MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 1.099      LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 25 noiembrie 2004

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.854/C. - Ordin al ministrului justitiei pentru aprobarea Regulamentului privind conditiile de participare, organizare si desfăsurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante si avansare, precum

si conditiile pentru modificarea si încetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare

 

2.855/C. - Ordin al ministrului justitiei pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea si desfăsurarea pregătirii profesionale a functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare

 

2.856/C. - Ordin al ministrului justitiei pentru aprobarea Regulamentului privind modul de constituire, organizare si desfăsurare a activitătii comisiilor de disciplină din Administratia Natională a Penitenciarelor si unitătile subordonate

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

11. - Norme privind modificările în situatia băncilor, institutiilor emitente de monedă electronică, altele decât băncile, a caselor de economii pentru domeniul locativ si a sucursalelor institutiilor de credit străine

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind conditiile de participare, organizare si desfăsurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante si avansare, precum si conditiile pentru modificarea si încetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare

 

În temeiul art. 8, 13, 14, 24 si 29 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici din Administratia Natională a Penitenciarelor,

în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 736/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind conditiile de participare, organizare si desfăsurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante si avansare, precum si conditiile pentru modificarea si încetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Regulamentul prevăzut la art. 1 se aplică cu data intrării în vigoare a Legii nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici din Administratia Natională a Penitenciarelor.

(2) Cu aceeasi dată prevăzută la alin. (1) se abrogă Ordinul ministrului justitiei nr. 967/C/2003 referitor la organizarea concursurilor de încadrare directă a posturilor vacante din sistemul penitenciar.

Art. 3. - Administratia Natională a Penitenciarelor si Directia organizare a instantelor, resurse umane si statistică judiciară din Ministerul Justitiei vor lua măsuri de ducere la îndeplinire a prevederilor Regulamentului privind conditiile de participare, organizare si desfăsurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante si avansare, precum si conditiile pentru modificarea si încetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare.

 

Ministrul justitiei,

Cristian Diaconescu

 

Bucuresti, 29 octombrie 2004.

Nr. 2.854/C.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind conditiile de participare, organizare si desfăsurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante si avansare, precum si conditiile pentru modificarea si încetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezentul regulament stabileste normele referitoare la selectionarea, organizarea si desfăsurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, acordarea gradelor profesionale si avansare, precum si conditiile pentru modificarea si încetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici din cadrul sistemului administratiei penitenciare.

Art. 2. - Functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare sunt debutanti sau definitivi.

Art. 3. - Functionarii publici debutanti din sistemul administratiei penitenciare sunt persoanele care ocupă, în urma concursului sau examenului, o functie publică în Administratia Natională a Penitenciarelor sau în unitătile subordonate, până la definitivare.

Art. 4. - Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor si directorii unitătilor subordonate răspund de managementul resurselor umane din subordine, precum si de selectionarea, organizarea si desfăsurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, de acordarea gradelor profesionale si de avansarea personalului.

Art. 5. - Posturile vacante se încadrează prin:

a) avansarea în functii de conducere sau de executie;

b) repartizarea absolventilor unitătilor de formare a personalului pentru sistemul administratiei penitenciare, în ordinea descrescătoare a mediilor obtinute la examenul de absolvire;

c) trecerea agentilor în corpul ofiterilor, pentru ocuparea functiilor de executie prin concurs;

d) transferul personalului dintre unitătile din sistemul administratiei penitenciare;

e) transferul personalului care îndeplineste conditiile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 293/2004 din alte institutii publice;

f) selectionarea prin concurs a candidatilor pentru a fi numiti în functii publice de executie ca debutanti.

Art. 6. - Anual, până la data de 1 decembrie, pe baza analizei dinamicii de personal, directorii unitătilor vor propune directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor numărul posturilor de agenti, respectiv de ofiteri pentru care se va organiza concurs.

Art. 7. - Posturile vacante sunt scoase la concurs, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la propunerea Directiei resurse umane, pentru aparatul central si, respectiv, a directorilor unitătilor subordonate, pentru acestea.

 

CAPITOLUL II

Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante

 

SECTIUNEA I

Activităti premergătoare

 

Art. 8. - (1) Anunturile privind posturile vacante, prevăzute a fi încadrate prin concurs, se publică de către unitatea organizatoare, cu cel putin 30 de zile înainte de data desfăsurării acestuia.

(2) Publicitatea se asigură prin afisarea informatiilor necesare la sediul unitătii organizatoare a concursului, într-un loc vizibil la intrarea în unitate, pe pagina de Internet si prin anunturi în presă.

(3) Anuntul va contine:

a) denumirea postului pentru care se organizează concursul si principalele cerinte ale acestuia;

b) conditiile de participare la concurs;

c) locul, data si ora desfăsurării concursului;

d) bibliografia care trebuie cunoscută;

e) actele necesare pentru dosarul de înscriere si unitatea la care se depune dosarul;

f) data limită până la care se pot depune dosarele de înscriere;

g) taxa de participare la concurs stabilită prin decizie a directorului general.

(4) În cazul în care, din motive obiective, nu se pot respecta data si ora desfăsurării concursului, unitatea organizatoare are obligatia de a anunta prin aceleasi mijloace de informare modificările intervenite în desfăsurarea concursului.

Art. 9. - Sumele necesare publicării anunturilor în presă sunt asigurate de unitătile care organizează concursul de ocupare a posturilor vacante.

Art. 10. - (1) La concursurile organizate pentru încadrarea functionarilor publici pot participa persoanele care îndeplinesc conditiile prevăzute de Legea nr. 293/2004.

(2) Pentru a participa la concursurile organizate în vederea ocupării functiilor de conducere din sistemul administratiei penitenciarelor, candidatii trebuie să îndeplinească conditiile minime de vechime în specialitate, studiile si cerintele din fisa postului pentru care candidează.

Art. 11. - Recrutarea candidatilor pentru participarea la concurs se realizează de către unitatea organizatoare.

Art. 12. - (1) Candidatii recrutati completează cerereatip de înscriere la concurs, prevăzută în anexa nr. 1, care cuprinde si declaratia prin care confirmă luarea la cunostintă despre conditiile de selectie si măsurile ce vor fi luate în cazul neîndeplinirii acestora si îsi exprimă acordul pentru efectuarea verificărilor specifice.

(2) În vederea participării la concurs, în termen de 20 de zile de la data publicării anuntului, candidatii depun la compartimentul resurse umane al unitătii organizatoare a concursului dosarul de candidat, care va contine în mod obligatoriu:

- cererea de înscriere;

- copia actului de identitate;

- copiile diplomelor de studii si ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări;

- copia carnetului de muncă sau o adeverintă care să ateste vechimea în muncă si, după caz, în specialitate;

- cazierul judiciar;

- fisa medicală;

- copia fisei de evaluare a performantelor profesionale individuale sau, după caz, recomandarea de la ultimul loc de muncă;

- declaratia pe propria răspundere sau adeverinta care să ateste că nu a desfăsurat activităti de politie politică.

(3) Copiile de pe actele prevăzute la alin. (2) se prezintă însotite de documentele originale, care se certifică, pentru conformitatea cu originalul, de către compartimentul resurse umane.

(4) Candidatii vor sustine testarea psihologică înainte de participarea la concurs. Candidatii declarati “Inapt” la testarea psihologică vor fi eliminati din concurs. Testarea psihologică se efectuează de specialisti din Administratia Natională a Penitenciarelor.

 

SECTIUNEA a II-a

Desfăsurarea concursurilor

 

Art. 13. - (1) În vederea sustinerii concursurilor, directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la propunerea directorului unitătii organizatoare, numeste, prin decizie, o comisie pentru concurs, formată din 5 membri, care trebuie să aibă cel putin gradul profesional al posturilor scoase la concurs.

Secretariatul comisiei se asigură de către 1-2 functionari publici din compartimentul resurse umane, nominalizati în comisia de concurs.

(2) Comisiile de concurs au următoarele atributii principale:

- selectează dosarele de concurs ale candidatilor;

- stabilesc subiectele pentru proba scrisă si pentru proba practică;

- stabilesc planul interviului si realizează interviul;

- notează candidatii pentru fiecare probă;

- comunică candidatilor, prin afisare, rezultatele concursului.

(3) O dată cu numirea comisiei de concurs se numeste si comisia de solutionare a contestatiilor, în conditiile prevăzute de alin. (1).

Art. 14. - (1) Calitatea de membru în comisia de concurs este incompatibilă cu calitatea de membru în comisia de solutionare a contestatiilor. Desemnarea membrilor în comisia de concurs si în comisia de solutionare a contestatiilor se face cu respectarea regimului juridic de interese privind functionarii publici, prevăzut de lege.

(2) Presedintele comisiei de concurs, respectiv al comisiei de solutionare a contestatiilor, se desemnează din rândul membrilor acesteia, prin decizia de constituire a comisiilor.

(3) Nu pot fi membri în comisia de concurs sau în comisia de solutionare a contestatiilor persoanele care au calitatea de sot, sotie sau rude până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidati.

(4) Situatia de incompatibilitate poate fi sesizată de persoana în cauză, de oricare dintre candidati, de directorul general, respectiv de directorul unitătii organizatoare a concursului sau de orice altă persoană interesată. În acest caz, directorul general al Administratiei Generale a Penitenciarelor va constata situatia de incompatibilitate si va dispune de îndată măsuri de înlocuire.

Art. 15. - Administratia Natională a Penitenciarelor si, după caz, unitatea organizatoare pun la dispozitie candidatilor interesati, la solicitarea acestora, lucrarea individuală redactată în cadrul probei scrise a concursului.

Art. 16. - Concursul pentru ocuparea posturilor vacante constă, după caz, în:

- selectarea dosarelor de înscriere;

- proba practică de evaluare a aptitudinilor, stabilită în functie de specificul postului scos la concurs;

- proba de evaluare a performantelor fizice;

- proba scrisă;

- interviul.

Art. 17. - (1) În termen de 5 zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut la art. 12 alin. (2), comisia de concurs are obligatia de a selecta dosarele candidatilor sub aspectul îndeplinirii conditiilor de participare.

(2) Rezultatele selectării dosarelor de concurs se afisează, cu mentiunea “admis” sau “respins”, la sediul unitătii organizatoare, în termenul prevăzut la alin. (1).

Art. 18. - Probele practice si sportive se desfăsoară înaintea probei scrise si a interviului. Rezultatul se consemnează în proces-verbal, cu aprecierea “admis” sau “respins”, calificative definitive, având la bază baremele prevăzute în anexele nr. 2 si 3. Calificativul “respins” elimină candidatul de la sustinerea celorlalte probe.

Art. 19. - (1) Proba scrisă constă în redactarea unei lucrări sau rezolvarea unor teste grilă.

(2) Subiectele pentru proba scrisă se stabilesc pe baza bibliografiei de concurs, astfel încât să reflecte capacitatea de analiză si sinteză a candidatilor, în concordantă cu nivelul si cu specificul functiilor publice pentru care se organizează concursul. Pentru ocuparea aceleiasi functii publice, subiectele vor fi identice în cadrul aceluiasi concurs.

(3) Comisia de concurs va stabili subiectele si va alcătui seturile de subiecte pentru proba scrisă si pentru proba practică înainte cu două ore de începerea acestor probe.

(4) În cazul în care proba scrisă constă în rezolvarea unor teste-grilă, vor fi formulate cel putin 100 de întrebări, cu cel mult 5 zile înaintea sustinerii probei. Fiecare întrebare va avea cel putin 3 variante de răspuns, dintre care maximum două corecte.

(5) Pentru fiecare test-grilă, cu două ore înaintea începerii concursului, comisia de concurs va selecta prin tragere la sorti 10 întrebări.

(6) Seturile de subiecte se semnează de toti membrii comisiei de concurs si se închid în plicuri sigilate purtând stampila unitătii organizatoare.

Art. 20. - (1) Cu cel putin 3 ore înainte de începerea probei scrise, la locul desfăsurării acesteia, dacă este cazul, se va afisa repartizarea pe săli a candidatilor.

(2) Cu 30 de minute înainte de începerea probei scrise se va face apelul nominal al candidatilor, în vederea îndeplinirii formalitătilor prealabile. Verificarea identitătii candidatilor se face numai pe baza buletinului de identitate sau a cărtii de identitate.

(3) După verificarea identitătii candidatilor, iesirea din sală a acestora atrage eliminarea din concurs, cu exceptia situatiilor de urgentă în care acestia pot fi însotiti de unul dintre membrii comisiei de concurs sau de persoanele care asigură supravegherea.

(4) Durata probei scrise se stabileste de comisia de concurs în functie de gradul de dificultate si de complexitate al subiectelor, dar nu poate depăsi 3 ore.

(5) După începerea comunicării subiectelor este interzis accesul candidatilor care întârzie sau al oricărei persoane, în afara membrilor comisiei de concurs si persoanelor care asigură supravegherea desfăsurării probei. Candidatul care întârzie este eliminat din concurs.

(6) În încăperea în care are loc concursul, pe toată perioada derulării acestuia, inclusiv a formalitătilor prealabile si a celor ulterioare finalizării probei, candidatilor nu le este permisă detinerea sau folosirea vreunei surse de consultare sau a telefoanelor mobile ori a altor mijloace de comunicare la distantă.

(7) Nerespectarea dispozitiilor prevăzute la alin. (6) atrage eliminarea candidatului din proba de concurs. Comisia de concurs, constatând încălcarea acestor dispozitii, va elimina candidatul din sală, va face mentiunea “anulat” pe lucrare si va consemna cele întâmplate în procesul-verbal.

(8) Lucrările vor fi redactate, sub sanctiunea anulării, doar pe seturile de hârtie asigurate de unitatea organizatoare a concursului, purtând stampila acesteia pe fiecare filă, în coltul din stânga sus. Prima filă, după înscrierea numelui si a prenumelui de către candidat, în coltul din dreapta, va fi lipită astfel încât datele înscrise să nu poată fi identificate si se va aplica stampila unitătii organizatoare a concursului.

