C. Serviciul de combatere a criminalitãtii informatice:

a) Biroul pentru combaterea fraudelor informatice;

b) Biroul de asistentã juridicã internationalã, de

centralizare, analizare si valorificare a datelor;

D. Serviciul de combatere a macrocriminalitãtii economico-financiare:

a) Biroul de combatere a macrocriminalitãtii financiarbancare si a spãlãrii banilor;

b) Biroul de combatere a finantãrii terorismului;

E. Serviciul de combatere a terorismului:

a) Biroul de combatere a atentatelor, catastrofelor si dezastrelor;

b) Biroul de combatere a faptelor de terorism.

SECTIUNEA a 2-a

Serviciul de combatere a criminalitãtii organizate si a unor fapte de coruptie

Art. 11. - Serviciul de combatere a criminalitãtii organizate si a unor fapte de coruptie are urmãtoarele atributii:

a) efectueazã urmãrirea penalã în cazurile prevãzute în art. 29 pct. 1 din Codul de procedurã penalã si în cauze care au ca obiect infractiuni de criminalitate organizatã, infractiuni privind traficul de fiinte umane, traficul cu autovehicule furate, traficul cu materiale explozive si radioactive si unele infractiuni de coruptie, potrivit legii, cu exceptia celor de competenta Parchetului National Anticoruptie si a parchetelor militare;

b) efectueazã urmãrirea penalã în alte cauze, dacã au ca obiect infractiuni de criminalitate organizatã, cu exceptia celor de competenta parchetelor militare, potrivit legii;

c) conduce si controleazã activitãtile procesuale efectuate de organele de politie judiciarã si de organele de cercetare speciale în cauzele privind infractiunile prevãzute la lit. a) si b);

d) coordoneazã activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog ale parchetelor de pe lângã curtile de apel si din birourile de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog ale parchetelor de pe lângã tribunale, care efectueazã urmãrirea penalã în cauzele de coruptie si criminalitate organizatã, potrivit legii;

e) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale fatã de învinuiti sau inculpati arestati preventiv în cauze având ca obiect infractiuni de coruptie si criminalitate organizatã, în întelesul legii, si propune mãsuri corespunzãtoare pentru perfectionarea activitãtii.

SECTIUNEA a 3-a

Serviciul de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri

Art. 12. - Serviciul de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri are urmãtoarele atributii:

a) efectueazã urmãrirea penalã în cazurile prevãzute în art. 29 pct. 1 din Codul de procedurã penalã si în cauze având ca obiect infractiuni privind traficul si consumul ilicit de droguri, potrivit legii, prin Biroul de combatere a traficului intern si consumului ilicit de droguri si prin Biroul de combatere a traficului transfrontalier, laboratoare si culturi de droguri;

b) conduce si controleazã activitãtile procesuale efectuate de organele de cercetare penalã centrale în cauzele privind infractiunile prevãzute la lit. a);

c) coordoneazã activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog ale parchetelor de pe lângã curtile de apel si din birourile de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog ale

parchetelor de pe lângã tribunale, care efectueazã urmãrirea penalã în cauze având ca obiect infractiuni privind traficul si consumul ilicit de droguri si precursori;

d) verificã periodic actele si lucrãrile cauzelor prevãzute la lit. b), în care nu s-a început urmãrirea penalã, dând îndrumãrile necesare solutionãrii legale a acestora si dispunând începerea urmãririi penale, dacã existã temeiuri cu privire la sãvârsirea unei infractiuni;

e) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale fatã de învinuiti sau inculpati arestati preventiv în cauze având ca obiect infractiuni privind traficul si consumul ilicit de droguri si propune mãsuri corespunzãtoare pentru perfectionarea activitãtii.

SECTIUNEA a 4-a

Serviciul de combatere a criminalitãtii informatice

Art. 13. - Biroul pentru combaterea fraudelor informatice exercitã urmãtoarele atributii:

a) exercitã supravegherea activitãtii de urmãrire penalã efectuate de organele de cercetare centrale ale politiei judiciare si de organele de cercetare speciale în cauze având ca obiect infractiuni de criminalitate informaticã, potrivit legii;

b) conduce si controleazã activitãtile procesuale efectuate de organele de politie judiciarã si de organele de cercetare speciale în cauzele privind infractiunile prevãzute la lit. a);

c) coordoneazã activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog ale parchetelor de pe lângã curtile de apel si din birourile de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog ale

parchetelor de pe lângã tribunale, care efectueazã sau supravegheazã activitatea de urmãrire penalã în cauze având ca obiect infractiuni de criminalitate informaticã, în întelesul legii.

Art. 14. - Biroul de asistentã juridicã internationalã, de centralizare, analizare si valorificare a datelor exercitã urmãtoarele atributii:

a) organizeazã baza de date în domeniul faptelor de criminalitate informaticã;

b) efectueazã operatiuni de centralizare, analizare si valorificare a datelor si informatiilor privind criminalitatea informaticã, la nivel national;

c) elaboreazã studii referitoare la cauzele care genereazã si la conditiile care favorizeazã criminalitatea informaticã si face propuneri în vederea eliminãrii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei penale în acest domeniu;

d) îndrumã activitatea de centralizare, analizare si valorificare a datelor privind criminalitatea informaticã, desfãsuratã de serviciile si de birourile teritoriale de combatere a coruptiei si criminalitãtii organizate;

e) în realizarea atributiilor prevãzute la lit. a)-c), colaboreazã direct cu structuri similare, românesti si strãine, prin schimburi reciproce de informatii si orice alte acte de asistentã judiciarã internationalã de acest fel;

f) exercitã atributiile prevãzute de art. 62 alin. (2) lit. a)-c) si urmãtoarele din cartea I titlul III “Prevenirea si combaterea criminalitãtii informatice” cap. 5 din Legea nr. 161/2003.

Art. 15. - În afara atributiilor prevãzute la art. 14 lit. f), Biroul de asistentã juridicã internationalã, de centralizare, analizare si valorificare a datelor asigurã asistenta judiciarã internationalã, potrivit Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciarã internationalã în materie penalã, în cauze privind infractiunile de competenta sa, cooperând direct, în acest scop, cu autoritãtile strãine competente, precum si cu alte structuri din cadrul parchetelor si cu autoritãtile si institutiile publice românesti cu atributii în domeniu.

SECTIUNEA a 5-a

Serviciul de combatere a macrocriminalitãtii economico-financiare

Art. 16. - Serviciul de combatere a macrocriminalitãtii economico-financiare are în structurã Biroul de combatere a macrocriminalitãtii financiar-bancare si a spãlãrii banilor si Biroul de combatere a finantãrii terorismului.

Art. 17. - Biroul de combatere a macrocriminalitãtii financiar-bancare si a spãlãrii banilor are urmãtoarele atributii:

a) efectueazã urmãrirea penalã în cazurile prevãzute în art. 29 pct. 1 din Codul de procedurã penalã si în cauzele care au ca obiect infractiuni sãvârsite în legãturã cu desfãsurarea jocurilor de noroc, infractiuni de criminalitate organizatã ce prezintã ramificatii în circumscriptia mai multor curti de apel, infractiuni sãvârsite de grupuri de interes economic, în întelesul legii, infractiuni privind producerea si orice alte operatiuni cu grupe de produse, infractiunile bancare si unele cauze cu impact economic si social major, cu exceptia celor de competenta Parchetului National Anticoruptie si a parchetelor militare;

b) efectueazã urmãrirea penalã în alte cauze, dacã au ca obiect infractiuni de criminalitate organizatã, în întelesul legii, cu exceptia celor de competenta parchetelor militare;

c) conduce si controleazã activitãtile procesuale efectuate de organele de politie judiciarã si de organele de cercetare speciale în cauzele privind infractiunile prevãzute la lit. a) si b);

d) coordoneazã activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog ale parchetelor de pe lângã curtile de apel si din birourile de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog ale parchetelor de pe lângã tribunale, care efectueazã urmãrirea penalã în cauzele de criminalitate organizatã prevãzute la lit. a) si b), potrivit legii;

e) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale fatã de învinuiti sau inculpati arestati preventiv în cauze având ca obiect infractiunile prevãzute la lit. a) si b) si propune mãsuri corespunzãtoare pentru perfectionarea activitãtii;

f) în domeniul combaterii spãlãrii banilor îndeplineste în mod corespunzãtor atributiile prevãzute la art. 14 si 16, în cauze privind spãlarea banilor, precum si orice alte atributii stabilite de lege sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 18. - Biroul de combatere a finantãrii terorismului are urmãtoarele atributii:

a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele care au ca obiect infractiuni de criminalitate organizatã, infractiuni sãvârsite de grupuri de interes economic, infractiuni bancare, sãvârsite în legãturã cu activitatea de finantare a actelor de terorism, în întelesul legii, cu exceptia celor de competenta Parchetului National Anticoruptie si a parchetelor militare;

b) efectueazã urmãrirea penalã în alte cauze, dacã au ca obiect infractiuni de criminalitate organizatã, în întelesul legii, cu exceptia celor de competenta parchetelor militare;

c) conduce si controleazã activitãtile procesuale efectuate de organele de politie judiciarã si de organele de cercetare speciale în cauzele privind infractiunile prevãzute la lit. a) si b);

d) coordoneazã activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog ale parchetelor de pe lângã curtile de apel si din birourile de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog ale

parchetelor de pe lângã tribunale, care efectueazã urmãrirea penalã în cauzele de criminalitate organizatã prevãzute la lit. a) si b), potrivit legii;

e) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale fatã de învinuiti sau inculpati arestati preventiv în cauze având ca obiect infractiunile prevãzute la lit. a) si b) si propune mãsuri corespunzãtoare pentru perfectionarea activitãtii.

SECTIUNEA a 6-a

Serviciul de combatere a terorismului

Art. 19. - Serviciul de combatere a terorismului îsi exercitã atributiile prin Biroul de combatere a atentatelor, catastrofelor si dezastrelor si prin Biroul de combatere a faptelor de terorism.

Art. 20. - Biroul de combatere a atentatelor, catastrofelor si dezastrelor îndeplineste, în activitatea de prevenire si combatere a actelor de terorism, urmãtoarele atributii:

a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele care au ca obiect infractiuni sãvârsite în legãturã cu activitatea de prevenire si combatere a actelor de terorism, în întelesul legii, precum si a catastrofelor si dezastrelor, cu exceptia cauzelor de competenta Parchetului National Anticoruptie si a parchetelor militare;

b) conduce si controleazã activitãtile procesuale efectuate de organele de politie judiciarã si de organele de cercetare speciale în cauzele privind infractiunile prevãzute la lit. a);

c) coordoneazã activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog ale parchetelor de pe lângã curtile de apel si din birourile de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog ale

parchetelor de pe lângã tribunale, care efectueazã urmãrirea penalã în cauzele prevãzute la lit. a), potrivit legii;

d) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale fatã de învinuiti sau inculpati arestati preventiv în cauze având ca obiect infractiunile prevãzute la lit. a) si propune mãsuri corespunzãtoare pentru perfectionarea activitãtii;

e) coopereazã direct, în conditiile legii, cu autoritãti strãine având atributii similare, în cauze de competenta sa;

f) îndeplineste orice alte atributii stabilite de lege sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 21. - Biroul de combatere a faptelor de terorism îndeplineste în mod corespunzãtor atributiile prevãzute la art. 20, în cauze privind sãvârsirea de acte de terorism.

CAPITOLUL III

Sectia de urmãrire penalã si criminalisticã

SECTIUNEA 1

Conducerea, structura si atributiile sectiei

Art. 22. - (1) Sectia de urmãrire penalã si criminalisticã îndeplineste atributiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie în legãturã cu activitatea de urmãrire penalã, îndrumarea si coordonarea activitãtii de urmãrire penalã, precum si activitatea de criminalisticã, potrivit legii.

(2) Sectia este condusã de un procuror sef sectie, ajutat de un procuror sef adjunct sectie.

(3) Procurorul sef sectie are urmãtoarele atributii:

a) conduce, controleazã si îndrumã activitatea întregului personal din cadrul sectiei, luând sau, dupã caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie mãsurile care se impun;

b) repartizeazã procurorilor din subordine, spre solutionare, dosarele penale, plângerile si alte lucrãri înregistrate în sectie;

c) examineazã temeinicia si legalitatea mãsurilor procesuale luate si a solutiilor dispuse de procurorii din sectie;

d) confirmã rechizitoriile întocmite de procurorii din sectie;

e) examineazã solutiile si celelalte mãsuri procesuale luate de procurorii din sectie;

f) analizeazã legalitatea si temeinicia mãsurilor preventive luate de procurori sau a propunerilor adresate instantelor de judecatã pentru luarea unor astfel de mãsuri împotriva unor învinuiti sau inculpati, în cauze în care ulterior s-au adoptat mãsuri de netrimitere în judecatã;

g) solutioneazã conflictele de competentã, potrivit legii;

h) exercitã atributiile specifice calitãtii de membru al Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

i) îndeplineste orice alte atributii prevãzute de lege sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 23. - Procurorul sef adjunct sectie are urmãtoarele atributii:

a) în lipsa procurorului sef sectie, exercitã atributiile acestuia;

b) solutioneazã lucrãrile repartizate de procurorul sef sectie si de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

c) exercitã alte atributii dispuse de procurorul sef sectie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 24. - Sectia de urmãrire penalã si criminalisticã are urmãtoarea structurã:

A. Serviciul de urmãrire penalã:

a) Biroul de anchete speciale magistrati si politisti;

b) Biroul de anchete speciale demnitari;

B. Serviciul de supraveghere a cercetãrilor:

a) Biroul pentru combaterea criminalitãtii economicofinanciare;

b) Biroul pentru combaterea infractiunilor, altele decât cele economico-financiare;

C. Serviciul de îndrumare si coordonare a activitãtii de urmãrire penalã:

a) Biroul de îndrumare si control al activitãtii de urmãrire penalã;

b) Biroul de prelucrare si centralizare a datelor;

D. Serviciul de criminalisticã:

a) Biroul de tacticã si metodicã criminalisticã;

b) Biroul de tehnicã criminalisticã.

SECTIUNEA a 2-a

Serviciul de urmãrire penalã

Art. 25. - Biroul de anchete speciale magistrati si politisti are urmãtoarele atributii:

a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele privind infractiunile sãvârsite de magistrati si politisti, potrivit legii;

b) îndeplineste orice alte atributii prevãzute de lege sau dispuse de procurorul sef sectie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 26. - Biroul de anchete speciale demnitari are urmãtoarele atributii:

a) efectueazã urmãrirea penalã în cauze privind infractiunile sãvârsite de demnitari, potrivit legii;

b) îndeplineste orice alte atributii prevãzute de lege sau dispuse de procurorul sef sectie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

SECTIUNEA a 3-a

Serviciul de supraveghere a cercetãrilor

Art. 27. - Biroul pentru combaterea criminalitãtii economico-financiare are urmãtoarele atributii:

a) exercitã supravegherea activitãtii organelor de cercetare penalã centrale în cauze privind infractiuni economico-financiare, potrivit legii;

b) îndeplineste orice alte atributii prevãzute de lege sau dispuse de procurorul sef sectie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 28. - Biroul pentru combaterea infractiunilor, altele decât cele economico-financiare, exercitã în mod corespunzãtor atributiile prevãzute la art. 27, în cauzele privind alte infractiuni decât cele economico-financiare.

SECTIUNEA a 4-a

Serviciul de îndrumare si coordonare a activitãtii de urmãrire penalã

Art. 29. - Serviciul de îndrumare si coordonare a activitãtii de urmãrire penalã are urmãtoarele atributii:

a) îndrumã procurorii de la parchetele de pe lângã instantele de judecatã, care efectueazã activitãti de urmãrire penalã si supraveghere a cercetãrilor penale;

b) solutioneazã conflictele de competentã, precum si orice alte incidente legate de conflicte de competentã materialã si dupã calitatea persoanei, potrivit legii;

c) examineazã plângerile împotriva mãsurilor luate sau actelor efectuate de procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curtile de apel, precum si plângerile împotriva mãsurilor sau actelor efectuate de procurori si care sunt supuse controlului ierarhic, altele decât cele prevãzute de art. 278¹ din Codul de procedurã penalã, în conditiile art. 278 din acelasi cod;

d) solutioneazã cererile privind recuzarea procurorilor de la parchetele de pe lângã curtile de apel, în conditiile legii;

e) analizeazã cererile si întocmeste lucrãrile necesare în vederea solicitãrii încuviintãrii perchezitiei ori retinerii judecãtorilor, procurorilor si magistratilor-asistenti, în conditiile art. 100 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, precum si cele referitoare la cercetarea si trimiterea în judecatã a notarilor si executorilor judecãtoresti, în conditiile legii;

f) centralizeazã si analizeazã datele si informatiile rezultate în urma actiunilor de îndrumare si coordonare, cele privind evenimente prin care s-au produs distrugeri sau degradãri de bunuri cu consecinte deosebit de grave sau care au avut ca urmare un dezastru, alte asemenea situatii stabilite prin ordine ale procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

g) întocmeste analiza activitãtii sectiei si evolutia indicatorilor statistici;

h) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale fatã de învinuiti sau inculpati retinuti preventiv sau fatã de care s-au fãcut propuneri de arestare preventivã si propune mãsuri corespunzãtoare.

SECTIUNEA a 5-a

Serviciul de criminalisticã

Art. 30 - Biroul de tacticã si metodicã criminalisticã are urmãtoarele atributii:

a) asigurã difuzarea cãtre parchete, în scopul documentãrii, a lucrãrilor elaborate pe plan intern si în alte state cu privire la metodele si mijloacele tehnice, a regulilor si procedeelor tactice criminalistice necesare descoperirii, cercetãrii si prevenirii diferitelor categorii de infractiuni;

b) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele repartizate de procurorul sef sectie;

c) participã la instrumentarea unor cauze penale complexe, care implicã aplicarea metodelor stiintifice si a mijloacelor tehnice criminalistice; acordã sprijin sub aspect tehnic, tactic si metodologic procurorilor care desfãsoarã activitatea de urmãrire penalã proprie în cauze cu un grad mare de complexitate, în vederea eficientizãrii si dinamizãrii activitãtii de urmãrire penalã;

d) îndrumã procurorii criminalisti de la celelalte parchete în rezolvarea cauzelor având ca obiect infractiuni contra vietii si alte infractiuni grave cu autori neidentificati;

e) pentru cunoasterea cauzelor cu autori neidentificati privind infractiuni sãvârsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unei persoane, organizeazã evidenta centralizatã a cauzelor privind infractiuni contra vietii cu autori neidentificati;

f) participã la instruirea periodicã a procurorilor stagiari si a celor care efectueazã urmãrirea penalã în probleme de tehnicã, tacticã si metodicã criminalisticã, potrivit programului de perfectionare profesionalã elaborat de Institutul National al Magistraturii si aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 31. - Biroul de tehnicã criminalisticã are urmãtoarele atributii:

a) asigurã efectuarea lucrãrilor criminalistice de laborator;

b) elaboreazã lucrãri de analizã vizând aspecte de ordin tehnic, tactic si metodologic privind folosirea de cãtre procurori a mijloacelor criminalistice si propune mãsuri pentru valorificarea acestora;

c) elaboreazã lucrãri de tacticã, metodicã si tehnicã criminalisticã si ia mãsuri pentru cunoasterea si valorificarea acestora de cãtre procurori;

d) asigurã dotarea cabinetelor si a laboratoarelor de criminalisticã ale parchetelor;

e) asigurã folosirea mijloacelor tehnice si a metodelor tactice criminalistice de cãtre procurori.

Art. 32. - Procurorul sef serviciu are urmãtoarele atributii:

- organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp si în mod corespunzãtor a atributiilor de serviciu;

- repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenta serviciului si îl îndrumã în vederea solutionãrii corecte si în termen a acestora;

- solutioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplineste orice alte sarcini din dispozitia conducerii sectiei.

Art. 33. - Procurorul sef birou are urmãtoarele atributii:

- organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp si în mod corespunzãtor a atributiilor de serviciu;

- repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenta serviciului si îl îndrumã în vederea solutionãrii corecte si în termen a acestora;

- solutioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplineste orice sarcini din dispozitia procurorului sef serviciu sau a conducerii sectiei.

CAPITOLUL IV

Sectia judiciarã penalã

SECTIUNEA 1

Conducerea, structura si atributiile sectiei

Art. 34. - (1) Sectia judiciarã penalã îndeplineste atributiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie în legãturã cu activitatea judiciarã penalã.

(2) Sectia judiciarã penalã este condusã de un procuror sef sectie, ajutat de un procuror sef adjunct sectie.

(3) Procurorul sef sectie are urmãtoarele atributii:

a) conduce, controleazã si îndrumã activitatea întregului personal din cadrul sectiei, luând sau, dupã caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie mãsurile care se impun;

b) organizeazã si programeazã participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie si la Curtea Constitutionalã, potrivit legii si ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

c) îndrumã pregãtirea procurorilor pentru sedintele de judecatã;

d) asigurã analizarea solutiilor pronuntate de instantele de judecatã, în vederea exercitãrii cãilor de atac, potrivit legii;

e) face propuneri pentru valorificarea datelor rezultate din cauzele judecate;

f) analizeazã cazurile de aplicare neunitarã a unor dispozitii legale în practica instantelor de judecatã si informeazã conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

g) examineazã lucrãrile întocmite de procurorii din sectie;

h) ia mãsuri de examinare a temeiniciei si legalitãtii hotãrârilor judecãtoresti rãmase definitive, în vederea exercitãrii cãilor extraordinare de atac;

i) participã la judecarea cauzelor complexe;

j) întocmeste semestrial analiza activitãtii judiciare în cauzele penale;

k) rezolvã sesizãrile si reclamatiile în legãturã cu activitatea judiciarã penalã;

l) îndeplineste alte atributii prevãzute de lege sau dispuse de procurorul general.

Art. 35. - Procurorul sef adjunct sectie are urmãtoarele atributii:

a) exercitã, în lipsa procurorului sef sectie, atributiile acestuia;

b) solutioneazã lucrãrile repartizate de procurorul sef sectie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

c) participã la judecarea cauzelor complexe;

d) îndeplineste alte atributii dispuse de procurorul sef sectie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 36. - Sectia judiciarã penalã are urmãtoarea structurã:

A. Serviciul pentru coordonarea activitãtii judiciare penale:

a) Biroul penal I;

b) Biroul penal II;

c) Biroul penal III;

B. Serviciul pentru recursuri penale în interesul legii:

a) Biroul penal I;

b) Biroul penal II;

C. Biroul procurorilor de sedintã pentru Înalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionalã.

SECTIUNEA a 2-a

Serviciul pentru coordonarea activitãtii judiciare penale

Art. 37. - Serviciul pentru coordonarea activitãtii judiciare penale are urmãtoarele atributii:

a) examineazã, din oficiu, la propunerea parchetelor, la cererea ministrului justitiei, la cererea petitionarilor, hotãrârile judecãtoresti definitive, pronuntate în cauze penale, în vederea exercitãrii cãilor de atac, potrivit legii;

b) examineazã cererile de reducere a termenului de reabilitare, formulate de persoanele interesate, si face propuneri corespunzãtoare, potrivit legii;

c) îndrumã procurorii de la parchetele de pe lângã celelalte instante în activitatea desfãsuratã de acestia în activitatea judiciarã penalã;

d) analizeazã cauzele cu inculpati arestati preventiv, în care instantele judecãtoresti au pronuntat hotãrâri definitive de achitare sau de restituire, si ia mãsuri corespunzãtoare.

SECTIUNEA a 3-a

Serviciul pentru recursuri penale în interesul legii

Art. 38. - Serviciul pentru recursuri penale în interesul legii are urmãtoarele atributii:

a) analizeazã chestiunile de drept care au primit o solutionare diferitã din partea instantelor judecãtoresti;

b) examineazã, din oficiu, la propunerea parchetelor, la cererea ministrului justitiei sau la cererea petitionarilor, hotãrârile judecãtoresti definitive pronuntate în cauze penale, în vederea declarãrii recursului în interesul legii;

c) propune introducerea recursului în interesul legii;

d) exercitã coordonarea si îndrumarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângã celelalte instante.

SECTIUNEA a 4-a

Biroul procurorilor de sedintã pentru Înalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionalã

Art. 39. - Biroul procurorilor de sedintã pentru Înalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionalã are urmãtoarele atributii:

a) asigurã pregãtirea si participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale, conform legii;

b) asigurã exercitarea cãilor de atac prevãzute de lege împotriva hotãrârilor pronuntate de Înalta Curte de Casatie si Justitie;

c) asigurã participarea procurorului la solutionarea de cãtre Curtea Constitutionalã a exceptiilor de neconstitu tionalitate în cauzele penale;

d) evidentiazã problemele controversate de aplicare a legii penale, ivite cu ocazia judecãrii cauzelor la Înalta Curte de Casatie si Justitie sau la Curtea Constitutionalã;

e) propune promovarea recursului în interesul legii, în cazurile în care constatã aplicarea neunitarã a unor dispozitii legale.

Art. 40. - Procurorul sef serviciu are urmãtoarele atributii:

- organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp si în mod corespunzãtor a atributiilor de serviciu;

- repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenta serviciului si îl îndrumã în vederea solutionãrii corecte si în termen a acestora;

- solutioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplineste orice alte sarcini din dispozitia conducerii sectiei.

Art. 41. - Procurorul sef birou are urmãtoarele atributii:

- organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp si în mod corespunzãtor a atributiilor de serviciu;

- repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenta serviciului si îl îndrumã în vederea solutionãrii corecte si în termen a acestora;

- solutioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplineste orice sarcini din dispozitia procurorului sef serviciu sau a conducerii sectiei.

CAPITOLUL V

Sectia judiciarã civilã

SECTIUNEA 1

Conducerea, structura si atributiile sectiei

Art. 42. - (1) Sectia judiciarã civilã îndeplineste atributiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie în legãturã cu activitatea judiciarã civilã.

(2) Sectia judiciarã civilã este condusã de un procuror sef sectie, ajutat de un procuror sef adjunct sectie.

(3) Procurorul sef sectie are urmãtoarele atributii:

a) conduce, controleazã si îndrumã activitatea întregului personal din cadrul sectiei, luând sau, dupã caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie mãsurile care se impun;

b) organizeazã si programeazã participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie si la Curtea Constitutionalã, potrivit legii si ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

c) îndrumã pregãtirea procurorilor pentru sedintele de judecatã;

d) asigurã analizarea solutiilor pronuntate de instantele de judecatã, în vederea exercitãrii cãilor de atac, potrivit legii;

e) face propuneri pentru valorificarea datelor rezultate din cauzele judecate;

f) analizeazã cazurile de aplicare neunitarã a unor dispozitii legale în practica instantelor de judecatã si informeazã conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

g) examineazã lucrãrile întocmite de procurorii din sectie;

h) ia mãsuri de examinare a temeiniciei si legalitãtii hotãrârilor judecãtoresti rãmase definitive, în vederea exercitãrii cãilor extraordinare de atac, potrivit legii;

i) participã la judecarea cauzelor în situatiile prevãzute de lege sau din dispozitia procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

j) întocmeste semestrial analiza activitãtii judiciare în cauzele civile;

k) rezolvã sesizãrile si reclamatiile în legãturã cu activitatea judiciarã civilã;

l) îndeplineste alte atributii prevãzute de lege sau dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 43. - Procurorul sef adjunct sectie are urmãtoarele atributii:

a) exercitã, în lipsa procurorului sef sectie, atributiile acestuia;

b) solutioneazã lucrãrile repartizate de procurorul sef sectie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

c) participã la judecarea cauzelor civile, potrivit legii;

d) îndeplineste alte atributii dispuse de procurorul sef sectie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 44. - Sectia judiciarã civilã are urmãtoarea structurã:

A. Serviciul pentru coordonarea activitãtii judiciare civile:

a) Biroul civil I;

b) Biroul civil II;

B. Serviciul pentru recursuri civile în interesul legii:

a) Biroul civil I;

b) Biroul civil II;

C. Biroul procurorilor de sedintã pentru Înalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionalã.

SECTIUNEA a 2-a

Serviciul pentru coordonarea activitãtii judiciare civile

Art. 45. - Serviciul pentru coordonarea activitãtii judiciare civile are urmãtoarele atributii:

a) exercitã îndrumarea procurorilor de la parchetele din subordine în activitatea desfãsuratã de acestia în procesul civil, sub urmãtoarele aspecte:

1. participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile în cazurile prevãzute de lege sau de ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

2. exercitarea cãilor de atac în cauzele civile în care participarea procurorilor este obligatorie potrivit legii sau prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

3. exercitarea actiunii civile de cãtre procurori în conditiile art. 45 din Codul de procedurã civilã si ale Legii nr. 304/2004;

4. exercitarea cãilor extraordinare de atac: revizuirea si contestatia în anulare;

5. respectarea ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie privind cauzele civile având ca obiect drepturi bãnesti solicitate în baza prevederilor art. 504 din Codul de procedurã penalã;

b) analizeazã sesizãrile de drept în materie civilã adresate sectiilor din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si parchetelor de pe lângã celelalte instante;

c) asigurã informarea parchetelor de pe lângã instante prin referate periodice asupra problemelor de drept solutionate de Înalta Curte de Casatie si Justitie, în vederea asigurãrii unei practici unitare.

SECTIUNEA a 3-a

Serviciul pentru recursuri civile în interesul legii

Art. 46. - Serviciul pentru recursuri civile în interesul legii are urmãtoarele atributii:

a) examineazã, din oficiu, la propunerea parchetelor sau la cererea ministrului justitiei, hotãrârile judecãtoresti irevocabile, pronuntate în cauze civile, în vederea exercitãrii cãilor de atac potrivit legii;

b) propune introducerea recursului în interesul legii

c) exercitã coordonarea si îndrumarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângã celelalte instante.