(9) Candidatul are obligatia de a preda comisiei de concurs lucrarea scrisă, respectiv testul-grilă, la expirarea timpului alocat, semnând în borderoul special întocmit în acest sens.

Art. 21. - (1) Comisia de concurs stabileste punctajul pentru proba scrisă si pentru proba interviului. Fiecare dintre cele două probe se notează cu puncte de la 1 la 100.

(2) Promovarea probelor mentionate la alin. (1) se face ca urmare a obtinerii a minimum 50 de puncte la fiecare probă. Punctajul final pentru promovarea concursului este de minimum 100 de puncte si se obtine prin cumularea punctajului realizat la fiecare dintre cele două probe.

(3) Punctajul acordat pentru probele de concurs prevăzute la alin. (1) se afisează la locul desfăsurării concursului, la finalul fiecărei probe.

(4) Rezultatul probei scrise poate fi contestat în 24 de ore de la comunicare. Solutionarea contestatiilor se va efectua în următoarele 24 de ore, iar solutiile au caracter definitiv.

Art. 22. - (1) Interviul se realizează în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data afisării rezultatelor definitive la proba scrisă.

(2) La interviu se prezintă doar cei care au promovat proba scrisă.

(3) Fiecare membru al comisiei de concurs poate adresa întrebări candidatului. Nu se pot adresa întrebări referitoare la opiniile politice ale candidatului, activitatea sindicală, religie, etnie, sex, stare materială si origine socială.

(4) Întrebările si răspunsurile la interviu se consemnează în anexa la procesul-verbal întocmit de secretariatul comisiei de concurs, semnată de membrii comisiei si de candidat.

(5) Cunoasterea limbilor străine se poate testa în cadrul probei scrise si, eventual, al interviului.

Art. 23. - La finalizarea fiecărei probe si a concursului se întocmeste un proces-verbal care contine modul de desfăsurare si rezultatele obtinute de candidati, semnat de membrii comisiei de concurs.

 

SECTIUNEA a III-a

Notarea probelor si comunicarea rezultatelor

 

Art. 24. - (1) Notarea probei scrise sau a interviului se face în cel mult 3 zile de la data sustinerii acestuia.

(2) Acordarea punctajului pentru fiecare probă se face pe baza mediei aritmetice a punctajelor acordate de fiecare membru al comisiei de concurs.

Art. 25. - (1) Lucrările scrise se corectează sigilate.

(2) Lucrările scrise care prezintă însemnări în scopul identificării candidatilor se anulează si nu vor mai fi notate. Mentiunea “anulat” se va face atât pe lucrare, cât si pe borderoul de notare, precum si pe centralizatorul nominal, consemnându-se aceasta în procesul-verbal.

(3) Lucrările scrise, după notarea de către fiecare membru al comisiei de concurs, se desigilează.

Art. 26. - (1) Se consideră “admis” la concursul pentru ocuparea unei functii publice vacante candidatul care a obtinut cel mai mare punctaj dintre candidatii care au concurat pentru aceeasi functie, cu conditia ca acestia să fi obtinut punctajul minim necesar promovării.

(2) La punctaje egale, are prioritate candidatul care a obtinut punctajul cel mai mare la proba scrisă, iar dacă egalitatea se mentine, are prioritate cel care are specializări în domeniul functiei publice pentru care a candidat.

(3) Comunicarea punctajelor si a rezultatelor finale ale concursului se face prin afisare la locul desfăsurării concursului, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data sustinerii ultimei probe.

Art. 27. - Punctajele finale ale concursului, în ordine descrescătoare, vor fi înscrise într-un centralizator nominal în care se va mentiona, pentru fiecare candidat, punctajul obtinut la fiecare dintre probele concursului. Centralizatorul nominal se semnează pe fiecare pagină de fiecare dintre membrii comisiei de concurs.

Art. 28. - După afisarea rezultatelor obtinute la concurs, candidatii nemultumiti pot face contestatie, în termen de 24 de ore de la data afisării punctajelor la sediul unitătii organizatoare a concursului, sub sanctiunea decăderii din acest drept.

Art. 29. - Comisia de solutionare a contestatiilor va analiza punctajele pentru fiecare dintre cele două probe si va admite contestatia, modificând, după caz, punctajul final acordat de comisia de concurs, în situatia în care:

a) constată că punctajele nu au fost acordate potrivit baremului si răspunsurilor din lucrarea scrisă;

b) acordă un punctaj superior celui acordat de comisia de concurs.

Art. 30. - Contestatia va fi respinsă în următoarele situatii:

a) dacă în urma analizării contestatiei se constată că punctajele au fost acordate potrivit baremului si răspunsurilor din lucrarea scrisă;

b) dacă punctajul acordat de comisia de solutionare a contestatiilor este mai mic sau egal cu punctajul acordat de comisia de concurs.

Art. 31. - Comunicarea rezultatelor la contestatiile depuse se face prin afisare la sediul unitătii organizatoare a concursului, imediat după solutionarea contestatiilor.

Art. 32. - În cazul respingerii contestatiei, candidatul se poate adresa instantei de contencios administrativ, în conditiile legii.

Art. 33. - După solutionarea contestatiilor, unitătile organizatoare vor afisa rezultatele finale ale concursului si situatia privind ocuparea posturilor pentru care s-a organizat concursul.

Art. 34. - (1) Pentru fiecare concurs se întocmeste un dosar care contine actele administrative de constituire a comisiilor de concurs si de solutionare a contestatiilor, documentele privind administrarea probelor, organizarea si desfăsurarea concursului si lucrările candidatilor la probele stabilite.

(2) Dosarele se păstrează o perioadă de 2 ani la compartimentul de resurse umane din unitatea care a organizat concursul.

Art. 35. - Pentru ocuparea posturilor vacante unitătile vor întocmi dosare de încadrare, pe baza proceselorverbale de la sesiunea de concurs, urmând a le înainta spre avizare Directiei resurse umane din Administratia Natională a Penitenciarelor.

Art. 36. - După încheierea concursului, pentru candidatii admisi, o copie a procesului-verbal de concurs si documentele care atestă sustinerea probelor se includ în dosarul personal.

Art. 37. - (1) Candidatilor declarati admisi la concurs li se emite ordinul sau, după caz, decizia de încadrare, în termen de cel mult 20 de zile de la încheierea concursului, în conditiile art. 20 din Legea nr. 293/2004.

(2) Candidatul admis la concurs, potrivit art. 26, are obligatia de a se prezenta la post în termen de 15 zile de la emiterea deciziei de numire.

(3) În cazul în care candidatul admis nu se prezintă la post, în conditiile alin. (2), din cauze imputabile acestuia, oferta de ocupare a postului se face următorului candidat declarat “admis”.

(4) Dacă nu există nici un candidat care să fi obtinut nota necesară pentru a fi declarat “admis”, se va proceda la organizarea unui nou concurs.

Art. 38. - (1) Candidatii declarati “admisi” în urma concursului pentru ocuparea posturilor vacante de functionari publici din sistemul administratiei penitenciare, pentru care Ministerul Justitiei suportă cheltuieli aferente formării profesionale, vor fi obligati să încheie angajamente, potrivit anexei nr. 4, cel mai târziu până la data începerii cursurilor.

(2) Perioada pentru care se încheie angajamentul este de 5 ani pentru agenti si 10 ani pentru ofiteri.

 

CAPITOLUL III

Avansarea în functii de executie, grad profesional si categorie

 

Art. 39. - În urma rezultatelor obtinute la evaluarea activitătii profesionale, functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare care ocupă functii de executie au dreptul de a avansa în functie si grad profesional.

Art. 40. - (1) Avansarea în functie este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei functii superioare vacante.

(2) În sensul prezentului regulament, prin functie superioară se întelege functia prevăzută cu un coeficient de ierarhizare superior.

Art. 41. - (1) Pentru avansarea în functie a functionarilor publici se organizează concurs sau examen, după caz.

(2) Pentru încadrarea în functii având acelasi coeficient de ierarhizare sau mai mic ori la structuri inferioare celor în care îsi desfăsoară activitatea functionarii publici nu se organizează concurs sau examen.

Art. 42. - La concursul sau examenul pentru încadrarea functiilor vacante superioare, functionarii publici se pot prezenta dacă îndeplinesc cumulativ următoarele conditii:

- să fi obtinut la evaluarea performantelor profesionale individuale din ultimii 2 ani cel putin calificativul “foarte bun”;

- să îndeplinească cerintele specifice prevăzute în fisa postului.

Art. 43. - Numirea în functii a candidatilor declarati “admisi” la concursul sau examenul organizat potrivit art. 42 se face potrivit Legii nr. 293/2004.

Art. 44. - Gradele profesionale se acordă functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare, cu respectarea conditiilor legale, în cadrul categoriilor corespunzătoare nivelului studiilor, după cum urmează:

a) la îndeplinirea termenului;

b) la absolvirea institutiilor de învătământ care pregătesc personal pentru nevoile sistemului penitenciar;

c) în tot cursul anului pentru functionarii publici încadrati direct din afara sistemului administratiei penitenciare si în situatia trecerii agentilor din sistemul penitenciar în corpul ofiterilor, prin concurs.

Art. 45. - (1) Functionarilor publici încadrati în sistemul penitenciar direct din afara sistemului administratiei penitenciare, în functii cu specialităti prevăzute în fisa postului pentru studiile absolvite si care au lucrat înainte de încadrare în asemenea specialităti li se acordă grade profesionale în raport cu vechimea în specialitate, astfel:

A. Ofiteri:

- la un stagiu de până la 4 ani - subinspector;

- la un stagiu între 4 si 7 ani - inspector;

- la un stagiu între 7 si 10 ani - inspector principal;

- la un stagiu între 10 si 14 ani - subinspector-sef;

- la un stagiu de peste 14 ani - inspector-sef.

B. Agenti:

- la un stagiu de până la 5 ani - agent;

- la un stagiu între 5 si 10 ani - agent principal;

- la un stagiu între 10 si 15 ani - agent-sef adjunct;

- la un stagiu de peste 15 ani - agent-sef.

(2) Functionarilor publici, ofiteri sau agenti, încadrati în sistemul penitenciar din alte sectoare de activitate sau comune sectorului bugetar, în functii prevăzute cu alte specialităti decât cele dobândite în urma absolvirii studiilor, li se acordă primul grad. Fac exceptie cei care au promovat examenul de trecere în corpul ofiterilor.

(3) Agentilor care provin din sistemul de apărare, ordine publică si sigurantă natională li se acordă gradul profesional de ofiter, după promovarea concursului, în raport cu vechimea în activitate desfăsurată în sistemul de apărare, ordine publică si sigurantă natională, în functii cu specialitatea prevăzută în fisa postului pentru care au dat concursul.

Art. 46. - (1) Agentii care au absolvit studii superioare au dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea posturilor de ofiteri vacante, în conditiile legii, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:

- sunt declarati “Apt” medical si din punct de vedere psihologic pentru corpul ofiterilor;

- studiile superioare absolvite corespund cerintelor postului;

- au fost evaluati în ultimii 2 ani cu calificativul de cel putin “foarte bun”;

- nu se află sub efectul unei sanctiuni disciplinare;

- nu sunt pusi la dispozitie sau suspendati din functie, potrivit prevederilor legale.

(2) Solutionarea solicitărilor de trecere a agentilor în categoria ofiterilor prin concurs se face anual, în limita posturilor vacante, după încheierea activitătii de avansare a ofiterilor în functii publice superioare si asigurarea locurilor pentru promotia de ofiteri ai Academiei de Politie “Alexandru Ioan Cuza”.

Art. 47. - (1) În vederea acordării gradului profesional de inspector general candidatii trebuie să promoveze examenul organizat în acest scop. Fac exceptie cei prevăzuti la art. 26 alin. (2) din Legea nr. 293/2004.

(2) Examenul pentru obtinerea gradelor profesionale prevăzute la alin. (1) se desfăsoară conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 5.

(3) Pot participa la examen candidatii care îndeplinesc următoarele conditii:

a) au recomandarea sefilor ierarhici înscrisă în evaluarea anuală de serviciu;

b) detin gradul profesional de inspector-sef principal si au împlinit stagiul minim în acest grad profesional;

c) au fost evaluati în ultimii 3 ani premergători celui în care sustin examenul cu cel putin calificativul “foarte bun”.

Art. 48. - Avansarea în gradul profesional următor se face la împlinirea stagiului minim.

Art. 49. - Pot fi avansati în gradul următor, la împlinirea stagiului minim, functionarii publici care îndeplinesc cumulativ următoarele conditii:

a) au împlinit stagiul minim;

b) sunt apreciati în ultimii 2 ani ai stagiului în grad cu calificativul “foarte bun” sau “exceptional”;

c) functiile pe care sunt încadrati sunt prevăzute cu grade profesionale superioare celui detinut;

d) au absolvit studiile prevăzute de lege.

 

CAPITOLUL IV

Modificarea raporturilor de serviciu

 

SECTIUNEA I

Delegarea, detasarea si trecerea temporară în altă muncă

 

Art. 50. - (1) Functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare pot fi delegati pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an.

(2) Delegarea personalului prevăzut la alin. (1) pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an se poate dispune numai cu acordul scris al acestuia.

(3) Delegarea efectuată în conditiile alin. (1) si (2) se dispune în interesul unitătii, prin decizie emisă conform competentelor de gestiune a resurselor umane, cu respectarea drepturilor de care acestia beneficiază potrivit legii.

(4) Pe timpul delegării functionarul public îsi păstrează functia si salariul, iar Administratia Natională a Penitenciarelor si unitătile subordonate unde cel în cauză este încadrat sunt obligate să suporte costul integral al transportului, cazării si al indemnizatiei de delegare.

Art. 51. - Functionarul public poate refuza delegarea dacă se află în una dintre următoarele situatii:

a) graviditate;

b) îsi creste singur copilul minor;

c) starea sănătătii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată delegarea.

Art. 52. - (1) Detasarea se dispune în interesul unitătii în care urmează să-si desfăsoare activitatea functionarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un functionar public poate fi detasat mai mult de 6 luni numai cu acordul său scris.

(2) Detasarea se poate dispune numai dacă pregătirea profesională a functionarului public corespunde atributiilor si responsabilitătilor functiei pe care urmează să fie detasat.

(3) Functionarul public poate refuza detasarea dacă se află în una dintre următoarele situatii:

a) graviditate;

b) îsi creste singur copilul minor;

c) starea sănătătii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată detasarea;

d) detasarea se face într-o localitate în care nu i se asigură conditii corespunzătoare de cazare;

e) este singurul întretinător în familie;

f) motive familiale temeinice justifică refuzul de a da curs detasării.

Art. 53. - (1) Functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare pot fi trecuti temporar în altă muncă, fără acordul acestora, în caz de fortă majoră, ca măsură de protectie a acestora ori ca sanctiune disciplinară, potrivit legii.

(2) Prin fortă majoră se întelege ansamblul situatiilor imprevizibile si insurmontabile si care afectează desfăsurarea corespunzătoare a sarcinilor si misiunilor specifice Administratiei Nationale a Penitenciarelor si unitătilor subordonate.

(3) Trecerea temporară în altă muncă ca măsură de protectie a functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare poate fi dispusă în următoarele situatii:

a) pentru a înlătura un pericol direct, imediat ori iminent, prin care poate fi afectată viata sau integritatea functionarului public, si care nu poate fi înlăturat prin alte mijloace legale;

b) când este afectată starea de sănătate fizică ori psihică a functionarului public, constatată si evaluată medical si/sau psihologic;

c) alte situatii determinate de raporturile de muncă, care pot afecta imaginea functionarului public din sistemul administratiei penitenciare ori a institutiei din care face parte.

(4) Trecerea temporară în altă muncă poate fi dispusă ca sanctiune disciplinară în conditiile prevăzute de art. 62 lit. d) din Legea nr. 293/2004.

(5) Trecerea temporară în altă muncă se dispune, după caz, de către ministrul justitiei, directorul general sau directorii unitătilor subordonate, potrivit competentelor prevăzute la art. 20 din Legea nr. 293/2004.

 

SECTIUNEA a II-a

Punerea la dispozitie si suspendarea din functie a functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare

 

Art. 54. - (1) În cazul în care împotriva functionarului public din sistemul administratiei penitenciare s-a început urmărirea penală, mentinerea sa în activitate se hotărăste după solutionarea definitivă a cauzei, cu exceptia situatiei în care a comis si alte abateri disciplinare, când operează procedura disciplinară obisnuită.

(2) Pe timpul urmăririi penale si al judecătii, functionarul public din sistemul administratiei penitenciare este pus la dispozitie. Functionarul public din sistemul administratiei penitenciare pus la dispozitie îndeplineste numai acele sarcini si atributii de serviciu stabilite, în scris, de conducătorul unitătii si beneficiază de drepturile bănesti corespunzătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de bază, si de celelalte drepturi prevăzute în statut.

Art. 55. - (1) Punerea la dispozitie se decide conform competentelor.

(2) Punerea la dispozitie operează până la identificarea unor functii corespunzătoare în vederea numirii, în conditiile legii.

Art. 56. - Raporturile de serviciu se suspendă de drept sau la initiativa functionarului public.

Art. 57. - Suspendarea de drept a raporturilor de serviciu intervine când functionarul public se află în una dintre următoarele situatii:

- este desemnat de către o autoritate sau institutie publică să desfăsoare activităti în cadrul unor misiuni diplomatice ale României si în cadrul unor organisme sau institutii internationale pentru perioada respectivă;

- desfăsoară activitate sindicală pentru care este precizată suspendarea în conditiile legii;

- este arestat preventiv;

- se află în concediu de maternitate, în conditiile legii;

- se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, în conditiile legii;

- efectuează tratament medical în străinătate, dacă functionarul public nu se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum si pentru însotirea sotului sau, după caz, a sotiei ori a unei rude până la gradul I inclusiv;

- fortă majoră;

- carantină în conditiile legii;

- este dispărut, disparitia fiind constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă;

- în alte cazuri expres prevăzute de lege.

Art. 58. - (1) În cazul suspendării de drept a raporturilor de serviciu, functionarul public este obligat să depună diligentele necesare predării legitimatiei de serviciu, armamentului si celorlalte bunuri din dotare pe care le detine asupra sa.

(2) Pe timpul suspendării de drept, functionarul public nu beneficiază de nici un drept dintre cele prevăzute în Legea nr. 293/2004.

Art. 59. - (1) În termen de 5 zile calendaristice de la data încetării motivului de suspendare de drept, functionarul public este obligat să îl informeze în scris pe directorul unitătii despre acest fapt.

(2) Directorul unitătii are obligatia să asigure în termen de 5 zile conditiile necesare reluării activitătii de către functionarul public.

Art. 60. - (1) Raportul de serviciu se suspendă la cererea motivată, din initiativa functionarului public, în următoarele situatii:

- concediu pentru cresterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în conditiile legii;

- concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap pentru afectiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;

- desfăsurarea unor activităti în cadrul unor organisme sau institutii internationale din proprie initiativă.

(2) Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris, cu cel putin 15 zile calendaristice înainte de data când se solicită suspendarea. Cererea va fi însotită de documente justificative în măsură să confirme existenta situatiei pentru care se solicită suspendarea.

Art. 61. - Suspendarea sau reluarea activitătii, după caz, a raporturilor de serviciu se constată si se aprobă prin ordin sau decizie, potrivit competentelor.

Art. 62 - (1) Pe perioada suspendării raportului de serviciu Administratia Natională a Penitenciarelor si unitătile subordonate au obligatia să rezerve postul aferent functiei publice.

(2) Ocuparea acestui post se face pe o perioadă determinată, de un alt functionar public din Administratia Natională a Penitenciarelor.

(3) În situatia în care nu există functionari publici să îndeplinească cerintele specifice, postul va fi ocupat în baza unui contract individual de muncă pe o perioadă egală cu perioada suspendării raporturilor de serviciu.

 

CAPITOLUL V

Încetarea raporturilor de serviciu

 

Art. 63. - Cauzele si conditiile de încetare a raporturilor de serviciu ale functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare sunt cele prevăzute în art. 54 din Legea nr. 293/2004, după cum urmează: demisie, transfer, eliberare din functie, destituire din functie, pensionare în conditiile legii, deces.

Art. 64. - (1) Functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare pot fi transferati în interesul serviciului sau, la cererea acestora, între unităti ale sistemului administratiei penitenciare ori în afara acestuia.

(2) Transferul se poate face într-o functie pentru care sunt îndeplinite conditiile specifice prevăzute în fisa postului.

(3) Transferul în interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al functionarului public transferat.

(4) În cazul transferului în interesul serviciului în altă localitate, functionarul public transferat are dreptul la o indemnizatie egală cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei în care se transferă, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport si la un concediu plătit de 5 zile.

(5) Plata acestor drepturi se suportă de unitatea la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobării transferului.

Art. 65. - (1) Pentru efectuarea transferului în interesul serviciului, directorul unitătii interesate din alte structuri de apărare, ordine publică si sigurantă natională solicită acordul conducătorului institutiei din care face parte functionarul public.

(2) Pentru efectuarea transferului la cerere, functionarul public se adresează în scris institutiei unde doreste să se transfere.

(3) Cererea, după obtinerea acordului de principiu al institutiei unde doreste să se transfere, se înaintează de cel în cauză, pe cale ierarhică, directorului general sau ministrului justitiei, după caz.

Art. 66. - (1) Competenta aprobării transferului revine, după caz:

a) ministrului justitiei, prin ordin pentru transferul functionarilor publici cu grade de ofiteri din afara sistemului penitenciar, precum si al directorilor de penitenciare;

b) directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, prin decizie pentru transferul functionarilor publici între unitătile sistemului penitenciar si al agentilor în si din afara sistemului penitenciar.

(2) Decizia sau ordinul de transfer se întocmeste de către Directia resurse umane din Administratia Natională a Penitenciarelor.

(3) Data perfectării transferului se prevede expres în cuprinsul deciziei sau ordinului de transfer, după caz.

(4) Copia deciziei sau a ordinului de transfer se clasează în dosarul personal.

Art. 67. - Raporturile de serviciu încetează de drept în următoarele situatii:

a) la data decesului functionarului public;

b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoresti de declarare a mortii functionarului public;

c) la data expirării termenului pentru care a fost numit în functia publică, care a fost exercitată cu caracter temporar;

d) la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă ori invaliditate a functionarului public;

e) când functionarul public a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă cu executarea pedepsei;

f) ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau a functiei, ca măsură de sigurantă ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii

de condamnare prin care s-a dispus interdictia;

g) ca urmare a constatării nulitătii absolute a actului administrativ de numire în functia publică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 68. - Concursul de încadrare a personalului cu studii superioare pentru sectorul medical se va organiza de către Directia medicală din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, cu respectarea reglementărilor specifice Ministerului Sănătătii.

Art. 69. - (1) Pentru încadrarea personalului didactic, concursurile se vor organiza si se vor desfăsura de către inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti, în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare, ale Legii învătământului nr. 84/1995, modificată si completată prin Legea nr. 354/2004, si ale Protocolului încheiat între Ministerul Justitiei si Ministerul Educatiei si Cercetării nr. 4.730/2001 privind asigurarea scolarizării si profesionalizării persoanelor aflate în custodia Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

(2) Tematica, conditiile de concurs si data desfăsurării acestuia se fac publice, în fiecare an scolar, de către inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti.

(3) Angajarea pe post se face numai prin dispozitie a inspectoratului scolar judetean sau al municipiului Bucuresti.

Art. 70. - Până la aprobarea prin hotărâre a Guvernului a Regulamentului privind conditiile de organizare si modul de desfăsurare a concursurilor/examenelor de încadrare a personalului contractual, dispozitiile cap. I-III din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător si acestei categorii de personal.

Art. 71. - Prevederile prezentului regulament se aplică în mod corespunzător si functionarilor publici cu statut special din Ministerul Justitiei, care au atributii de coordonare si control al activitătii din sistemul administratiei penitenciare sau alte atributii în legătură cu activitatea administratiei penitenciare, măsurile dispuse în baza acestuia fiind stabilite prin ordin al ministrului justitiei.

Art. 72. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

MODEL

Cerere de înscriere la concurs în vederea ocupării postului de .............................

 

Domnule director,

 

Subsemnatul ...................................................., fiul lui ............................... si al ............................, născut în localitatea ..................................., judetul ......................, în anul ........., luna .........................., ziua ....., domiciliul (resedinta) în localitatea .................................., judetul ............................, absolvent al .............................., curs de ..............................., de profesie ........................................., salariat la .........................................., starea civilă ........................, cu serviciul militar ........................., la arma ......................, trecut în rezervă cu gradul ............................., vă rog să aprobati înscrierea la concursul pentru ocuparea postului de .............................. la unitatea ................., specialitatea penitenciare.

Am luat cunostintă de conditiile de selectionare si participare la concurs, de drepturile si obligatiile ce îmi revin si de prevederile angajamentului pe care urmează să îl închei în situatia în care voi fi declarat “admis”.

Sunt de acord cu efectuarea de verificări specifice, cunoscând că, în situatia în care vor rezulta incompatibilităti determinate de neîndeplinirea cumulativă a conditiilor de selectionare, nu voi fi încadrat, chiar dacă în urma concursului dat am fost declarat “admis”.

 

Semnătura .................................... Data ..................................

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

BAREMELE

pentru verificarea aptitudinilor fizice - subofiteri sector operativ

 

- Bărbati –

Punctaj/Probe

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

Alergare de viteză

50 m plat

6’’8

6’’9—7’’

7’’1-2

7’’3-4

7’’5-6

7’’7-8

7’’9—8’’

8’’1-2

8’’3-4

8’’5-6

Flotări

29

28

27

26

25

24

23

22

21

20

Alergare de rezistentă

1.000 m plat

3’24

3’25-29

3’30-34

3’35-39

3’40-44

3’45-49

3’50-54

3’55-59

4’00-04

4’05-09

 

ANEXA Nr. 3

la regulament

 

BAREMELE

pentru verificarea aptitudinilor fizice - subofiteri sector operativ

 

- Femei -

Punctaj/Probe

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

Alergare de viteză

50 m plat

8’’02

8’’3-4

8’’5-6

8’’7-8

8’’9—9

9’’1-2

9’’3-4

9’’5-6

9’’7-8

9’’9—100

Abdomen – ridicarea trunchiului la 90ş din pozitia culcat pe spate

20

19

18

17

16

15

14

13

12

11

Alergare de rezistentă 600 m plat

330

3’31-35

3’36-40

3’41-45

3’46-50

3’51-55

3’56—4

4’01-05

4’06-10

4’11-15

 

ANEXA Nr. 4

la regulament

 

MINISTERUL JUSTITIEI

ADMINISTRATIA NATIONALĂ A PENITENCIARELOR

Penitenciarul ................................................

 

ANGAJAMENT

 

Subsemnatul/Subsemnata ................................................................. născut/născută în ................., judetul ................., în anul ......., luna ..................., ziua ...., fiul/fiica lui ............................ si al/a ...................... ..., domiciliat/domiciliată în ..............................., str. .................................. nr. ......., judetul ............................., fiind selectionat/selectionată în vederea sustinerii concursului pentru ocuparea functiei de ............................... în sectorul ......................., la Penitenciarul ..........................., îmi asum riscul excluderii de la încadrare în cazul în care apar probleme în procesul verificărilor specifice, care conduc la neîndeplinirea criteriilor de selectionare si încadrare în Administratia Natională a Penitenciarelor.