SECTIUNEA a 4-a

Biroul procurorilor de sedintã pentru Înalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionalã

Art. 47. - Biroul procurorilor de sedintã pentru Înalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionalã are urmãtoarele atributii:

a) asigurã pregãtirea si participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile, conform legii;

b) asigurã exercitarea cãilor de atac prevãzute de lege împotriva hotãrârilor pronuntate de Înalta Curte de Casatie si Justitie;

c) asigurã participarea procurorului la solutionarea de cãtre Curtea Constitutionalã a exceptiilor de neconstitu tionalitate în cauzele civile;

d) evidentiazã problemele controversate de aplicare a legii civile, ivite cu ocazia judecãrii cauzelor la Înalta Curte de Casatie si Justitie sau la Curtea Constitutionalã;

e) propune promovarea recursului în interesul legii, în cazurile în care constatã aplicarea neunitarã a unor dispozitii legale.

Art. 48. - Procurorul sef serviciu are urmãtoarele atributii:

- organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp si în mod corespunzãtor a atributiilor de serviciu;

- repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenta serviciului si îl îndrumã în vederea solutionãrii corecte si în termen a acestora;

- solutioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplineste orice alte sarcini din dispozitia conducerii sectiei.

Art. 49. - Procurorul sef birou are urmãtoarele atributii:

- organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp si în mod corespunzãtor a atributiilor de serviciu;

- repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenta serviciului si îl îndrumã în vederea solutionãrii corecte si în termen a acestora;

- solutioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplineste orice sarcini din dispozitia procurorului sef serviciu sau a conducerii sectiei.

CAPITOLUL VI

Sectia parchetelor militare

SECTIUNEA 1

Conducerea, structura si atributiile sectiei

Art. 50. - (1) Sectia parchetelor militare îndeplineste atributiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie în legãturã cu activitatea de urmãrire penalã si cu activitatea judiciarã în cauze de competenta instantelor militare, precum si în cele de competenta Sectiei penale a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, învestite prin rechizitorii întocmite de procurorii militari.

(2) Sectia parchetelor militare este condusã de procurorul militar sef sectie, ajutat de procurorul militar sef adjunct sectie.

(3) Procurorul militar sef sectie are urmãtoarele atributii:

a) conduce, controleazã si îndrumã activitatea întregului personal din cadrul sectiei, luând sau, dupã caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie mãsurile care se impun;

b) repartizeazã procurorilor din subordine, spre solutionare, dosarele penale, plângerile si celelalte lucrãri înregistrate în sectie;

c) examineazã temeinicia si legalitatea mãsurilor procesuale luate si a solutiilor dispuse de procurorii din sectie;

d) confirmã rechizitoriile întocmite de procurorii din sectie;

e) examineazã solutiile si celelalte mãsuri procesuale luate de procurorii din sectie;

f) analizeazã legalitatea si temeinicia mãsurilor preventive luate de procurori sau a propunerilor adresate instantelor de judecatã pentru luarea unor astfel de mãsuri împotriva unor învinuiti sau inculpati, în cauze în care ulterior s-au adoptat mãsuri de netrimitere în judecatã;

g) comunicã Serviciului de inspectie rezultatul verificãrilor efectuate în legãturã cu solutiile date de procurori;

h) participã la adunãrile generale ale procurorilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si la sedintele Colegiului de conducere al acestuia;

i) îndeplineste orice alte atributii prevãzute de lege sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

(4) Procurorul militar sef adjunct sectie are urmãtoarele atributii:

a) în lipsa procurorului militar sef sectie, exercitã atributiile ce îi revin;

b) solutioneazã lucrãrile repartizate de procurorul militar sef sectie si de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

c) exercitã orice alte atributii dispuse de procurorul militar sef sectie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 51. - (1) Sectia parchetelor militare are urmãtoarea structurã:

A. Serviciul de urmãrire penalã;

B. Serviciul judiciar;

C. Serviciul de control, organizare si personal;

D. Serviciul economico-financiar si administrativ.

a) Biroul de informaticã si financiar-salarizare;

b) Biroul de asigurare logisticã, protocol si administrativ.

(2) Serviciul de urmãrire penalã si Serviciul judiciar sunt conduse de procurori militari sefi serviciu, Serviciul de control, organizare si personal este condus de un procuror militar inspector sef serviciu, iar Serviciul economicofinanciar si administrativ, de un sef serviciu.

SECTIUNEA a 2-a

Serviciul de urmãrire penalã

Art. 52. - Serviciul de urmãrire penalã are urmãtoarele atributii:

a) efectueazã urmãrirea penalã în cazurile prevãzute de art. 29 pct. 1 lit. d) si f) din Codul de procedurã penalã, dacã infractiunile au fost sãvârsite de magistrati militari, si în alte cazuri prevãzute de lege;

b) supravegheazã activitatea de cercetare penalã efectuatã de organele centrale ale Ministerului Apãrãrii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor în cauzele de competenta instantelor militare;

c) examineazã plângerile împotriva mãsurilor luate si actelor de urmãrire penalã efectuate de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel si propune mãsuri corespunzãtoare;

d) întocmeste lucrãrile în legãturã cu cererile de extrãdare, precum si cele referitoare la comisii rogatorii internationale, potrivit legii;

e) examineazã cauzele privind conflictele de competentã;

f) îndrumã procurorii de la parchetele militare, care efectueazã activitãti de urmãrire penalã si supraveghere a cercetãrilor penale;

g) asigurã folosirea eficientã a mijloacelor tehnice criminalistice si îndrumã în acest sens procurorii de la parchetele militare;

h) organizeazã activitatea de cercetare criminologicã, precum si de valorificare a rezultatelor cercetãrii cauzelor care genereazã si a conditiilor care favorizeazã criminalitatea;

i) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale fatã de învinuiti sau inculpati arestati preventiv si propune mãsuri corespunzãtoare.

SECTIUNEA a 3-a

Serviciul judiciar

Art. 53. - Serviciul judiciar are urmãtoarele atributii:

a) asigurã si urmãreste pregãtirea si participarea procurorilor militari la judecarea de cãtre Înalta Curte de Casatie si Justitie a cauzelor penale în care a fost învestitã prin rechizitorii emise de procurorii militari;

b) exercitã cãile de atac, conform legii, împotriva hotãrârilor pronuntate de Sectia penalã a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, în cauze în care au fost puse concluzii de cãtre procurorii militari;

c) examineazã hotãrârile judecãtoresti definitive, pronuntate în cauze penale, în vederea exercitãrii cãilor extraordinare de atac, potrivit legii;

d) propune introducerea recursului în interesul legii, conform Codul de procedurã penalã;

e) îndrumã procurorii militari de la parchetele militare în activitatea judiciarã, potrivit legii;

f) analizeazã cauzele cu inculpati arestati preventiv în care instantele judecãtoresti au pronuntat hotãrâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror, precum si cazurile în care s-a dispus, prin hotãrâri definitive, punerea în libertate a unor inculpati trimisi în judecatã în stare de arestare preventivã si prezintã propuneri.

SECTIUNEA a 4-a

Serviciul de control, organizare si personal

Art. 54. - Serviciul de control, organizare si personal exercitã urmãtoarele atributii:

a) efectueazã controlul tematic si de fond asupra activitãtii desfãsurate de parchetele militare;

b) întocmeste proiectele de ordin privind stabilirea drepturilor salariale si a altor drepturi cuvenite procurorilor militari si personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu;

c) redacteazã proiectele de ordin privind delegarea unor procurori militari, precum si lucrãrile pentru Ministerul Apãrãrii Nationale referitoare la acordarea gradelor, avansarea în grad, acordarea de distinctii militare, treceri în rezervã si pensionarea procurorilor militari si a personalului militar auxiliar, precum si propunerile de promovare, tansferare sau eliberare din functie a unor procurori militari, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

d) întocmeste proiectele contractelor de muncã ale personalului auxiliar de specialitate si examineazã îndeplinirea conditiilor legale pentru acordarea de grade si trepte;

e) redacteazã proiectele ordinelor de modificare a drepturilor salariale, potrivit legii;

f) examineazã contestatiile procurorilor militari si ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale si propune mãsuri;

g) organizeazã examenele si concursurile pentru încadrarea si promovarea personalului auxiliar de specialitate al Sectiei parchetelor militare.

SECTIUNEA a 5-a

Serviciul economico-financiar si administrativ

Art. 55. - Biroul de informaticã si financiar-salarizare are urmãtoarele atributii:

a) efectueazã analize economice si face propuneri pentru întocmirea capitolului din bugetul de venituri si cheltuieli referitor la Sectia parchetelor militare si la parchetele militare;

b) asigurã plata integralã si la timp a soldelor, salariilor si a celorlalte drepturi bãnesti cuvenite personalului Sectiei parchetelor militare, precum si al parchetelor militare;

c) în colaborare cu Serviciul de control, organizare si personal, stabileste drepturile de personal si întocmeste statele de platã, precum si proiectele de ordine de zi pentru alocarea sau, dupã caz, scoaterea de la drepturile bãnesti a personalului;

d) centralizeazã statele de platã a soldelor, salariilor si a altor drepturi bãnesti si efectueazã retinerile cãtre bugetul de stat si bugetul asigurãrilor sociale de stat, precum si a contributiei pentru pensia suplimentarã, ajutorul de somaj si altele, întocmind documentele necesare virãrii acestora, în cotele si la termenele stabilite;

e) întocmeste si depune documentele privind cheltuielile de personal;

f) calculeazã, retine si depune garantiile pentru gestionari;

g) întocmeste documentatia necesarã calculãrii pensiilor;

h) asigurã conditiile de pãstrare în deplinã securitate a banilor si a altor valori, de transport al acestora, precum si de realizare a operatiunilor de casã la Sectia parchetelor militare si la parchetele militare;

i) întocmeste actele justificative de platã a cheltuielilor de delegare si transport;

j) executã lucrãri privind acordarea avansului pentru mãrci postale, taxe postale, expertize, deplasãri, cheltuieli cu utilitãtile si altele asemenea;

k) organizeazã evidenta operatiunilor economicofinanciare ale Sectiei parchetelor militare si ale parchetelor militare, efectueazã controlul privind modul de respectare a dispozitiilor legale referitoare la patrimoniul unitãtii si asigurã informatiile necesare cu privire la executarea bugetului de venituri si cheltuieli, precum si gospodãrirea mijloacelor financiare si materiale;

l) organizeazã, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor Publice si dispozitiilor Directiei financiare din Ministerul Apãrãrii Nationale, contabilitatea în partidã dublã a activitãtii economico-financiare si de planificare, desfãsuratã la Sectia parchetelor militare si la parchetele militare;

m) efectueazã activitãtile de inventariere a patrimoniului;

n) urmãreste realizarea decontãrilor cu debitorii si creditorii;

o) întocmeste si depune darea de seamã contabilã si raportul explicativ;

p) realizeazã documentatia necesarã obtinerii resurselor financiare necesare pentru functionarea corespunzãtoare a Sectiei parchetelor militare, precum si a parchetelor militare;

r) urmãreste emiterea notelor de receptie privind bunurile achizitionate;

s) stabileste necesarul de carburanti si lubrifianti, precum si programul de întretinere a tehnicii auto din dotare;

t) urmãreste întocmirea formelor legale de scoatere din inventar a bunurilor degradate, distruse sau transferate, precum si de lichidare a mijloacelor fixe scoase din uz.

Art. 56. - Biroul de asigurare logisticã, protocol si administrativ are urmãtoarele atributii:

a) întocmeste proiectele planurilor de investitii, de reparatii capitale si curente, precum si documentatiile tehnice aferente;

b) pregãteste documentatia necesarã pentru achizitiile

de bunuri si prestãrile de servicii;

c) verificã realitatea consumurilor, precum si cantitãtile de materiale din facturile transmise pentru decontare si executã receptia bunurilor achizitionate si a serviciilor prestate;

d) rãspunde de realizarea mãsurilor de protectie a muncii si de prevenire si stingere a incendiilor;

e) asigurã necesarul de mijloace fixe, obiecte de inventar si alte materiale necesare desfãsurãrii activitãtii Sectiei parchetelor militare si a parchetelor militare;

f) stabileste necesarul de rechizite, materiale si alte bunuri destinate desfãsurãrii activitãtii Sectiei parchetelor militare si a parchetelor militare;

g) asigurã legãtura cu institutiile publice si cu societãtile comerciale ce deservesc parchetele militare.

Art. 57. - Procurorul sef serviciu are urmãtoarele atributii:

- organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp si în mod corespunzãtor a atributiilor de serviciu;

- repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenta serviciului si îl îndrumã în vederea solutionãrii corecte si în termen a acestora;

- solutioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplineste orice alte sarcini din dispozitia conducerii sectiei.

Art. 58. - Procurorul sef birou are urmãtoarele atributii:

- organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp si în mod corespunzãtor a atributiilor de serviciu;

- repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenta serviciului si îl îndrumã în vederea solutionãrii corecte si în termen a acestora;

- solutioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplineste orice sarcini din dispozitia procurorului sef serviciu sau a conducerii sectiei.

CAPITOLUL VII

Sectia de analizã, studii, probleme ale minorilor, evidentã, perfectionare profesionalã si informaticã

SECTIUNEA 1

Conducerea, structura si atributiile sectiei

Art. 59. - (1) Sectia de analizã, studii, probleme ale minorilor, evidentã, perfectionare profesionalã si informaticã asigurã îndeplinirea atributiilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie privind activitatea de analizã, studii si documentare juridicã, de cunoastere a cauzelor care genereazã si a conditiilor care favorizeazã criminalitatea, precum si de centralizare si prelucrare a datelor statistice, structura si organizarea parchetelor, aplicarea unitarã a legilor de cãtre procurori, delegarea procurorilor, numirea si angajarea celorlalte categorii de personal, precum si promovarea, detasarea ori încetarea raporturilor de muncã a acestora, protectia minorilor, pregãtirea si perfectionarea profesionalã a personalului, cu exceptia magistratilor, conducerea si coordonarea profesionalã a personalului de specialitate informaticã din cadrul Ministerului Public.

(2) Sectia este condusã de un procuror sef sectie, ajutat de un procuror sef adjunct sectie.

(3) Procurorul sef sectie are urmãtoarele atributii:

a) organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea întregului personal din sectie, luând sau, dupã caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie mãsurile ce se impun;

b) repartizeazã personalului din sectie lucrãrile si îl îndrumã în vederea solutionãrii acestora;

c) colaboreazã cu ceilalti procurori sefi sectie din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la selectionarea, încadrarea, evaluarea si perfectionarea profesionalã a personalului, cu exceptia magistratilor;

d) tine legãtura cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justitiei, Ministerul Administratiei si Internelor, Agentia Nationalã a Functionarilor Publici, precum si cu alte institutii publice, în vederea realizãrii sarcinilor privind organizarea concursurilor, selectionarea, încadrarea, promovarea si acordarea unor drepturi personalului din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu exceptia magistratilor;

e) îndeplineste orice alte atributii din dispozitia conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(4) Procurorul sef adjunct sectie are urmãtoarele atributii:

a) exercitã, în lipsa sau din dispozitia procurorului sef sectie, atributiile acestuia;

b) solutioneazã lucrãrile repartizate de procurorul sef sectie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

c) îndeplineste orice alte atributii dispuse de procurorul sef sectie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(5) Sectia de analizã, studii, probleme ale minorilor, evidentã, perfectionare profesionalã si informaticã are urmãtoarea structurã:

A. Serviciul de analizã, studii si documentare, criminologie si statisticã:

a) Biroul de analizã si studii;

b) Biroul de documentare;

c) Biroul de criminologie;

d) Biroul de statisticã judiciarã;

B. Serviciul de evidentã si organizare:

a) Biroul de resurse umane;

b) Biroul de evidentã si organizare;

C. Serviciul pentru prevenirea delincventei juvenile si ocrotirea drepturilor minorilor:

a) Biroul pentru prevenirea delincventei juvenile si ocrotirea minorilor fãptuitori si victime;

b) Biroul pentru strategie si implementare privind programele de prevenire si combatere a delincventei juvenile;

D. Serviciul operational de coordonare si implementare a metodologiilor de urmãrire penalã:

a) Biroul operational de coordonare si implementare a metodologiilor de urmãrire penalã;

b) Biroul de coordonare a activitãtii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã;

E. Serviciul pentru tehnologia informatiei si comunicatiei:

a) Biroul de analizã si proiectare sisteme informatice;

b) Biroul de exploatare si întretinere resurse.

SECTIUNEA a 2-a

Serviciul de analizã, studii si documentare, criminologie si statisticã

Art. 60. - Biroul de analizã si studii exercitã urmãtoarele atributii:

a) efectueazã studii în legãturã cu problemele de drept ridicate de parchete;

b) examineazã actele normative nou-adoptate si prezintã motivat cazuri de necorelãri cu legislatia în vigoare, în vederea sesizãrii autoritãtilor competente;

c) efectueazã analize privind activitatea desfãsuratã de Ministerul Public si întocmeste proiecte de ordine cu caracter normativ;

d) studiazã modul de aplicare a legii în domeniile de competenta Ministerului Public, în special cazurile de aplicare gresitã sau neunitarã a unor dispozitii legale, si prezintã propuneri procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

e) elaboreazã lucrãri cu caracter teoretic si practic si acordã sprijinul stiintific necesar celorlalte sectii din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, serviciilor si parchetelor în activitatea de pregãtire si perfectionare profesionalã a procurorilor si a celorlalte categorii de personal;

f) editeazã, trimestrial, revista “Pro-Lege” si asigurã difuzarea acesteia la toate parchetele si institutiile interesate, din tarã si din strãinãtate;

g) colaboreazã cu Sectia de cooperare internationalã, integrare europeanã, informare publicã si relatii cu presa pentru cunoasterea legislatiei si sistemelor de drept ale altor state si întocmeste lucrãri de sintezã privind rolul, atributiile si evolutia Ministerului Public;

h) participã la elaborarea ori la dezbaterea proiectelor de acte normative de cãtre autoritãtile publice;

i) participã, prin procurorul sef al Serviciului de analizã, studii si documentare, criminologie si statisticã, ca membru de drept, la sedintele Consiliului stiintific al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

j) asigurã participarea, fãrã drept de vot, prin procurorii din cadrul Sectiei de analizã, studii, probleme ale minorilor, evidentã, perfectionare profesionalã si informaticã, care au întocmit note de studiu, la sedintele Consiliului stiintific al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

k) întocmeste lucrãrile de secretariat ale Consiliului stiintific al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

l) asigurã ducerea la îndeplinire a mãsurilor luate în sedintele Consiliului stiintific al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie privind probleme de drept ridicate si pe cele stabilite de conducerea Ministerului Public în legãturã cu valorificarea acestora;

m) solicitã sectiilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si celorlalte parchete din teritoriu copii ale unor solutii în vederea întocmirii unor baze de date pe diverse materii: penal, procesual penal, civil, procesual civil, în vederea valorificãrii.

Art. 61. - Biroul de documentare are urmãtoarele atributii:

a) administreazã fondul documentar al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si coopereazã în vederea dezvoltãrii acestuia cu alte compartimente similare din Înalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea Constitutionalã, Ministerul Justitiei, Ministerul Administratiei si Internelor si Consiliul Legislativ;

b) identificã lucrãrile nou-apãrute, tinând legãtura cu Biblioteca Academiei, Biblioteca Centralã de Stat, Biblioteca Centralã Universitarã, bibliotecile facultãtilor de drept si a Institutului de Cercetãri Juridice, cu editurile si cu alte institutii de profil, si propune achizitionarea acestora;

c) distribuie sectiilor si parchetelor jurisprudenta Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Constitutionale si a curtilor internationale;

d) asigurã evidenta computerizatã a fondului documentar, a legislatiei si jurisprudentei si oferã informatiile necesare documentãrii procurorilor, precum si personalului auxiliar;

e) sprijinã cabinetele de documentare ale parchetelor în organizarea si functionarea în bune conditii a activitãtii, se preocupã de dotarea acestora cu materiale juridice si propune mãsuri pentru perfectionarea activitãtii lor;

f) organizeazã întocmirea de culegeri de acte normative, repertorii, brosuri, buletine informative si altele, pentru documentarea juridicã a procurorilor;

g) îndrumã si coordoneazã activitatea de documentare juridicã a parchetelor;

h) tine computerizat evidenta la zi a legislatiei României si a ordinelor procurorului general, a altor acte normative de interes general.

Art. 62. - Biroul de criminologie are urmãtoarele atributii:

a) centralizeazã, prelucreazã si arhiveazã informatiile si datele statistice privind activitatea infractionalã;

b) efectueazã studii privind cauzele care genereazã si conditiile care favorizeazã infractiunile împotriva vietii, infractiunile de coruptie, criminalitatea organizatã si alte categorii de infractiuni si prezintã ministrului justitiei si conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie concluziile cercetãrilor efectuate, precum si propuneri privind eliminarea cauzelor criminalitãtii si de perfectionare a legislatiei penale;

c) îndrumã activitatea colectivelor de cercetare criminologicã din cadrul parchetelor de pe lângã curtile de apel si tribunale;

d) asigurã publicarea lucrãrilor cu caracter criminologic, întocmite de procurori, în Revista de criminologie, de criminalisticã si penologie si faciliteazã comunicarea celor mai valoroase lucrãri Institutului de Cercetãri Juridice al Academiei Române si institutiilor de profil din tarã si din strãinãtate;

e) asigurã informatiile, datele si materialele necesare conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si altor reprezentanti ai Ministerului Public, în vederea participãrii acestora la reuniunile organizate de organismele O.N.U., Consiliul Europei si de alte organizatii si institutii internationale si nationale;

f) în realizarea atributiilor sale, colaboreazã direct cu Institutul National de Criminologie din structura Ministerului Justitiei si cu orice alte structuri cu atributii criminologice, prin schimb reciproc de informatii, organizarea de studii, cercetãri si manifestãri stiintifice comune, precum si prin orice alte activitãti specifice.

Art. 63. - Biroul de statisticã judiciarã are urmãtoarele atributii:

a) stabileste, în colaborare cu alte compartimente din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, beneficiare ale datelor statistice, indicatorii statistici privind fenomenul infractional si activitatea parchetelor si propune instituirea, modificarea sau desfiintarea unor formulare statistice;

b) centralizeazã datele din formularele statistice si controleazã exactitatea acestora;

c) îndrumã activitatea de statisticã judiciarã a parchetelor de pe lângã curtile de apel, tribunale, tribunalele pentru minori si familie si judecãtorii;

d) asigurã documentarea personalului Ministerului Public în domeniul statisticii judiciare si furnizeazã datele statistice solicitate de sectiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

e) furnizeazã date Institutului National de Statisticã, cu care pãstreazã legãtura permanent. La solicitarea autoritãtilor sau a institutiilor publice nationale ori a altor organisme interne si internationale interesate, pune la dispozitie acestora date statistice privind starea criminalitãtii si activitatea parchetelor, cu aprobarea conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

f) organizeazã arhivarea documentelor privind datele statistice, potrivit legii.

SECTIUNEA a 3-a

Serviciul de evidentã si organizare

Art. 64. - Biroul de resurse umane are urmãtoarele atributii:

a) realizeazã si prezintã procurorului general proiectele de ordine de delegare a procurorilor si personalului auxiliar din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

b) întocmeste si înainteazã Consiliului Superior al Magistraturii actele necesare în vederea mentinerii în functie a magistratilor procurori, dupã împlinirea vârstei de pensionare, precum si reîncadrarea în functie dupã împlinirea acestei vârste, pentru procurorii de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

c) întocmeste documentatia necesarã în vederea suspendãrii din functie a procurorilor de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

d) organizeazã examenele si concursurile pentru încadrarea si promovarea personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

e) întocmeste proiectele ordinelor de numire, promovare, detasare, trecere în alte sectoare de activitate, de transfer sau de eliberare din functie a functionarilor publici, a personalului contractual si a personalului auxiliar de specialitate din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

f) întocmeste proiectele contractelor individuale de muncã ale personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si examineazã îndeplinirea conditiilor legale pentru acordarea de trepte si grade;

g) efectueazã cercetãri prealabile, exercitã, stabileste si propune aplicarea unor sanctiuni administrative personalului auxiliar de specialitate si personalului contractual din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si asigurã documentatia privind eliberarea acestora din functie;

h) întocmeste si prezintã procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie proiectele ordinelor de stabilire a drepturilor salariale si a altor drepturi ale procurorilor de la toate parchetele, precum si ale personalului auxiliar încadrat la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

i) examineazã contestatiile procurorilor si ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale si luarea altor mãsuri administrative;

j) calculeazã drepturile bãnesti cuvenite procurorilor si personalului auxiliar de specialitate ca urmare a majorãrilor intervenite, concediilor medicale, suspendãrii activitãtii, pensionãrii, recalculãrii pensiilor, acordãrii salariilor de merit;

k) acordã asistentã de specialitate parchetelor de pe lângã curtile de apel si parchetelor de pe lângã tribunale cu privire la evaluarea performantelor profesionale ale functionarilor publici;

l) asigurã gestionarea bazei de date cu privire la stabilirea drepturilor salariale si ia mãsuri în vederea organizãrii si dezvoltãrii carierei functionarilor publici;

m) solutioneazã contestatiile conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici;

n) centralizeazã propunerile privind modificarea structurii aparatului Ministerului Public, a statelor de personal si de functii si întocmeste documentatia în vederea aprobãrii acestora de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 65. - Biroul de evidentã si organizare are urmãtoarele atributii:

a) organizeazã si tine evidenta procurorilor si a personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu de la toate parchetele, precum si a modificãrilor intervenite ulterior;

b) tine evidenta financiarã a tuturor posturilor de procurori, de personal auxiliar de specialitate, contractual si de functionari publici, avizãri functii publice, fise ale postului, transfer;

c) tine evidenta si opereazã ordinele procurorilor generali ai parchetelor de pe lângã curtile de apel privind personalul auxiliar de specialitate, contractual si functionarii publici din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

d) întocmeste si depune la organele de stat competente dosarele de pensionare, precum si documentatia cerutã de lege privind alte probleme legate de pensionare;

e) tine evidenta militarã a rezervistilor si întocmeste lucrãrile de mobilizare la locul de muncã;

f) întocmeste, completeazã, pãstreazã si tine evidenta carnetelor de muncã ale procurorilor si personalului de specialitate, economic, administrativ si de serviciu din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si le calculeazã vechimea în muncã;

g) întocmeste rapoartele anuale cu privire la gestiunea functiei si a functionarilor publici;

h) participã în comisiile de concurs si în comisiile de solutionare a contestatiilor privind functionarii publici, stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

i) participã la fundamentarea proiectului bugetului de cheltuieli al Ministerului Public;

j) arhiveazã, pãstreazã, selectioneazã si eliminã documentele, potrivit Nomenclatorului arhivistic;

k) organizeazã efectuarea examenului medical prevãzut de lege de cãtre candidati, precum si a controlului medical periodic prevãzut de Ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie nr. 5 din 20 ianuarie 2003, pentru personalul Ministerului Public;

l) întocmeste legitimatiile de serviciu.

SECTIUNEA a 4-a

Serviciul pentru prevenirea delincventei juvenile si ocrotirea drepturilor minorilor

Art. 66. - Biroul pentru prevenirea delincventei juvenile si ocrotirea minorilor fãptuitori si victime are urmãtoarele atributii:

a) elaboreazã note de studii cu privire la problemele controversate din practica judiciarã privind cauzele cu minori;

b) evidentiazã eventualele necorelãri cu legislatia în vigoare, referitoare la minori;

c) demareazã programe de pregãtire si perfectionare proprii, specifice Ministerului Public, în conformitate cu programele Institutului National al Magistraturii;

d) evidentiazã mãsurile de ocrotire luate fatã de minorii neinfractori si întocmeste evidenta cauzelor în care sunt implicati minori;

e) elaboreazã mãsuri si strategii care sã vizeze îmbunãtãtirea activitãtii parchetelor de pe lângã tribunalele specializate pentru minori si familie;

f) participã la toate actiunile organizate de Ministerul Justitiei, inclusiv la întâlnirile grupului de lucru constituit în vederea coordonãrii activitãtii privind instantele pentru minori;

g) realizeazã lucrãri cu caracter teoretic si practic de informare cu privire la functionarea mecanismului de investigare a cauzelor cu minori, victime si infractori, precum si cu privire la serviciile de asistentã socialã si psihologicã oferite de institutiile guvernamentale;

h) realizeazã manuale de îndrumare practicã a politistilor, procurorilor, judecãtorilor si a lucrãtorilor sociali implicati în sistemul justitiei pentru minori;

i) colaboreazã cu serviciile sociale specializate în protectia drepturilor si intereselor minorilor, pentru o mai bunã functionare a activitãtii parchetelor, respectiv a tribunalelor pentru minori, prin încheierea de protocoale si acorduri de colaborare si cooperare;

j) elaboreazã propuneri în scopul îmbunãtãtirii actelor normative aplicabile în domeniu, în vederea creãrii unor norme de drept substantial si procesual specifice minorilor, derogatorii de la dreptul comun;

k) evidentiazã trimestrial încãlcarea drepturilor minorilor la instante si parchete;

l) tine si publicã periodic jurisprudenta în cauzele cu minori;

m) colaboreazã direct cu Biroul de criminologie, cu Institutul National de Criminologie din structura Ministerului Justitiei si cu orice alte structuri cu atributii criminologice, prin schimb reciproc de informatii, organizarea de studii, cercetãri si manifestãri stiintifice comune, precum si prin orice alte activitãti reciproc avantajoase;

n) identificã mijloacele legale prin care Ministerul Public apãrã drepturile si interesele minorilor, exercitã controlul asupra modului în care parchetele îsi îndeplinesc atributiile în acest domeniu si informeazã conducerea sectiei asupra lipsurilor constatate;

o) colaboreazã cu celelalte autoritãti ale statului în aplicarea prevederilor legale privind adoptiile, ocrotirea pãrinteascã si ocrotirea copiilor aflati în dificultate.

Art. 67. - Biroul pentru strategie si implementare privind programele de prevenire si combatere a delincventei juvenile exercitã urmãtoarele atributii:

a) elaboreazã studii privind cauzele si particularitãtile delincventei juvenile, precum si ale violentei în familie si formuleazã propuneri concrete pentru elaborarea de metode si strategii în vederea combaterii acestor fenomene;

b) colaboreazã cu organizatiile neguvernamentale acreditate în domeniu, cu institutiile si serviciile implicate în protectia drepturilor si intereselor minorilor, în vederea elaborãrii unor propuneri si strategii comune de apãrare a drepturilor si intereselor minorilor;

c) elaboreazã propuneri în vederea îmbunãtãtirii actelor normative aplicabile în domeniu.