Candidat ............................................, posesor al B.I./C.I. seria ......... nr. ............, eliberat/eliberată de .................. la data de ................................. .

 

Semnătura

..........................................

 

Prezentul angajament s-a încheiat în fata ................................., la data de ..................................., după ce, în prealabil, s-a verificat identitatea candidatului.

 

Directorul unitătii,

......................................

 

ANEXA Nr. 5

la regulament

 

METODOLOGIE

privind organizarea si desfăsurarea examenului pentru gradul de inspector general*)

 

CAPITOLUL I

Principii generale

 

Art. 1. - În vederea acordării gradului de inspector general candidatii sustin examen. Obiectivul examenului este de a evalua capacitatea candidatilor de a elabora si a sustine proiecte de modernizare a domeniilor în care lucrează, de a analiza si a întelege realitătile politicosociale contemporane, într-o lume în schimbare si de a-si adapta comportamentul de conducător la evolutiile din societate.

Art. 2. - Probele examenului pentru gradul de inspector general se vor desfăsura astfel încât să asigure:

- aprecierea nivelului de dezvoltare a gândirii creatoare a candidatilor;

- evaluarea capacitătii de a propune solutii noi si de a rezolva probleme complexe privind proiectarea si realizarea obiectivelor organizatiei, în conexiune cu starea si cu evolutiile din societate si din lume;

- aprecierea competentei de a procesa informatii, de a rezolva rapid si corect problemele ridicate de conducerea unei organizatii mari si complexe, în diferite situatii, inclusiv în structuri de cooperare multinationale, de a influenta si a directiona subordonatii pentru îndeplinirea misiunii.

 

CAPITOLUL II

Organizarea si desfăsurarea examenului

 

Art. 3. - Examenul pentru gradul de inspector general constă în sustinerea următoarelor probe:

a) Conducerea organizatiei din cadrul institutiilor publice de apărare, ordine publică si sigurantă natională – proiect Domeniile în care se propun proiectele si bibliografiile se stabilesc de comisia de examen numită de ministrul justitiei.

Temele de proiect se aprobă, cu cel putin 60 de zile înainte de data desfăsurării examenului, de către presedintele comisiei de examen. Pentru fiecare candidat se vor propune 3 teme de proiect.

Temele de proiect vor aborda probleme de sistem, clar definite, din domeniul în care lucrează candidatii.

Fiecare proiect întocmit trebuie să propună o solutie nouă sau partial nouă la problema actuală ori de perspectivă, din domeniul în care autorul îsi desfăsoară activitatea, si va cuprinde: baza teoretică a problemei abordate; obiectivul (obiectivele) demersului de proiectare; evaluarea solutiei existente si a stării generate de ea (limite si disfunctionalităti actuale de perspectivă); solutia propusă; avantajele solutiei propuse (ce probleme rezolvă sau ce deschideri oferă); implicatiile si costurile solutiei propuse.

Proiectele se depun cu 10 zile înainte de sustinerea probei si urmează să fie sustinute de către candidati în fata comisiei.

b) Sistemul penitenciar – colocviu Tematica si bibliografiile se stabilesc de o comisie numită de ministrul justitiei.

Pe baza tematicii, comisia de examen stabileste subiectele ce vor fi abordate în cadrul colocviului. Numărul subiectelor trebuie să fie mai mare cu cel putin 5 decât numărul candidatilor. Subiectele colocviului se aprobă de către presedintele comisiei de examen.

În ziua planificată pentru desfăsurarea probei, candidatii se prezintă la locul stabilit si, în prezenta comisiei de examen, îsi aleg câte un subiect, prin tragere la sorti. Subiectul ales nu poate fi schimbat.

Candidatii îsi redactează răspunsurile timp de 30 de minute, după care prezintă timp de 15-20 de minute problematica aleasă. După prezentarea subiectelor, comisia de examen adresează întrebări candidatului. După răspunsurile la întrebări se poartă discutii la care participă si ceilalti candidati. Fiecare candidat poate interveni o singură dată, iar interventia nu va depăsi 5 minute. Participarea la discutii se ia în considerare la stabilirea notelor candidatilor.

Prezentarea subiectului si dezbaterile pe marginea celor expuse de fiecare candidat nu trebuie să depăsească 45-50 de minute.

c) Capacitatea de comunicare într-o limbă străină de circulatie internatională - examen scris si oral

Subiectele se propun de personalul de specialitate din Administratia Natională a Penitenciarelor si se aprobă de presedintele comisiei de examen. Subiectele se întocmesc corespunzător nivelului 2 (scris, citit, ascultat, vorbit), după descrierea Stanag 6001.

Art. 4. - (1) Pentru organizarea si derularea examenului, prin ordin al ministrului justitiei, se stabilesc data si locul de desfăsurare a probelor si se constituie o comisie compusă din:

a) presedintele comisiei;

b) 3-5 membri;

c) secretarul comisiei.

(2) Pentru evaluara proiectelor, comisia se poate împărti în grupuri de specialisti din domeniile stabilite.

(3) Pentru proba de comunicare într-o limbă străină, în comisie sunt cooptati specialisti din Administratia Natională a Penitenciarelor.

Art. 5. - Presedintele comisiei de examen pentru gradul de inspector general va fi, de regulă, directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau directorul general adjunct ori altă persoană cu grad de inspector general propusă de acesta. În comisia de examen vor fi numiti inspectori generali din Administratia Natională a Penitenciarelor si din unitătile subordonate ori alte persoane, la propunerea directorului general, cu grad profesional cel putin inspector-sef principal.

Art. 6. - Comisia de examen se întruneste la sediul Administratiei Nationale a Penitenciarelor în termen de cel mult 10 zile de la data aprobării componentei sale, în vederea efectuării instructajelor membrilor acesteia, a specialistilor si a candidatilor privind modul de organizare si desfăsurare a examenului.

 

CAPITOLUL III

Evaluarea pregătirii candidatilor

 

Art. 7. - Evaluarea nivelului de pregătire a candidatilor la probele de examen se face astfel:

a) fiecare membru al comisiei de examen acordă note de la 10 la 1. La proba de limbă străină aprecierea se face cu calificativul “admis” sau “respins”. Media obtinută de un candidat la o probă se calculează ca medie aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de examen la proba respectivă;

b) după încheierea tuturor probelor, comisia de examen calculează media generală de examen a fiecărui candidat ca medie aritmetică a mediilor obtinute la fiecare probă, fără rotunjire, cu două zecimale. Candidatului declarat “respins” la proba de limbă străină nu i se calculează media generală, fiind declarat “respins”.

Art. 8. - Este declarat “admis” de către comisia de examen candidatul care îndeplineste următoarele conditii:

a) are media generală de examen minimum 8;

b) are cel putin media 7 la fiecare dintre probele de examen.

Art. 9. - (1) Candidatii pot contesta notele obtinute la fiecare probă, cu exceptia celei de la proba de limbă străină.

(2) Candidatii pot contesta numai rezultatele proprii.

(3) Contestatiile se depun, în scris, la secretarul comisiei în termen de cel mult 24 de ore de la anuntarea rezultatului final al examenului si se solutionează în termen de 24 de ore de la depunerea acestora.

(4) Contestatiile se solutionează în plenul comisiei de examen, iar hotărârea presedintelui acesteia este definitivă.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 10. - Candidatii la examenul pentru gradul de inspector general se propun de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, în cazul celor din sistemul penitenciar, sau de secretarul de stat coordonator, în cazul functionarilor publici cu statut special din Ministerul Justitiei, se aprobă de ministrul justitiei, după care sunt supusi avizării Consiliului Suprem de Apărare a Tării.

Art. 11. - (1) Numărul de inspectori-sefi principali care se propun pentru acordarea gradului de inspector general se stabileste, după caz, de către conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, în raport cu nevoile sistemului, sau de conducerea Ministerului Justitiei, pentru aparatul propriu.

(2) Ministrul justitiei prezintă Presedintelui României propuneri privind acordarea gradului de inspector general, în termen de cel mult un an de la data finalizării examenului pentru acordarea gradului de inspector general.

Art. 12. - Presedintele comisiei pentru examenul de inspector general prezintă ministrului justitiei procesul-verbal cu rezultatele obtinute, în termen de 7 zile de la încheierea examenului.

Art. 13. - Comisia de examen întocmeste si prezintă conducerii Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, după caz, Ministerului Justitiei fisele individuale cu rezultatele obtinute de către candidati. După înscrierea rezultatelor în documentele de evidentă, fisele se trimit directiilor si unitătilor din care fac parte candidatii, pentru aducere la cunostintă.

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea si desfăsurarea pregătirii profesionale a functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare

 

În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 736/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 31 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici din Administratia Natională a Penitenciarelor,

ministrul justitiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind organizarea si desfăsurarea pregătirii profesionale a functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Metodologia mentionată la art. 1 se difuzează unitătilor interesate prin grija Serviciului independent secretariat si relatii publice din Administratia Natională a Penitenciarelor.

(2) Administratia Natională a Penitenciarelor si unitătile subordonate, precum si Directia organizarea instantelor, resurse umane si statistică judiciară din Ministerul Justitiei vor duce la îndeplinire prezentul ordin.

Art. 3. - Pe data prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului justitiei nr. 2.662/C/2000, precum si orice alte dispozitii contrare.

 

Ministrul justitiei,

Cristian Diaconescu

 

Bucuresti, 29 octombrie 2004.

Nr. 2.855/C.


*) Toate prevederile din prezenta metodologie referitoare la inspectorul general se aplică si pentru inspector general principal si inspectorul general-sef.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

privind organizarea si desfăsurarea pregătirii profesionale a functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare

 

Procesul de pregătire profesională a functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare se desfăsoară în conformitate cu Recomandarea privind pregătirea si perfectionarea personalului de penitenciare (p. 8), adoptată de primul Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentul delincventilor, Regulile europene pentru penitenciare, Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, Legea nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici din Administratia Natională a Penitenciarelor si cu Hotărârea Guvernului României nr. 1.209/2003 privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Formarea specializată, pregătirea si perfectionarea profesională a functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare au ca obiectiv general dezvoltarea carierei acestora.

(2) Modalitătile de dezvoltare a carierei în functia publică sunt promovarea într-o functie publică superioară si avansarea în gradele profesionale.

Art. 2. - Principiile care stau la baza organizării si dezvoltării carierei în functia publică din sistemul administratiei penitenciare sunt:

a) competenta, principiu potrivit căruia persoanele care doresc să acceadă sau să promoveze într-o functie publică din Administratia Natională a Penitenciarelor si din unitătile subordonate trebuie să detină si să confirme cunostintele si aptitudinile necesare exercitării functiei publice în sistemul administratiei penitenciare;

b) competitia, principiu potrivit căruia confirmarea cunostintelor si aptitudinilor necesare exercitării unei functii publice în sistemul administratiei penitenciare se face prin concurs sau examen;

c) egalitatea de sanse, principiu prin care se asigură recunoasterea vocatiei la functia publică din sistemul administratiei penitenciare a oricărei persoane care îndeplineste conditiile stabilite de lege;

d) profesionalismul, principiu potrivit căruia exercitarea functiei publice se face cu respectarea prevederilor legale;

e) motivarea, principiu potrivit căruia, în vederea dezvoltării carierei, Administratia Natională a Penitenciarelor si unitătile subordonate au obligatia să identifice si să aplice, în conditiile legii, instrumentele de motivare morală si materială a functionarilor publici, precum si să sprijine initiativele privind dezvoltarea profesională a acestora;

f) transparenta, principiu potrivit căruia Administratia Natională a Penitenciarelor si unitătile subordonate au obligatia de a pune la dispozitie celor interesati informatiile de interes public referitoare la cariera în functia publică din sistemul administratiei penitenciare.

Art. 3. - În sensul prezentei metodologii, termenii de mai jos se utilizează cu întelesul următor:

a) cariera în functia publică - ansamblul situatiilor juridice si efectelor produse, care intervine de la data nasterii raportului de serviciu până în momentul încetării acestui raport, în conditiile legii;

b) formarea specializată - totalitatea activitătilor destinate dobândirii cunostintelor teoretice si formării deprinderilor practice din perioada de stagiatură a functionarului public debutant;

c) pregătire continuă - ansamblul activitătilor desfăsurate de-a lungul carierei profesionale a functionarilor publici definitivi din Administratia Natională a Penitenciarelor si din unitătile subordonate, în vederea dobândirii cunostintelor, aptitudinilor, abilitătilor si atitudinilor necesare îndeplinirii atributiilor, extinderii competentei profesionale si dezvoltării individuale a acestora;

d) perfectionare profesională - activitătile de pregătire continuă care asigură dezvoltarea competentelor profesionale necesare îndeplinirii atributiilor prezente si preconizate ale posturilor pe care le ocupă functionarii publici definitivi;

e) diagnoza necesarului de pregătire - activitatea de analiză prin care se determină starea sistemului de pregătire si perfectionare profesională si se stabilesc elementele necesare pentru proiectarea planurilor si programelor de pregătire;

f) discipline de sprijin - obiectele de studiu care, fără a face parte nemijlocit din categoria celor de specialitate, contribuie la îndeplinirea atributiilor profesionale;

g) pregătirea complementară - activitatea de pregătire si perfectionare profesională destinată să asigure dezvoltarea profesională diversificată a functionarilor publici definitivi, identificati ca având potential profesional, prin completarea si lărgirea cunostintelor si deprinderilor cerute;

h) instruirea înaintea intrării în serviciu – activitătile curente dirijate, destinate transmiterii informatiilor necesare cunoasterii situatiei operative necesare pentru îndeplinirea atributiilor profesionale prevăzute de fisa postului;

i) specializare - procesul de pregătire prin care se asigură cunostinte si deprinderi necesare îndeplinirii atributiilor la schimbarea profilului de muncă.