SECTIUNEA a 5-a

Serviciul operational de coordonare si implementare a metodologiilor de urmãrire penalã

- Centrul operational national -

Art. 68. - Biroul operational de coordonare si implementare a metodologiilor de urmãrire penalã are urmãtoarele atributii:

a) elaboreazã metodologia privind activitatea de urmãrire penalã în cauze complexe privind criminalitatea organizatã si terorismul;

b) organizeazã si administreazã baza de date privind criminalitatea organizatã si terorismul;

c) desfãsoarã activitãti specifice de pregãtire a procurorilor si potrivit programelor Institutului National al Magistraturii.

Art. 69. - Biroul de coordonare a activitãtii Ministerului

Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã are urmãtoarele atributii:

a) examineazã solutiile de achitare si restituire, precum si solutiile de netrimitere în judecatã, pe baza informãrilor parchetelor, si întocmeste analize periodice pronuntate în aceastã materie;

b) tine evidenta jurisprudentei si întocmeste trimestrial un buletin al jurisprudentei, pe care îl pune la dispozitie Serviciului de analizã, studii si documentare, criminologie si statisticã, pentru a fi adus la cunostintã sectiilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si celorlalte parchete;

c) întocmeste evaluarea semestrialã si anualã a stãrii infractionale în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã si industrialã, în vederea identificãrii si eliminãrii deficientelor privind cunoasterea si aplicarea legislatiei în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã, materialele întocmite în acest sens urmând a fi transmise parchetelor din tarã;

d) efectueazã analize criminologice ale fenomenelor de contrafacere si piraterie, în colaborare cu Biroul de criminologie, pentru identificarea factorilor care genereazã faptele de încãlcare a drepturilor de proprietate intelectualã, în scopul prevenirii criminalitãtii în domeniu.

SECTIUNEA a 6-a

Serviciul pentru tehnologia informatiei si comunicatiei

Art. 70. - Serviciul pentru tehnologia informatiei si comunicatiei conduce si coordoneazã profesional personalul de specialitate informaticã din cadrul Ministerului Public si îsi exercitã atributiile prin Biroul de analizã si proiectare sisteme informatice si Biroul de exploatare si întretinere resurse.

Art. 71. - Biroul de analizã si proiectare sisteme informatice are urmãtoarele atributii: a) coordoneazã activitatea de informaticã la nivelul Ministerului Public;

b) coordoneazã proiectele si contractele privind activitatea de informaticã în care este implicat Ministerul Public;

c) coordoneazã aspectele legate de cariera specialistilor IT (recrutare, promovare, instruire, specializare) la nivelul Ministerului Public;

d) realizeazã proiectele informatice ce vizeazã informatizarea Ministerului Public (analizã, proiectare, realizare, implementare);

e) administreazã bazele de date;

f) elaboreazã planul de mentenantã a bazelor de date, asigurând salvarea sau restaurarea datelor în caz de incident ori de dezastru;

g) realizeazã si întretine pagina de Internet a Ministerului Public, pe care o actualizeazã lunar.

Art. 72. - Biroul de exploatare si întretinere resurse are urmãtoarele atributii:

a) realizeazã si administreazã retelele de calculatoare;

b) asigurã service hardware si software pentru echipamentele din dotare;

c) monitorizeazã strategia de dezvoltare a infrastructurii IT la nivelul Ministerului Public;

d) participã la realizarea caietelor de sarcini, în vederea achizitionãrii de produse informatice (hardware si software);

e) participã la receptionarea sistemelor de calcul achizitionate de Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

f) instruieste personalul în utilizarea software-ului de aplicatie (ECRIS, Lex etc.);

g) instaleazã, configureazã si administreazã sistemele de operare utilizate în Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie (Windows 9.x/2000/XP/2000 Server, Linux etc.);

h) instaleazã si configureazã serverele, statiile de lucru, imprimantele, echipamentele din retelele locale structurate (HUB-uri, switch-uri, modemuri, routere);

i) configureazã, întretine si monitorizeazã sistemul de comunicatii de date al Ministerului Public (WAN);

j) realizeazã si întretine sistemul de mesagerie al Ministerului Public, prin WAN-ul existent;

k) asigurã suport tehnic specialistilor IT din unitãtile Ministerului Public: deplasãri, control si interventii de la distantã, service pack-uri;

l) participã la evenimentele IT importante: seminarii, simpozioane, prezentãri;

m) realizeazã activitãti de autoperfectionare permanentã.

Art. 73 - Procurorul sef serviciu are urmãtoarele atributii:

- organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp si în mod corespunzãtor a atributiilor de serviciu;

- repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenta serviciului si îl îndrumã în vederea solutionãrii corecte si în termen a acestora;

- solutioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplineste orice alte sarcini din dispozitia conducerii sectiei.

Art. 74. - Procurorul sef birou are urmãtoarele atributii:

- organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp si în mod corespunzãtor a atributiilor de serviciu;

- repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenta serviciului si îl îndrumã în vederea solutionãrii corecte si în termen a acestora;

- solutioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplineste orice sarcini din dispozitia procurorului sef serviciu sau a conducerii sectiei.

CAPITOLUL VIII

Sectia de cooperare internationalã, integrare europeanã, informare publicã si relatii cu presa

SECTIUNEA 1

Conducerea, structura si atributiile sectiei

Art. 75. - (1) Sectia de cooperare internationalã, integrare europeanã, informare publicã si relatii cu presa exercitã atributiile care revin Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie în activitatea de informare publicã si în raporturile cu mass-media, realizeazã activitãtile legate de relatiile externe ale Ministerului Public, în special cele privind asistenta judiciarã internationalã, precum si cele de protocol.

(2) Sectia este condusã de un procuror sef sectie, ajutat de un procuror sef adjunct sectie.

(3) Procurorul sef sectie are urmãtoarele atributii:

a) organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea personalului din sectie;

b) repartizeazã lucrãri personalului sectiei si îl îndrumã în vederea rezolvãrii lor;

c) asigurã informarea operativã a procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la reflectarea în documentele organizatiilor si organismelor internationale a situatiei stãrii infractionale din România si a actiunilor de combatere a acesteia;

d) participã la elaborarea si solutionarea lucrãrilor complexe sau de importantã deosebitã, date în competenta sectiei;

e) îndeplineste orice alte atributii din dispozitia procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(4) Procurorul sef adjunct sectie are urmãtoarele atributii:

a) exercitã, în lipsa procurorului sef sectie, atributiile acestuia;

b) solutioneazã lucrãrile repartizate de procurorul sef sectie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

c) îndeplineste orice alte atributii dispuse de procurorul sef sectie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 76. - Sectia de cooperare internationalã, integrare europeanã, informare publicã si relatii cu presa are urmãtoarea structurã:

A. Serviciul de cooperare internationalã:

a) Biroul de cooperare si programe internationale;

b) Biroul de asistentã judiciarã internationalã;

B. Serviciul de informare publicã, relatii cu presa si protocol:

a) Biroul de informare publicã;

b) Biroul relatii cu presa;

c) Biroul de protocol. Biroul de protocol este condus de un sef birou.

SECTIUNEA a 2-a

Serviciul de cooperare internationalã

Art. 77. - Biroul de cooperare si programe internationale îndeplineste urmãtoarele atributii:

a) întocmeste si supune spre aprobare programul de cooperare dintre Ministerul Public si institutiile similare din strãinãtate ori organismele internationale; pregãteste, în vederea negocierii si semnãrii, proiectele protocoalelor de cooperare dintre Ministerul Public si institutiile similare din alte state; urmãreste modul de realizare a acordurilor si protocoalelor în vigoare; se îngrijeste de redactarea lucrãrilor care vizeazã cooperarea Ministerului Public cu organismele internationale si asigurã participarea reprezentantilor parchetelor la conferintele, simpozioanele, întrunirile si la alte asemenea manifestãri în care se dezbat probleme specifice activitãtii acestora; urmãreste întocmirea de rapoarte si informãri în legãturã cu vizitele efectuate în strãinãtate de reprezentantii Ministerului Public, pe care le prezintã conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie; retine cele mai importante probleme, aspecte si concluzii desprinse din vizitele în strãinãtate ale reprezentantilor Ministerului Public si propune mãsuri pentru valorificarea lor în revistele de specialitate;

b) întocmeste periodic informãri si studii în legãturã cu reglementãrile din legislatia statelor europene si a altor state privind institutia “Ministerului Public” si face propuneri în vederea armonizãrii legislatiei interne cu reglementãrile internationale;

c) urmãreste modul de participare a procurorilor la stagii de pregãtire organizate în strãinãtate;

d) efectueazã traducerea unor materiale adresate Ministerului Public;

e) tine evidenta procurorilor care cunosc limbi strãine si care pot fi folositi în activitãtile organizate de Ministerul Public;

f) asigurã legãturile cu misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României, precum si cu misiunile diplomatice si consulatele strãine acreditate în România, în realizarea unor atributii ale parchetelor;

g) sprijinã activitatea de primire în audientã de cãtre conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie a diplomatilor ori a reprezentantilor organismelor internationale si urmãreste transmiterea în

timp util a rãspunsurilor; din dispozitia conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, îi primeste în audientã pe membrii corpului diplomatic si consular strãin din România, precum si pe reprezentantii organismelor internationale si redacteazã proiectele de rãspunsuri scrise solicitate de acestia;

h) tine evidenta programelor de asistentã oferite de Uniunea Europeanã si de alte institutii internationale sau nationale si asigurã gestionarea eficientã a acestora, precum si întocmirea rapoartelor sau a rãspunsurilor la termenele stabilite;

i) rãspunde de organizarea unor activitãti (conferinte, seminarii, simpozioane etc.) cu caracter international ce se desfãsoarã în România si care intereseazã Ministerul Public;

j) pregãteste si furnizeazã informatiile juridice solicitate de misiunile diplomatice si oficiile consulare acreditate în România; asigurã rezolvarea cererilor autoritãtilor, institutiilor, organismelor sau ale altor persoane strãine prin care se solicitã Ministerului Public acte, date sau informatii care urmeazã sã fie utilizate în alte tãri;

k) îndeplineste atributiile de legãturã cu “Eurojust”.

Art. 78. - Biroul de asistentã judiciarã internationalã are urmãtoarele atributii:

a) rãspunde de efectuarea lucrãrilor si de îndeplinirea obligatiilor ce revin Ministerului Public în domeniul asistentei judiciare internationale, în conformitate cu Legea nr. 302/2004 si cu prevederile conventiilor internationale la care România este parte;

b) tine evidenta conventiilor în care este stipulat principiul reciprocitãtii în acest domeniu;

c) întocmeste si rãspunde de documentele si formalitãtile necesare solutionãrii tururor cererilor de asistentã judiciarã internationalã, în materie de extrãdare activã si pasivã, privind transferul de proceduri în materie penalã, solicitate de autoritãtile competente, românesti si strãine, a cererilor privind comisiile rogatorii internationale, precum si privind comunicarea altor acte procedurale, formulate de autoritãtile române si strãine, privind cererile de arestare provizorie, în cazul cererilor de extrãdare activã, precum si referitoare la preluarea activitãtii de urmãrire penalã;

d) îndeplineste functia de magistrat de legãturã cu institutiile similare din alte tãri.

SECTIUNEA a 3-a

Serviciul de informare publicã, relatii cu presa si protocol

Art. 79. - Biroul de informare publicã are urmãtoarele atributii:

a) realizeazã activitãti de informare publicã periodicã asupra evolutiei cercetãrilor penale în diferite cauze, cu aprobarea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

b) tine legãtura permanentã cu procurorii consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu procurorii sefi sectii si cu conducãtorii parchetelor din teritoriu, pentru obtinerea de informatii necesare reflectãrii obiective a activitãtii procurorilor;

c) asigurã materialele necesare prezentãrii pe Internet a activitãtii Ministerului Public;

d) îndeplineste, potrivit legii, activitãtile de informare publicã;

e) întocmeste si actualizeazã anual, pânã la data de 31 ianuarie a anului urmãtor, buletinul informativ, potrivit Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public;

f) centralizeazã rapoartele întocmite de parchete si le transmite Ministerului Informatiilor Publice.

Art. 80. - Biroul relatii cu presa îndeplineste urmãtoarele atributii:

a) mijloceste si faciliteazã relatiile reprezentantilor Ministerului Public cu cei ai mass-media;

b) prezintã procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie ori adjunctilor sãi cererile de interviuri ale reprezentantilor mass-media;

c) organizeazã conferinte de presã ale procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si adjunctilor sãi;

d) rãspunde de acreditarea reprezentantilor mass-media pe lângã Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si organizeazã modalitãtile practice de transmitere a informatiilor privind activitatea Ministerului Public;

e) furnizeazã ziaristilor orice informatie de interes public;

f) acordã acreditarea ziaristilor si a reprezentantilor mass-media;

g) asigurã difuzarea de comunicate, informãri de presã, organizarea de conferinte de presã, interviuri sau briefinguri;

h) difuzeazã ziaristilor dosare de presã legate de evenimente sau de activitãti ale Ministerului Public;

i) refuzã sau retrage acreditarea unui ziarist; motivele refuzului sau ale retragerii acreditãrii pot privi numai sãvârsirea de fapte care împiedicã desfãsurarea normalã a activitãtii Ministerului Public si nu opiniile exprimate în presã de respectivul ziarist;

j) asigurã organismului de presã, în cazul retragerii acreditãrii unui ziarist, obtinerea acreditãrii pentru un alt ziarist;

k) realizeazã activitãti de informare asupra evolutiei cercetãrilor penale în diferite cauze si furnizeazã, cu aprobarea conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, datele si informatiile noi;

l) tine legãtura permanentã cu procurorii consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu procurorii sefi sectie si cu conducãtorii parchetelor din teritoriu, pentru obtinerea de informatii veridice, necesare reflectãrii corecte si obiective a activitãtii procurorului de cãtre mass-media;

m) îndeplineste oficiul de purtãtor de cuvânt al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

n) întocmeste proiectele comunicatelor de presã si le difuzeazã operativ mass-media, dupã aprobarea lor de cãtre procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

o) monitorizeazã informatiile difuzate de mass-media locale si nationale si identificã stirile care au un impact negativ asupra activitãtii si imaginii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie sau procurorilor din cadrul acestuia, verificã veridicitatea informatiilor si asigurã, dupã caz, informarea corectã a opiniei publice sau exprimã pozitia Ministerului Public fatã de problemele semnalate.

Art. 81. - Biroul de protocol exercitã urmãtoarele atributii:

a) asigurã primirea de cãtre conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie a delegatiilor strãine care viziteazã România, la invitatia Ministerului Public sau a altor institutii, si ia mãsurile necesare pentru asigurarea de interpreti (traducãtori);

b) organizeazã protocolul delegatiilor stãine aflate în România la invitatia Ministerului Public;

c) asigurã formalitãtile la plecarea în strãinãtate a reprezentantilor Ministerului Public;

d) pãstreazã legãtura cu reprezentantii institutiilor române competente si asigurã accesul autoturismelor Ministerului Public în locurile de parcare restrictivã.

Art. 82. - Procurorul sef serviciu are urmãtoarele atributii:

- organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp si în mod corespunzãtor a atributiilor de serviciu;

- repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenta serviciului si îl îndrumã în vederea solutionãrii corecte si în termen a acestora;

- solutioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplineste orice alte sarcini din dispozitia conducerii sectiei.

Art. 83. - Procurorul sef birou are urmãtoarele atributii:

- organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp si în mod corespunzãtor a atributiilor de serviciu;

- repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenta serviciului si îl îndrumã în vederea solutionãrii corecte si în termen a acestora;

- solutioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplineste orice alte sarcini din dispozitia procurorului sef serviciu sau a conducerii sectiei.

CAPITOLUL IX

Sectia relatii cu publicul, secretariat general, economico-financiarã si administrativã

SECTIUNEA 1

Conducerea, structura si atributiile sectiei

Art. 84. - Sectia relatii cu publicul, secretariat general, economico-financiarã si administrativã îndeplineste atributiile ce revin Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie în legãturã cu activitatea de primire în audientã, rezolvarea cererilor, plângerilor si sesizãrilor, organizarea evidentei si circulatiei corespondentei, a arhivei, asigurarea Secretariatului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, asigurarea conditiilor materiale si a fondurilor necesare desfãsurãrii activitãtii parchetelor, precum si rezolvarea problemelor economico-administrative ale Ministerului Public.

Art. 85. - (1) Sectia este condusã de un procuror sef sectie, ajutat de un manager economic.

(2) Procurorul sef sectie are urmãtoarele atributii:

a) organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea personalului din sectie;

b) repartizeazã lucrãrile personalului sectiei si desemneazã grefierii cu atributii privind primirea si înregistrarea corespondentei;

c) examineazã corespondenta si lucrãrile primite si le repartizeazã compartimentelor din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupã caz, dispune trimiterea acestora spre solutionare institutiilor competente potrivit legii, înstiintând petitionarii;

d) organizeazã activitatea de primire în audientã a cetãtenilor si, dupã caz, acordã audientã petitionarilor;

e) aduce la cunostintã conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie problemele deosebite care apar în timpul audientelor;

f) coordoneazã si îndrumã activitatea Departamentului economico-financiar;

g) îndeplineste orice alte sarcini si lucrãri repartizate de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

h) în lipsa procurorului sef sectie, coordonarea activitãtii procurorilor se realizeazã de cãtre procurorul sef al Serviciului relatii cu publicul si secretariatul general.

(3) Managerul economic are urmãtoarele atributii:

a) organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea Departamentului economico-financiar;

b) solutioneazã lucrãrile repartizate de procurorul sef sectie si de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

c) în lipsa procurorului sef sectie, exercitã atributiile ce îi revin acestuia numai cu privire la Departamentul economico-financiar;

d) exercitã orice alte atributii dispuse de procurorul sef sectie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 86. - (1) Sectia relatii cu publicul, secretariat general, economico-financiarã si administrativã are urmãtoarea structurã:

A. Serviciul relatii cu publicul si secretariatul general;

B. Departamentul economico-financiar; acesta este condus de managerul economic, care este subordonat procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, coordonat de procurorul sef sectie si este ajutat de un director economic si de un director tehnic; aceastã structurã executã sarcinile specifice privind activitatea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, precum si atributiile legale privind executia bugetarã, aprovizionarea tehnico-materialã si activitatea de investitii pentru celelalte parchete si are în componentã urmãtoarele servicii:

a) Serviciul financiar, contabilitate si salarizare;

b) Serviciul buget, control financiar preventiv si angajamente bugetare;

c) Serviciul investitii, reparatii, achizitii publice si protectia muncii;

d) Serviciul administrativ si gestiuni.

(2) Serviciile sunt conduse de sefi serviciu, cu exceptia Serviciului relatii cu publicul si secretariatul general, care este condus de un procuror sef serviciu.

SECTIUNEA a 2-a

Serviciul relatii cu publicul si secretariatul general

Art. 87. - Serviciul relatii cu publicul si secretariatul general îndeplineste urmãtoarele atributii:

a) organizeazã, programeazã si realizeazã activitãtile de primire în audientã a cetãtenilor la procuroriii sefi sectie sau la procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie ori la adjunctii acestuia;

b) aduce la cunostintã procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv procurorilor sefi sectie, problemele deosebite în cadrul audientelor;

c) examineazã si repartizeazã sectiilor si serviciilor din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, precum si celorlalte parchete corespondenta de competenta lor si transmite celorlalte autoritãti si institutii publice lucrãrile de competenta acestora, potrivit legii, înstiintând petitionarii;

d) realizeazã functia de registraturã generalã, înregistreazã corespondenta adresatã procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, adjunctilor sãi si sectiilor;

e) organizeazã si coordoneazã activitatea de primire, înregistrare, repartizare, circulatie si pãstrare a lucrãrilor din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

f) realizeazã activitãtile de arhivã, potrivit legii.

SECTIUNEA a 3-a

Departamentul economico-financiar

Art. 88. - Serviciul financiar, contabilitate si salarizare are urmãtoarele atributii:

1. în ceea ce priveste operatiunile de trezorerie:

a) urmãreste si rãspunde de executia plãtilor de orice fel din fondurile bugetare ori extrabugetare;

b) întocmeste documentele de platã pentru operatiunile financiare, potrivit reglementãrilor, si vireazã sumele cuvenite;

c) urmãreste decontarea sumelor încasate pe carduri;

d) efectueazã ridicãrile si depunerile de numerar în conturile proprii;

e) verificã operatiunile consemnate de Trezoreria Statului în extrasele de cont;

f) urmãreste încasarea cotelor-pãrti ale cheltuielilor comune din imobilul detinut;

g) efectueazã plata drepturilor bãnesti ale salariatilor si rãspunde pentru corecta întocmire a formelor de platã;

h) verificã si înregistreazã în contabilitate documentele care stau la baza operatiunilor de încasare si plãti cuprinse în registrul de casã;

i) urmãreste corectitudinea încasãrilor si efectuãrii decontãrilor cu alti ordonatori de credite;

j) urmãreste efectuarea decontãrilor cu persoanele fizice si juridice;

k) tine evidenta încasãrilor si plãtilor prin casã, precum si a celorlalte bunuri si valori;

l) îndeplineste orice alte atributii de naturã financiarã prevãzute de lege;

2. în ceea ce priveste obligatiile fiscale:

a) rãspunde de îndeplinirea obligatiilor fiscale referitoare la taxe si impozite si de contributia la fondurile speciale, aferente drepturilor salariale;

b) întocmeste si depune lunar declaratiile privind îndeplinirea obligatiilor de naturã fiscalã, potrivit legii, si rãspunde pentru corecta întocmire a acestora;

c) rãspunde de executia de casã a bugetului aprobat de ordonatorul principal de credite pentru activitatea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

d) verificã deconturile de cheltuieli în lei sau în valutã si le supune aprobãrii conducerii sectiei;

3. în ceea ce priveste relatia cu salariatii:

a) întocmeste documentele pentru plata drepturilor salariale si a altor drepturi care decurg din raporturile de muncã;

b) întocmeste si depune fisele fiscale prevãzute de lege;

c) calculeazã drepturile bãnesti cuvenite salariatilor, pe baza notelor, deciziilor si a fiselor de prezentã primite de la Compartimentul de resurse umane si formare profesionalã, în vederea achitãrii acestora la datele stabilite prin contractul colectiv de muncã sau prin reglementãrile legale în domeniu;

d) elibereazã adeverintele solicitate de salariati.

SECTIUNEA a 4-a

Serviciul buget, control financiar preventiv si angajamente bugetare

Art. 89. - Serviciul buget, control financiar preventiv si angajamente bugetare exercitã urmãtoarele atributii:

1. în ceea ce priveste înregistrãrile în contabilitate:

a) asigurã aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea si conducerea contabilitãtii si urmãreste reflectarea în evidenta contabilã a întregului proces al executãrii bugetului de venituri si cheltuieli, înregistrând cronologic si sistematic toate operatiunile privind patrimoniul unitãtii;

b) înregistreazã cronologic în contabilitate operatiunile patrimoniale, cu respectarea succesiunii documentelor justificative, dupã data de întocmire sau de intrare în institutie, si sistematic în conturile sintetice si analitice, cu ajutorul Registrului-jurnal;

c) tine evidenta angajamentelor bugetare si legale;

d) verificã documentele si efectueazã contabilizarea salariilor si a decontãrilor cu personalul, precum si a celor privind asigurãrile de sãnãtate.

2. în ceea ce priveste inventarierea patrimoniului:

a) rãspunde de organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, precum si de valorificarea rezultatelor acesteia;

b) inventariazã patrimoniul, care cuprinde toate elementele de activ si de pasiv, si asigurã înregistrarea acestora în Registrul-inventar, grupate în functie de natura lor, conform posturilor din bilantul contabil si potrivit normelor legale;

c) inventariazã bunurile apartinând altor persoane fizice sau juridice, aflate temporar în pãstrare ori în custodie sau pentru alte scopuri în incintã;

d) înregistreazã în contabilitate, ca plusuri sau minusuri, diferentele dintre soldurile scriptice corespunzãtoare bunurilor respective si stocurile constatate cu ocazia inventarierii, dupã efectuarea în prealabil a compensãrilor admise, numai în cazurile în care existã riscul de confuzie între acestea pentru aceeasi perioadã de gestiune;

3. în ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale, cu ocazia inventarierii anuale:

a) evalueazã la valoarea contabilã bunurile de natura imobilizãrilor, stocurile si celelalte bunuri, la preturile la care acestea au fost înregistrate în contabilitate la intrarea în patrimoniu;

b) întocmeste situatia bunurilor depreciate si fãrã miscare si înainteazã propuneri pentru valorificarea lor;

c) stabileste creantele si obligatiile incerte si în litigiu si propune mãsurile corespunzãtoare pentru lichidarea lor;

d) evalueazã la valoarea lor nominalã creantele si obligatiile fatã de terti;

e) evalueazã la valoarea de utilitate fiecare element din bunurile depreciate, în functie de utilitatea bunului în institutie si de pretul pietei;

f) evalueazã la valoarea de utilitate creantele si obligatiile incerte si în litigiu, stabilitã în functie de valoarea lor posibil de încasat, respectiv de platã;

g) evalueazã la cursul în vigoare creantele, obligatiile, precum si disponibilitãtile în devize;

4. în ceea ce priveste situatiile lunare, trimestriale si anuale:

a) rãspunde de întocmirea dãrilor de seamã contabile, potrivit normelor emise de Ministerul Finantelor Publice;

b) stabileste totalul sumelor debitoare si creditoare, precum si soldul final al fiecãrui cont;

c) întocmeste balanta de verificare, asigurând egalitatea dintre totalul sumelor debitoare si creditoare si totalul soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor;

d) verificã si centralizeazã balantele lunare de verificare analiticã;

e) întocmeste situatia financiarã anualã, inclusiv situatia patrimoniului si a rezultatelor obtinute, respectiv a activelor si pasivelor, precum si a cheltuielilor, veniturilor si excedentului sau deficitului;

5. în ceea ce priveste activitatea de analizã economicã:

a) întocmeste pentru managerul economic informãri si analize privind situatia principalilor indicatori economicofinanciari si de eficientã (lunar si anual);

b) întocmeste situatia operativã a încasãrilor din extrasele conturilor de trezorerie si din registrul de casã;

c) întocmeste note, informãri si analize dispuse de conducerea institutiei;

d) asigurã aplicarea legislatiei în acest domeniu si aduce la cunostintã conducerii aparitia unor situatii financiare neprevãzute;

6. în ceea ce priveste controlul financiar preventiv propriu (CFPP), din care derivã drepturi sau obligatii patrimoniale pentru institutie fatã de persoane fizice sau juridice, acesta se exercitã de cãtre persoana împuternicitã, avizatã de Ministerul Finantelor Publice, prin viza de control financiar preventiv propriu asupra documentelor stabilite prin cadrul specific institutiei. Verificarea constã în analiza sistematicã a operatiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu din punct de vedere al legislatiei, reglementãrii si al încadrãrii în limitele prevederilor bugetare stabilite.

Art. 90. - Serviciul buget, control financiar preventiv si angajamente bugetare exercitã, de asemenea, urmãtoarele atributii:

a) primeste si analizeazã propunerile ordonatorilor tertiari si secundari de credite din Ministerul Public si întocmeste proiectul de buget si notele de fundamentare;

b) repartizeazã anual, trimestrial si lunar, pe ordonatori de credite subordonati, indicatorii financiari aprobati prin legea bugetului de stat pe anul respectiv si propune spre aprobare managerului economic proiectele de buget ale ordonatorilor de credite, dupã care le comunicã în termen acestora;

c) deschide lunar credite, efectueazã repartizãri si retrageri de credite, precum si virãri între articole pe trimestre de credite, începând cu semestrul II;

d) întocmeste documentatia de fundamentare a propunerilor de participare anualã a bugetului de venituri si cheltuieli al Ministerului Public;

e) întocmeste situatiile privind executia de casã a bugetului;

f) centralizeazã situatiile financiare ale ordonatorilor de credite subordonati si întocmeste situatia financiarã centralizatã pe care o depune la Ministerul Finantelor Publice;

g) întocmeste lunar monitorizarea cheltuielilor de personal, materiale si de capital;

h) asigurã evidenta operatiunilor privind mijloacele extrabugetare;

i) întocmeste rapoartele de analizã economicã pe bazã de bilant si propune mãsuri pentru îmbunãtãtirea activitãtii financiar-contabile.

SECTIUNEA a 5-a

Serviciul investitii, reparatii, achizitii publice si protectia muncii

Art. 91. - Serviciul investitii, reparatii, achizitii publice si protectia muncii are urmãtoarele atributii:

a) participã la achizitionarea echipamentelor necesare Ministerului Public, oferind asistentã tehnicã;

b) întocmeste proiectul planului de investitii, în functie de obiectivele stabilite, defalcat pe trimestre si pe luni, si urmãreste realizarea acestuia dupã aprobare;

c) participã la efectuarea de prospectãri de teren si de releveuri în scopul alegerii amplasamentelor pentru investitiile imobiliare, atunci când este cazul;

d) participã la selectarea ofertelor potentialilor proiectanti, executori de investitii si furnizori, cu ocazia licitatiilor si selectiilor de oferte ocazionate;

e) urmãreste asigurarea studiilor tehnico-economice pentru investitiile planificate;

f) analizeazã periodic stadiul lucrãrilor si propune mãsuri de încadrare în termen;

g) asigurã îndrumarea si supravegherea tehnicã în realizarea investitiilor si întocmeste situatiile periodice privind stadiul de realizare a acestora;

h) asigurã gestionarea documentatiei tehnico-economice pentru lucrãrile de investitii;

i) încheie cu organele de specialitate procesele-verbale de receptie si urmãreste functionarea investitiei în perioada de probã si de garantie;

j) fundamenteazã necesarul de credite bugetare pentru investitii, în vederea elaborãrii proiectului anual de buget pentru Ministerul Public;

k) întocmeste, supune aprobãrii si transmite ordonatorilor tertiari de credite listele obiectivelor de investitii aprobate prin legea bugetului de stat;

l) verificã documentatia tehnico-economicã privind lucrãrile de investitii, de reparatii curente si capitale la parchete, precum si la sediile instantelor unde functioneazã parchete si le avizeazã potrivit legii;

m) tine la zi evidenta lucrãrilor aflate în derulare si a celor ce urmeazã a fi începute;

n) asigurã obtinerea avizelor si a aprobãrilor necesare de la autoritãtile competente, pentru efectuarea lucrãrilor de investitii si reparatii;

o) controleazã pe teren lucrãrile în derulare, efectuând mãsurãtori, sondaje si orice alte verificãri, si propune mãsuri corespunzãtoare pentru eliminarea neregulilor constatate;

p) efectueazã lucrãrile de întretinere a clãdirii, a instalatiilor, precum si a întregii baze logistice a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

r) controleazã functionarea utilajelor, a statiilor de hidrofor si a celor de joasã tensiune, a instalatiilor termice, electrice si sanitare.