Art. 4. - Sistemul de pregătire si perfectionare profesională a functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare include:

a) formarea specializată prin cursuri si activităti practicaplicative din perioada de stagiu al functionarului public debutant;

b) cursurile pentru dezvoltarea carierei;

c) pregătirea organizată de către unităti;

d) pregătirea asigurată de unitătile de formare profesională a personalului;

e) pregătirea autoplanificată a personalului.

Art. 5. - (1) Răspunderea pentru pregătirea si perfectionarea profesională a functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare revine directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor si directorilor unitătilor subordonate.

(2) Pregătirea si perfectionarea profesională a personalului din sistemul administratiei penitenciare se realizează prin:

a) structurile specializate pentru pregătirea si perfectionarea profesională a personalului;

b) unitătile de formare profesională specializate;

c) personalul desemnat să îndrume activitatea functionarilor publici debutanti;

d) master, cursuri postuniversitare organizate de institutii de învătământ superior acreditate, doctorat.

Art. 6. - (1) Necesarul de pregătire a personalului din Administratia Natională a Penitenciarelor si din unitătile subordonate se determină anual si se aprobă de către directorul general.

(2) Pe baza necesarului de pregătire aprobat de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, unitătile subordonate vor elabora planuri anuale de pregătire a personalului propriu.

(3) Elementele care se au în vedere pentru determinarea necesarului de pregătire a personalului si la elaborarea diagnozei anuale sunt următoarele:

a) activitătile unitătilor si ale compartimentelor functionale, conform regulamentelor de organizare si functionare ale acestora;

b) standardele ocupationale corespunzătoare fiecărei categorii de functii;

c) specificitatea cerintelor posturilor, precum si descrierea sarcinilor, îndatoririlor si responsabilitătilor cuprinse în fisa postului;

d) datele existente în evaluările de serviciu anuale;

e) planul de dezvoltare a carierei personalului.

Art. 7. - Structurile de specialitate cu competente de management al activitătilor de pregătire de la nivelul aparatului central al Administratiei Nationale a Penitenciarelor determină nevoile de pregătire a personalului, armonizează planurile de pregătire profesională, analizează ofertele de pregătire continuă ale prestatorilor interni si externi de pregătire si înaintează directorului general propuneri de valorificare a acestora.

 

CAPITOLUL II

Formarea specializată

 

Art. 8. - Formarea specializată a functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare este organizată pentru toti functionarii publici debutanti care au ocupat prin concurs sau examen o functie publică în Administratia Natională a Penitenciarelor sau în unitătile subordonate.

Art. 9. - Organizarea sistemului de formare specializată a functionarilor publici debutanti din sistemul administratiei penitenciare se realizează pe 3 faze, astfel:

- debutul în carieră;

- specializarea;

- formarea deprinderilor practice.

Art. 10. - Debutul în carieră are durata de două săptămâni si este destinat familiarizării functionarilor publici debutanti cu problemele profesionale ale functiei pe care au ocupat-o prin concurs. În timpul acestei faze functionarului public nu i se va încredinta nici o responsabilitate, activitatea acestuia fiind în permanentă sub controlul îndrumătorului desemnat. Pentru fiecare categorie de functionari publici se întocmeste un program special de pregătire.

Art. 11. - (1) Functionarii publici debutanti urmează cursurile de specializare în unitătile de formare profesională cu durata de cel putin 3 luni. Cursurile vor cuprinde teme de: penologie si reintegrare socială, aplicarea regimurilor de detentie, siguranta detinerii, management penitenciar si administratie penitenciară. Pregătirea de specialitate va fi completată cu pregătirea fizică, folosirea mijloacelor de imobilizare, trageri cu armamentul din dotare, precum si activităti practice în asezămintele de detentie.

(2) Cursurile se vor finaliza cu un examen.

Art. 12. - (1) După finalizarea cursurilor de specializare, functionarul public debutant va fi repartizat în activitate si învestit cu responsabilitatea îndeplinirii îndatoririlor prevăzute în fisa postului, sub directa îndrumare a persoanei desemnate.

(2) La sfârsitul perioadei de stagiu, seful ierarhic va întocmi fisa de evaluare a activitătii functionarului public debutant, prin care propune sau nu definitivarea în functie a acestuia. La întocmirea fisei de evaluare se va tine cont si de rezultatele obtinute de ofiterul sau de agentul debutant la cursurile de specializare.

Art. 13. - Formarea specializată a functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare are următoarele obiective:

a) însusirea specificului activităti din Administratia Natională a Penitenciarelor si din unitătile subordonate;

b) dobândirea cunostintelor teoretice necesare respectării drepturilor omului în asezămintele de detentie, aplicării regimurilor de detentie si asigurării sigurantei locului de detinere;

c) formarea deprinderilor si abilitătilor practice necesare unui functionar public din sistemul administratiei penitenciare;

d) cunoasterea si respectarea exigentelor carierei în functia publică din Administratia Natională a Penitenciarelor si din unitătile subordonate.

Art. 14. - (1) La cursurile de specializare organizate în unitătile de formare profesională din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor participă toti functionarii publici debutanti care au ocupat prin concurs sau examen o functie publică.

(2) Durata cursurilor de specializare a functionarilor publici debutanti din sistemul administratiei penitenciare este următoarea:

a) 6 luni pentru functionarii publici ofiteri sau agenti, care desfăsoară activităti de aplicare a regimului penitenciar si siguranta detinerii. Fac exceptie functionarii publici debutanti absolventi ai Academiei de Politie  “Alexandru Ioan Cuza” si absolventii promotiei 2005 a Scolii de Formare si Perfectionare a Pregătirii Profesionale Târgu Ocna;

b) 3 luni pentru functionarii publici, altii decât cei prevăzuti la lit. a).

Art. 15. - Planurile tematice si de învătământ ale cursurilor de specializare sunt întocmite pentru fiecare serie de functionari publici debutanti de către unitătile de formare profesională a personalului si se aprobă de către directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Art. 16. - Examenul de absolvire a cursurilor de formare specializată constă în următoarele probe:

a) pregătirea de specialitate si juridică;

b) managementul penitenciar (numai pentru ofiteri).

Art. 17. - (1) Examenul de absolvire este organizat de către o comisie centrală, iar evaluarea pregătirii cursantilor se face pe comisii de examinare constituite din specialisti.

(2) Comisia centrală se compune din: presedinte – un reprezentant al Administratiei Nationale a Penitenciarelor; vicepresedinte - directorul unitătii de formare profesională; secretar - seful Biroului planificare învătământ; membri - sefii comisiilor de examinare. Comisiile de examinare sunt alcătuite din cel putin 3 membri, dintre care unul este sef al comisiei.

(3) Comisiile prevăzute la alin. (1) se constituie, la nivelul unitătii de formare profesională, prin ordin al directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

 

CAPITOLUL III

 

SECTIUNEA 1

Pregătirea continuă a personalului

 

Art. 18. - (1) Pregătirea continuă a personalului constituie principala formă de pregătire a personalului organizată de unităti si se desfăsoară în scopul îndeplinirii atributiilor si misiunilor institutiei.

(2) Sistemul de pregătire continuă a personalului, organizat la nivelul aparatului central al Administratiei Nationale a Penitenciarelor si al unitătilor subordonate, se desfăsoară prin:

a) programe pe categorii de pregătire;

b) activităti de îndrumare si tutelă profesională;

c) programe de pregătire complementară;

d) programe de pregătire cu scoaterea din activitatea profesională.

(3) Activitătile prevăzute la alin. (1) se pot realiza prin pregătire individuală, expuneri, dezbateri, instruire înaintea intrării în serviciu, aplicatii, exercitii demonstrative, convocări, activităti metodice, simpozioane, seminarii etc.

(4) Pregătirea continuă a personalului, organizată de unităti, se desfăsoară potrivit relatiilor de subordonare, fiecare sef având obligatia de a-si pregăti subordonatii nemijlociti.

Art. 19. - Obiectivele programelor de pregătire continuă a personalului, organizate de unităti, sunt următoarele:

a) informarea generală în domeniul de specialitate;

b) actualizarea cunostintelor si deprinderilor de specialitate în domeniul activitătii profesionale;

c) dobândirea unor noi cunostinte si deprinderi profesionale;

d) lărgirea ariei cunostintelor profesionale si dezvoltarea competentelor interdisciplinare în domeniul de activitate;

e) însusirea unor cunostinte de vârf în domeniul de activitate;

f) educatia civică a personalului.

Art. 20. - Pregătirea continuă a personalului este organizată de unităti pe următoarele categorii:

a) perfectionarea pregătirii de specialitate;

b) pregătirea juridică;

c) managementul penitenciar (numai pentru ofiteri);

d) pregătirea fizică.

Art. 21. - Pregătirea de specialitate organizată de unităti cuprinde:

a) pregătirea potrivit specificului compartimentului sau locului de muncă;

b) pregătirea prin discipline de sprijin.

Art. 22. - (1) Pregătirea potrivit specificului compartimentului sau locului de muncă se organizează concomitent cu desfăsurarea activitătilor profesionale curente, de către sefii ierarhici, prin pregătire individuală dirijată sau activităti în comun.

(2) Pregătirea prin discipline de sprijin se realizează, de regulă, prin activităti desfăsurate în comun, pe categorii de personal. Potrivit cadrului organizatoric stabilit de conducerea unitătii, se asigură, în functie de particularitătile acesteia, transmiterea de cunostinte din alte domenii, necesare îndeplinirii atributiilor, precum si dezvoltării profesionale individuale.

Art. 23. - (1) Directia resurse umane din Administratia Natională a Penitenciarelor transmite unitătilor, pe specialităti, lista orientativă cu disciplinele de sprijin.

(2) Directorii unitătilor selectează, pe baza evaluării nevoilor de pregătire a personalului propriu, disciplinele de sprijin din lista orientativă.

(3) Directiile si serviciile independente din Administratia Natională a Penitenciarelor îsi stabilesc propria tematică de pregătire.

Art. 24. - Personalul pentru care pregătirea de specialitate este reglementată de alte acte normative va participa la activitătile de pregătire stabilite prin acestea, precum si, în mod obligatoriu, la pregătirea prin discipline de sprijin.

Art. 25. - Pentru activitătile de pregătire continuă se alocă anual 60 de ore, repartizate astfel:

a) pregătirea de specialitate - 48 de ore;

b) pregătirea prin discipline de sprijin - 12 ore.

Art. 26. - (1) Tragerile cu armamentul din dotarea unitătilor subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor se vor executa, în mod obligatoriu, cu toti functionarii publici cu statut special.

(2) Functionarii publici din sistemul Administratiei Nationale a Penitenciarelor vor executa, în mod obligatoriu, cel putin două sedinte de tragere cu armamentul din dotare, dintre care una de verificare.

(3) Functionarii publici care execută misiuni de pază, supraveghere si escortare ori coordonează astfel de activităti vor executa, anual, 4 sedinte de tragere, dintre care una de verificare.

(4) Personalul din cadrul grupelor de interventie va executa, lunar, cel putin o sedintă de tragere.

Art. 27. - Pregătirea fizică se desfăsoară pe parcursul întregului an de pregătire, două ore săptămânal, în timpul programului de muncă, sub îndrumarea unui functionar public desemnat de conducerea unitătii, si are ca obiectiv dezvoltarea fizică generală, întărirea si mentinerea stării de sănătate a întregului personal.

 

SECTIUNEA a 2-a

Activităti de îndrumare si tutelă profesională

 

Art. 28. - (1) Activitătile de îndrumare si tutelă profesională reprezintă ansamblul măsurilor, metodelor si mijloacelor de pregătire a personalului pentru formarea aptitudinilor profesionale si cunoasterea specificului si exigentelor generale ale unitătii.

(2) Prin programul de desfăsurare a perioadei de debut a personalului încadrat direct si a absolventilor institutiilor de învătământ, precum si prin celelalte programe de îndrumare si tutelă profesională se alocă, pentru studiu individual, din timpul normal de lucru, perioada stabilită conform reglementărilor interne pe linie de resurse umane.

Art. 29. - (1) Îndrumarea pregătirii manageriale a personalului cuprins în rezerva de personal se realizează pe baza planului de dezvoltare a carierei, sub coordonarea directorilor de unităti.

(2) Îndrumarea pregătirii manageriale se desfăsoară în vederea dezvoltării abilitătilor si aptitudinilor necesare personalului pentru ocuparea unor functii de conducere.

(3) Îndrumarea pregătirii manageriale se realizează prin antrenarea în activităti de conducere, studiu individual, stagii de instruire si documentare si în cadrul unor programe de pregătire complementară.

Art. 30. - (1) Unitătile de formare si perfectionare profesională din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor au rolul principal în asigurarea necesarului de pregătire în vederea realizării managementului carierei.

(2) Pregătirea continuă a personalului, asigurată în unitătile prevăzute la alin. (1), se realizează, în principal, prin cursuri, aplicatii, exercitii demonstrative, instructaje, convocări, activităti metodice, simpozioane, seminarii, conferinte etc.

(3) Cursurile prevăzute în sistemul pregătirii continue se desfăsoară prin programe de tip compact, intensiv sau pe module.

(4) Participarea personalului la cursuri este determinată de nevoile de pregătire, de necesitatea perfectionării ori obtinerii unor specializări si de asigurarea evolutiei în carieră.

 

CAPITOLUL IV

Pregătirea autoplanificată

 

Art. 31. - (1) Pregătirea autoplanificată se realizează în scopul dobândirii cunostintelor, abilitătilor, aptitudinilor si atitudinilor profesionale sau extraprofesionale, care asigură dezvoltarea individuală a personalului din Administratia Natională a Penitenciarelor si din unitătile subordonate.

(2) Formele si modalitătile de pregătire autoplanificate sunt la latitudinea fiecărui functionar public din sistemul administratiei penitenciare, preocupările în acest domeniu fiind comunicate sefilor ierarhici.

(3) Pregătirea autoplanificată se poate realiza prin masterat, cursuri postuniversitare, doctorat sau prin alte forme de învătământ, potrivit legii.