Art. 92. - De asemenea, Serviciul investitii, reparatii, achizitii publice si protectia muncii exercitã urmãtoarele atributii:

a) analizeazã propunerile ordonatorilor tertiari de credite din Ministerul Public si întocmeste proiectul de buget si notele de fundamentare, potrivit legii;

b) întocmeste lucrãrile de repartizare, pe trimestre si pe ordonatori de credite, a indicatorilor financiari aprobati prin legea bugetului de stat si propune spre aprobare proiectele de buget ale ordonatorilor de credite;

c) rezolvã problemele apãrute în legãturã cu operatiunile privind deschiderea de credite;

d) realizeazã documentatia de fundamentare a propunerilor de rectificare a bugetului de venituri si cheltuieli al Ministerului Public;

e) întocmeste situatiile privind executia de casã a bugetului de venituri si cheltuieli;

f) centralizeazã dãrile de seamã contabile ale Ministerului Public si întocmeste bilantul centralizat;

g) centralizeazã nevoile de aprovizionare ale institutiei ori bunurile necesare desfãsurãrii activitãtii si întocmeste Programul anual de activitãti publice;

h) organizeazã procedurile legale de achizitii publice;

i) întocmeste angajamentele bugetare si legale pentru achizitiile publice organizate, pe care le supune aprobãrii ordonatorului de credite (managerului economic), dupã obtinerea vizei de control financiar preventiv;

j) întocmeste rapoartele legale privind procedurile de achizitii desfãsurate;

k) urmãreste executarea întocmai si la timp a contractelor;

l) asigurã respectarea normelor de pazã contra incendiilor si a celor de protectie a muncii; întocmeste planurile de pazã contra incendiilor si de înlãturare a efectelor fenomenelor naturale periculoase;

m) propune luarea mãsurilor pentru protectia muncii, precum si de prevenire si stingere a incendiilor si asigurã cunoasterea si aplicarea acestora de cãtre personalul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

SECTIUNEA a 6-a

Serviciul administrativ si gestiuni

Art. 93. - Serviciul administrativ si gestiuni îsi desfãsoarã activitatea în baza legislatiei în vigoare privitoare la finantele publice, achizitiile publice de produse, servicii si lucrãri si exercitã urmãtoarele atributii:

a) administreazã si gestioneazã bunurile mobile si imobile din patrimoniul propriu, indiferent de titlul cu care sunt detinute;

b) organizeazã gestionarea mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar, a mãrfurilor, a materialelor si pieselor de schimb, a carburantilor, lubrifiantilor si a altor valori materiale aflate în dotare si asigurã înscrierea numerelor de inventar pe mijloacele fixe;

c) urmãreste folosirea sau exploatarea bunurilor din dotare pentru satisfacerea nevoilor institutiei, potrivit destinatiei acestora;

d) organizeazã si controleazã modul de tinere a evidentei operative de cãtre gestionari si ia mãsurile necesare pentru asigurarea conditiilor legale de gestionare;

e) organizeazã întretinerea si efectuarea reparatiilor pentru clãdiri, dotãri si alte active din patrimoniul institutiei, în regie proprie sau cu terti;

f) urmãreste încheierea si derularea contractelor de întretinere-reparatii (service) pentru utilajele si instalatiile din dotare, confirmând îndeplinirea obligatiilor în vederea efectuãrii plãtii;

g) negociazã, propune si urmãreste executarea în bune conditii a contractelor de prestãri de servicii încheiate;

h) participã la actiunile de inventariere a bunurilor si valorilor pe care le gestioneazã si formuleazã propuneri de noi dotãri cu mijloace fixe si obiecte de inventar pentru asigurarea echipamentului de lucru necesar, precum si cu alte bunuri;

i) face propuneri de casare a bunurilor din dotare la comisiile de inventariere, cu respectarea dispozitiilor legale în vigoare, si asigurã valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea bunurilor, pentru care se obtine aprobare;

j) asigurã conditii corespunzãtoare de lucru pentru salariati;

k) organizeazã activitãtile prevãzute la lit. a)-i), pentru care are dotãri si personal, iar pentru alte activitãti necesare propune încheierea de contracte de prestãri de servicii cu terti si urmãreste realizarea acestora, confirmând plata;

l) depoziteazã si distribuie mãrfurile, piesele de schimb si carburantii, pe care le preia în gestiune si le elibereazã pe baza bonurilor de consum;

m) organizeazã activitatea de exploatare a parcului auto propriu, asigurând conditiile de garare si urmãrirea consumului de carburanti si de lubrifianti, cu încadrarea în normele de consum, si întocmeste evidenta operativã;

n) organizeazã gestionarea arhivei aferente activitãtii proprii si asigurã conditiile de pãstrare, potrivit termenelor prevãzute în Nomenclatorul arhivistic;

o) acordã viza “Bun de platã”.

Art. 94. - De asemenea, Serviciul administrativ si gestiuni exercitã urmãtoarele atributii:

a) face propuneri privind proiectul de buget, referitoare la cheltuielile de întretinere, materiale si de capital pentru Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

b) organizeazã si asigurã achizitionarea bunurilor necesare activitãtii, potrivit legii;

c) asigurã transportul de persoane si de materiale, precum si întretinerea si exploatarea autoturismelor din dotarea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

d) emite foile de parcurs;

e) întocmeste fisa activitãtii zilnice pentru parcul auto, precum si situatia privind consumul de carburanti din cursul lunii, pentru fiecare autoturism, pe care o depune la Serviciul financiar, contabilitate si salarizare, dãri de seamã contabile si analize economice, la sfârsitul lunii;

f) verificã, în prima zi a lunii, stocul de carburanti pentru fiecare autoturism si consemneazã stocul existent într-un proces-verbal;

g) asigurã reparatiile curente, întretinerea, curãtenia si administrarea sediului Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

h) întocmeste anual, pe camere, listele privind inventarierea bunurilor, iar periodic, referatele pentru procurarea de materiale si obiecte de inventar, pe baza solicitãrilor compartimentelor de resort ori din oficiu;

i) conduce evidenta gestionarã a patrimoniului Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

j) asigurã, împreunã cu trupele de jandarmi, securitatea si paza sediului Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

k) orice alte atributii dispuse de managerul economic.

Art. 95. - Seful serviciului are urmãtoarele atributii:

- organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp si în mod corespunzãtor a atributiilor de serviciu;

- repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenta serviciului si îl îndrumã în vederea solutionãrii corecte si în termen a acestora;

- solutioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special cele cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplineste orice alte sarcini din dispozitia conducerii sectiei.

Art. 96. - Seful biroului are urmãtoarele atributii:

- organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp si în mod corespunzãtor a atributiilor de serviciu;

- repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenta serviciului si îl îndrumã în vederea solutionãrii corecte si în termen a acestora;

- solutioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special cele cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplineste orice alte sarcini din dispozitia procurorului sef serviciu sau a conducerii sectiei.

CAPITOLUL X

Sectia de inspectie

SECTIUNEA 1

Conducerea, structura si atributiile sectiei

Art. 97. - Sectia de inspectie îndeplineste atributiile care revin Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie în legãturã cu controlul asupra activitãtii procurorilor din cadrul Ministerului Public, care se realizeazã potrivit legii si ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 98. - (1) Sectia este condusã de un procuror sef sectie ajutat de un procuror sef adjunct sectie.

(2) Procurorul sef sectie are urmãtoarele atributii:

a) organizeazã anual controlul de fond asupra activitãtii sectiilor din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si a parchetelor de pe lângã curtile de apel;

b) organizeazã efectuarea controalelor tematice la sectiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si la parchetele de pe lângã curtile de apel, dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

c) analizeazã concluziile controalelor de fond si tematice efectuate la sectiile din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si prezintã procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie sinteze asupra constatãrilor si propuneri de mãsuri pentru îmbunãtãtirea activitãtii;

d) analizeazã concluziile controalelor de fond si tematice efectuate de procurorii inspectori de la parchetele de pe lângã curtile de apel si valorificã constatãrile;

e) exercitã îndrumarea metodologicã a procurorilor inspectori de la parchetele de pe lângã curtile de apel;

f) întocmeste, împreunã cu Sectia de analizã, studii, probleme ale minorilor, evidentã, perfectionare profesionalã si informaticã, analize semestriale si anuale;

g) exercitã orice alte atributii delegate de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie sau de ministrul justitiei, potrivit legii.

(3) Procurorul sef adjunct sectie are urmãtoarele atributii:

a) în lipsa procurorului sef sectie, exercitã atributiile acestuia;

b) solutioneazã lucrãrile repartizate de procurorul sef sectie si de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

c) exercitã orice alte atributii dispuse de procurorul sef sectie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 99. - (1) Activitatea de control se realizeazã potrivit dispozitiilor cuprinse în ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie privind desfãsurarea controlului ierarhic.

(2) Sectia de inspectie are urmãtoarea structurã:

A. Serviciul de inspectie;

B. Serviciul de planificare si metodologie a inspectiei.

(3) Serviciul de inspectie este coordonat de un procuror inspector sef.

SECTIUNEA a 2-a

Serviciul de inspectie

Art. 100. - Serviciul de inspectie are urmãtoarele atributii:

a) efectueazã controlul de fond asupra activitãtii sectiilor din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si a parchetelor de pe lângã curtile de apel, conform planificãrii;

b) efectueazã controale tematice la sectiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si la parchetele de pe lângã curtile de apel, dispuse de procurorul general;

c) analizeazã concluziile controalelor de fond si tematice, efectuate de procurorii inspectori de la parchetele de pe lângã curtile de apel, si propune procurorului sef sectie modalitãtile de valorificare a constatãrilor;

d) efectueazã cercetãri prealabile disciplinare dispuse de Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie pentru procurorii din cadrul acestui parchet;

e) exercitã orice alte atributii delegate de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si de ministrul justitiei, potrivit legii.

SECTIUNEA a 3-a

Serviciul de planificare si metodologie a inspectiei

Art. 101. - Serviciul de planificare si metodologie a inspectiei are urmãtoarele atributii:

a) exercitã îndrumarea metodologicã a procurorilor inspectori de la parchetele de pe lângã curtile de apel;

b) efectueazã planificarea si organizarea metodologicã a activitãtilor de control;

c) exercitã orice alte atributii dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie sau delegate de ministrul justitiei, potrivit legii.

Art. 102. - Procurorul inspector sef are urmãtoarele atributii:

- îndrumã si coordoneazã activitatea procurorilor inspectori din cadrul serviciului;

- întocmeste planurile semestriale de controale tematice ale serviciului, pe care le prezintã spre confirmare procurorului sef sectie;

- verificã materialele întocmite de procurorii inspectori în urma controalelor sau verificãrilor efectuate si le prezintã procurorului sef sectie cu propuneri de mãsuri;

- îndeplineste orice alte sarcini ce rezultã din ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 103. - Procurorul inspector are urmãtoarele atributii:

- efectueazã controale tematice, pe baza programelor aprobate de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, la parchetele de pe lângã curtile de apel, tribunale si judecãtorii, precum si la sectiile din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

- sesizeazã Sectia de urmãrire penalã si criminalisticã în cazul în care, cu prilejul activitãtilor de control, de verificare a unor materiale informative sau sesizãri, constatã sãvârsirea de cãtre procurori a unor fapte penale;

- efectueazã cercetãrile prealabile disciplinare dispuse de Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

- analizeazã concluziile controalelor efectuate de procurorii inspectori de la parchetele de pe lângã curtile de apel si prezintã propuneri pentru adoptarea de mãsuri corespunzãtoare;

- exercitã îndrumarea metodologicã a procurorilor inspectori de la parchetele de pe lângã curtile de apel;

- în cadrul actiunilor de control, identificã cazurile de aplicare neunitarã a legii ori greutãtile în aplicarea unor dispozitii legale si face propuneri privind modul de rezolvare a acestora;

- retine si propune spre generalizare cele mai bune metode de îndeplinire a sarcinilor;

- exercitã orice alte atributii dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, potrivit legii;

- exercitã orice alte sarcini si lucrãri în legãturã cu serviciul, repartizate de sefii ierarhici.

CAPITOLUL XI

Serviciul pentru implementarea si derularea programelor PHARE, a celor finantate de la bugetul statului sau de organizatii neguvernamentale

Art. 104. - (1) Serviciul pentru implementarea si derularea programelor PHARE, a celor finantate de la bugetul statului sau de organizatii neguvernamentale este unitatea de implementare a programelor de acest fel la nivelul Ministerului Public si exercitã urmãtoarele functii:

a) de coordonare a activitãtilor prin care se realizeazã implementarea din punct de vedere tehnic a programelor;

b) de management tehnic al proiectelor si contractelor aferente, în baza fondurilor transferate de Fondul National conform acordurilor de finantare;

c) de raportare cãtre Ministerul Integrãrii Europene a datelor si informatiilor solicitate, în calitate de coordonator national al asistentei, si pentru asigurarea functionãrii Sistemului informatic unic de monitorizare si evaluare a programelor de asistentã financiarã, precum si de raportare cãtre Fondul National, agentiile de implementare si Comisia Europeanã a documentelor prevãzute de procedurile PHARE.

(2) În vederea implementãrii corespunzãtoare a programelor în termenele prevãzute, Serviciul pentru implementarea si derularea programelor PHARE, a celor finantate de la bugetul statului sau de organizatii neguvernamentale are urmãtoarele atributii:

a) identificã si elaboreazã propuneri de proiecte de finantare din fonduri PHARE pe baza prioritãtilor din Parteneriatul pentru aderare si din alte documente programatice, în conformitate cu strategia de programare a asistentei financiare nerambursabile, stabilitã de Ministerul Integrãrii Europene, dupã consultarea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, precum si a sectiilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, a celorlalte parchete si structurilor de specialitate ale acestora, potentiali beneficiari ai asistentei;

b) întreprinde toate demersurile pe care le presupune exercitiul de programare, în vederea asigurãrii eligibilitãtii proiectelor propuse: completarea sau modificarea fisei de proiect, redimensionarea bugetului solicitat; în acest scop conlucreazã cu directiile de specialitate din cadrul Ministerului Integrãrii Europene;

c) întocmeste documentele subsecvente aprobãrii fisei de proiect pentru derularea efectivã a programului (termeni de referintã, specificatii tehnice, conventii de înfrãtire), cu sprijinul structurilor de specialitate, unde este cazul;

d) îndeplineste sarcinile ce îi revin pentru organizarea licitatiilor, evaluarea ofertelor, selectarea contractorului, negocierea si încheierea contractului, în colaborare cu agentia de implementare;

e) supravegheazã în permanentã îndeplinirea de cãtre contractor a obligatiilor asumate în conformitate cu termenii de referintã;

f) atestã realitatea serviciilor mentionate în facturile remise de contractori, în vederea efectuãrii plãtii de cãtre agentia de implementare;

g) planificã si rãspunde de organizarea în conditii optime a activitãtilor aprobate prin program, inclusiv în situatiile în care derularea efectivã a programelor este în sarcina beneficiarilor asistentei: sectiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, parchetele ori structurile de specialitate ale acestora sau din alte institutii;

h) coordoneazã si monitorizeazã implementarea programelor; în acest scop pãstreazã evidenta privind obiectivele, desfãsurarea si rezultatele programelor derulate;

i) tine evidenta repartizãrii si utilizãrii bunurilor achizitionate din fondurile PHARE, conform destinatiei si scopului prevãzute în program;

j) întocmeste documentele de raportare periodicã privind stadiul implementãrii programelor, rapoartele de monitorizare si evaluare a proiectelor, conform procedurilor PHARE; în acest scop beneficiazã de sprijinul beneficiarilor directi, dacã este cazul;

k) asigurã schimbul de informatii privind aspectele tehnice ale implementãrii programelor cu directiile implicate din cadrul Comisiei Europene, Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti, Ministerul Integrãrii Europene, Fondul National si cu agentiile de implementare;

l) asigurã legãtura dintre Ministerul Public, în calitate de autoritate de implementare, si Ministerul Integrãrii Europene pentru programele PHARE pe care le implementeazã;

m) asigurã legãtura cu celelalte institutii beneficiare ale asistentei si participã la reuniunile interinstitutionale în probleme de interes comun pentru asistenta PHARE;

n) participã la reuniunile internationale cu relevantã pentru obiectul de activitate al serviciului;

o) asigurã participarea la întâlnirile la nivelul conducerii Ministerului Public, legate de activitatea de asistentã financiarã PHARE;

p) îndeplineste orice alte atributii care pot rezulta din necesitatea derulãrii în bune conditii a proiectelor si pentru asigurarea absorbtiei fondurilor alocate.

CAPITOLUL XII

Biroul informatiilor clasificate

- Structura de securitate a Ministerului Public -

Art. 105. - Biroul informatiilor clasificate este organizat si functioneazã potrivit ordinelor nr. 101/2002 si nr. 75/2003 ale procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie privind protectia de cãtre Ministerul Public a informatiilor clasificate, precum si în baza hotãrârilor Guvernului nr. 585/2002 si nr. 781/2002.

CAPITOLUL XIII

Biroul juridic

Art. 106. - Biroul juridic asigurã apãrarea drepturilor si intereselor legitime ale Ministerului Public - Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, în conformitate cu Constitutia si cu legile în vigoare, si are urmãtoarele atributii:

a) redacteazã actiuni, întâmpinãri, cereri de chemare în garantie, cereri de interventie, cereri reconventionale, cereri de suspendare, contestatii la executare, motive de apel sau de rercurs, concluzii scrise, referate, note etc.;

b) exercitã, dacã este cazul, cãile de atac legale si ia orice alte mãsuri necesare pentru apãrarea intereselor legitime ale institutiei;

c) reprezintã interesele institutiei în fata instantelor judecãtoresti;

d) asigurã asistentã de specialitate juridicã în lucrãrile cu caracter juridic ale institutiei si coordoneazã aceastã activitate si la parchetele din subordine;

e) colaboreazã la întocmirea actelor specifice institutiei, vizând activitatea proprie;

f) îndeplineste functia de membru al comisiei de disciplinã a functionarilor publici;

g) avizeazã pentru legalitate actele juridice pe care le încheie institutia;

h) urmãreste rezolvarea lucrãrilor ce îi sunt repartizate, la termen si în conditii de bunã calitate;

i) în permanentã se informeazã despre toate actele normative specifice activitãtii sale;

j) sãptãmânal, lunar si anual, dupã caz, prezintã conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie volumul de activitate si orice relatii care îi sunt solicitate din domeniul sãu de activitate;

k) pentru activitatea desfãsuratã rãspunde direct procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si adjunctului acestuia.

CAPITOLUL XIV

Serviciul de audit intern

Art. 107. - (1) Serviciul de audit intern îsi desfãsoarã activitatea potrivit prevederilor art. 9 si 10 din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, ale Ordinului ministrului finantelor nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activitãtii de audit public intern, precum si ale Normelor metodologice nr. 68/C3/2003 ale Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie privind organizarea si functionarea auditului public intern la Ministerul Public.

(2) Serviciul de audit intern este condus de un sef serviciu, care este subordonat direct procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(3) Serviciul de audit intern organizeazã evidenta unitãtilor auditate si a problemelor ce trebuie urmãrite pentru remedierea deficientelor si este însãrcinat sã efectueze, în conditiile legii, controlul de gestiune la toate parchetele. În cadrul actiunilor de control se va verifica respectarea normelor legale cu privire la:

a) existenta, integritatea, pãstrarea si paza bunurilor detinute cu orice titlu;

b) utilizarea valorilor materiale de orice fel, casarea si declasarea bunurilor materiale;

c) efectuarea, în numerar sau prin cont, a încasãrilor si plãtilor de orice naturã, inclusiv a salariilor si retinerilor din salariu, precum si a altor obligatii fatã de personal;

d) întocmirea si circulatia documentelor primare, tehnicooperative si contabile, precum si realitatea datelor înscrise în acestea.

Art. 108. - (1) Atributiile principale ale Serviciului de audit intern sunt urmãtoarele:

a) elaboreazã norme metodologice specifice dupã care îsi desfãsoarã activitatea si elaboreazã planul anual de audit public intern pe care îl supune aprobãrii procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie sau al parchetului de pe lângã curtea de apel ori, dupã caz, prim-procurorului parchetului de pe lângã tribunal;

b) examineazã legalitatea, regularitatea si conformitatea operatiunilor, identificã erorile, risipa, gestiunea defectuoasã si fraudele si propune mãsuri si solutii pentru recuperarea pagubelor, precum si pentru sanctionarea celor vinovati, dupã caz;

c) supravegheazã regularitatea sistemelor de fundamentare a deciziei, precum si activitãtile de planificare, programare, organizare, coordonare, urmãrire si control al îndeplinirii deciziilor;

d) evalueazã economicitatea, eficacitatea si eficienta cu care sistemele de conducere si de executie existente în parchetele de pe lângã curtile de apel si tribunale, precum si în Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie utilizeazã resursele financiare, umane si materiale, pentru îndeplinirea obiectivelor si obtinerea rezultatelor stabilite;

e) identificã slãbiciunile sistemelor de conducere si de control, precum si riscurile asociate unor astfel de sisteme si propune mãsuri pentru corectarea acestora, precum si pentru diminuarea riscurilor, dupã caz;

f) întocmeste proiectul planului anual de audit;

g) verificã modul de organizare si desfãsurare a activitãtii de control preventiv;

h) realizeazã lucrãri de arhivare a actelor privind activitatea de audit intern conform legislatiei în vigoare.

(2) Serviciul de audit intern auditeazã cel putin o datã la 3 ani toate parchetele, prin sondaj, în raport cu volumul, valoarea si natura bunurilor.

(3) Activitatea de control se desfãsoarã pe baza planului de audit anual aprobat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(4) Serviciul de audit intern propune procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupã caz, conducãtorilor parchetelor verificate tragerea la rãspundere, în limitele atributiilor ce le revin, a persoanelor vinovate de neregulile constatate.

Art. 109. - Seful Serviciului de audit intern are urmãtoarele atributii:

- organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp si în mod corespunzãtor a atributiilor de serviciu;

- repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenta serviciului si îl îndrumã în vederea solutionãrii corecte si în termen a acestora;

- solutioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special pe cele cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplineste orice alte sarcini din dispozitia conducerii sectiei.

Art. 110. - Auditorul public intern se subordoneazã sefului Serviciului de audit intern si are urmãtoarele atributii:

- verificã modul de angajare a cheltuielilor bugetare;

- verificã bilantul contabil;

- verificã inventarierea patrimoniului si modul de efectuare a achizitiilor publice;

- întocmeste raportul de audit public intern;

- exercitã alte atributii potrivit legii.

TITLUL IV

Organizarea si functionarea parchetelor de pe lângã curtile de apel

CAPITOLUL I

Conducerea si structura parchetelor de pe lângã curtile de apel

Art. 111. - (1) Parchetele de pe lângã curtile de apel sunt conduse de procurori generali, ajutati de unul sau, dupã caz, doi procurori generali adjuncti, conform numãrului stabilit prin hotãrâre a Consiliului Superior al

Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) La Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucuresti procurorul general este ajutat de 3 adjuncti.

(3) Procurorul general adjunct ori, dupã caz, procurorii generali adjuncti actioneazã pentru ducerea la îndeplinire a mãsurilor dispuse de procurorul general, coordonând si controlând activitatea sectiilor ori a altor compartimente ale parchetului, repartizate de acesta.

(4) Procurorul general îl desemneazã pe unul dintre procurorii generali adjuncti pentru a-l înlocui de drept în perioada absentei sale.

(5) Unde existã un singur procuror general adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al procurorului general.

(6) Procurorul general poate delega dreptul de semnãturã numai procurorului general adjunct sau, dupã caz, procurorilor generali adjuncti.

Art. 112. - Procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel are urmãtoarele atributii:

1. conduce si coordoneazã activitatea de îndeplinire a sarcinilor ce revin parchetului potrivit legii si ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

2. îl desemneazã pe unul dintre adjunctii sãi la conducerea Biroului informatiilor clasificate;

3. conduce Compartimentul de informare si relatii publice si desemneazã un purtãtor de cuvânt;

4. organizeazã împreunã cu procurorul sef sectie activitatea de urmãrire penalã proprie, precum si pe cea desfãsuratã de cãtre parchetele de pe lângã tribunale si judecãtorii;

5. organizeazã periodic conferinte de presã;

6. repartizeazã procurorii pe sectii, servicii si alte compartimente din cadrul parchetului;

7. elaboreazã semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângã curtea de apel, asigurã si urmãreste realizarea integralã a obiectivelor si a actiunilor în termenele prevãzute;

8. asigurã corelarea programelor de activitate ale parchetelor din circumscriptie: aprobã, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective;

9. asigurã organizarea judicioasã a muncii si utilizarea rationalã a resurselor umane si materiale;

10. ia mãsuri pentru stabilirea unei metodologii unitare de lucru a activitãtii proprii si a activitãtii celorlalte parchete din circumscriptii;

11. reprezintã parchetul în relatiile de serviciu cu alte institutii, organisme si organizatii de acelasi nivel de competentã, precum si în relatiile cu mass-media;

12. asigurã functionarea sistemului informational potrivit metodologiei stabilite prin ordin al procurorului general;

13. asigurã controlul si rãspunde de exactitatea datelor si informatiilor ce se transmit Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

14. examineazã trimestrial datele statistice si operative, în ansamblu si pe compartimente de muncã; semestrial, analizeazã cu toti procurorii rezultatele muncii în toate compartimentele, stabilind mãsurile necesare înlãturãrii lipsurilor;

15. organizeazã, coordoneazã si exercitã controlul la sectii si servicii din cadrul parchetului de pe lângã curtea de apel si al celorlalte parchete din circumscriptie, potrivit legii;

16. avizeazã referatul de evaluare a activitãtii procurorului stagiar, în vederea sustinerii examenului de capacitate;

17. avizeazã transferarea si propune delegarea procurorilor la un alt parchet;

18. asigurã încadrarea personalului auxiliar, administrativ si de serviciu la parchetul de pe lângã curtea de apel si la parchetele din circumscriptie;

19. urmãreste si controleazã modul în care procurorii si ceilalti salariati îsi îndeplinesc atributiile de serviciu, potrivit legii;

20. ia mãsuri pentru respectarea codului deontologic al magistratilor;

21. organizeazã supravegherea activitãtii de cercetare penalã efectuate de procurorii din cadrul parchetului de pe lângã curtea de apel si de procurorii de la parchetele din circumscriptie;

22. ia mãsuri pentru buna organizare si functionare a cabinetelor si laboratoarelor de criminalisticã, potrivit ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

23. dispune mãsurile care se impun pentru desfãsurarea activitãtii judiciare în conditii bune, potrivit legii;

24. participã la analiza solutiilor pronuntate de curtea de apel;

25. organizeazã primirea în audientã a cetãtenilor, precum si activitatea de rezolvare a sesizãrilor, reclamatiilor si plângerilor;

26. asigurã conlucrarea sectiilor, serviciilor si celorlalte compartimente de activitate de la parchetele din circumscriptie;

27. ia mãsuri pentru dotarea parchetelor cu cele necesare bunei desfãsurãri a activitãtii si pentru aplicarea normelor de protectie a muncii, de pazã a imobilelor si de pazã contra incendiilor;

28. exercitã controlul asupra activitãtii grefei si administrativ-gospodãresti, potrivit ordinului procurorului general;

29. desemneazã, potrivit legii, procurorul care autorizeazã investigatorii si colaboratorii sub acoperire;

30. exercitã orice alte atributii ce îi revin potrivit legii si ordinelor procurorului general.

Art. 113. - Atributiile adjunctului procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel sunt urmãtoarele:

1. duce la îndeplinire ordinele si dispozitiile procurorului general, coordonând si controlând activitatea sectiilor, serviciilor si a altor compartimente, conform repartizãrii dispuse prin ordin de procurorul general;

2. solutioneazã dosarele si lucrãrile repartizate de procurorul general;

3. înlocuieste de drept procurorul general pe perioada absentei temporare a acestuia, în cazul în care a fost desemnat sã exercite atributiile care îi revin în aceastã calitate;

4. conduce Biroul informatiilor clasificate potrivit legii;

5. prezintã spre aprobare procurorului general obiectivele si activitãtile care urmeazã a fi incluse în programul de activitate semestrial;

6. organizeazã participarea procurorilor de la parchetele de pe lângã curtea de apel la sedintele de judecatã;

7. organizeazã participarea procurorilor de la parchetul de pe lângã curtea de apel la judecarea de fond, apel si recurs a cauzelor penale si civile si urmãreste pregãtirea procurorilor pentru sedintele de judecatã;

8. organizeazã sedintele sãptãmânale de analizã a solutiilor si rãspunde de examinarea temeiniciei si legalitãtii hotãrârilor judecãtoresti, de actionarea cu apel, recurs si formularea de propuneri pentru recurs în anulare;

9. asigurã studierea si rezolvarea problemelor de drept din activitatea parchetelor si propune primului-procuror tematici pentru învãtãmântul profesional sau pentru simpozioanele organizate de parchet; participã si sprijinã activitatea de perfectionare profesionalã si de instruire a procurorilor stagiari;

10. asigurã studierea practicii instantelor de judecatã si organizeazã sesizarea cazurilor de aplicare neunitarã a unor dispozitii legale, actionând, dupã caz, cu propuneri pentru recurs în interesul legii;

11. rãspunde de activitatea de documentare juridicã si urmãrerste dotarea si functionarea în bune conditii a cabinetelor de documentare;

12. exercitã controlul operativ curent asupra lucrãrilor efectuate în cadrul compartimentelor de care rãspunde;

13. participã în instantã la judecarea cauzelor penale si civile complexe sau din dispozitia procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel;

14. participã la întocmirea lucrãrilor de analizã si la efectuarea unor studii la nivelul parchetului de pe lângã curtea de apel; analizeazã, când este cazul, activitatea sectiei judiciare;

15. primeste cetãtenii în audientã potrivit regulamentului stabilit si rezolvã sesizãrile, reclamatiile si plângerile repartizate;

16. rãspunde de activitatea de grefã, contabilitate si administrativã, urmãrind îndeplinirea sarcinilor ce revin acestor compartimente, potrivit ordinului procurorului general;

17. îndeplineste orice alte atributii si lucrãri în legãturã cu serviciul, repartizate de procurorul general.