Art. 32. - Sefii ierarhici sprijină dezvoltarea individuală prin pregătire autoplanificată, cu conditia ca această activitate să nu afecteze îndeplinirea atributiilor de serviciu.

Art. 33. - Personalul din Administratia Natională a Penitenciarelor si din unitătile subordonate poate urma cursuri în învătământul superior, cu respectarea programului în unităti si potrivit dispozitiilor legale privind acordarea concediilor de studii.

Art. 34. - Personalul din Administratia Natională a Penitenciarelor si din unitătile subordonate, care urmează cursuri în institutiile de învătământ superior, este luat în evidentă de compartimentul resurse umane si formare profesională al unitătii, iar la începerea fiecărui an universitar va prezenta o adeverintă privind înmatricularea ca student, forma de învătământ si anul de studiu, eliberată de institutia de învătământ superior respectivă.

Art. 35. - Anual, până la data de 30 noiembrie, unitătile vor trimite la Administratia Natională a Penitenciarelor - Directia resurse umane situatia nominală a personalului care urmează cursurile unor institutii de învătământ superior, specificând: institutia de învătământ, profilul, specializarea, anul de studii, situatia promovării examenelor si a finalizării studiilor.

Art. 36. - După absolvirea institutiilor de învătământ superior, personalul respectiv poate fi avansat numai în conditiile prevăzute de dispozitiile Legii nr. 293/2004.

 

CAPITOLUL V

Pregătirea în domeniul limbilor străine

 

Art. 37. - (1) Cunoasterea cel putin a uneia dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene reprezintă una dintre cerintele pregătirii continue a personalului din penitenciare.

(2) Personalul din Administratia Natională a Penitenciarelor si din unitătile subordonate poate studia limbile străine ca discipline de sprijin în cadrul pregătirii de specialitate organizate de unităti, precum si prin pregătire autoplanificată.

(3) La nivelul aparatului central al Administratiei Nationale a Penitenciarelor si în fiecare unitate se tine evidenta personalului cunoscător de limbi străine, pe nivel de cunoastere determinat potrivit procedurilor NATO STANAG 2001.

 

CAPITOLUL VI

Documentele de organizare, planificare, analiză si evidentă a pregătirii continue

 

Art. 38. - Documentele de organizare, planificare, analiză si evidentă a pregătirii continue sunt următoarele:

a) diagnoza anuală a nevoilor de pregătire continuă, care se realizează după încheierea procesului de evaluare a personalului;

b) decizia directorului referitoare la organizarea si desfăsurarea pregătirii continue;

c) planul de pregătire continuă a personalului, care cuprinde:

- tematicile de pregătire de specialitate, educatie fizică si sedintele de tragere cu armamentul din dotare;

- programele pentru îndrumarea pregătirii manageriale, integrării profesionale, precum si cele de pregătire complementară;

- graficul anual al pregătirii continue a personalului, prin cursuri;

d) programul lunar/trimestrial/semestrial, după caz, de pregătire a personalului unitătii;

e) mapa cu lectiile prezentate în cadrul activitătilor de pregătire si cu documentele de organizare si desfăsurare a activitătilor de învătământ;

f) mapa cu documentele de organizare si desfăsurare a evaluării pregătirii personalului si de evidentă a rezultatelor obtinute în cadrul acesteia;

g) evidenta participării personalului la activităti de pregătire;

h) mapa cu documentele instruirii metodice anuale a personalului cu activităti privind pregătirea continuă;

i) raportul anual de evaluare a pregătirii continue în unităti;

j) analize, sinteze, studii, decizii cu privire la pregătirea continuă a personalului.

 

CAPITOLUL VII

Evaluarea pregătirii continue a personalului

 

Art. 39. - Evaluarea pregătirii continue cuprinde:

a) evaluarea programelor de pregătire organizate de unităti si asigurate de institutiile de învătământ specializate;

b) evaluarea pregătirii individuale a personalului privind cunostintele si deprinderile dobândite ca urmare a parcurgerii programelor de pregătire.

 

SECTIUNEA 1

Evaluarea programelor de pregătire

 

Art. 40. - (1) Evaluarea programelor de pregătire organizate de unităti si asigurate de institutiile de învătământ specializate se efectuează în scopul cunoasterii:

a) modului de îndeplinire a obiectivelor pregătirii continue;

b) gradului de asigurare, prin activităti specifice, a nevoilor de pregătire identificate si formulate ca solicitări de către unitătile beneficiare;

c) calitătii ofertei de pregătire a unitătilor de învătământ;

d) opiniei personalului asupra programelor de pregătire parcurse;

e) datelor necesare dezvoltării sistemului de pregătire continuă a personalului.

(2) Evaluarea programelor de pregătire organizate de unităti se realizează prin analiza activitătii profesionale a personalului, a rezultatelor obtinute la verificările anuale si a modului de organizare si desfăsurare a pregătirii continue.

(3) Activitatea prevăzută la alin. (1) se organizează permanent la nivelul unitătilor de către structurile cu atributii de management al pregătirii continue din Administratia Natională a Penitenciarelor.

Art. 41. - (1) Evaluarea initială a cursurilor se realizează prin analiza planurilor de învătământ cu prilejul aprobării documentelor de organizare si desfăsurare a procesului didactic.

(2) Evaluarea fiecărui curs se realizează prin analiza modului de îndeplinire a obiectivelor didactice si a rezultatelor obtinute de cursanti.

(3) Evaluarea programelor de pregătire se realizează prin inspectii, controale si activităti de îndrumare.

(4) Concluziile rezultate se utilizează pentru perfectionarea organizării si desfăsurării activitătilor din domeniu.

 

SECTIUNEA a 2-a

Evaluarea pregătirii individuale a personalului

 

Art. 42. - (1) Evaluarea pregătirii individuale a personalului privind cunostintele si deprinderile dobândite ca urmare a parcurgerii programelor de pregătire continuă se realizează în cadrul verificărilor, pe timpul inspectiilor sau controalelor, la absolvirea programelor de pregătire continuă, precum si în alte situatii.

(2) Pregătirea continuă a personalului din Administratia Natională a Penitenciarelor si din unitătile subordonate se evaluează prin verificări anuale, în perioada 1-15 noiembrie.

(3) Verificarea pregătirii continue a personalului se realizează la pregătirea de specialitate.

(4) Formele de verificare a personalului la pregătirea de specialitate se stabilesc de către directorii unitătilor, în functie de specificul obiectivelor urmărite prin programele de pregătire desfăsurate.

(5) Verificarea deprinderilor de trăgător se realizează în urma executării cel putin a unei sedinte de tragere cu armamentul din dotare.

(6) Pentru desfăsurarea verificărilor la pregătirea continuă se alocă timpul necesar din cadrul normei prevăzute la art. 25.

(7) Evaluarea pregătirii personalului care a absentat de la verificări din motive justificate se realizează în termenul stabilit de către directorul unitătii.

Art. 43. - (1) În cadrul verificării pregătirii individuale, personalul va fi apreciat distinct la pregătirea de specialitate cu note de la 1 la 10, care vor fi transformate apoi în calificative.

(2) Calificativele obtinute la verificări se înscriu în aprecierile de serviciu anuale.

Art. 44. - (1) De la verificările anuale ale pregătirii continue se exceptează:

a) personalul unitătilor care au fost inspectate sau controlate si au fost evaluate cu această ocazie în semestrul II al anului respectiv;

b) personalul care a absolvit cursuri de pregătire în semestrul II al anului respectiv.

(2) De la verificările anuale ale pregătirii de specialitate se exceptează:

a) doctoranzii în specialitatea în care îsi desfăsoară activitatea pe timpul perioadei de studii la doctorat, precum si personalul care a obtinut titlul de doctor în stiinte în specialitatea în care îsi desfăsoară activitatea în anul în care a finalizat studiile;

b) absolventii cursurilor postuniversitare urmate în specialitatea în care îsi desfăsoară activitatea.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii finale

 

Art. 45. - Anul de pregătire continuă începe la 15 ianuarie si se încheie la 15 noiembrie.

Art. 46. - Unitătile si institutiile de învătământ înaintează anual, până la data de 1 decembrie, la Directia resurse umane din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor rapoartele de evaluare a pregătirii continue, precum si situatia centralizatoare privind verificările anuale ale personalului.

Art. 47. - La absolvirea cu licentă a Facultătii de Drept din cadrul Academiei de Politie “Alexandru Ioan Cuza” - Sectia penitenciare, absolventilor li se acordă gradul profesional de subinspector si sunt încadrati ca debutanti fără concurs sau examen.

Art. 48. - La absolvirea Scolii de Formare si Perfectionare a Pregătirii Profesionale Târgu Ocna, absolventilor promotiei 2004-2005 li se acordă gradul profesional de agent si sunt repartizati ca debutanti fără concurs sau examen.

Art. 49. - Prevederile prezentei metodologii se aplică în mod corespunzător si functionarilor publici cu statut special din Ministerul Justitiei, care au atributii de coordonare si control al activitătii din sistemul administratiei penitenciare sau alte atributii în legătură cu activitatea administratiei penitenciare.

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind modul de constituire, organizare si desfăsurare a activitătii comisiilor de disciplină din Administratia Natională a Penitenciarelor si din unitătile subordonate

 

În temeiul prevederilor art. 67 alin. (2) si ale art. 81 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici din Administratia Natională a Penitenciarelor, precum si ale Hotărârii Guvernului nr. 1.210/2003 privind organizarea si functionarea comisiilor de disciplină si a comisiilor paritare din cadrul autoritătilor si institutiilor publice,

în conformitate cu dispozitiile art. 6 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 736/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind modul de constituire, organizare si desfăsurare a activitătii comisiilor de disciplină din Administratia Natională a Penitenciarelor si din unitătile subordonate, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Prevederile prezentului ordin se aplică în mod corespunzător si în Ministerul Justitiei, pentru functionarii publici cu statut special din cadrul ministerului, care au atributii de coordonare si control al activitătii din sistemul administratiei penitenciare sau alte atributii în legătură cu activitatea administratiei penitenciare.

(2) Directia organizarea instantelor, resurse umane si statistică judiciară si Directia contencios vor lua măsuri pentru constituirea comisiei de disciplină în Ministerul Justitiei, în termenul prevăzut la art. 36 alin. (1) din regulament.

(3) Comisia de disciplină se constituie prin ordin al ministrului justitiei.

Art. 3. - Ordinul ministrului justitiei nr. 1.042/C/1995 privind aprobarea Regulamentului comisiilor de onoare din Directia Generală a Penitenciarelor si din unitătile subordonate si Ordinul ministrului justitiei nr. 1.043/C/1995 privind aprobarea Regulamentului Consiliului de judecată din Directia Generală a Penitenciarelor se abrogă.

 

Ministrul justitiei,

Cristian Diaconescu

 

Bucuresti, 29 octombrie 2004.

Nr. 2.856/C.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind modul de constituire, organizare si desfăsurare a activitătii comisiilor de disciplină din Administratia Natională a Penitenciarelor si unitătile subordonate

 

CAPITOLUL I

Organizarea si functionarea comisiilor de disciplină

 

SECTIUNEA 1

Constituirea si componenta comisiilor de disciplină

 

Art. 1. - (1) Comisia de disciplină pentru functionarii publici din Administratia Natională a Penitenciarelor se constituie prin act administrativ al directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

(2) În cadrul fiecărei unităti subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor se constituie, prin act administrativ al conducătorului unitătii, comisia de disciplină, care cercetează faptele sesizate ca abateri disciplinare si propune sanctiunile disciplinare aplicabile functionarilor publici cu statut special care le-au săvârsit.

Art. 2. - (1) Comisia de disciplină este formată din presedinte si 4 membri titulari.

(2) Pentru fiecare comisie de disciplină se vor desemna un presedinte supleant si cel putin 2 membri supleanti.

Art. 3. - (1) Membrii titulari ai comisiei de disciplină sunt desemnati astfel:

a) 2 membri, de către conducătorul unitătii;

b) 2 membri, de către organizatia sindicală reprezentativă a functionarilor publici din cadrul unitătii.

(2) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati în sindicat, reprezentantii vor fi desemnati prin votul majoritătii functionarilor publici din respectiva unitate. Alegerea reprezentantilor se face prin vot secret.

(3) Desemnarea membrilor supleanti se face cu respectarea prevederilor alin. (1) si (2).

Art. 4. - Desemnarea presedintelui comisiei de disciplină si a supleantului acestuia se face de către conducătorul unitătii, în urma consultării organizatiei sindicale reprezentative ori a functionarilor publici din unitate, dacă acestia nu sunt organizati în sindicat.

Presedintele supleant al comisiei de disciplină nu se desemnează din rândul membrilor titulari sau al membrilor supleanti.

Art. 5. - (1) Mandatul presedintelui si al membrilor comisiei de disciplină este de 3 ani. Mandatul poate fi reînnoit o singură dată.

(2) Presedintele si membrii comisiei de disciplină îsi exercită mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplină până la data expirării acestuia sau înainte de termen, în conditiile art. 14.

(3) Cu 30 de zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplină se va proceda la constituirea unei noi comisii de disciplină, în conditiile prezentului regulament.

Art. 6. - (1) Pot fi membri în comisia de disciplină functionarii publici definitivi care au probitate morală recunoscută.

(2) Nu poate fi membru în comisia de disciplină functionarul public care se află în una dintre următoarele situatii de incompatibilitate:

a) este sot, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu conducătorul unitătii;

b) a fost sanctionat disciplinar, iar sanctiunea disciplinară nu a fost radiată, în conditiile legii.

(3) Presedintele si membrii comisiei de disciplină, pentru activitatea desfăsurată în cadrul acesteia, au dreptul la un spor lunar de 5% care se aplică la salariul de bază al fiecăruia si se acordă în lunile în care comisia de disciplină îsi desfăsoară activitatea. De sporul de 5% beneficiază si membrii supleanti pentru lunile când au activat în comisiile de disciplină. Sporul se acordă de către unitatea în cadrul căreia este organizată comisia de disciplină.