Art. 114. - (1) Structura parchetelor de pe lângã curtile de apel este urmãtoarea:

A. Sectia de urmãrire penalã;

B. Sectia judiciarã;

C. Sectia pentru minori si familie;

D. Compartimentul procurori inspectori;

E. Serviciul de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog.

(2) La Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucuresti functioneazã Sectia de supraveghere a urmãririi penale, iar la parchetele de pe lângã curtile de apel Constanta si Galati, Sectia maritimã si fluvialã.

(3) Sectiile si serviciile sunt conduse de procurori-sefi.

CAPITOLUL II

Sectia de urmãrire penalã

Art. 115. - Sectia de urmãrire penalã îndeplineste atributiile parchetului de pe lângã curtea de apel în legãturã cu activitatea de urmãrire penalã.

Art. 116. - Sectia de urmãrire penalã exercitã urmãtoarele atributii:

a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele prevãzute de Codul de procedurã penalã si de alte legi;

b) exercitã supravegherea activitãtii de cercetare penalã efectuate de organele de cercetare penalã, potrivit legii;

c) asigurã folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmãrire penalã si îndrumã procurorii criminalisti de la parchetele subordonate;

d) organizeazã activitatea de cercetare criminologicã si de valorificare a rezultatelor acesteia în legãturã cu cauzele care genereazã si conditiile care favorizeazã sãvârsirea de infractiuni;

e) solutioneazã plângerile împotriva mãsurilor si actelor de urmãrire penalã si rezolvã conflictele de competentã între procurori, potrivit legii;

f) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale fatã de învinuiti sau inculpati arestati preventiv si propune mãsuri corespunzãtoare.

CAPITOLUL III

Sectia de supraveghere a urmãririi penale

Art. 117. - Sectia de supraveghere a urmãririi penale a Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Bucuresti exercitã în mod corespunzãtor atributiile prevãzute la art. 116 lit. b), c), d), e) si f).

CAPITOLUL IV

Sectia maritimã si fluvialã

Art. 118. - La parchetele de pe lângã curtile de apel Constanta si Galati functioneazã sectii maritime si fluviale, care îndeplinesc în mod corespunzãtor atributiile prevãzute în cap. III din titlul III cu privire la cauzele penale care se judecã în primã instantã de sectiile maritime si fluviale ale curtilor de apel.

CAPITOLUL V

Sectia judiciarã

Art. 119. - (1) Sectia judiciarã îndeplineste atributiile parchetului de pe lângã curtea de apel în legãturã cu activitatea judiciarã:

a) asigurã si urmãreste pregãtirea si participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale si civile, în cazurile prevãzute de lege;

b) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor pronuntate de curtea de apel, potrivit legii;

c) identificã cazurile de aplicare neunitarã a legii si face propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii;

d) analizeazã cauzele în care instantele judecãtoresti au pronuntat hotãrâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror si prezintã propuneri corespunzãtoare.

(2) La Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucuresti si la Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucuresti functioneazã o sectie judiciarã penalã si o sectie judiciarã civilã, care exercitã în mod corespunzãtor atributiile prevãzute la alin. (1) lit. a)-d).

CAPITOLUL VI

Sectia pentru minori si familie

Art. 120.- Sectia pentru minori si familie îndeplineste atributiile parchetului de pe lângã curtea de apel în cauzele privind minori, prevãzute de lege.

CAPITOLUL VII

Compartimentul procurori inspectori

Art. 121. - Activitatea de control se realizeazã potrivit legii si ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 122. - Compartimentul procurori inspectori exercitã urmãtoarele atributii:

a) întocmeste proiectele programelor de control la parchetele din circumscriptia teritorialã a parchetului de pe lângã curtea de apel si le prezintã spre aprobare procurorului general, urmãrindu-se ca fiecare parchet sã fie supus controlului de fond cel putin o datã la 2 ani;

b) prezintã procurorului general tematici speciale de control la parchetele din circumscriptia teritorialã;

c) efectueazã actiunile de control programate;

d) efectueazã, în conditiile legii, cercetarea prealabilã în vederea exercitãrii actiunii disciplinare;

e) exercitã alte atributii dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel, de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie ori de ministrul justitiei, potrivit legii.

CAPITOLUL VIII

Serviciul de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog

Art. 123. - Serviciul de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog are urmãtoarele atributii:

a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele prevãzute la art. 281 pct. 1 lit. b) si c) din Codul de procedurã penalã, dacã au ca obiect infractiuni de criminalitate organizatã, trafic de droguri, trafic de persoane, spãlare de bani, date în competenta sa potrivit legii;

b) efectueazã urmãrirea penalã în celelalte cauze date prin lege în competenta parchetului de pe lângã curtea de apel, dacã au ca obiect infractiuni de criminalitate organizatã, în întelesul legii, si trafic de droguri;

c) conduce si controleazã activitãtile procesuale efectuate de organele de politie judiciarã în cauzele privind infractiunile prevãzute la lit. a) si b);

d) exercitã supravegherea activitãtii de urmãrire penalã efectuate de organele de politie judiciarã în cauze având ca obiect infractiuni asociate criminalitãtii organizate, în întelesul legii, care se judecã în primã instantã de curtea de apel;

e) tine evidenta cauzelor prevãzute la lit. d), în care s-a dispus începerea urmãririi penale, si urmãreste solutionarea operativã si temeinicã a acestora.

TITLUL V

Organizarea si functionarea parchetelor de pe lângã tribunale

CAPITOLUL I

Conducerea si structura parchetelor de pe lângã tribunale

Art. 124. - (1) Parchetele de pe lângã tribunale sunt conduse de prim-procurori, ajutati de unul sau, dupã caz, doi prim-procurori adjuncti, în functie de volumul de activitate.

(2) La Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucuresti primprocurorul este ajutat de 3 prim-procurori adjuncti.

(3) Prim-procurorul adjunct ori, dupã caz, prim-procurorii adjuncti actioneazã pentru ducerea la îndeplinire a mãsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând si controlând activitatea sectiilor ori a altor compartimente ale parchetului, repartizate de acesta.

(4) Prim-procurorul îl desemneazã pe unul dintre primprocurorii adjuncti pentru a-l înlocui de drept în perioada absentei sale. În cazul existentei unui singur prim-procuror adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al primprocurorului.

(5) Prim-procurorul poate delega dreptul de semnãturã numai prim-procurorului adjunct sau, dupã caz, primprocurorilor adjuncti.

Art. 125. - (1) Structura parchetelor de pe lângã tribunale este urmãtoarea:

A. Sectia de urmãrire penalã;

B. Sectia judiciarã;

C. Biroul de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog.

(2) La Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucuresti functioneazã, de asemenea, Sectia de supraveghere a urmãririi penale, iar la parchetele de pe lângã tribunalele Constanta si Galati, Sectia maritimã si fluvialã.

(3) Sectiile si birourile sunt conduse de procurori-sefi.

CAPITOLUL II

Sectia de urmãrie penalã

Art. 126. - Sectia de urmãrire penalã îndeplineste atributiile parchetului de pe lângã tribunal în legãturã cu activitatea de urmãrire penalã.

Art. 127. - Sectia de urmãrire penalã exercitã urmãtoarele atributii:

a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele prevãzute de Codul de procedurã penalã si de alte legi;

b) exercitã supravegherea activitãtii de urmãrire penalã efectuate de organele de cercetare penalã în cauze care se judecã în primã instantã de tribunal;

c) asigurã folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmãrire penalã si îndrumã procurorii criminalisti de la parchetele subordonate;

d) solutioneazã plângerile împotriva mãsurilor si actelor de urmãrire penalã si rezolvã conflictele de competentã între procurori, potrivit legii;

e) urmãreste modul de apãrare a drepturilor si intereselor minorilor, precum si ale persoanelor puse sub interdictie de organele si institutiile judetene.

CAPITOLUL III

Sectia de supraveghere a urmãririi penale

Art. 128. - Sectia de supraveghere a urmãririi penale a Parchetului de pe lângã Tribunalul Bucuresti realizeazã în mod corespunzãtor atributiile prevãzute la art. 117 lit. b), d) si e).

CAPITOLUL IV

Sectia maritimã si fluvialã

Art. 129. - Sectiile maritime si fluviale ale parchetelor de pe lângã tribunalele Constanta si Galati îndeplinesc în mod corespunzãtor atributiile prevãzute în cap. II din titlul IV cu privire la cauzele penale care se judecã în primã instantã de sectiile maritime si fluviale ale tribunalelor.

CAPITOLUL V

Sectia judiciarã

Art. 130. - (1) Sectia judiciarã îndeplineste atributiile parchetului de pe lângã tribunal în legãturã cu activitatea judiciarã:

a) asigurã si urmãreste pregãtirea si participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale si civile, în cazurile prevãzute de lege;

b) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor pronuntate de tribunal;

c) identificã cazurile de aplicare neunitarã a legii si face propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii.

(2) La Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucuresti existã o sectie judiciarã penalã si o sectie judiciarã civilã, care exercitã în mod corespunzãtor atributiile prevãzute la alin (1) lit. a)-c), în cauzele civile.

CAPITOLUL VI

Biroul de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog

Art. 131. - Biroul de combatere a criminalitãtii organizate si antidrog îndeplineste competenta parchetelor de pe lângã tribunal în cauzele de criminalitate organizatã si trafic de droguri si are urmãtoarele atributii:

a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele date prin lege în competenta parchetelor de pe lângã tribunal, cã au ca obiect infractiuni de criminalitate organizatã sau asociate acestora, trafic de persoane, trafic de droguri, spãlare de bani, potrivit legii;

b) conduce si controleazã activitãtile procesuale efectuate de politia judiciarã în cauzele privind infractiunile prevãzute la lit. a);

c) exercitã supravegherea activitãtii de urmãrire penalã efectuate de organele de cercetare penalã ale politiei judiciare în cauze având ca obiect infractiuni asociate criminalitãtii organizate, de competenta parchetelor de pe lângã tribunale, potrivit legii.

CAPITOLUL VII

Organizarea si functionarea parchetelor de pe lângã tribunalele pentru minori si familie

Art. 132. - (1) Parchetele de pe lângã tribunalele pentru minori si familie sunt organizate si functioneazã potrivit dispozitiilor art. 41 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã.

(2) Parchetele de pe lângã tribunalele pentru minori si familie exercitã în mod corespunzãtor atributiile parchetelor de pe lângã tribunale si judecãtorii în cauzele cu minori.

Art. 133. - Procurorul sef birou are urmãtoarele atributii:

- organizeazã, coordoneazã si controleazã activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp si în mod corespunzãtor a atributiilor de serviciu;

- repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenta serviciului si îl îndrumã în vederea solutionãrii corecte si în termen a acestora;

- solutioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special pe cele cu un grad de complexitate ridicat;

- îndeplineste orice sarcini din dispozitia procurorului sef serviciu sau a conducerii sectiei.

TITLUL VI

Organizarea si functionarea parchetelor de pe lângã judecãtorii

CAPITOLUL I

Conducerea si structura parchetelor de pe lângã judecãtorii

Art. 134. - (1) Parchetele de pe lângã judecãtorii sunt conduse de prim-procurori, ajutati, în cazul unitãtilor mari, de prim-procurori adjuncti.

(2) Prim-procurorul ajunct actioneazã pentru ducerea la îndeplinire a mãsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând si controlând activitatea compartimentelor parchetului, repartizate de acesta.

(3) În perioada absentei prim-procurorului, înlocuitorul sãu de drept este prim-procurorul adjunct. În cazul în care nu existã functia de prim-procuror adjunct, pe perioada absentei prim-procurorului parchetului de pe lângã judecãtorie, la propunerea acestuia, prim-procurorul parchetului de pe lângã tribunal va desemna, în scris, un înlocuitor, ale cãrui acte procedurale vor fi confirmate de procurorul ierarhic superior.

(4) Prim-procurorul poate delega dreptul de semnãturã numai prim-procurorului adjunct.

Art. 135. - (1) La parchetele de pe lângã judecãtoriile Constanta si Galati functioneazã Sectia maritimã si fluvialã, care îndeplineste în mod corespunzãtor atributiile prevãzute în cap. II cu privire la cauzele penale care se judecã în primã instantã de sectia maritimã si fluvialã a judecãtoriei.

(2) Sectia maritimã si fluvialã este condusã de un procuror-sef.

CAPITOLUL II

Atributiile parchetelor de pe lângã judecãtorii

Art. 136. - Parchetele de pe lângã judecãtorii exercitã urmãtoarele atributii:

a) efectueazã, potrivit legii, urmãrirea penalã în cauzele care se judecã în primã instantã de judecãtorie;

b) exercitã supravegherea activitãtii de urmãrire penalã efectuate de organele de cercetare penalã în cauzele care se judecã în primã instantã de judecãtorie;

c) tine evidenta cauzelor prevãzute la lit. b), în care s-a dispus începerea urmãririi penale, si urmãreste solutionarea operativã si temeinicã a acestora;

d) verificã periodic actele si lucrãrile cauzelor prevãzute la lit. b), în care nu s-a început urmãrirea penalã, dând îndrumãrile necesare solutionãrii legale a acestora si dispunând începerea urmãririi penale, dacã existã temeiuri cu privire la sãvârsirea unei infractiuni;

e) asigurã folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmãrire penalã si organizeazã activitatea de cunoastere a cauzelor care genereazã si a conditiilor care favorizeazã sãvârsirea de infractiuni;

f) solutioneazã plângerile împotriva mãsurilor si actelor de urmãrire penalã si rezolvã conflictele de competentã între organele de cercetare penalã, potrivit legii;

g) urmãreste modul de apãrare a drepturilor si intereselor minorilor, precum si a persoanelor puse sub interdictie, de institutiile si organele locale;

h) exercitã actiunea civilã în cazurile prevãzute de lege; i) asigurã si urmãreste pregãtirea si participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale si civile, în cazurile prevãzute de lege;

j) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor pronuntate de judecãtorie;

k) examineazã, din oficiu, la cererea persoanelor interesate ori din dispozitia organelor ierarhic superioare, hotãrârile judecãtoresti definitive si, dupã caz, irevocabile si face propuneri pentru atacarea lor cu recurs, potrivit legii;

l) realizeazã activitãtile prevãzute de lege ori de alte acte normative privind pregãtirea procurorilor stagiari, precum si cele de perfectionare profesionalã a personalului.

TITLUL VII

Organizarea si functionarea parchetelor militare

CAPITOLUL I

Conducerea si structura parchetelor militare

Art. 137. - (1) Parchetul Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel este condus de procurorul general militar, ajutat de procurorul general militar adjunct, iar Parchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial si parchetele militare de pe lângã tribunalele militare sunt conduse de prim-procurori militari, ajutati de prim-procurori militari adjuncti.

(2) Prevederile art. 112, 113 si 124 se aplicã în mod corespunzãtor.

Art. 138. - (1) Structura Parchetului Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel este urmãtoarea:

A. Compartimentul procurori militari inspectori;

B. Sectia de urmãrire penalã si anticoruptie;

C. Sectia judiciarã.

(2) Parchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial are urmãtoarea structurã:

A. Sectia de urmãrire penalã si anticoruptie;

B. Sectia judiciarã.

(3) Sectiile sunt conduse de procurori militari sefi.

CAPITOLUL II

Atributiile parchetelor militare

Art. 139. - Parchetele militare îndeplinesc în mod corespunzãtor, în raport cu activitãtile specifice si competenta materialã stabilitã de lege pentru aceste autoritãti publice, atributiile prevãzute pentru parchete.

Astfel, Compartimentul procurori militari inspectori al Parchetului Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel exercitã în mod corespunzãtor activitãtile prevãzute la art. 121 si 122, Sectia de urmãrire penalã si anticoruptie si Sectia judiciarã ale aceluiasi parchet, pe cele mentionate la art. 115-119, Sectia de urmãrire penalã si anticoruptie si Sectia judiciarã ale Parchetului Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial, pe cele prevãzute la art. 126-128, respectiv art. 130, iar parchetele militare de pe lângã tribunalele militare, pe cele prevãzute la art. 136, conform legii.

TITLUL VIII

Colegiile de conducere si adunãrile generale ale procurorilor

CAPITOLUL I

Colegiile de conducere

Art. 140. - (1) În cadrul parchetelor functioneazã colegii de conducere care hotãrãsc cu privire la problemele generale de conducere ale parchetelor.

(2) În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie functioneazã Colegiul de conducere, care hotãrãste asupra problemelor generale de conducere din Ministerul Public, exercitã actiunea disciplinarã, în conditiile legii, desemneazã procurorul inspector în vederea efectuãrii cercetãrii prealabile si persoana care sustine actiunea disciplinarã în fata Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, se constituie în comitet electoral în vederea desemnãrii candidatilor si alegerii reprezentantilor procurorilor în Consiliul Superior al Magistraturii, avizeazã mentinerea în functie a procurorilor dupã împlinirea vârstei de pensionare, pânã la vârsta de 68 de ani.

(3) Colegiul de conducere din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie exercitã actiunea disciplinarã pentru procurorul general, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, pentru procurorii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, precum si pentru procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curtile de apel.

(4) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângã curtile de apel exercitã actiunea disciplinarã pentru procurorii din cadrul parchetelor de pe lângã curtile de apel si al parchetelor din circumscriptia acestora.

(5) În cazul exercitãrii actiunii disciplinare, la lucrãrile colegiului de conducere nu participã procurorul desemnat sã efectueze cercetarea prealabilã si nici procurorul împotriva cãruia se exercitã actiunea disciplinarã.

(6) Colegiul de conducere îsi desfãsoarã activitatea în sedinte care se convoacã de procurorul general ori, dupã caz, de prim-procurorul parchetului, ori de câte ori este necesar.

(7) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numãr impar de membri.

(8) Secretariatul sedintelor este asigurat de un procuror desemnat.

(9) Hotãrârile colegiului de conducere se iau cu votul majoritãtii membrilor.

(10) La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si la parchetele de pe lângã curtile de apel si tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la sedintele acestuia participã si managerul economic al parchetului, cu vot consultativ.

(11) În functie de problemele supuse dezbaterii la sedintele colegiilor de conducere ale Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, ale parchetelor de pe lângã curtile de apel, tribunale si tribunale specializate, pot fi invitate si persoane cu functii de conducere de la parchetele din circumscriptia acestora.

Art. 141. - Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie este constituit din procurorul general, prim-adjunctul, adjunctul si consilierii acestuia, procurorii sefi de sectie, procurorul inspector sef si 5 procurori desemnati în adunarea generalã a procurorilor.

Art. 142. - Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângã curtile de apel, tribunale si tribunale specializate si judecãtorii au urmãtoarea componentã:

a) la parchetele de pe lângã curtile de apel: procurorul general, adjunctii acestuia, procurorii inspectori si procurorii sefi de sectii, precum si 1-2 procurori alesi în adunarea generalã a procurorilor;

b) la parchetele de pe lângã tribunale si tribunale specializate: prim-procurorul, prim-procurorii adjuncti si procurorii sefi de sectii, precum si 1-2 procurori alesi în adunarea generalã a procurorilor;

c) la parchetele de pe lângã judecãtorii: prim-procurorul, prim-procurorul adjunct si procurorii sefi de sectie maritimã si fluvialã, precum si 1-2 procurori alesi în adunarea generalã.

CAPITOLUL II

Adunãrile generale ale procurorilor

Art. 143. - (1) Adunarea generalã a procurorilor este compusã din toti procurorii în functie ai parchetului, inclusiv procurorii stagiari, precum si cei delegati sau detasati de la alte parchete.

(2) Adunarea generalã a procurorilor are urmãtoarele atributii:

a) dezbate activitatea anualã desfãsuratã de parchete;

b) alege, în conditiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

c) dezbate probleme de drept;

d) analizeazã proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justitiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;

e) formuleazã puncte de vedere, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

f) alege, în conditiile legii, membri din rândul procurorilor în colegiul de conducere;

g) îndeplineste alte atributii prevãzute de lege sau de regulamente.

(3) Adunarea generalã a procurorilor este legal constituitã în prezenta majoritãtii procurorilor în functie, cu exceptia situatiei în care se aleg membrii Consiliului Superior al Magistraturii, când este necesarã prezenta a cel putin douã treimi din numãrul procurorilor în functie.

(4) Adunarea generalã a procurorilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie se convoacã si este prezidatã de cãtre procurorul general, anual sau ori de câte ori este necesar. În lipsa procurorului general, adunarea generalã este prezidatã de prim-adjunctul ori de adjunctul acestuia.

(5) Adunarea generalã a procurorilor parchetelor de pe lângã curtile de apel, tribunale, tribunale specializate ori judecãtorii este prezidatã de conducãtorul parchetului, iar în lipsa acestuia, de unul dintre adjunctii sãi.

(6) Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generalã a procurorilor este prezidatã de procurorul cu cea mai mare vechime în magistraturã, care nu si-a depus candidatura pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, si este convocatã de presedintele Comitetului electoral.

(7) Hotãrârile adunãrilor generale ale procurorilor se iau cu votul majoritãtii membrilor, cu exceptiile prevãzute de lege.

(8) Secretariatul sedintelor este asigurat de un procuror desemnat.

(9) Adunãrile generale ale procurorilor parchetelor de pe lângã curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecãtorii se convoacã dupã cum urmeazã:

a) adunarea generalã a procurorilor parchetului de pe lângã curtea de apel si adunarea generalã a procurorilor din circumscriptia acestuia, de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel;

b) adunarea generalã a procurorilor parchetului de pe lângã tribunal si adunarea generalã a procurorilor din circumscriptia acestuia, de prim-procurorul parchetului de pe lângã tribunal;

c) adunarea generalã a procurorilor parchetului de pe lângã tribunalul specializat, de prim-procurorul acestui parchet;

d) adunarea generalã a procurorilor parchetului de pe lângã judecãtorie, de prim-procurorul acestui parchet.

Art. 144. - Hotãrârile adunãrilor generale ale procurorilor se consemneazã într-un registru special tinut la fiecare parchet.

TITLUL IX

Compartimentele auxiliare ale parchetelor

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 145. - (1) Personalul auxiliar al parchetelor este organizat si functioneazã potrivit prevederilor Legii nr. 304/2004 (titlul VI - art. 106-110) si ale prezentului regulament.

(2) Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu al parchetelor se numeste, de asemenea, în conditiile prevãzute de Legea privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecãtoresti si parchetelor, cu exceptia managerilor economici, care sunt numiti în conditiile art. 114 din Legea nr. 304/2004.

Art. 146. - În cuprinsul prezentului titlu, notiunea conducãtorii parchetelor este folositã în întelesul de primprocurorii parchetelor de pe lângã judecãtorii si tribunale, procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curtile de apel si procurorii sefi de sectie din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, iar Sectia relatii cu publicul, secretariat general, economico-financiarã si administrativã din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie va fi denumitã în continuare Sectia administrativã.

Art. 147. - (1) Personalul auxiliar este repartizat pe compartimente de activitate de conducãtorii parchetelor, potrivit volumului de sarcini care le revin în exercitarea atributiilor prevãzute de lege.

(2) La parchetele unde datoritã schemei reduse de personal nu este posibilã organizarea unor compartimente distincte de registraturã, arhivã si bibliotecã, atributiile acestora vor fi exercitate de grefieri, sub controlul conducãtorului parchetului.

(3) Compartimentele auxili are ale parchetelor si sectiilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie sunt coordonate din punct de vedere metodologic de cãtre Sectia administrativã.

(4) Sectia administrativã asigurã, printr-un sistem unitar de relatii functionale, desfãsurarea în cadrul acestui parchet a întregii activitãti de grefã si administrativ-gospodãresti, precum si dotarea sectiilor cu mijloacele logistice necesare.

Art. 148. - (1) Grefa, registratura si arhiva efectueazã operatiuni privind primirea, înregistrarea si expedierea corespondentei, îndosarierea actelor, pãstrarea registrelor, precum si orice alte lucrãri necesare bunei desfãsurãri a activitãtii parchetelor.

(2) Lucrãrile privind numirea în functie, traseul profesional si eliberarea din functie a personalului auxiliar se efectueazã de economistii din cadrul parchetelor de pe lângã curtile de apel. Tot acestia vor completa si vor pãstra carnetele de muncã, respectiv registrele generale de evidentã a salariatilor ale întregului personal din parchetul de pe lângã curtea de apel si din parchetele din subordine.

(3) Statele de platã a salariilor se întocmesc de economisti sau de prim-grefieri ori de grefierii-sefi, dupã caz, ori de alti salariati desemnati de conducãtorii parchetelor.

(4) Departamentul economico-financiar si administrativ are ca atributii principale efectuarea operatiunilor financiarcontabile, controlul financiar intern, evidenta lucrãrilor, asigurarea conditiilor materiale pentru desfãsurarea activitãtii parchetelor si gospodãrirea localurilor.

(5) Serviciul de documentare tine evidenta legislatiei, a jurisprudentei, precum si gestiunea bibliotecii.

Art. 149. - (1) Atributiile fiecãrui salariat din compartimentele auxiliare sunt cuprinse în fisa postului, întocmitã de conducãtorul parchetului în care este încadrat salariatul în cauzã, pe baza fisei-cadru a postului aprobatã de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) Pentru salariatii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, fisa postului este întocmitã în aceleasi conditii de procurorul sef al sectiei în care acestia sunt încadrati.

(3) Prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie vor fi aprobate fisele-cadru ale postului pentru toate functiile din compartimentele auxiliare, prevãzute în statele de functii.

(4) Fisa postului se comunicã tuturor salariatilor sub luare de semnãturã, în ziua în care îsi încep activitatea. Conducãtorii parchetelor vor lua mãsuri sã li se comunice fisa postului salariatilor cãrora nu li s-a fãcut aceastã comunicare pânã la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(5) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie va aproba prin ordin fisele-cadru ale postului pentru toate functiile din compartimentele auxiliare, prevãzute în statele de functii.

Art. 150. - (1) Personalul auxiliar de specialitate este subordonat ierarhic prim-grefierului sau grefierului-sef, dupã caz, precum si conducãtorului parchetului, respectiv procurorului sef sectie.

(2) Personalul auxiliar este obligat sã respecte programul de lucru, sã efectueze lucrãrile în termenele stabilite, sã îndeplineascã toate îndatoririle ce îi revin potrivit legilor si regulamentelor.

(3) Salariatii trebuie sã adopte în relatiile de serviciu si în societate o conduitã demnã, sã respecte persoanele cu care vin în contact, indiferent de functia acestora, si sã pretindã sã fie respectati. Se interzice salariatilor din compartimentele auxiliare ale parchetelor sã cearã sau sã primeascã, cu orice titlu, bani ori alte foloase de la pãrtile din dosarele instrumentate de procurori, de la martori ori de la alte persoane cu care intrã în contact în calitate oficialã.

(4) Drepturile si obligatiile salariatilor din compartimentele auxiliare ale parchetelor si ale angajatorului în legãturã cu încheierea, executarea, modificarea si încetarea raporturilor de muncã, regulile privind protectia, igiena si securitatea în muncã în cadrul unitãtii, regulile concrete privind disciplina muncii în unitate, abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile, procedura disciplinarã, precum si celelalte categorii de dispozitii prevãzute în Codul muncii sunt stabilite prin Regulamentul intern, aprobat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, potrivit legii.

Art. 151. - Personalul compartimentelor auxiliare are obligatia sã pãstreze secretul de serviciu, precum si confidentialitatea informatiilor obtinute în cursul îndeplinirii atributiilor de serviciu si care nu sunt accesibile publicului.

Art. 152. - Personalul auxiliar este obligat sã urmeze formele de pregãtire profesionalã stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, potrivit legii.

CAPITOLUL II

Mijloacele folosite de unitãtile Ministerului Public pentru evidenta lucrãrilor

SECTIUNEA 1

Registre si condici

Art. 153. - Toate parchetele vor tine urmãtoarele registre si condici:

1. Registrul pentru evidenta ordinelor si dispozitiilor cu caracter normativ ale ministrului justitiei si procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie (R-1);

2. Registrul de evidentã a activitãtii de urmãrire penalã si de supraveghere a acesteia (R-2);

3. Registrul de evidentã a persoanelor arestate, a sesizãrilor privind efectuarea perchezitiilor si a sesizãrilor privind autorizarea interceptãrilor si înregistrãrilor convorbirilor (R-3);

4. Registrul de evidentã a valorilor si corpurilor delicte (R-4);

5. Registrul pentru evidenta si punerea în executare a cheltuielilor judiciare si a sanctiunilor aplicate potrivit art. 181 si 91 din Codul penal (R-5);

6. Registrul de evidentã a activitãtii de apel si de recurs (R-6);

7. Registrul de evidentã a infirmãrilor, redeschiderilor si restituirilor (R-30);

8. Registrul de inventar al bibliotecii (R-10);

9. Registrul de intrare-iesire a corespondentei (R-13);

10. Registrul de intrare-iesire a documentelor secrete (R-14);

11. Registrul opis alfabetic pentru identificarea lucrãrilor (R-15);

12. Registrul de evidentã curentã a intrãrilor-iesirilor documentelor din arhivã (R-16);

13. Registrul pentru evidenta sigiliilor si stampilelor (R-17);

14. Registrul de audientã (R-18);

15. Registrul de evidentã a cererilor, reclamatiilor, sesizãrilor, plângerilor si memoriilor adresate parchetului (R-19);

16. Registrul numerelor de inventar (R-20);

17. Registrul de formulare cu regim special (R-27);

18. Registrul privind evidenta salariatilor care au avut acces în unitate ori au plecat, dupã terminarea programului de lucru (R-28);

19. Registrul privind evidenta persoanelor care au acces în unitate (R-29);

20. Registrul de evidentã pentru înregistrarea cererilor si rãspunsurilor privind accesul la informatiile publice (R-9);

21. Registrul de control (R-31). În acest registru se vor înscrie constatãrile si mãsurile dispuse de cãtre persoanele care efectueazã controlul, mentionându-se numãrul si data actului de control;

22. Condica activitãtii de urmãrire penalã (C-1);

23. Condica de evidentã a cauzelor cu autori neidentificati (C-2);

24. Condica pentru evidenta folosirii materialelor de criminalisticã (C-3);

25. Condica pentru evidenta lucrãrilor procurorilor (C-4);

26. Condica pentru evidenta lucrãrilor procurorilor - activitatea judiciarã (C-5);

27. Condica de prezentã (C-6);

28. Condica de corespondentã (C-7);

29. Condica de evidentã a persoanelor primite în audientã (C-8).

Art. 154. - Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie va tine si urmãtoarele registre si condici:

1. Registrul pentru evidenta recursurilor în anulare declarate - penale (R-7);

2. Registrul pentru evidenta recursurilor în anulare declarate - civile (R-8);

3. Registrul opis alfabetic pentru evidenta personalului auxiliar/procurorilor (R-11);

4. Registrul pentru evidenta legitimatiilor de serviciu (R-12);

5. Registrul de comenzi la tipografie (R-21);

6. Registrul de evidentã a parcului auto (R-22);

7. Registrul de miscare a autovehiculelor (R-23);

8. Registrul de evidentã a accidentelor de circulatie (R-24).

Art. 155. - (1) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si parchetele de pe lângã tribunale si curtile de apel vor mai tine:

1. Registrul de casã (R-25);

2. Registrul pentru evidenta ordinelor de platã (R-26).

(2) Parchetele de pe lângã curtile de apel vor tine si Registrul pentru evidenta legitimatiilor de serviciu (R-12), precum si registrele prevãzute la pct. 6 si 7 ale art. 154.

Art. 156. - (1) În toate compartimentele de activitate se vor folosi numai evidentele primare aprobate prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie privind nomenclatoarele arhivistice.

(2) Forma si continutul/rubricile registrelor, condicilor si ale celorlalte imprimate folosite în activitatea parchetelor se stabilesc, de asemenea, în conditiile prevãzute la alin. (1).

(3) Propunerile de instituire a altor instrumente de evidentã si de modificare a unor rubrici din formularele de evidentã existente se vor transmite pe care ierarhicã Sectiei de analizã, studii, probleme ale minorilor, evidentã, perfectionare profesionalã si informaticã din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, denumitã în continuare Sectia de analizã.

SECTIUNEA a 2-a

Formulare statistice

Art. 157. - (1) Evidenta statisticã a activitãtii Ministerului Public se tine pe urmãtoarele formulare:

1. Formular P1 (centralizator si desfãsurãtor) privind activitatea de urmãrire penalã efectuatã de procuror;

2. Formular P2 (centralizator si desfãsurãtor) privind activitatea de supraveghere a cercetãrilor penale;

3. Formular P3 (centralizator si desfãsurãtor) cuprinzând douã pãrti:

- partea I - privind inculpatii trimisi în judecatã pentru infractiuni prin care s-au produs pagube pe domenii de activitate;

- partea a II-a - privind pagubele produse de inculpatii trimisi în judecatã pentru unele infractiuni, pe domenii de activitate;

4. Formular P4 (centralizator si desfãsurãtor) privind activitatea de urmãrire penalã în cauzele cu minori si tineri între 18 si 20 de ani inclusiv;

5. Formular P5 (centralizator si desfãsurãtor) privind activitatea de rezolvare a sesizãrilor, reclamatiilor, cererilor si memoriilor si de primire a cetãtenilor în audientã;

6. Formular P6 (centralizator si desfãsurãtor) privind activitatea judiciarã în cauzele penale si civile a parchetelor de pe lângã judecãtorii, tribunale si curti de apel;

7. Formular P7 (centralizator si desfãsurãtor) privind activitatea judiciarã în cauzele penale si civile a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, care se completeazã numai de sectiile din acest parchet;

8. Formular P8: indicatorii principali privind activitãtile de urmãrire penalã si supravegherea cercetãrilor (P1/P2), judiciarã - penalã si civilã, solutionarea sesizãrilor, reclamatiilor, cererilor si memoriilor. Formularul este centralizat si se întocmeste dupã P1 si P2 (separat pentru fiecare), pe trimestrul I si trimestrele I-III.

(2) Pe lângã aceste formulare statistice se mai întocmesc si urmãtoarele anexe:

a) anexa de corelare la formularul P2 privind propunerile organelor de cercetare penalã si solutiile dispuse de procuror (centralizator si desfãsurãtor);

b) anexa criminologicã la P1 si P2 (centralizator si desfãsurãtor), cu douã pãrti: partea I - continând date privind persoana inculpatilor trimisi în judecatã si partea a II-a - privind victimele unor infractiuni;

c) anexa de corelare la formularele P2 si P3 - prejudicii (centralizator si desfãsurãtor);

d) anexa la formularul P8 (centralizator P1 si separat P2).

Art. 158. - (1) Termenele în care se completeazã formularele statistice si modul de centralizare, stocare computerizatã si de prelucrare a datelor sunt reglementate prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie privind sistemul informational al Ministerului Public.

(2) Formatul si continutul registrelor, condicilor si ale formularelor statistice se stabilesc, de asemenea, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie privind nomenclatoarele arhivistice.

CAPITOLUL III

Atributiile personalului auxiliar de specialitate

SECTIUNEA 1

Constituirea compartimentelor auxiliare

Art. 159. - (1) Toate parchetele au în structurã urmãtoarele compartimente auxiliare de specialitate:

a) registratura;

b) grefa;

c) arhiva;

d) biroul de informare si relatii publice;

e) biblioteca.

(2) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si parchetele de pe lângã curtile de apel au, de asemenea, în structurã un compartiment de documentare si un compartiment de informaticã juridicã.

(3) Compartimentele de informaticã juridicã se pot organiza si în structura parchetelor de pe lângã tribunale, tribunale specializate si judecãtorii.

(4) Biroul de informare si relatii publice asigurã legãturile parchetului cu publicul si cu mijloacele de comunicare în masã, în vederea garantãrii transparentei activitãtii judiciare, în conditiile stabilite de lege.

(5) Biroul de informare si relatii publice este condus de un procuror desemnat de conducãtorul parchetului, care poate îndeplini si rolul de purtãtor de cuvânt.

(6) La parchetele de pe lângã judecãtorii, personalul auxiliar este organizat într-o structurã nedivizatã, în cadrul grefei, potrivit statului de functiuni aprobat în conditiile legii.

(7) La parchetele de pe lângã tribunale, tribunale specializate si curti de apel, personalul care asigurã atributiile de grefã, registraturã si arhivã este organizat în cadrul grefei, iar personalul de specialitate este organizat în cadrul compartimentului economico-administrativ.

Art. 160. - (1) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curtile de apel stabilesc prin ordine de serviciu, anual si ori de câte ori este necesar în functie de schimbãrile intervenite, dupã consultarea prim-procurorilor

de la parchetele din subordine:

a) componenta nominalã a compartimentelor auxiliare ale parchetelor;

b) salariatul care coordoneazã compartimentul respectiv;

c) procurorii care îndrumã si controleazã activitatea acestor compartimente.

(2) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii parchetelor la care functioneazã.

(3) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de conducãtorul parchetului.

(4) La parchetele de pe lângã curtile de apel, tribunale si tribunale specializate, compartimentele în care îsi desfãsoarã activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la sectiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, la sectiile Parchetului National Anticoruptie si la parchetele de pe lângã judecãtorii, de grefieri-sefi.

(5) Personalul de specialitate informaticã va fi subordonat din punct de vedere administrativ conducãtorului parchetului din care face parte si din punct de vedere profesional Serviciului pentru tehnologia informatiei si comunicatiei din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(6) Grefierii care participã la efectuarea actelor de urmãrire penalã sunt obligati sã efectueze toate consemnãrile despre desfãsurarea acestora si sã îndeplineascã orice alte însãrcinãri din dispozitia si sub controlul procurorului.

(7) În vederea informatizãrii activitãtii parchetelor, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie ia mãsuri pentru dotarea tehnicã corespunzãtoare a acestora.

(8) Numãrul informaticienilor se stabileste de cãtre conducãtorul parchetului.

Art. 161. - Personalul auxiliar de specialitate din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie este organizat în urmãtoarele compartimente:

a) Sectia administrativã, având structura prevãzutã la art. 86;

b) în cadrul celorlalte sectii functioneazã, ca servicii nedivizate, câte o grefã, având si atributii de arhivã si registraturã;

c) Biroul de informare publicã si Biroul relatii cu presa din cadrul Sectiei de cooperare internationalã, integrare europeanã, informare publicã si relatii cu presa;

d) biblioteca functioneazã în cadrul Sectiei de analizã - Serviciul de analizã, studii si documentare, criminologie si statisticã;

e) statisticienii si personalul de specialitate informaticã functioneazã în cadrul Biroului de statisticã judiciarã, respectiv al Serviciului pentru tehnologia informatiei si comunicatiei din structura Sectiei de analizã;

f) personalul tehnic din Serviciul de criminalisticã functioneazã în cadrul Sectiei de urmãrire penalã si criminalisticã.

SECTIUNEA a 2-a

Organizarea si functionarea compartimentelor de informare si relatii publice din Ministerul Public

Art. 162. - (1) Activitatea de informare si relatii publice se realizeazã dupã cum urmeazã:

a) la nivelul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, de cãtre Biroul de informare publicã si Biroul relatii cu presa din cadrul Sectiei de cooperare internationalã, integrare europeanã, informare publicã si relatii cu presa;

b) la nivelul parchetelor de pe lângã curtile de apel, Curtea Militarã de Apel, tribunale si Tribunalul Militar Teritorial, de cãtre compartimentele de informare si relatii publice;

c) la nivelul parchetelor de pe lângã judecãtorii si tribunale militare, de cãtre procurorul desemnat pentru realizarea atributiilor în acest domeniu.

(2) Structurile si procurorul desemnat, prevãzuti la alin. (1), se aflã în subordinea directã a conducãtorului parchetului care, în functie de situatie, poate dispune coordonarea acestora de cãtre unul dintre adjunctii sãi.

(3) Compartimentele de informare si relatii publice ale parchetelor de pe lângã curtile de apel, tribunale si Tribunalul Militar Teritorial sunt constituite din 1-2 procurori, 1 grefier sau grefier-dactilograf si, dupã caz, 1 analist programator.

(4) Stabilirea numãrului si desemnarea persoanelor în compartimentele de informare si relatii publice, respectiv desemnarea procurorului cu atributii de informare si relatii publice, se fac de cãtre conducãtorul parchetului în care urmeazã sã functioneze, prin dispozitie scrisã.

(5) De asemenea, prin dispozitie scrisã, conducãtorul parchetului va desemna un purtãtor de cuvânt din rândul procurorilor care îsi desfãsoarã activitatea în compartimentele de informare si relatii publice sau realizeazã atributii în acest domeniu.

Art. 163. - Biroul de informare publicã si Biroul relatii cu presa ale Sectiei de cooperare internationalã, integrare europeanã, informare publicã si relatii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, compartimentele de informare si relatii publice ale parchetelor de pe lângã curtile de apel, Curtea Militarã de Apel, tribunale, Tribunalul Militar Teritorial si procurorul desemnat pentru realizarea atributiilor de informare si relatii publice de cãtre parchetul de pe lângã judecãtorie ori Parchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar aduc la îndeplinire sarcinile ce le revin si îsi desfãsoarã activitatea potrivit dispozitiilor Legii nr. 544/2001 si ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 123/2002, precum si ale prezentului regulament.

Art. 164. - (1) Pentru accesul publicului la informatiile de interes public prevãzute la art. 5 din Legea nr. 544/2001, conducãtorii parchetelor de pe lângã curtile de apel, Curtea Militarã de Apel, tribunale, Tribunalul Militar Teritorial, judecãtorii si tribunalele militare vor organiza puncte de informare-documentare în cadrul compartimentelor de informare si relatii publice.

(2) La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie se organizeazã punctul de informare-documentare în cadrul Biroului de informare publicã al Sectiei de cooperare internationalã, integrare europeanã, informare publicã si relatii cu presa.

Art. 165. - Activitatea de informare si relatii publice se desfãsoarã pe toatã perioada programului zilnic de lucru al parchetului, iar în ziua de joi (lucrãtoare) programul de functionare se prelungeste cu douã ore.

Art. 166. - Pentru analiza reclamatiilor administrative ale persoanelor vizând nerespectarea prevederilor Legii nr. 544/2001 si ale normelor metodologice aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 123/2002, conducãtorul parchetului va constitui, prin dispozitie scrisã, o comisie de analizã privind încãlcarea dreptului de acces la informatiile de interes public, formatã din 2 procurori cu experientã corespunzãtoare. Comisia va duce la îndeplinire, în mod corespunzãtor, obligatiile prevãzute în art. 35 alin. (2) din normele metodologice aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 123/2002.

Art. 167. - Conducãtorii parchetelor vor organiza periodic, de regulã o datã pe lunã sau ori de cãte ori se impune, conferinte de presã, pentru aducerea la cunostintã a informatiilor de interes public, fiind obligati sã rãspundã la orice informatii de acest fel.

Art. 168. - (1) Compartimentele de informare si relatii publice ale parchetelor de pe lângã curtile de apel, Curtea Militarã de Apel, tribunale si Tribunalul Militar Teritorial, precum si procurorii desemnati pentru realizarea atributiilor în acest domeniu la parchetele de pe lângã judecãtorii si tribunalele militare îndeplinesc în mod corespunzãtor sarcinile prevãzute la art. 79 si 80.

(2) În vederea realizãrii atributiilor specifice, purtãtorul de cuvânt al parchetului are dreptul de a consulta orice document sau dosar aflat la parchet, având obligatia de a respecta secretul de serviciu si de a proteja informatiile confidentiale de care ia cunostintã. Conducãtorii parchetelor vor asigura mijloacele necesare îndeplinirii atributiilor specifice.

(3) Dreptul la liberul acces la informatii privind activitatea judiciarã poate fi restrâns, în conditiile legii, atunci când aceasta se face în interesul moralitãtii, al ordinii publice ori al securitãtii nationale sau când interesele minorilor ori protectia vietii private a pãrtilor în proces o impun sau în mãsura consideratã absolut necesarã de cãtre conducãtorul parchetului atunci când, în împrejurãri speciale, publicitatea ar fi de naturã sã aducã atingere intereselor justitiei.

SECTIUNEA a 3-a

Compartimentele de grefã, registraturã si arhivã

Art. 169. - Compartimentele auxiliare de la toate parchetele, care desfãsoarã activitatea de grefã, registraturã si arhivã, efectueazã urmãtoarele operatiuni

a) completarea formularelor statistice, centralizarea si stocarea computerizatã a datelor statistice, potrivit Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie privind sistemul informational al Ministerului Public;

b) evidenta, selectarea, pãstrarea, miscarea si casarea, în conditiile legii, a documentelor detinute în arhivã;

c) folosirea, pãstrarea si evidenta stampilelor, sigiliilor, imprimatelor, rechizitelor si a altor materiale din dotare;

d) calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat si evidenta punerii în executare a ordonantelor prin care s-au dispus plata de cheltuieli judiciare si amenzi administrative sau judiciare;

e) evidenta, depozitarea, pãstrarea, miscarea si conservarea corpurilor delicte; la parchetele de pe lângã tribunale si parchetele care au sediul comun cu acestea, operatiunile descrise vor fi efectuate de tehnicianul criminalist al parchetului de pe lângã tribunal;

f) dactilografierea lucrãrilor întocmite în cadrul sectoarelor de activitate;

g) realizarea sarcinilor administrative si gospodãresti necesare bunei desfãsurãri a activitãtii parchetelor;

h) alte sarcini stabilite de conducãtorii parchetelor în baza legii si a ordinelor organelor ierarhic superioare.

Art. 170. - (1) Întreaga activitate de grefã, registraturã si arhivã se desfãsoarã la sediul parchetului, în încãperi anume destinate.

(2) Sunt interzise scoaterea lucrãrilor din sediul parchetului, consultarea sau copierea lucrãrilor de cãtre persoane din afara institutiei, efectuarea lucrãrilor de grefã, registraturã si arhivã de cãtre persoane din afara acestor compartimente, precum si accesul persoanelor strãine la registrele si documentele detinute de parchete, fãrã aprobarea conducãtorului parchetului.

Art. 171. - (1) Lipsa unor dosare sau acte aflate în evidenta procurorilor ori a compartimentelor auxiliare ale parchetelor va fi adusã de îndatã la cunostintã primprocurorului sau procurorului general al parchetului, care va lua mãsuri de recuperare sau de reconstituire a lucrãrilor.

(2) În toate cazurile se vor stabili responsabilitãtile, comunicându-se despre aceasta, pe cale ierarhicã, Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

CAPITOLUL IV

Organizarea si atributiile personalului auxiliar de specialitate. Dispozitii generale

Art. 172. - (1) Personalul auxiliar de specialitate este format din grefieri sefi cabinet, grefieri sefi sectie, grefieri sefi serviciu, grefieri, grefieri-dactilografi, arhivari-registratori si agenti procedurali.

(2) Personalul auxiliar de specialitate este subordonat ierarhic conducerii compartimentelor de activitate din care face parte.

SECTIUNEA 1

Atributiile grefierilor sefi cabinet

Art. 173. - Grefierii sefi cabinet functioneazã la cabinetele procurorului general, procurorilor generali adjuncti si procurorilor consilieri si au urmãtoarele atributii:

a) primesc corespondenta adresatã procurorului general, procurorilor generali adjuncti sau, dupã caz, procurorilor consilieri;

b) verificã si prezintã corespondenta procurorului general, procurorilor generali adjuncti sau, dupã caz, procurorilor consilieri;

c) efectueazã operatiuni de înregistrare, completare si scãdere a lucrãrilor primite la cabinet;

d) transmit de îndatã pe condica de expeditie, conform rezolutiei procurorului general, procurorilor generali adjuncti sau, dupã caz, a procurorilor consilieri, lucrãrile la sectii, servicii, birouri si la alte compartimente din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

e) tin evidenta lucrãrilor cu termene de solutionare stabilite de procurorul general, procurorii generali adjuncti sau, dupã caz, de procurorii consilieri si îi informeazã cu privire la respectarea acestor termene;

f) dupã semnarea lucrãrilor de procurorul general, procurorii generali adjuncti sau, dupã caz, de procurorii consilieri, iau mãsuri pentru expedierea de îndatã a acestora;

g) arhiveazã lucrãrile solutionate, dupã ce au fost scãzute în registrul de la cabinet;

h) din dispozitia procurorului general, procurorilor generali adjuncti sau, dupã caz, a procurorilor consilieri, dactilografiazã lucrãrile repartizate;

i) asigurã evidenta, folosirea si pãstrarea în conditii corespunzãtoare a stampilelor, sigiliilor si a imprimatelor existente la cabinet;

j) pãstreazã secretul de serviciu si respectã confidentialitatea lucrãrilor efectuate la cabinet;

k) îndeplinesc orice alte atributii dispuse de procurorul general, procurorii generali adjuncti sau, dupã caz, de procurorii consilieri.

SECTIUNEA a 2-a

Atributiile grefierilor sefi sectie si ale grefierilor sefi serviciu

Art. 174. - Grefierii sefi sectie si grefierii sefi serviciu îndeplinesc urmãtoarele atributii:

a) organizeazã si coordoneazã personalul auxiliar de specialitate din subordine si propun procurorului sef sectie sau, dupã caz, procurorului sef serviciu mãsuri de îmbunãtãtire a activitãtii acestuia;

b) primesc corespondenta adresatã sectiei sau serviciului, o verificã si o prezintã procurorului sef sectie sau, dupã caz, procurorului sef serviciu;

c) conform rezolutiei procurorului sef sectie sau, dupã caz, procurorului sef serviciu, predau lucrãrile repartizate personalului, pe condicã de lucrãri, pe bazã de semnãturã;

d) din dispozitia procurorului sef sectie sau, dupã caz, a procurorului sef serviciu, înregistreazã lucrãrile în registrele sectiei sau ale serviciului;

e) tin la zi evidenta lucrãrilor cu termene de solutionare si informeazã procurorul sef sectie sau, dupã caz, procurorul sef serviciu asupra respectãrii acestora;

f) certificã, la sfârsitul anului calendaristic, închiderea registrelor existente în grefã, consemnând numãrul înregistrãrilor si numãrul filelor folosite;

g) asigurã culegerea si înregistrarea la timp a datelor statistice, tinând la zi evidentele primare si desfãsurãtoarele statistice tipizate;

h) verificã corespondenta pregãtitã pentru expediere, luând mãsuri de efectuare a acestor operatiuni de îndatã;

i) verificã modul de respectare a dispozitiilor privind activitatea de primire, înregistrare, expediere si arhivare a lucrãrilor de cãtre personalul din subordine;

j) se preocupã de utilizarea eficientã si pãstrarea în conditii optime a registrelor, condicilor, imprimatelor si a altor materiale existente în grefa sectiei si a serviciului;

k) verificã necesarul de registre, condici, imprimate, aparaturã, mobilier sau de alte materiale pentru sectie sau serviciu si propun procurorului sef sectie sau, dupã caz, procurorului sef serviciu dotarea corespunzãtoare cu astfel de bunuri;

l) repartizeazã personalului auxiliar de specialitate din subordine lucrãrile pentru dactilografiere;

m) verificã si predau la arhivã lucrãrile cu termen expirat, conform Nomenclatorului arhivistic;

n) asigurã evidenta, folosirea si pãstrarea stampilelor si a sigiliilor sectiei sau serviciului, conform prevederilor legale;

o) tin la zi evidenta personalului la locul de muncã, completând condica de prezentã, si iau mãsuri pentru întocmirea foii lunare de prezentã, în vederea plãtii drepturilor salariale;

p) îndeplinesc orice alte atributii dispuse de procurorul sef sectie sau, dupã caz, de procurorul sef serviciu.

SECTIUNEA a 3-a

Atributiile grefierilor si ale grefierilor-dactilografi

Art. 175. - Grefierii si grefierii-dactilografi au urmãtoarele atributii:

a) primesc de la grefierul sef sectie sau de la grefierul sef serviciu lucrãrile repartizate prin rezolutie de procurorul sef sectie ori de procurorul sef serviciu si le înregistreazã în registrele sectiei sau ale serviciului;

b) înregistreazã lucrãrile în registrul intrare-iesire, în registrul de urmãrire penalã si supraveghere a urmãririi penale, în registrul de arestati, în registrul de valori si corpuri delicte, în registrul de plângeri, sesizãri, cereri, memorii, reclamatii, în registrul secret de serviciu, în registrul pentru punerea în executare a sanctiunilor administrative aplicate în temeiul art. 181 din Codul penal, în opisul alfabetic, precum si în alte evidente;

c) rãspund de exactitatea datelor înscrise în registre, pe care le completeazã zilnic, conform rubricatiei;

d) scad lucrãrile solutionate în registre si, dupã caz, iau mãsuri de expediere sau arhivare a acestora;

e) dactilografiazã lucrãrile repartizate de grefierul sef sectie sau grefierul sef serviciu;

f) întretin în conditii corespunzãtoare calculatorul sau masina de scris;

g) pãstreazã secretul profesional si confidentialitatea lucrãrilor;

h) exercitã orice alte atributii dispuse de grefierul sef sectie sau de grefierul sef serviciu ori de procurorul sef sectie sau procurorul sef serviciu.

CAPITOLUL V

Primirea, înregistrarea si circulatia lucrãrilor

SECTIUNEA 1

Reguli generale pentru parchetele teritoriale si reguli comune

Art. 176. - (1) Corespondenta adresatã unitãtilor teritoriale ale Ministerului Public se primeste de primulgrefier ori de grefierul-sef sau de alt grefier desemnat de conducãtorul parchetului.

(2) La primirea corespondentei se verificã dacã mentiunile de pe plicuri corespund cu continutul acestora si dacã existã toate anexele enumerate în corespondentã. Lipsurile ori nepotrivirile dintre mentiunile de pe plicuri si continutul acestora se aduc la cunostintã expeditorilor, cãrora li se va cere, în scris sau verbal, sã completeze corespondenta ori sã dea lãmuririle necesare în legãturã cu cele constatate.

(3) Sesizãrile penale, precum si celelalte plângeri, cereri, sesizãri si memorii ale cetãtenilor, depuse de acestia direct la parchet, vor purta mentiunea de primire aplicatã de procurorul de serviciu, precum si numãrul de înregistrare în condica C-8.

(4) Conducãtorul parchetului poate dispune ca întreaga corespondentã sau numai o parte din aceasta sã îi fie prezentatã nedesfãcutã.

Art. 177. - (1) Corespondenta primitã direct sau de la alte parchete se sorteazã de primul-grefier sau de grefierul-sef potrivit nomenclatoarelor arhivistice în vigoare si se identificã lucrãrile anterioare, în cazul în care corespondenta nou-primitã are legãturã cu aceste lucrãri.

(2) Întreaga corespondentã se prezintã spre examinare prim-procurorului sau procurorului general al parchetului, care repartizeazã lucrãrile procurorilor sau altor salariati din subordine ori dispune trimiterea lor, când este cazul, institutiilor competente, potrivit legii, sã le rezolve.

(3) Sortarea corespondentei de cãtre primul-grefier sau de grefierul-sef, prezentarea acesteia spre examinare conducãtorului parchetului si repartizarea lucrãrilor spre rezolvare se fac, de regulã, în ziua primirii corespondentei sau cel târziu a doua zi.

Art. 178. - (1) Dupã examinarea si repartizarea corespondentei, conducãtorul parchetului restituie grefei lucrãrile în vederea înregistrãrii, predãrii ori expedierii acestora, potrivit rezolutiei.

(2) În cazul în care din cuprinsul unor scrisori nu rezultã cu claritate obiectul cererilor, plângerilor ori al sesizãrilor adresate parchetului, conducãtorul parchetului va dispune procurorului sau salariatului cãruia i-a repartizat lucrarea spre solutionare sã cearã petitionarului sã facã precizãrile necesare în scris, telefonic sau direct, prin chemare la parchet, dupã caz.

Art. 179. - Plângerile si sesizãrile prin care se reclamã fapte cu caracter penal, precum si dosarele primite de la organele de cercetare penalã, în care au fost sesizate direct acestea, se înregistreazã în ordine cronologicã în Registrul de evidentã a activitãtii de urmãrire penalã si de supraveghere a acesteia (R-2). Numãrul de înregistrare va fi însotit de indicativul “P” (penal).

Art. 180. - Primirea, evidenta, întocmirea si toate celelalte operatiuni privind lucrãrile care contin informatii clasificate secret de stat sau de serviciu se efectueazã potrivit dispozitiilor ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie privind protectia de cãtre Ministerul Public a informatiilor clasificate si privind protectia secretului de stat si de serviciu.

Art. 181. - (1) Cererile, reclamatiile, sesizãrile si memoriile se înregistreazã în registrul R-19, dându-se numere de înregistrare fãrã sot.

(2) Toate celelalte categorii de corespondentã se înregistreazã în Registrul de intrare-iesire a corespondentei curente (R-13), dându-se cronologic numere cu sot si indicativele corespunzãtoare din Nomenclatorul arhivistic.

Art. 182. - (1) Lucrãrile efectuate din oficiu se înregistreazã potrivit dispozitiilor cuprinse în art. 153-155, în raport cu continutul lor.

(2) La parchetele care au sectii maritime si fluviale, în registrul R-2 si pe lucrãrile penale privind acest sector se va mentiona indicativul PMF (penal-maritim-fluvial).

(3) Când pe parcursul solutionãrii sau dupã definitivarea lor unele lucrãri înregistrate initial conform regulilor stabilite în art. 153-155 îsi schimbã caracterul, acestea se reînregistreazã potrivit noii încadrãri.

Art. 183. - (1) Înregistrarea lucrãrilor se face în sistem partidã, în sensul cã toate revenirile si lucrãrile intermediare, solicitãrile si primirile de dosare sau de referate si orice date în legãturã cu lucrarea de bazã se înscriu în mod obligatoriu la numãrul de înregistrare initial, astfel încât corespondenta care se referã la lucrãri anterioare sã nu primeascã numere noi de înregistrare.

(2) Prim-grefierii au obligatia sã urmãreascã dacã lucrãrile repartizate de conducãtorul parchetului au fost efectuate în termenele stabilite de acesta si sã îl informeze de îndatã cu privire la existenta unor lucrãri nerezolvate.

Art. 184. - (1) Dupã efectuarea operatiilor de înregistrare a corespondentei, lucrãrile se predau celor cãrora le-au fost repartizate, sub semnãturã în registrul de evidentã a acestora.

(2) Lucrãrile efectuate se predau de procurori si de ceilalti salariati prim-grefierului ori grefierului-sef sau înlocuitorului acestuia, de asemenea, sub semnãturã în condica C-4 sau C-5.

(3) Prim-grefierul sau grefierul-sef va face personal mentiunile corespunzãtoare de scãdere a lucrãrilor si de închidere a pozitiilor în registre.

(4) Circulatia lucrãrilor între grefã si procurorii sau personalul auxiliar cãrora li s-au repartizat spre solutionare va fi evidentiatã, de asemenea, în registrele în care sunt înscrise lucrãrile respective, cu mentionarea datelor de predare-primire.

Art. 185. - (1) Corespondenta cu autoritãtile strãine, cu misiunile diplomatice si oficiile consulare din tara noastrã, cu reprezentantele strãine, cu organizatiile si organismele internationale care îsi desfãsoarã activitatea în România are loc în conditiile legii, direct sau prin intermediul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie. În al doilea caz, parchetele vor înainta corespondenta la Sectia de cooperare internationalã, integrare europeanã, informare publicã si relatii cu presa - Biroul de asistentã judiciarã internationalã din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta curte de Casatie si Justitie.

(2) Comunicarea actelor procedurale cãtre strãini, persoane fizice sau juridice, cu domiciliul sau cu resedinta în România ori cu domiciliul în strãinãtate, dar care se aflã temporar în România, se va face direct, în conditiile legii si ale prezentului regulament.