Art. 7. - Poate fi desemnat presedinte al comisiei de disciplină un functionar public definitiv care îndeplineste următoarele conditii:

a) are gradul profesional cel putin de inspector-sef principal;

b) are, de regulă, studii superioare juridice;

c) se remarcă prin probitate si integritate morală, precum si prin competentă profesională;

d) nu se află în una dintre situatiile de incompatibilitate prevăzute la art. 6 alin. (2).

Art. 8. - (1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă, de drept, în următoarele situatii: a) a fost detasat în cadrul altei unităti sau institutii publice;

b) a săvârsit o faptă care face obiectul sesizării comisiei de disciplină;

c) s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva membrului respectiv.

(2) Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină se constată prin raportul comisiei de disciplină, care se aduce de îndată la cunostintă persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.

Art. 9. - (1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă, la cerere, în următoarele situatii:

a) se află în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 6 alin. (2);

b) s-a pronuntat în orice mod cu privire la fapta sesizată, anterior solutionării cauzei;

c) este sot, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu functionarul public a cărui faptă a fost sesizată si se află pe rolul comisiei de disciplină.

(2) Cererea de suspendare se formulează, în scris, de orice persoană care poate dovedi existenta situatiilor prevăzute la alin. (1) si se înaintează presedintelui comisiei de disciplină.

(3) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de suspendare, comisia de disciplină se va pronunta cu privire la existenta situatiilor prevăzute la alin. (1), precum si cu privire la suspendarea mandatului.

(4) Cererea de suspendare se poate formula, în scris, si de către membrul comisiei de disciplină aflat în una dintre situatiile prevăzute la alin. (1) si se înaintează presedintelui comisiei.

(5) Cererea de suspendare produce efecte după două zile de la data constatării existentei uneia dintre situatiile prevăzute la alin. (1), prin raportul comisiei de disciplină.

Raportul comisiei de disciplină se aduce de îndată la cunostintă persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.

Art. 10. - Presedintele comisiei de disciplină va lua măsuri de înlocuire a membrului titular suspendat în conditiile art. 8 si 9 cu un membru supleant.

Art. 11. - Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină durează până la încetarea cauzei care a determinat-o.

Art. 12. - (1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină încetează înainte de termen, în următoarele situatii:

a) renuntarea la calitatea de membru;

b) a fost transferat în cadrul altei unităti sau institutii publice;

c) i-au încetat raporturile de serviciu în conditiile prevăzute de Legea nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici din Administratia Natională a Penitenciarelor;

d) a fost suspendat din functia publică în conditiile prevăzute de Legea nr. 293/2004;

e) i s-a aplicat o sanctiune disciplinară.

(2) Cererea de renuntare la calitatea de membru se înaintează presedintelui comisiei de disciplină si produce efecte după 5 zile de la înregistrare, dacă presedintele acesteia, de comun acord cu solicitantul, nu a stabilit un termen mai scurt.

(3) Încetarea mandatului de membru al comisiei de disciplină se constată printr-un referat al presedintelui, care se aduce de îndată la cunostintă persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.

Art. 13. - Prevederile art. 8, 9, 11 si 12 se aplică în mod corespunzător si membrilor supleanti.

Art. 14. - (1) Prevederile art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (1), art. 11 si ale art. 12 alin. (1) se aplică în mod corespunzător si pentru mandatul presedintelui comisiei de disciplină. Cererea de suspendare a mandatului presedintelui comisiei de disciplină si cererea de renuntare la această calitate se înaintează persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.

(2) Suspendarea de drept a mandatului presedintelui comisiei de disciplină se constată de către persoana prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină. Persoana prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină verifică existenta situatiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) si emite actul prin care constată suspendarea de drept a presedintelui comisiei de disciplină.

(3) Cererea de suspendare se formulează, în scris, de orice persoană care poate dovedi existenta situatiilor prevăzute la art. 9 alin. (1). Cererea de suspendare poate fi formulată si de către presedintele comisiei de disciplină, dacă se află în una dintre situatiile prevăzute la art. 9 alin. (1). Cererea de suspendare se adresează persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină, care verifică dacă în cuprinsul cererii se regăseste vreuna dintre situatiile prevăzute la art. 9 alin. (1) si emite actul prin care constată suspendarea presedintelui comisiei de disciplină.

Art. 15. - (1) În cazul suspendării sau încetării mandatului unui membru al comisiei de disciplină, atributiile acestuia se vor exercita de un membru supleant.

(2) În cazul suspendării sau încetării mandatului presedintelui comisiei de disciplină, atributiile acestuia vor fi exercitate de supleantul prevăzut la art. 4.

(3) În cazul în care comisia de disciplină nu poate fi constituită prin utilizarea membrilor supleanti sau, după caz, a supleantului presedintelui, se va proceda la desemnarea altor membri sau membri supleanti ori a presedintelui sau a supleantului acestuia, după caz, în conditiile prezentului regulament.

Art. 16. - (1) Comisia de disciplină are un secretar titular si un secretar supleant, numiti prin actul administrativ de constituire a comisiei de disciplină, care au, de regulă, studii superioare juridice. Secretarul titular si supleantul acestuia nu sunt membri ai comisiei de disciplină.

(2) Prevederile art. 5 si 6 se aplică în mod corespunzător si pentru secretarul titular si supleantul acestuia.

(3) În cazul în care secretarul comisiei de disciplină se află în imposibilitatea de a-si îndeplini atributiile, va fi înlocuit de secretarul supleant.

 

SECTIUNEA a 2-a

Atributiile si activitatea comisiei de disciplină

 

Art. 17. - Activitatea comisiilor de disciplină are la bază următoarele principii:

a) prezumtia de nevinovătie, conform căreia se prezumă că functionarul public este nevinovat atât timp cât vinovătia sa nu a fost dovedită;

b) garantarea dreptului la apărare, conform căruia se recunoaste dreptul functionarului public de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa si de a fi asistat de un apărător ori de a fi reprezentat;

c) celeritatea procedurii, care presupune obligatia comisiei de disciplină de a proceda fără întârziere la solutionarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate si a regulilor prevăzute de lege si de prezentul regulament;

d) contradictorialitatea, care presupune asigurarea posibilitătii persoanelor aflate pe pozitii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară pentru care a fost sesizată comisia de disciplină;

e) proportionalitatea, conform căreia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstantele săvârsirii acesteia si sanctiunea disciplinară propusă a fi aplicată;

f) legalitatea sanctiunii, conform căreia comisia de disciplină nu poate propune decât sanctiunile disciplinare prevăzute de lege;

g) unicitatea sanctiunii, conform căreia pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sanctiune disciplinară.

Art. 18. - Comisia de disciplină are următoarele atributii principale:

a) cercetează abaterile disciplinare prevăzute în art. 61 din Legea nr. 293/2004, pentru care a fost sesizată;

b) propune aplicarea uneia dintre sanctiunile disciplinare prevăzute la art. 62 din Legea nr. 293/2004;

c) propune mentinerea, anularea sanctiunii disciplinare aplicate în conditiile prevăzute la art. 64 alin. (1) din Legea nr. 293/2004, în cazul în care această măsură a fost contestată la conducătorul unitătii;

d) întocmeste referate cu privire la fiecare cauză pentru care a fost sesizată, pe care le înaintează conducătorului unitătii.

Art. 19. - Presedintele comisiei de disciplină are următoarele atributii principale:

a) stabileste locul, data si ora când au loc sedintele comisiei de disciplină;

b) conduce sedintele comisiei de disciplină;

c) coordonează activitatea comisiei de disciplină si a secretarului acesteia;

d) reprezintă comisia de disciplină în fata conducătorului unitătii, a altor autorităti sau institutii publice, Administratiei Nationale a Penitenciarelor, precum si în fata oricărei alte persoane fizice sau juridice.

Art. 20. - Secretarul comisiei de disciplină are următoarele atributii principale:

a) înregistrează sesizarea referitoare la fapta functionarului public;

b) convoacă, la cererea presedintelui comisiei de disciplină, membrii comisiei de disciplină, functionarul public a cărui faptă formează obiectul dosarului si persoanele care urmează să fie audiate;

c) redactează si semnează, alături de membrii comisiei de disciplină si de presedintele acesteia, procesul-verbal al sedintelor comisiei de disciplină;

d) redactează si semnează, alături de membrii comisiei de disciplină si de presedintele acesteia, actele emise de comisia de disciplină si le înaintează conducătorului unitătii;

e) tine evidentele sesizărilor si ale referatelor si efectuează alte lucrări necesare în vederea desfăsurării activitătii comisiei de disciplină;

f) redactează răspunsurile către petenti.

 

CAPITOLUL II

Modul de sesizare si procedura de lucru a comisiilor de disciplină

 

Art. 21. - (1) Sesizarea îndreptată împotriva unui functionar public se adresează comisiei de disciplină din cadrul unitătii în care acesta îsi desfăsoară activitatea.

(2) În cazul în care sesizarea a fost adresată conducătorului unitătii ori conducătorului compartimentului în care îsi desfăsoară activitatea functionarul public a cărui faptă este sesizată, acesta are obligatia să o transmită de îndată comisiei de disciplină competente.

Art. 22. - (1) Comisia de disciplină poate fi sesizată de:

a) conducătorul unitătii;

b) conducătorul compartimentului în care îsi desfăsoară activitatea functionarul public a cărui faptă este sesizată;

c) orice persoană care se consideră vătămată prin fapta unui functionar public.

(2) Sesizarea trebuie să cuprindă:

a) numele, prenumele, domiciliul si, după caz, locul de muncă si functia detinută de persoana care a formulat sesizarea;

b) numele, prenumele si, dacă este posibil, compartimentul în care îsi desfăsoară activitatea functionarul public a cărui faptă este sesizată;

c) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării;

d) arătarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea;

e) data si semnătura.

(3) Sesizarea se formulează în scris si este însotită, atunci când este posibil, de înscrisurile care o sustin.

(4) Sesizarea se poate face în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data luării la cunostintă de către persoanele prevăzute la alin. (1), dar nu mai târziu de 60 de zile de la data săvârsirii faptei care constituie abatere disciplinară.

Art. 23. - (1) La primirea sesizării comisia de disciplină verifică dacă aceasta îndeplineste conditiile prevăzute în art. 22, dacă se referă la abaterile disciplinare prevăzute în art. 61 din Legea nr. 293/2004 si dacă este competentă să cerceteze fapta care constituie obiectul sesizării.

(2) În cazul în care comisia de disciplină constată că nu sunt îndeplinite conditiile prevăzute de art. 22 alin. (2) lit. a), c) si e) sau alin. (4), sesizarea este clasată.

(3) În situatia în care comisia de disciplină constată îndeplinirea prevederilor alin. (1), poate începe cercetarea faptei care constituie obiectul sesizării. În situatia în care pentru solutionarea cauzei sunt necesare înscrisuri sau alte dovezi, comisia de disciplină solicită persoanelor prevăzute la art. 22 alin. (1) să le depună până la primul termen.

Art. 24. - (1) Presedintele comisiei de disciplină va stabili de îndată termenul de prezentare si va dispune citarea functionarului public a cărui faptă a fost sesizată si a persoanelor indicate în sesizare. Citarea se face cu cel putin 3 zile calendaristice înainte de termenul de prezentare.

(2) Procedura de citare în fata comisiei de disciplină se face prin scrisoare recomandată sau prin înstiintare scrisă de luare la cunostintă prin semnătură. Procedura de citare este obligatorie pentru fiecare termen stabilit de presedintele comisiei de disciplină.

(3) În cuprinsul scrisorii sau al înstiintării scrise prevăzute la alin. (2) se indică locul, data si ora sedintei comisiei de disciplină.

(4) Pentru primul termen de prezentare în fata comisiei de disciplină, în cuprinsul scrisorii sau al înstiintării scrise se indică, pe lângă elementele prevăzute la alin. (3), si obiectul sesizării.

(5) Functionarului public a cărui faptă constituie obiectul sesizării i se comunică, sub sanctiunea nulitătii, o copie de pe sesizarea îndreptată împotriva sa. În situatia în care comisia de disciplină consideră că functionarul public poate influenta sau exercita presiuni asupra persoanei care a făcut sesizarea, va păstra confidentialitatea asupra numelui si a adresei acestuia până la data începerii cercetării faptei functionarului public.

Art. 25. - Functionarul public a cărui faptă este cercetată se înfătisează personal în fata comisiei de disciplină. Functionarul public îsi poate exercita dreptul la apărare prin asistarea de către un avocat sau prin reprezentare.

Art. 26. - (1) Cercetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate.

(2) Activitatea de cercetare a abaterii disciplinare impune:

a) audierea persoanei care a formulat sesizarea;

b) audierea functionarului public a cărui faptă constituie obiectul sesizării;

c) audierea altor persoane ale căror declaratii pot conduce la solutionarea cazului;

d) culegerea informatiilor considerate necesare pentru rezolvarea cazului, prin mijloacele prevăzute de lege;

e) administrarea probelor, precum si verificarea documentelor si a declaratiilor prezentate.

(3) Termenele de prezentare în fata comisiei de disciplină se stabilesc astfel încât să nu se depăsească, de regulă, o perioadă de 7 zile lucrătoare.

Art. 27. - (1) Audierea persoanelor prevăzute la art. 26 alin. (2) lit. a)-c) trebuie consemnată în scris, într-un proces-verbal, sub sanctiunea nulitătii. Procesul-verbal se semnează de presedinte, de membrii comisiei de disciplină, de secretarul acesteia, precum si de persoana audiată.

(2) Refuzul functionarului public de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaratie referitoare la abaterile disciplinare imputate se consemnează într-un proces-verbal.