(3) Comunicãrile prevãzute la alin. (2) se vor face dupã traducerea actelor, la parchetele de pe lângã curtile de apel sau, dupã caz, în limba pe care aceste persoane o înteleg sau în limba oficialã a statului resortisant, la organul prevãzut la alin. (1).

(4) Corespondenta într-o limbã strãinã, primitã de la alte persoane si institutii decât cele mentionate la alin. (1), se traduce în limba românã prin grija parchetelor de pe lângã curtile de apel. În acest scop, dupã primirea unei asemenea corespondente, prim-procurorul parchetului destinatar o va înainta procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel din circumscriptia cãruia îsi desfãsoarã activitatea, iar acesta va dispune, în conditiile legii, traducerea corespondentei. Textul tradus se transmite parchetului solicitant de cãtre prim-grefierul parchetului de pe lângã curtea de apel.

(5) Corespondenta într-o limbã strãinã adresatã Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie se traduce prin grija Sectiei administrative.

Art. 186. - (1) Pentru lucrãrile rezolvate, dupã efectuarea mentiunilor de scãdere si de închidere, corespondenta se expediazã destinatarilor.

(2) În corespondenta expediatã se vor mentiona numele parchetului, numãrul de înregistrare, precum si numerele de înregistrare ale lucrãrilor conexate.

(3) Prim-grefierul sau grefierul-sef va urmãri ca actele de procedurã si celelalte categorii de corespondentã expediatã sã poarte semnãtura celor în drept, sã fie stampilate si sã fie însotite de anexele la care se referã.

Art. 187. - (1) Toate comunicãrile, indiferent dacã se adreseazã unor persoane fizice sau unor persoane juridice, se fac prin scrisori recomandate si se predau pãrtii cu borderou. În cazul comunicãrilor care nu privesc solutiile adoptate în cauzele de competenta parchetelor, acestea se pot face prin scrisori simple care se predau, pe bazã de semnãturã, la oficiile postale.

(2) Când destinatarul are sediul, domiciliul sau resedinta în aceeasi localitate în care îsi are sediul parchetul, corespondenta i se poate transmite si prin curier, sub luare de semnãturã în condica C-7.

Art. 188. - (1) Înregistrarea corespondentei pentru fiecare an începe la data de 1 ianuarie si se încheie la 31 decembrie.

(2) Registrele se numeroteazã, iar pe copertele acestora se înscriu: denumirea registrului, anul, numãrul initial si ultimul numãr de înregistrare. La sfârsitul anului sau la închiderea unui volum din registru se certificã de cãtre primul-grefier sau grefierul-sef numãrul înregistrãrilor si numãrul filelor folosite.

Art. 189. - Nu se admit stersãturi în registre si condici.

Eventualele mentiuni eronate se bareazã printr-o linie trasatã cu cernealã si se rescriu fie în cuprinsul aceleiasi rubrici, fie în urmãtorul rând liber din registru. Rectificarea va fi certificatã, pe marginea filei din registru sau din condicã, prin semnãtura conducãtorului parchetului sau a procurorului desemnat sã controleze activitatea grefei.

Art. 190. - (1) Dosarele întocmite separat pentru fiecare lucrare se pãstreazã timp de un an la grefa parchetului, dupã care se depun la arhivã.

(2) Aranjarea actelor se face de procurorul care rezolvã lucrarea, iar numerotarea si cusutul dosarelor, precum si parafarea acestora se fac de primul-grefier sau de grefierul-sef ori de un alt grefier desemnat de conducãtorul parchetului.

Art. 191. - (1) Activitatea de primire, înregistrare si circulatie a lucrãrilor este controlatã trimestrial de adjunctul conducãtorului parchetului sau de un alt procuror desemnat de conducãtorul parchetului, care va întocmi o informare cu privire la neregulile constatate si va lua mãsurile de înlãturare a acestora sau va propune organelor ierarhic superioare luarea mãsurilor care se impun.

(2) Semestrial si ori de câte ori este cazul, procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel va organiza, prin procurorii inspectori, controlul functionãrii serviciilor de grefã la parchetele din subordine si va analiza situatia pozitiilor neînchise din registre si condici, precum si a eventualelor lucrãri nesolutionate sau pierdute, luând, dacã este cazul, mãsurile de tragere la rãspundere a celor vinovati.

SECTIUNEA a 2-a

Reguli speciale privind primirea, înregistrarea si circulatia lucrãrilor la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie

Art. 192. - (1) Corespondenta adresatã Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu exceptia lucrãrilor cu caracter secret, se primeste de personalul desemnat de procurorul-sef al Sectiei administrative.

(2) Corespondenta primitã la registratura generalã se înregistreazã în Registrul de intrare-iesire a corespondentei si se transmite prin rezolutie a procurorului-sef al Sectiei administrative.

(3) În cazul în care la compartimentele de grefã ale sectiilor se primeste direct corespondenta, grefierii-sefi o vor transmite spre înregistrare la Sectia administrativã.

(4) Corespondenta primitã la Sectia administrativã, referitoare la lucrãri anterioare sau la lucrãri solicitate de sectii, se predã de îndatã, dupã înregistrarea în partida respectivã, la serviciile de grefã ale sectiilor unde se aflã lucrarea de bazã.

Art. 193. - (1) Corespondenta expediatã de persoane fizice sau persoane juridice neoficiale, adresatã procurorului general sau adjunctilor acestuia cu mentiunea “personal” sau “confidential” se primeste de un grefier anume desemnat, care predã plicurile, nedeschise, procurorului-sef al Sectiei administrative. Acesta deschide plicurile, examineazã continutul corespondentei si o prezintã celor cãrora le este adresatã, dacã, în raport cu continutul, apreciazã cã trebuie sã fie cunoscutã de acestia.

(2) Corespondenta adresatã procurorului general cu mentiunea “personal” sau “confidential”, primitã de la institutii sau organisme oficiale, va fi predatã, nedesfãcutã, direct la cabinetul sãu.

Art. 194. - Se va prezenta procurorului general, indiferent de modul în care a fost adresatã, corespondenta privind:

a) comportarea personalului din unitãtile Ministerului Public în exercitarea atributiilor de serviciu si în societate;

b) scrisorile prin care se sesizeazã cã s-au fãcut reveniri repetate la memorii depuse anterior si nu s-a primit rãspuns;

c) încãlcarea ordinii de drept de cãtre alte autoritãti ale statului;

d) alte lucrãri care, prin continutul lor deosebit, impun informarea procurorului general.

Art. 195. - Dupã examinarea de cãtre procurorul general sau de adjunctii sãi a corespondentei, sefii de cabinete retin si înregistreazã lucrãrile care se pãstreazã în evidentã la cabinete, iar restul corespondentei se predã Sectiei administrative pentru a fi înregistratã si transmisã compartimentelor de resort sau pentru a fi trimisã altor autoritãti publice competente, potrivit legii.

Art. 196. - La registratura generalã grefierii anume desemnati vor înregistra corespondenta dupã cum urmeazã:

a) corespondenta care are ca obiect plângeri, denunturi si alte sesizãri penale, comunicãri de evenimente si alte date privind activitatea parchetelor, comunicãri de situatii statistice sau alte situatii, lucrãri periodice, analize, propuneri, lucrãri în legãturã cu activitatea economico-administrativã, corespondenta oficialã primitã de la diferite autoritãti publice, precum si corespondenta obisnuitã se înregistreazã în ordine cronologicã în Registrul de intrareie sire a corespondentei (R-13) si va primi numere cu sot;

b) propunerile, sesizãrile, reclamatiile, cererile, plângerile si memoriile, altele decât cele penale, ale persoanelor fizice sau juridice se înregistreazã în registrul de evidentã a acestora (R-19), dându-se numere de înregistrare fãrã sot.

Art. 197. - Lucrãrile care urmeazã sã fie trimise spre rezolvare la douã sau mai multe sectii se multiplicã, dupã caz, integral sau partial si se predau acestora potrivit rezolutiei de repartizare.

Art. 198. - (1) Lucrãrile care se retin la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie se înregistreazã de cãtre sefii de cabinete în registrul de intrare-iesire la corespondenta obisnuitã. Pe aceste lucrãri se aplicã stampila de înregistrare, cu mentiunea cabinetului respectiv, iar în registru si pe lucrare, în dreptul numãrului de înregistrare, se mentioneazã indicativul “C” (cabinet) si numãrul acestuia, dupã cum urmeazã: “C1” pentru cabinetul procurorului general, “C2” pentru cabinetul prim-adjunctului procurorului general si “C3” pentru cabinetul adjunctului procurorului general.

(2) Dupã înregistrare lucrãrile se predau spre rezolvare potrivit rezolutiei, sub semnãturã.

(3) Documentele ce contin informatii secrete de stat si secrete de serviciu se înregistreazã la serviciul informatiilor clasificate, potrivit dispozitiilor hotãrârilor Guvernului nr. 585/2002 si nr. 781/2002 si ale ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie nr. 101/2002 si nr. 75/2003.

Art. 199. - (1) Corespondenta primitã de sectii de la Sectia administrativã se selecteazã de grefierii-sefi ai sectiilor si se identificã lucrãrile anterioare, în cazul în care corespondenta nou-primitã are legãturã sau se referã la astfel de lucrãri.

(2) Întreaga corespondentã se prezintã spre examinare procurorului sef de sectie, care repartizeazã apoi lucrãrile personalului competent sã le rezolve.

(3) Corespondenta primitã de procurorii sefi de sectii în conditiile prevãzute de art. 166 se repartizeazã si se predã, dupã examinare, grefierilor-sefi ai sectiilor, pentru a fi înregistratã si transmisã spre solutionare, sau se predã, când este cazul, conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, spre informare.

Art. 200. - (1) Înregistrarea corespondentei la sectii, dupã examinarea si repartizarea acesteia de cãtre procurorii-sefi, se face dupã cum urmeazã:

a) corespondenta care are ca obiect categoriile cuprinse la art. 193, cu exceptia plângerilor, denunturilor si sesizãrilor penale, se înregistreazã potrivit prevederilor aceluiasi text. Dupã înscrierea numãrului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator (exemplu: nr. 10/IV/1999);

b) propunerile, sesizãrile, reclamatiile, cererile, pângerile si memoriile persoanelor fizice si juridice se înregistreazã în registrul de evidentã a acestora. Dupã înscrierea numãrului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit Nomenclatorului indicator;

c) plângerile, denunturile si celelalte sesizãri penale, precum si dosarele de la organele de cercetare penalã în care plângerile si denunturile au fost fãcute direct acestora se înregistreazã în ordine cronologicã în Registrul de evidentã a activitãtii de urmãrire penalã si de supraveghere a acesteia. Dupã înscrierea numãrului de înregistrare, se va mentiona, în registru si pe lucrare, indicativul “P” (penal). Repartizarea pe dosare potrivit Nomenclatorului indicator, în vederea arhivãrii, se face dupã solutionare;

d) lucrãrile efectuate din oficiu se înregistreazã potrivit prevederilor lit. a)-c), în raport cu continutul lor.

(2) Când pe parcursul solutionãrii sau dupã solutionare unele lucrãri înregistrate initial potrivit prevederilor alin. (1) lit. a) si d) îsi schimbã caracterul, acestea se reînregistreazã potrivit noii repartizãri.

Art. 201. - În scopul identificãrii cu usurintã a lucrãrilor si dosarelor, înregistrarea lucrãrilor din categoria celor prevãzute la art. 196 lit. a) si b) si art. 200 alin. (1) lit. b) si c) se va face si în registrul opis alfabetic.

SECTIUNEA a 3-a

Completarea formularelor statistice, centralizarea si stocarea computerizatã a datelor

Art. 202. - (1) Completarea formularelor statistice se efectueazã de primul-grefier ori de grefierul-sef sau de un alt grefier desemnat prin ordin al conducãtorului parchetului, potrivit Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie privind sistemul informational al Ministerului Public.

(2) Completarea formularelor statistice desfãsurãtoare se va face pe baza datelor înregistrate în evidentele parchetului, prevãzute în cap. II sectiunea a 2-a din prezentul titlu.

Art. 203. - Conducãtorii parchetelor sau procurorii desemnati de acestia vor veghea ca înregistrãrile în documentele de evidentã si completarea desfãsurãtoarelor statistice sã fie actualizate.

Art. 204. - Toate formularele statistice vor fi semnate de conducãtorul parchetului si de primul-grefier sau de grefierul-sef, iar centralizatoarele vor fi verificate de un procuror inspector, desemnat prin ordin al procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel.

Art. 205. - La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie formularele statistice se completeazã de grefierii sefi ai sectiilor si se semneazã de procurorii sefi de sectie. Verificarea formularelor statistice completate va fi fãcutã de un procuror inspector desemnat de procurorul general.

Art. 206. - Pe mãsura dezvoltãrii informatizãrii sistemului computerizat de stocare a informatiilor, datele statistice vor fi introduse si în calculatoarele din dotarea parchetelor.

Art. 207. - Activitatea de completare a formularelor statistice si de centralizare si gestionare a datelor statistice a parchetelor este îndrumatã metodologic de Biroul de statisticã judiciarã din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

SECTIUNEA a 4-a

Evidenta, selectarea, miscarea si casarea în conditiile legii a documentelor pãstrate în arhivã

Art. 208. - (1) Documentele de arhivã pãstrate de compartimentele de grefã ale parchetelor timp de un an se depun la arhivã pe baza inventarelor întocmite, cu mentionarea termenelor de pãstrare, potrivit Nomenclatorului arhivistic prevãzut în anexa nr. 1 la Legea nr. 16/1996.

(2) Înainte de predarea la arhivã se verificã fiecare document si se scot din dosare actele oficiale emise de alte autoritãti (diplome, certificate de studii, acte de stare civilã, acte de proprietate, carnete de muncã etc.), acestea urmând sã fie restituite, sub semnãturã, celor îndreptãtiti si retinându-se copii certificate sub semnãturã de persoana care a restituit actul.

(3) La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie dosarele se pãstreazã în arhivele sectiilor timp de un an, dupã care se predau la arhiva generalã, unde se pãstreazã pe perioadele de timp prevãzute de dispozitiile legale.

(4) Arhivarea si pãstrarea lucrãrilor înregistrate si retinute la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu exceptia lucrãrilor ce contin informatii secrete de stat, se fac de cãtre sefii de cabinete.

Art. 209. - (1) În vederea trecerii la arhivã, documentele existente în fiecare dosar se asazã în ordine cronologicã, se numeroteazã si se cos sau se leagã în coperte de carton, în asa fel încât sã se asigure citirea completã a textelor, a datelor calendaristice si a rezolutiilor.

Din dosar se îndepãrteazã agrafele, clemele, acele si filele nescrise.

(2) Pe coperta dosarului se mentioneazã denumirea parchetului si a compartimentului de activitate, indicativul din nomenclatorul statistic, termenul de pãstrare, problema la care se referã, numãrul de file si numãrul ordinului, potrivit anexei nr. 4 la Legea nr. 16/1996.

(3) Pe o filã adãugatã la sfârsitul dosarului sau pe prima paginã rãmasã nescrisã a registrelor si condicilor, salariatul care gestioneazã arhiva mentioneazã: “prezentul dosar (registru, condicã etc.) contine ... file” (în cifre si litere), aplicã stampila rotundã si semneazã.

Art. 210. - Pentru dosarele cu termen de pãstrare permanent, inventarul se întocmeste în 4 exemplare, iar pentru cele cu termen de pãstrare temporar, în 3 exemplare. Din fiecare inventar, câte un exemplar rãmâne

la grefierul sef al unitãtii, iar celelalte se pãstreazã în arhivã împreunã cu dosarele.

Art. 211. - Pentru registre, condici si alte documente preconstituite se întocmeste un inventar separat, pe termene de pãstrare.

Art. 212. - Salariatul care rãspunde de arhivã este obligat sã tinã evidenta inventarelor pentru documentele intrate în arhivã si a miscãrii documentelor, completând rubricile din Registrul de evidentã a intrãrilor-iesirilor unitãtilor arhivistice, potrivit modelului din anexa nr. 4 la Legea nr. 16/1996.

Art. 213. - La primirea documentelor în arhivã se verificã dacã inventarul este întocmit corespunzãtor si dacã îndeplineste conditiile prevãzute de Legea nr. 16/1996 si de prezentul regulament.

Art. 214. - Documentele se pãstreazã în arhivã pe compartimente de activitate, pe termene de pãstrare si în ordinea cronologicã a numerelor de înregistrare a dosarelor. Documentele cu termen de pãstrare permanent se pãstreazã separat de cele cu termene temporare.

Art. 215. - (1) Grefierii cu atributii de arhivar si arhivarii-registratori sunt gestionarii documentelor arhivate si ai informatiilor cuprinse în aceste documente. Acestia rãspund în conditiile legii si în limita atributiilor pe care le au de conservarea arhivei si de pãstrarea confidentialitãtii informatiilor cuprinse în arhivã.

(2) În unitãtile care nu au încadrati arhivari-registratori atributiile specifice sunt îndeplinite de primul-grefier sau de grefierul-sef.

(3) Persoanele mentionate la alin. (1) îndeplinesc sarcinile înscrise în instructiunile în vigoare privind predarea documentelor în arhivã, pãstrarea, selectionarea si eliminarea acestora, precum si cele prevãzute în fisa postului.

Art. 216. - (1) Conducãtorii parchetelor si, respectiv, procurorul-sef al Sectiei administrative din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie pot desemna, dacã apreciazã cã este necesar, cu acordul grefierului-sef, respectiv primului-grefier sau, dupã caz, al arhivaruluiregistrator, alti grefieri care sã îndeplineascã sarcini în legãturã cu arhiva, alãturi de grefierul-sef sau de primulgrefier ori de arhivarul-registrator.

(2) De asemenea, persoanele mentionate la alin. (1) verificã anual si ori de câte ori considerã necesar modul în care sunt îndeplinite de cãtre personalul din subordine sarcinile care rezultã din normele în legãturã cu conservarea si gestionarea arhivelor.

Art. 217. - (1) Eliberarea de dosare si de documente din dosarele arhivate, obtinerea de copii de pe aceste documente, precum si consultarea lor se realizeazã numai pe baza aprobãrii scrise a conducãtorului unitãtii care detine arhiva.

(2) Consultarea documentelor depozitate în arhiva generalã a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, precum si eliberarea acestora se fac numai cu aprobarea procurorului-sef al Sectiei administrative.

(3) La cererea persoanelor îndreptãtite, conducãtorul parchetului, respectiv procurorul-sef al Sectiei administrative, poate aproba restituirea cãtre acestea de documente din arhivã sau poate dispune încredintarea de documente altor organe ale statului sau altor unitãti din Ministerul Public. Documentul restituit sau încredintat se înlocuieste în arhivã cu o copie conformã.

(4) Eliberarea documentelor originale se consemneazã în registrul de depozit.

(5) Toate consultãrile lucrãrilor din arhivã, precum si eliberarea de copii se evidentiazã într-un registru tinut în grija grefierului arhivar. Acest registru va fi cuprins în inventar si va avea termen de pãstrare permanent.

Art. 218. - (1) Documentele de arhivã al cãror termen de pãstrare stabilit în Nomenclatorul arhivistic a expirat se prezintã comisiei de selectionare constituite potrivit art. 11 din Legea nr. 16/1996.

(2) Comisia de selectionare este compusã din presedinte, secretar si un numãr impar de membri numiti de conducãtorul parchetului din rândul procurorilor si al grefierilor.

(3) La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie membrii comisiei de selectionare sunt desemnati prin ordin al procurorului general, la propunerea procurorului-sef al Sectiei administrative.

(4) Presedintele comisiei de selectionare va fi numit din rândul procurorilor.

(5) Salariatul care rãspunde de arhivã va fi numit secretar al comisiei de selectionare. Acesta are obligatia sã pregãteascã din timp materialul arhivistic pe care urmeazã sã-l prezinte comisiei de selectionare, sã prezinte explicatiile necesare în legãturã cu selectionarea arhivei si sã ducã la îndeplinire hotãrârile comisiei de selectionare.

Art. 219. - Dupã expirarea termenului de pãstrare, la cererea secretarului comisiei de selectionare, presedintele convoacã comisia. Aceasta verificã dacã documentele înscrise în inventar au fost bine încadrate în termenele de pãstrare si avizeazã eliminarea lor, putând sã prelungeascã termenul de pãstrare a unor lucrãri, dacã este cazul.

Art. 220. - În cazurile în care comisia de selectionare constatã cã s-au produs greseli în stabilirea termenelor de pãstrare, va face rectificãrile necesare în inventar. Dacã este cazul, se întocmesc inventare separate care se anexeazã la inventarul initial.

Art. 221. - (1) Inventarele dosarelor stabilite de comisia de selectionare pentru a fi înlãturate din arhivã ca nefolositoare, însotite de procesul-verbal întocmit potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 5 la Legea nr. 16/1996 si aprobat de prim-procurorul sau de procurorul general al parchetului, se înainteazã spre confirmare filialei judetene a Arhivelor Nationale.

(2) Dupã primirea confirmãrii, documentele stabilite sã fie înlãturate ca nefolositoare se predau unitãtilor de colectare a deseurilor, în conditiile legii.

Art. 222. - (1) Selectionarea altor documente care nu au fost constituite potrivit Nomenclatorului arhivistic se face dupã ce acestea au fost puse în ordine si inventariate. Comisia de selectionare examineazã documentele si stabileste, dupã caz, pãstrarea sau înlãturarea lor ca nefolositoare.

(2) Pentru documentele ce se propun a fi înlãturate din arhivã se întocmeste proces-verbal conform modelului din anexa nr. 5 la Legea nr. 16/1996, mentinându-se anii în care au fost create documentele, compartimentele de activitate în care au fost create si numãrul curent al dosarelor din inventar.

Art. 223. - Documentele care nu au termen de pãstrare prevãzut în Nomenclatorul arhivistic se înlãturã pe baza unui proces-verbal în care se mentioneazã categoria de documente, numãrul acestora si anii extremi, fãcându-se mentiuni despre lipsa lor de valoare documentarã si practicã.

Art. 224. - Documentele rãmase dupã selectionare se predau filialei judetene a Arhivelor Nationale, la termenele si în conditiile prevãzute în Legea nr. 16/1996. O datã cu predarea se depun si douã exemplare ale inventarului definitiv.

Art. 225. - La selectionarea arhivei se va avea în vedere sã fie identificate si retinute toate documentele care au importantã istoricã, documentarã si cele a cãror utilitate practicã nu a încetat.

Art. 226. - (1) Sigiliile si stampilele scoase din uz, confectionate din metal, care au stemã si denumirea completã a parchetelor, pãstrate în arhivã, se depun la filialele judetene ale Arhivelor Nationale, într-un singur exemplar, iar celelalte exemplare, precum si sigiliile si stampilele de cauciuc scoase din uz se depun la Sectia administrativã din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) Sigiliile si stampilele se iau în evidentã într-un registru separat, potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 4 la Legea nr. 16/1996.

Art. 227. - (1) Conducãtorii parchetelor sunt obligati sã urmãreascã pãstrarea în conditii corespunzãtoare a documentelor si sã ia mãsuri care sã împiedice degradarea, distrugerea sau sustragerea acestora. De asemenea, sunt obligati sã asigure dotarea camerelor de depozitare a arhivei cu mijloace adecvate de pãstrare a documentelor si de prevenire a incendiilor.

(2) Se interzic introducerea si pãstrarea în camerele de depozitare a arhivei a materialelor inflamabile, explozive sau toxice ori a altor materiale instabile sau perisabile.

Art. 228. - Sectia administrativã din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie exercitã controlul si îndrumarea activitãtilor ce se desfãsoarã în legãturã cu arhiva la unitãtile locale.

SECTIUNEA a 5-a

Folosirea, pãstrarea si evidenta stampilelor, sigiliilor, imprimatelor si a altor materiale din dotare

Art. 229. - Parchetele vor folosi sigilii, stampile si imprimate ale cãror dimensiuni, formã si continut se stabilesc prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, potrivit legii.

Art. 230. - Firmele parchetelor se vor confectiona prin grija compartimentelor economico-administrative din cadrul parchetelor de pe lângã tribunale, respectiv a Sectiei administrative, si vor avea continutul, dimensiunile, forma si culoarea stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 231. - (1) Sigiliile si stampilele se înregistreazã în Registrul pentru evidenta sigiliilor si stampilelor (R-17).

(2) Se interzice scoaterea sigiliilor si a stampilelor din incinta parchetului.

(3) Sigiliile si stampilele se pãstreazã în dulapuri metalice, rãspunderea pentru integritatea lor revenind grefierilor-sefi ai parchetelor.

Art. 232. - În caz de pierdere sau de sustragere a unei stampile sau a unui sigiliu, evenimentul va fi raportat de îndatã, în scris, procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel si procurorului-sef al Sectiei administrative din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, initiindu-se, dacã este cazul, procedura de tragere la rãspundere disciplinarã a persoanei vinovate si luându-se mãsurile necesare de înlocuire a bunului.

Art. 233. - Stocurile de imprimate din fiecare parchet vor fi gestionate de administrator sau, dupã caz, de grefierul sef, de primul-grefier sau de un alt grefier desemnat de conducãtorul parchetului.

Art. 234. - Conducãtorii parchetelor vor supraveghea activitatea personalului din subordine, astfel încât sã se evite folosirea imprimatelor în afara unitãtilor de alte persoane sau în alte scopuri decât cele prevãzute de lege.

Art. 235. - Imprimatele scoase din uz se inventariazã de comisia de selectionare a documentelor si se predau, în conditiile legii, unitãtilor de colectare a deseurilor.

SECTIUNEA a 6-a

Calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat si evidenta punerii în executare a ordonantelor prin care s-a dispus plata de cheltuieli judiciare si amenzi administrative

Art. 236. - (1) Grefierii-sefi si prim-grefierii, sub îndrumarea procurorilor care efectueazã urmãrirea penalã sau supravegherea acesteia, vor asigura, potrivit dispozitiilor Codului de procedurã penalã, recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat cu ocazia efectuãrii urmãririi penale si punerea în executare a ordonantelor prin care s-a dispus sanctiunea administrativã a amenzii, prevãzutã de art. 91 lit. c) din Codul penal.

(2) Evidenta cheltuielilor judiciare si a amenzilor administrative se tine în registrul R-5.

Art. 237. - La stabilirea cheltuielilor judiciare se vor avea în vedere cheltuielile fãcute de organul de urmãrire penalã si de alte organe pentru:

a) chemarea prin serviciile postale, telefon, telex sau fax a pãrtilor din proces, a martorilor, expertilor, interpretilor si a altor persoane;

b) plata, în cazurile si în conditiile prevãzute de art. 190 din Codul de procedurã penalã, a sumelor de bani cuvenite martorilor, expertilor si interpretilor;

c) efectuarea constatãrilor tehnico-stiintifice si a expertizelor medico-legale sau de altã specialitate;

d) ridicarea si conservarea mijloacelor materiale de probã, inclusiv costul filmelor, copertelor, dischetelor, substantelor chimice folosite, al ambalajelor, al transportului la locul de depozitare etc.

e) efectuarea fotografiilor judiciare si a înregistrãrilor audio-video;

f) deplasãrile efectuate în interesul rezolvãrii cauzelor: costul cazãrii, al diurnei, al transportului;

g) plata onorariilor apãrãtorilor din oficiu;

h) hârtia, imprimatele si alte materiale ce compun dosarele penale;

i) orice alte lucrãri efectuate în desfãsurarea urmãririi penale, care au necesitat plãti din fondurile bugetare.

Art. 238. - Calcularea cheltuielilor judiciare se va face, în fiecare cauzã solutionatã de procuror, pe baza urmãtoarelor documente justificative:

a) actele întocmite de organele care au efectuat lucrãri dispuse de organul de urmãrire penalã, în care sunt mentionate, în conditiile prevãzute prin dispozitiile legale, costurile lucrãrilor;

b) actele în baza cãrora martorii, expertii si interpretii justificã, în conditiile prevãzute de lege, cheltuielile fãcute;

c) actele emise de cabinetele de avocati, în care se mentioneazã onorariile ce se plãtesc apãrãtorilor din oficiu;

d) nota de cheltuieli întocmitã de grefierul-sef, sub îndrumarea procurorului care a efectuat urmãrirea penalã sau supravegherea urmãririi penale, privind cheltuielile fãcute de parchet în cursul urmãririi penale, pentru corespondentã, chemãrile prin telefon, telex sau fax, deplasãri, consumuri de materiale etc.

Art. 239. - În cauzele în care urmãrirea penalã a fost efectuatã de organe de cercetare penalã, la stabilirea cheltuielilor se tine seama de sumele mentionate de aceste organe în referatele cu propuneri de solutionare a cauzelor, la care se adaugã, dacã este cazul, cheltuielile efectuate de parchet.

Art. 240. - Cheltuielile judiciare se stabilesc de procuror prin ordonanta de încetare a urmãririi penale sau de scoatere de sub urmãrirea penalã, potrivit art. 245 din Codul de procedurã penalã si art. 249 alin. 2 din acelasi cod.

Art. 241. - Punerea în executare a ordonantei prin care s-au stabilit cheltuieli judiciare ori s-a aplicat amenda prevãzutã de art. 91 lit. c) din Codul penal se face de cãtre procuror, potrivit dispozitiilor art. 2491 alineatul ultim, art. 442 si 443 din Codul penal.

Art. 242. - (1) Conducãtorii parchetelor vor controla, direct sau prin procurori desemnati, evidenta si modul de punere în executare a ordonantelor prin care s-au stabilit amenzi sau cheltuieli judiciare.

(2) Sectia administrativã din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie va urmãri, cu ocazia controalelor economice efectuate, modul în care se pun în executare ordonantele prin care s-a dispus aplicarea de amenzi sau obligarea la cheltuieli judiciare si va propune mãsurile de înlãturare a neregulilor constatate.

Art. 243. - (1) Evidenta corpurilor delicte, precum si a celorlalte mijloace de probã ridicate de procuror si care nu pot fi atasate la dosar se asigurã de parchete prin tehnicienii criminalisti sau, dupã caz, prin grefierii anume desemnati de conducãtorii parchetelor; acestia semneazã de luarea în primire a corpurilor delicte si a celorlalte mijloace de probã, le înregistreazã în Registrul de evidentã a valorilor si corpurilor delicte (R-4) si rãspund de securitatea depozitãrii, precum si de buna pãstrare si conservare a acestora.

(2) Primirea obiectelor se face pe bazã de procesverbal, în care se vor specifica elementele si caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea.

(3) În Registrul de evidentã a valorilor si corpurilor delicte (R-4) se va face descrierea amãnuntitã a obiectelor primite, arãtându-se starea calitativã, materialul din care sunt confectionate, dimensiunile, greutatea, marca de fabricã, seria, culoarea, precum si orice alte elemente de identificare, pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. În acelasi sens se va proceda la înregistrarea video a corpurilor delicte si a celorlalte mijloace de probã prevãzute în alineatele precedente. Suportul material al înregistrãrii video se înregistreazã separat în Registrul de evidentã a valorilor si corpurilor delicte (R-4).

Art. 244. - Pentru depozitarea în conditii de securitate si bunã conservare a corpurilor delicte si a celorlalte mijloace de probã, la parchete se amenajeazã încãperi speciale si se procurã case de fier si dulapuri metalice anume destinate.

Art. 245. - (1) Obiectele de valoare mare se vor tine în casa de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale. Fiecare obiect va avea atasatã o etichetã pe care se vor nota numãrul dosarului si pozitia din Registrul de evidentã a valorilor si corpurilor delicte (R-4).

(2) Obiectele cu volum mic se ambaleazã în plicuri pe care se vor nota datele de identificare.

Art. 246. - (1) Metalele sau pietrele pretioase ori obiectele confectionate din acestea si mijloacele de platã strãine se depun la cea mai apropiatã institutie bancarã competentã.

(2) Titlurile de valoare interne, obiectele de artã sau de muzeu si colectiile de valoare se predau spre pãstrare institutiilor de specialitate.

(3) Obiectele prevãzute la alin. (1) si (2) se predau în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacã obiectele sunt strict necesare urmãririi penale, depunerea se face ulterior, dar nu mai târziu de 48 de ore de la rezolvarea cauzei de cãtre procuror, dupã terminarea urmãririi penale.

(4) Sumele de bani ridicate de procuror în cursul urmãririi penale de la detinãtori se consemneazã la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. pe numele celui de la care s-au ridicat si la dispozitia organului judiciar.

(5) La camera de corpuri delicte se pãstreazã în evidentã xerocopii de pe recipisele de consemnare a sumelor de bani la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. si actele de depunere a valorilor la institutiile de specialitate, iar recipisele în original se depun la dosar.

Art. 247. - (1) Bunurile perisabile se predau de urgentã, în conditiile legii, unitãtilor comerciale, potrivit profilului activitãtii acestora, în vederea valorificãrii.

(2) Sumele de bani rezultate din valorificare se consemneazã la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A., dupã caz, pe numele învinuitului, inculpatului sau pãrtilor responsabile civilmente si la dispozitia organului judiciar care a dispus ridicarea bunurilor.

Art. 248. - Armele de foc, munitiile si materialele explozive, radioactive, toxice sau stupefiante care sunt mijloace materiale de probã se predau cu proces-verbal organelor de politie din localitatea unde îsi are sediul parchetul.

Art. 249. - (1) În cazurile în care se dispune trimiterea în judecatã, corpurile delicte si celelalte mijloace materiale de probã se predau instantei de judecatã o datã cu dosarul cauzei, fãcându-se mentiune despre aceasta în rechizitoriu. În adresa de trimitere a dosarului se enumerã si se descriu obiectele respective cu datele din procesulverbal de primire si depunere la camera de corpuri delicte a parchetului sau politiei.

(2) Predarea la instantã a dosarului, împreunã cu corpurile delicte si celelalte mijloace materiale de probã ori cu documentele de depunere a corpurilor delicte, la institutii de specialitate, la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. sau la bãnci se face sub luare de semnãturã în condica C-7, cu mentiunea expresã a primirii atât a dosarului, cât si a corpurilor delicte, dupã care se opereazã scãderea în Registrul de evidentã a valorilor si corpurilor delicte (R-4).

Art. 250. - (1) Dacã se dispune confiscarea specialã potrivit art. 118 din Codul penal, un exemplar al actului procurorului sau un extras împreunã cu obiectele confiscate se trimit executorului judecãtoresc, în vederea valorificãrii lor în conditiile legii. Predarea si primirea obiectelor si scoaterea din evidentã se fac în conditiile prevãzute la art. 246.

(2) În cazul confiscãrii mijloacelor de platã strãine, a titlurilor de valoare interne, a obiectelor de artã sau de muzeu, a metalelor sau pietrelor pretioase ori a obiectelor confectionate din acestea, precum si a colectiilor de valoare, solutia dispusã se comunicã si institutiilor de specialitate la care acestea au fost depuse.

(3) Pentru sumele de bani ridicate de la fãptuitori sau pentru cele obtinute din valorificarea bunurilor perisabile, mãsura confiscãrii se comunicã si unitãtii C.E.C. la care acestea au fost depuse.

(4) Confiscarea munitiei si a materialelor explozive, radioactive, toxice sau stupefiante se comunicã organelor de politie la care acestea au fost depuse, pentru a se proceda la valorificarea lor în conditiile legii.

(5) Mãsura confiscãrii se comunicã în toate cazurile organelor financiare teritoriale, pentru a se urmãri virarea la bugetul de stat a sumelor realizate din valorificarea corpurilor delicte.

Art. 251. - Mãsura distrugerii unor obiecte confiscate, dispusã prin ordonantã, se executã dupã respingerea cãilor de atac împotriva solutiei sau dupã trecerea unui an de la data ordonantei, prin mijloace adecvate, de cãtre o comisie desemnatã de conducãtorul parchetului, din care fac parte: procurorul care a dispus confiscarea sau, în lipsa acestuia, un alt procuror, grefierul-sef si tehnicianul criminalist sau, dupã caz, grefierul care are în primire corpurile delicte. Cu privire la distrugerea corpurilor delicte se întocmeste un proces-verbal semnat de membrii comisiei, care se ataseazã la dosarul cauzei, iar operatiunea se mentioneazã în Registrul de evidentã a valorilor si corpurilor delicte (R-4).

Art. 252. - Sectia administrativã, respectiv Serviciul de audit intern din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu ocazia actiunilor de control financiar, va verifica modul în care sunt respectate prevederile legale în activitatea de evidentã si de gestionare a corpurilor delicte si a celorlalte mijloace materiale de probã.

Art. 253. - Se interzice folosirea sub orice formã a obiectelor care constituie mijloace materiale de probã în alte scopuri decât cele prevãzute de lege sau dobândirea acestora cu ocazia valorificãrii lor.

SECTIUNEA a 7-a

Dactilografierea lucrãrilor întocmite în cadrul sectoarelor de activitate

Art. 254. - Grefierii-sefi sau, dupã caz, prim-grefierii asigurã dactilografierea la timp si în conditii de calitate a lucrãrilor efectuate în cadrul activitãtii parchetelor.

Art. 255. - În functie de volumul de activitate din fiecare parchet, una sau mai multe dactilografe sau grefiere-dactilografe si grefiere, în functie de volumul de activitate, pot fi anume desemnate sã dactilografieze si lucrãrile efectuate în cadrul procedurilor judiciare (declaratiile învinuitilor si inculpatilor, ale martorilor, precum si alte acte procedurale).

Art. 256. - (1) Lucrãrile vor fi dactilografiate numai cu ajutorul mijloacelor tehnice din dotarea parchetelor.

(2) Lucrãrile dactilografiate, inclusiv conceptele, se restituie de dactilografe grefierilor-sefi, zilnic, la sfârsitul programului de lucru, sau, cel mai târziu, a doua zi, la începutul programului de lucru.

(3) Grefierii-sefi au obligatia sã predea de îndatã lucrãrile dactilografiate celor care le-au întocmit, evidentiindu-se si verificându-se activitatea zilnicã a fiecãrei dactilografe.

Art. 257. - (1) Dactilografele au obligatia sã întretinã mijloacele tehnice din dotare în bune conditii si sã ia mãsurile adecvate pentru siguranta acestora, atât în timpul, cât si în afara programului de lucru.

(2) Lucrãrile dactilografiate vor contine în subsolul textului ultimei file initialele persoanei care le-a redactat si numãrul de file dactilografiate.

Art. 258. - (1) Se interzic dactilografierea altor lucrãri decât a celor efectuate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, precum si folosirea mijloacelor tehnice din dotarea parchetelor de cãtre alte persoane decât dactilografele care le au în primire, cu exceptia grefierilor-sefi sau primgrefierilor, dupã caz.

(2) Este de asemenea interzisã dactilografierea actelor procedurale referitoare la solutiile adoptate de procurori, precum si a altor lucrãri importante (motivãrile cãilor de atac exercitate etc.) fãrã concepte.

SECTIUNEA a 8-a

Realizarea sarcinilor administrative si gospodãresti inerente functionãrii parchetelor

Art. 259. - (1) Managerii economici sau administratorii ori, la parchetele la care asemenea functii nu existã, primgrefierii vor coordona activitatea personalului auxiliar de serviciu, asigurând îndeplinirea de cãtre acesta a atributiilor privind paza si curãtenia localurilor parchetelor.

(2) Persoanele prevãzute la alin. (1) vor asigura, de asemenea, buna functionare a instalatiilor si a aparaturii din dotarea parchetelor (masini de scris, computere, frigidere, radiouri, televizoare, autoturisme etc.), precum si materialele (rechizite, carburanti etc.) necesare functionãrii parchetelor.

(3) Administratorii vor îndeplini aceste atributii si pentru celelalte parchete aflate în acelasi sediu cu parchetul de pe lângã tribunal, dupã caz.

Art. 260. - La parchetele care, potrivit schemei de organizare, nu au economisti, întocmirea statelor de platã a salariilor si plata acestora se vor face de grefierul-sef, de prim-grefier sau de un alt grefier desemnat de primprocuror.

SECTIUNEA a 9-a

Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe, precum si declasarea ori casarea unor bunuri materiale apartinând Ministerului Public

Art. 261. - Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe, precum si declasarea ori casarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe, apartinând Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, parchetelor de pe lângã curtile de apel, parchetelor de pe lângã tribunale si parchetelor de pe lângã judecãtorii, se vor face cu respectarea reglementãrilor prevãzute de lege pentru institutiile publice, precum si a prevederilor din prezenta sectiune.

Art. 262. - Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe se aprobã de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, în calitatea sa de ordonator principal de credite.

Art. 263. - (1) Propunerile pentru scoaterea din functiune a mijloacelor fixe se fac de cãtre o comisie constituitã din 5 membri, dupã cum urmeazã:

a) pentru bunurile apartinând parchetelor de pe lângã judecãtorii, tribunale si curti de apel, comisia este constituitã din:

1. procurorul general adjunct al parchetului de pe lângã curtea de apel - presedinte;

2. prim-procurorul parchetului de pe lângã tribunal;

3. contabilul-sef al parchetului de pe lângã tribunal;

4. administratorul parchetului de pe lângã tribunal; 5. un expert economist;

b) pentru bunurile apartinând Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, comisia este constituitã din:

1. adjunctul sefului Sectiei administrative - presedinte;

2. seful Serviciul investitii, reparatii, achizitii publice si protectia muncii;

3. seful Serviciului financiar, contabilitate si salarizare

4. seful Serviciului administrativ, protocol si gestiuni;

5. referentul cu evidenta mijloacelor fixe.

(2) Lucrãrile documentare ale comisiilor se asigurã de un secretar, desemnat de presedinte dintre membrii acestora.

Art. 264. - (1) Documentatia privind propunerile pentru scoaterea din functiune va cuprinde:

a) lista mijloacelor fixe propuse a fi scoase din functiune;

b) procesul-verbal al comisiei;

c) nota privind starea tehnicã a mijloacelor fixe propuse a fi scoase din functiune;

d) orice alte acte de constatare care sã sustinã scoaterea din functiune a mijloacelor fixe.

(2) Propunerile de casare a cãrtilor si a publicatiilor care fac parte din fondul bibliotecar vor fi însotite de acte de expertizare.

Art. 265. - (1) Propunerile de casare a mijloacelor fixe care se supun aprobãrii procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie se avizeazã de comisia formatã din:

a) adjunctul procurorului general - presedinte;

b) procurorul-sef al Sectiei administrative;

c) contabilul-sef al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie;

d) seful Serviciului investitii, reparatii, achizitii publice si protectia muncii;

e) seful Serviciului buget, control financiar preventiv si angajamente bugetare.

(2) Comisia de avizare va analiza documentatia si va întocmi nota de propuneri, care va fi supusã aprobãrii procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(3) Dupã aprobare, lista mijloacelor fixe se restituie parchetelor în cauzã de cãtre Sectia administrativã.

Art. 266. - (1) Declasarea si casarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe, apartinând parchetului de pe lângã curtea de apel se aprobã de cãtre procurorul general al acestuia, iar pentru parchetele de pe lângã tribunale si judecãtorii se aprobã de cãtre primprocurorul parchetului de pe lângã tribunal, în calitatea de ordonator secundar, respectiv tertiar, de credite, la propunerea unei comisii numite prin decizie de cãtre acesta.

(2) La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie propunerile de declasare si casare a acestor bunuri se vor face de comisia numitã în acest scop.

Art. 267. - Valorificarea bunurilor scoase din functiune se face cu respectarea legislatiei în vigoare privind procedurile de transmitere fãrã platã si de valorificare a bunurilor apartinând institutiilor publice.

SECTIUNEA a 10-a

Evidenta, folosirea si întretinerea mijloacelor de transport auto din dotare

Art. 268. - (1) Evidenta autovehiculelor se organizeazã si se tine de toate parchetele în Registrul de evidentã a parcului auto (R-22), în care se consemneazã datele privind numãrul de înmatriculare, felul, marca, tipul si celelalte date prevãzute în formularul tipizat.

(2) Departamentele economico-financiare si administrative ale parchetelor vor întocmi dosare separate pentru fiecare autovehicul, continând actele privitoare la provenienta autovehiculului, evidenta reparatiilor si în care se vor mai consemna numãrul de kilometri parcursi si cantitatea de carburanti consumatã în fiecare lunã, verificând datele înscrise în foile de parcurs si propunând luarea mãsurilor necesare pentru respectarea legii.

Art. 269. - (1) Sculele, accesoriile si celelalte obiecte existente în dotarea autovehiculelor fac parte din dotarea acestora.

(2) Predarea si primirea autovehiculelor se fac numai în baza actului de predare-primire a mijlocului de transport, cu indicarea datelor prevãzute în formularul tipizat.

(3) Lucrãrile de întretinere, unele reparatii curente si reviziile periodice ale autovehiculelor se efectueazã de cãtre soferi, iar reviziile tehnice si reparatiile curente care nu pot fi efectuate de soferi, precum si reparatiile capitale se executã numai în cadrul unitãtilor de specialitate.

Art. 270. - Aprovizionarea cu materiale si piese de schimb pentru parcul auto al unitãtilor Ministerului Public se face, la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, de cãtre compartimentul de resort al

Departamentului economico-financiar, iar la celelalte parchete, de cãtre departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul parchetelor de pe lângã curtile de apel si tribunale.

Art. 271. - (1) Piesele de schimb si alte materiale auto procurate se introduc în magazie si se elibereazã numai pe baza documentelor întocmite în conditiile legii.

(2) Piesele vechi, dupã înlocuirea lor, se predau la magazia fiecãrei unitãti, urmând sã fie valorificate sau, dupã caz, distruse în conditiile legii.

Art. 272. - (1) La iesirea autovehiculelor din garaj, soferii sunt obligati sã verifice starea tehnicã a acestora si sã ia mãsurile ce se impun pentru remedierea defectiunilor.

(2) Autoturismele se folosesc numai în interes de serviciu, cu aprobarea prealabilã a conducãtorului parchetului.

(3) Soferii au obligatia sã completeze corect foile de parcurs, prin înscrierea orelor de plecare si de sosire, a locurilor de deplasare si a numãrului de kilometri parcursi, iar beneficiarii trebuie sã confirme cursele efectuate, dacã datele înscrise sunt reale.

Art. 273. - (1) La întoarcerea din cursã soferii predau foile de parcurs grefierului-sef, în aceeasi zi sau cel mai târziu în ziua urmãtoare.

(2) La terminarea curselor se interzice soferilor sã gareze autovehiculele în alte locuri decât garajul unitãtii, fãrã aprobarea conducãtorului parchetului.

Art. 274. - Autovehiculele vor fi conduse exclusiv de soferii parchetelor. Se interzice soferilor sã încredinteze altor persoane spre conducere autovehiculele din dotare.

Art. 275. - (1) Autovehiculele parchetelor pot folosi, în conditiile legii si cu aprobarea organelor competente, mijloace de semnalizare sonore si luminoase atunci când se deplaseazã în misiune si pot fi echipate cu aparatura necesarã activitãtii de criminalisticã, precum si cu mijloace de radiocomunicatii.

(2) Folosirea mijloacelor de semnalizare sonore si luminoase este stabilitã prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 276. - Orice accidentare a autovehiculelor din dotarea parchetelor se înregistreazã în Registrul de evidentã a accidentelor de circulatie (R-24) si se comunicã în scris, de îndatã, sub semnãtura conducãtorului parchetului, Departamentului economico-financiar din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 277. - (1) Autovehiculele vor fi folosite cu respectarea cotelor de carburanti repartizate.

(2) În afara orelor de program, autovehiculele pot fi folosite pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu urgente si temeinic justificate.

Art. 278. - Administratorii sau, dupã caz, grefierii-sefi vor completa fisele activitãtii zilnice (FAZ) cu datele prevãzute în formularele tipizate. De asemenea, acestia au obligatia sã întocmeascã urmãtoarele lucrãri:

a) situatiile consumului de carburanti si lubrifianti pentru fiecare autovehicul, urmãrind respectarea normelor de consum specific;

b) fisele de rulaj ale anvelopelor, inclusiv ale rotilor de rezervã, cu numãrul de kilometri parcursi, corectati în luna respectivã;

c) anexele la fisele individuale ale autovehiculelor, cu numãrul kilometrilor efectivi si echivalenti parcursi de autovehicule în cursul fiecãrei luni.

Art. 279. - Soferii rãspund nemijlocit de functionarea în conditii de sigurantã a instalatiilor si utilajelor din garaje, precum si a autovehiculelor pe care le au în primire. În acest scop soferii au urmãtoarele obligatii:

a) sã cunoascã temeinic caracteristicile constructive si functionale ale instalatiilor, utilajelor si autovehiculelor cu care lucreazã si sã aplice întocmai normele de functionare si întretinere a acestora, de protectie a muncii si de prevenire a incendiilor;

b) sã foloseascã si sã pãstreze în bune conditii, potrivit regulilor stabilite, echipamentul de protectie si dispozitivele de sigurantã;

c) sã se prezinte la serviciu în deplinã capacitate de muncã, pentru a putea executa în bune conditii sarcinile ce le revin.

SECTIUNEA a 11-a

Departamentele economico-financiare si administrative

Art. 280. - (1) Departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul parchetelor de pe lângã curtile de apel si tribunale are urmãtoarele atributii în domeniul financiar-contabil:

a) efectueazã lucrãrile pentru evaluarea si fundamentarea bugetului anual de venituri si cheltuieli si pentru deschiderea de credite lunare;

b) repartizeazã creditele deschise pe articole si alineate pentru toate parchetele din raza parchetului de pe lângã tribunal si pentru parchetul de pe lângã curtea de apel, atunci când este cazul, urmãrind încadrarea cheltuielilor în limitele stabilite;

c) organizeazã si efectueazã operatiunile contabile privind evidenta patrimoniului, activitatea de administrare si inventariere a acestuia, casarea si declasarea mijloacelor fixe si a altor bunuri materiale;

d) asigurã evidenta contabilã pentru activitatea desfãsuratã de parchete si întocmirea dãrilor de seamã contabile trimestriale si anuale;

e) efectueazã lucrãrile legate de statele de functii, transformãrile si transferãrile de posturi si aplicarea modificãrilor intervenite în privinta salariului si a celorlalte drepturi bãnesti;

f) efectueazã calculul si plata salariilor, a cheltuielilor de delegare si detasare, a avansurilor spre decontare, a garantiilor gestionare si altele, urmãrind justificarea si decontarea lor la termen;

g) urmãreste executia si decontarea lucrãrilor de investitii si reparatii capitale sau curente, pe baza situatiilor de lucrãri prezentate de constructori;

h) executã orice alte sarcini prevãzute de lege sau date prin ordinele organelor ierarhic superioare.

(2) Departamentele economico-financiare si administrative ale parchetelor de pe lângã curtile de apel tin în toate cazurile evidenta miscãrilor de personal si a carnetelor de muncã, respectiv registrele generale de evidentã a salariatilor, pe care le completeazã si le pãstreazã; de asemenea, acestea întocmesc, completeazã si pãstreazã dosarele de pensionare ale procurorilor si personalului auxiliar.

Art. 281. - Managerul economic are urmãtoarele atributii principale:

a) conduce departamentul economico-financiar si administrativ al parchetului în cadrul cãruia functioneazã, coordoneazã si rãspunde de activitatea personalului din subordine;

b) repartizeazã personalului economic-administrativ sarcini concrete specifice compartimentului de resort;

c) vegheazã la respectarea normelor de disciplinã din acest sector;

d) rãspunde pentru gestiunea economico-financiarã a parchetelor fãrã personalitate juridicã din circumscriptia parchetului în cadrul cãruia functioneazã

e) îndeplineste, pe baza delegãrii primite din partea ordonatorilor de credite, toate atributiile acestora prevãzute de lege;

f) rãspunde de utilizarea creditelor bugetare si de realizarea veniturilor, de folosirea cu eficientã a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredintate parchetului, de organizarea si tinerea la zi a contabilitãtii si de prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat în administrare si a executiei bugetare;

g) coordoneazã activitatea de administrare a sediilor parchetelor si ia mãsuri pentru asigurarea conditiilor materiale în vederea desfãsurãrii corespunzãtoare a activitãtii parchetelor;

h) ia mãsuri pentru elaborarea si fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrãrile de reparatii curente si capitale ale sediilor si obiectivelor de investitii, urmãreste si rãspunde de realizarea acestora;

i) organizeazã tinerea evidentei tuturor imobilelor aflate în proprietatea sau în administrarea parchetelor, precum si a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;

j) îndeplineste orice alte atributii stabilite de sefii ierarhici în aplicarea prevederilor legale.

Art. 282. - Managerii economici, informaticienii si personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilã si din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice si contabile au calitatea de functionari publici, având drepturile si obligatiile prevãzute de Legea nr. 188/1999, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 283. - Conducãtorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.

Art. 284. - Contabilul-sef îndeplineste urmãtoarele atributii:

a) exercitã controlul financiar preventiv asupra operatiunilor din care se nasc drepturi sau prin care se asumã obligatii patrimoniale pentru parchete, precum si asupra utilizãrii creditelor primite de la bugetul de stat;

b) alocã si distribuie fondurile necesare desfãsurãrii activitãtii parchetelor;

c) urmãreste respectarea dispozitiilor legale privind plata salariilor si recuperarea sumelor încasate necuvenit de personalul parchetelor;

d) controleazã operatiunile patrimoniale, exactitatea operatiunilor contabile si financiare din activitatea curentã, precum si modul de efectuare a inventarelor;

e) comunicã conducerii institutiei date si informatii privind necesarul de credite, executia bugetarã, întocmirea balantelor financiare, a dãrilor de seamã contabile si alte situatii solicitate în mod expres;

f) verificã situatia lucrãrilor privind investitiile, reparatiile curente si capitale efectuate, în vederea înscrierii acestora în limitele indicatorilor aprobati;

g) executã, în limitele functiei sale, si alte atributii prevãzute în actele normative sau conferite de sefii ierarhici în baza acestora.

Art. 285. - Departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul parchetului de pe lângã tribunal are urmãtoarele atributii în domeniul administrativ:

a) asigurã aprovizionarea cu materiale de întretinere si uz gospodãresc, mijloace fixe si obiecte de inventar sau cu alte bunuri necesare desfãsurãrii optime a activitãtii parchetelor;

b) ia mãsurile necesare pentru întretinerea si functionarea clãdirilor si a tuturor dotãrilor acestora (instalatii tehnico-sanitare etc.);

c) asigurã aprovizionarea cu carburanti, lubrifianti si piese de schimb pentru autoturismele din dotarea parchetelor si urmãreste decontarea consumurilor;

d) rãspunde pentru asigurarea ordinii si curãteniei, precum si pentru paza bunurilor în sediile parchetelor;

e) ia mãsuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor, precum si pentru înlãturarea sau limitarea consecintelor unor dezastre sau calamitãti;

f) executã orice alte asemenea sarcini date de conducãtorul parchetului.

Art. 286. - Administratorul are urmãtoarele atributii:

a) coordoneazã activitatea de gospodãrire a localurilor, asigurând conditiile materiale pentru desfãsurarea activitãtii parchetelor;

b) gestioneazã bunurile aflate în patrimoniul parchetelor;

c) executã, în limitele functiei sale, si alte sarcini date de sefii ierarhici.

Art. 287. - Activitatea economico-financiarã si administrativã din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie este realizatã de Departamentul economico-financiar din cadrul Sectiei administrative.

SECTIUNEA a 12-a

Biblioteca

Art. 288. - Biblioteca este organizatã, la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, în cadrul Sectiei de analizã - Serviciul de analizã, studii si documentare, criminologie si statisticã, iar la celelalte parchete, în cadrul grefei.

Art. 289. - Persoana care rãspunde de bibliotecã este numitã prin ordin al procurorului sef sectie, respectiv al conducãtorului parchetului, exclusiv din rândul grefierilor.

Art. 290. - (1) Fondul documentar din biblioteci se organizeazã pe urmãtoarele grupe:

- grupa I - legislatie (Buletinul Oficial, Monitorul Oficial, colectii de acte normative de aplicare generalã, repertorii legislative, alte publicatii cuprinzând acte normative);

- grupa II - drept penal, drept procesual penal, criminalisticã, criminologie, medicinã legalã (coduri de legislatie, jurisprudentã, cãrti si reviste);

- grupa III - drept civil, drept procesual civil, dreptul familiei, legislatie locativã;

- grupa IV - drept administrativ, drept constitutional, organizare judecãtoreascã, legislatia notarialã, exercitarea avocaturii, legislatia privind timbrul judiciar si taxele de timbru, jurisdictia Curtii Constitutionale, contenciosul administrativ, drept comunitar;

- grupa V - drept comercial, drept financiar, drept bancar, alte lucrãri privind legislatia economicã, sistemele de control economico-financiar, jurisdictia financiarã, jurisdictia comercialã;

- grupa VI - dreptul muncii;

- grupa VII - drept international public si privat, drept maritim si fluvial, legislatia privind transporturile pe calea aerului, conventii internationale;

- grupa VIII - dictionare;

- grupa IX - colectii de reviste, colectii ale publicatiilor Ministerului Public, colectii de ziare;

- grupa X - lucrãri din alte domenii de activitate (filosofie, economie, sociologie etc.) de interes pentru activitatea Ministerului Public.

(2) În cadrul grupelor se constituie subgrupe componente, în raport cu specificul publicatiilor.

(3) Colectiile de legi si alte acte normative se asazã în ordine cronologicã.

(4) Publicatiile juridice periodice se pãstreazã separat, pe ani si vechime numericã.

(5) Monitorul Oficial se pãstreazã în bibliorafturi si se leagã în volume la sfârsitul anului.

Art. 291. - Încadrarea fondului documentar în grupele prevãzute la art. 290 se face de grefierul însãrcinat cu gestiunea bibliotecii, sub controlul procurorului sef sectie, respectiv al conducãtorului parchetului.

Art. 292. - Fondul documentar din biblioteci se pãstreazã în încãperi separate, iar acolo unde nu este posibil, în alte încãperi accesibile procurorilor si personalului auxiliar.

TITLUL X

Dispozitii finale

Art. 293. - Dispozitiile privind atributiile parchetelor, cuprinse în prezentul regulament, se completeazã cu cele prevãzute în legi si în alte acte normative în legãturã cu activitatea Ministerului Public.

Art. 294. - Pânã la înfiintarea tribunalelor pentru minori si familie, atributiile parchetelor de pe lângã tribunalele pentru minori si familie vor fi exercitate de parchetele de pe lângã tribunale sau judecãtorii, potrivit competentei materiale a acestora.

Art. 295. - Dispozitiile privind managerii economici ai parchetelor se aplicã începând cu data de 1 ianuarie 2005.

Pânã la aceastã datã atributiile managerilor economici vor fi exercitate de directorii economici.

Art. 296. - La intrarea în vigoare a prezentului regulament îsi înceteazã aplicabilitatea dispozitiile contrare din Ordinul ministrului justitiei nr. 3.765/C/2003 pentru aprobarea structurii si organizãrii aparatului Ministerului Public, precum si a statelor de personal si de functii ale acestuia, precum si urmãtoarele ordine ale procurorului general:

1. Ordinul nr. 16 din 2 aprilie 1997 privind activitatea de grefã;

2. Ordinul nr. 57 din 23 octombrie 1998 privind componenta Colegiului Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie;

3. Ordinul nr. 83 din 11 decembrie 2000 privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea si functionarea Ministerului Public, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 69 din 3 septembrie 2002;

4. Ordinul nr. 36 din 22 mai 2001 privind scoaterea din functiune a mijloacelor fixe, precum si declasarea ori casarea unor bunuri materiale apartinând Ministerului Public, cu exceptia anexei;

5. Ordinul nr. 103 bis din 10 decembrie 2001 privind Centrul de pregãtire continuã a procurorilor;

6. Ordinul nr. 16 din 25 martie 2002 cu privire la accesul la documentele si informatiile arhivate;

7. Ordinul nr. 42 din 7 iunie 2002 privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea si functionarea compartimentelor de informare si relatii publice din Ministerul Public;

8. Ordinul nr. 68 din 28 august 2002 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Parchetului National Anticoruptie;

9. Ordinul nr. 4 din 12 ianuarie 2004 privind conducerea, structura si atributiile Sectiei de îndrumare si control;

10. dispozitiile contrare cuprinse în ordinele procurorului general nr. 8/1983, nr. 9/1983, nr. 103/2001 si orice alte dispozitii contrare.

Art. 297. - Prezentul regulament se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.