Art. 28. - (1) În urma administrării probelor, membrii comisiei de disciplină vor întocmi un referat în care se consemnează rezultatele activitătii de cercetare desfăsurate de comisia de disciplină.

(2) Referatul va fi adus la cunostintă functionarului public împotriva căruia a fost formulată sesizarea, precum si persoanei care a sesizat comisia de disciplină, în vederea formulării unor eventuale obiectii în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data luării la cunostintă.

(3) În cazul în care persoanele prevăzute la alin. (2) formulează obiectii, acestea vor fi analizate de comisia de disciplină în termenul fixat de presedinte, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea lor. Presedintele comisiei de disciplină poate să admită sau să respingă obiectiile, în tot ori în parte.

Art. 29. - (1) Sedintele comisiei de disciplină sunt publice, cu următoarele exceptii:

a) atunci când functionarul public împotriva căruia a fost formulată sesizarea a solicitat în scris ca acestea să nu fie publice;

b) atunci când presedintele comisiei de disciplină a solicitat ca acestea să nu fie publice pentru motive temeinic justificate.

(2) Lucrările fiecărei sedinte a comisiei de disciplină se consemnează într-un proces-verbal semnat de presedinte, de membrii si de secretarul acesteia.

(3) Lipsa nejustificată a persoanelor citate nu împiedică desfăsurarea sedintelor comisiei de disciplină, dacă citarea s-a făcut cu respectarea cerintelor prevăzute la art. 24.

Art. 30. - (1) În exercitarea atributiilor sale, comisia de disciplină întocmeste referate pe baza concluziilor majoritătii membrilor săi.

(2) Referatul comisiei de disciplină cu privire la cauza cu care a fost sesizată trebuie să contină următoarele elemente:

a) numărul si data de înregistrare a sesizării;

b) numele, prenumele si functia detinută de functionarul public a cărui faptă a fost cercetată, precum si compartimentul în care acesta îsi desfăsoară activitatea;

c) numele, prenumele, functia si domiciliul persoanei care a sesizat fapta, precum si ale persoanelor audiate;

d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate si a circumstantelor în care aceasta a fost săvârsită;

e) probele administrate;

f) propunerea privind sanctiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, de clasare a cauzei;

g) motivarea propunerii;

h) numele, prenumele si semnătura presedintelui, ale membrilor comisiei de disciplină, precum si ale secretarului acestuia;

i) data întocmirii raportului.

(3) Opiniile separate, formulate în scris si motivate, se vor anexa la referatul comisiei de disciplină.

(4) Referatul comisiei de disciplină se înaintează persoanei competente să aplice sanctiunea, în termen de 3 zile de la data ultimei sedinte.

Art. 31. - (1) Comisia de disciplină formulează propunerea cu privire la sanctiunea aplicabilă, pe baza referatului prevăzut la art. 28.

(2) Comisia de disciplină poate să propună:

a) sanctiunea disciplinară aplicabilă, în cazul în care s-a dovedit săvârsirea abaterii disciplinare de către functionarul public;

b) clasarea sesizării, atunci când nu se confirmă săvârsirea unei abateri disciplinare.

(3) La individualizarea sanctiunii disciplinare aplicabile functionarului public, comisia de disciplină tine seama de:

a) cauzele care au determinat săvârsirea abaterii disciplinare;

b) împrejurările în care aceasta a fost sâvârsită;

c) gradul de vinovătie;

d) gravitatea si consecintele abaterii disciplinare;

e) conduita functionarului public si preocuparea acestuia pentru înlăturarea urmărilor faptei comise;

f) existenta unor antecedente disciplinare ale functionarului public, care nu au fost radiate în conditiile legii.

(4) În cazul în care comisia de disciplină propune aplicarea uneia dintre sanctiunile disciplinare prevăzute la art. 62 din Legea nr. 293/2004, aceasta va propune si durata acesteia si, după caz, procentul de diminuare a drepturilor salariale.

Art. 32. - (1) În cazul în care comisia de disciplină are indicii că fapta săvârsită de functionarul public poate fi considerată infractiune, propune conducătorului unitătii în cadrul căreia îsi desfăsoară activitatea functionarul public sesizarea procurorului sau organelor de cercetare penală.

Conducătorul unitătii va sesiza de îndată procurorul sau organele de cercetare penală.

(2) Răspunderea penală, contraventională, civilă sau, după caz, patrimonială nu exclude răspunderea disciplinară pentru fapta săvârsită, dacă prin aceasta s-au încălcat si îndatoriri de serviciu.

Art. 33. - (1) Actul administrativ de sanctionare a functionarului public este emis de persoana competentă, pe baza propunerii cuprinse în referatul comisiei de disciplină.

(2) Sub sanctiunea nulitătii absolute, în actul administrativ prevăzut la alin. (1) se cuprind în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor din procesul-verbal al comisiei de disciplină;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de functionarul public în timpul cercetării disciplinare prealabile;

d) în temeiul legal în baza căruia sanctiunea disciplinară se aplică;

e) termenul în care sanctiunea disciplinară poate fi contestată;

f) instanta competentă la care actul administrativ prin care s-a dispus sanctiunea disciplinară poate fi contestat.

(3) Persoana care este competentă să aplice sanctiunea disciplinară nu poate aplica o sanctiune disciplinară mai gravă decât cea propusă de comisia de disciplină.

(4) Persoana care este competentă să aplice sanctiunea disciplinară poate să aplice o sanctiune mai usoară decât cea propusă de comisia de disciplină. În această situatie, persoana care este competentă să aplice sanctiunea disciplinară are obligatia de a motiva aplicarea unei sanctiuni mai usoare.

(5) Actul administrativ de sanctionare se emite în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii referatului comisiei de disciplină si se comunică functionarului public sanctionat, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

(6) Sanctiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvârsirii abaterilor disciplinare.

Art. 34. - (1) În cazul în care sanctiunea disciplinară a fost aplicată, potrivit prevederilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 293/2004, functionarul public poate formula contestatie la conducătorul unitătii, în termen de 15 zile de la comunicarea sanctiunii disciplinare aplicate.

(2) În situatia prevăzută la alin. (1) conducătorul unitătii sesizează comisia de disciplină în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării contestatiei. În acest caz, comisia de disciplină este competentă să verifice dacă sanctiunea disciplinară a fost aplicată cu respectarea prevederilor art. 62 si 64 din Legea nr. 293/2004.

(3) În functie de rezultatul verificărilor prevăzute la alin. (2), comisia de disciplină poate să propună prin referat mentinerea sau anularea sanctiunii disciplinare aplicate. Comisia de disciplină nu poate să propună o sanctiune disciplinară mai gravă decât cea aplicată.

Art. 35. - Prevederile art. 30, art. 31 alin. (3) si ale art. 33 se aplică în mod corespunzător si pentru situatia în care comisia de disciplină a fost sesizată în conditiile art. 34 alin. (2).

 

CAPITOLUL III

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 36. - (1) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, Administratia Natională a Penitenciarelor si unitătile subordonate au obligatia de a constitui comisiile de disciplină.

(2) Sesizările aflate pe rolul Consiliului de judecată sau Consiliului de onoare si nesolutionate până la data intrării în vigoare a prezentului ordin vor fi transmise spre rezolvare comisiei de disciplină nou-constituite.

Art. 37. - Activitatea desfăsurată de presedintii, membrii si secretarii comisiilor de disciplină nu constituie situatie de incompatibilitate.

Art. 38. - În situatia în care sedintele comisiei de disciplină nu au avut caracter public sau dacă contin date cu caracter personal, documentele rezultate din activitatea de cercetare desfăsurată de comisia de disciplină, cu exceptia referatului privind propunerea de sanctionare, au caracter confidential si se păstrează de secretarul acesteia, în conditiile legii.

Art. 39. - (1) Presedintele comisiei de disciplină întocmeste rapoarte de activitate trimestriale cu privire la:

a) numărul faptelor sesizate ca abateri disciplinare; b) categoriile de functionari publici care au comis abateri disciplinare;

c) cauzele si consecintele săvârsirii abaterilor disciplinare;

d) sanctiunile disciplinare propuse;

e) numărul de sesizări clasate.

(2) Rapoartele de activitate prevăzute la alin. (1) se înaintează conducătorului unitătii în cadrul căreia este constituită comisia de disciplină, iar acesta este obligat să le comunice Administratiei Nationale a Penitenciarelor în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii.

Art. 40. - (1) Numărul si complexitatea activitătilor corespunzătoare functiei publice pe care o detin functionarii publici care au calitatea de presedinte, membru si secretar al comisiei de disciplină se stabilesc proportional cu complexitatea activitătii desfăsurate în cadrul comisiei de disciplină.

(2) Stabilirea atributiilor de serviciu ale functionarilor publici care au calitatea de presedinte, membru si secretar al comisiei de disciplină se face avându-se în vedere prevederile alin. (1).

(3) În cadrul procesului de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici care au calitatea de presedinte, membru sau secretar al comisiei de disciplină nu este evaluată activitatea desfăsurată în cadrul comisiei de disciplină.

Art. 41. - În cazul în care comisia de disciplină nu respectă termenele de solutionare a sesizărilor primite, conducătorul unitătii are obligatia de a începe procedura de constituire a unei noi comisii de disciplină.

Art. 42. - (1) Conducătorii unitătilor, precum si conducătorii compartimentelor în care îsi desfăsoară activitatea functionarul public a cărui faptă a fost sesizată au obligatia de a sprijini activitatea comisiei de disciplină pentru solutionarea cazului.

(2) Compartimentele de resurse umane din cadrul unitătilor sunt obligate să transmită presedintelui comisiei de disciplină documentele solicitate.

Art. 43. - În cazul în care, pe parcursul activitătii de cercetare desfăsurate de comisia de disciplină, raporturile de serviciu ale functionarului public a cărui faptă a fost sesizată se modifică prin transfer, în conditiile legii, comisia de disciplină va transmite conducătorului unitătii în care îsi desfăsoară activitatea functionarul public transferat referatul cuprinzând propunerea referitoare la sanctiunea disciplinară aplicabilă.

Art. 44. - (1) Unitătile vor comunica Administratiei Nationale a Penitenciarelor actul de constituire a comisiei de disciplină.

(2) Modificările intervenite în componenta comisiei de disciplină vor fi comunicate Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

(3) Termenul de comunicare este de 5 zile de la data constituirii, respectiv de la data modificării componentei comisiei de disciplină.

Art. 45. - În scopul realizării rolului si atributiilor care îi revin, Administratia Natională a Penitenciarelor coordonează metodologic, monitorizează, verifică si controlează aplicarea si respectarea prevederilor prezentului regulament de către unităti.

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

NORME

privind modificările în situatia băncilor, institutiilor emitente de monedă electronică, altele decât băncile, a caselor de economii pentru domeniul locativ si a sucursalelor institutiilor de credit străine

 

Având în vedere prevederile art. 25 alin. 2, ale art. 38 alin. 1, 2 si 3, ale art. 46, 51, 52, ale art. 833 alin. 1 si ale art. 836 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 4 alin. (2), ale art. 20 alin. (1) si art. 21 din Legea nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2003,

în temeiul dispozitiilor art. 25 alin. (2) lit. a) si ale art. 48 alin. (1) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României,

Banca Natională a României emite prezentele norme.

 

CAPITOLUL

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prezentele norme se aplică băncilor,institutiilor emitente de monedă electronică si caselor de economii pentru domeniul locativ, denumite în continuare institutii de credit, persoane juridice române, precum si sucursalelor din România ale institutiilor de credit străine si reglementează conditiile în care pot fi operate modificări în situatia acestora, în scopul asigurării supravegherii prudentiale.

(2) Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, institutiilor de credit autorizate si supravegheate de autoritătile competente din statele membre, care vor desfăsura în România, printr-o sucursală sau în mod direct, activitate bancară si alte activităti financiare, pe baza si în limitele autorizatiei acordate de statul membru de origine, nu li se vor mai aplica prezentele norme.

(3) Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, institutiile de credit, persoane juridice române, vor putea desfăsura în statele membre activitate bancară si alte activităti financiare pentru care sunt autorizate, prin intermediul unei sucursale sau în mod direct, în conformitate cu prevederile art. 461, 462 si, respectiv, 836 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările si completările ulterioare. În aceste cazuri prezentele norme nu se mai aplică.

Art. 2. - Termenii si expresiile utilizate în prezentele norme au semnificatia prevăzută la art. 3 din Legea nr. 58/1998, cu modificările si completările ulterioare, si la art. 3 din Legea nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Modificări în situatia institutiilor de credit, persoane juridice române

 

SECTIUNEA 1

Modificări supuse aprobării prealabile

 

Art. 3. - Sunt supuse aprobării prealabile a Băncii Nationale a României modificările în situatia institutiilor de credit, referitoare la:

a) completarea sau reformularea obiectului de activitate;

b) conducătorii si administratorii institutiei de credit;

c) auditorul financiar;

d) deschiderea de sucursale în străinătate;

e) extinderea retelei de sucursale si alte sedii secundare pe terioriul României, în situatia prevăzută la art. 28;

f) “Conditiile generale de afaceri” si “Conditiile generale ale contractelor de economisire-creditare”, precum si introducerea de noi tipuri de contracte (tarife), în cazul caselor de economii pentru domeniul locativ.

Art. 4. - (1) Institutiile de credit, persoane juridice române, vor proceda la înregistrarea în registrul comertului a mentiunilor corespunzătoare modificărilor care, potrivit prevederilor legale în vigoare, sunt supuse aprobării prealabile a Băncii Nationale a României, numai după obtinerea acestei aprobări.

(2) O copie certificată de pe certificatul de înregistrare a mentiunilor respective va fi transmisă Băncii Nationale a României în termen de 10 zile de la efectuarea înregistrării.

1.1. Obiectul de activitate

Art. 5. - Orice modificare a obiectului de activitate al unei institutii de credit, persoană juridică română, în sensul completării sau reformulării acestuia, este supusă aprobării prealabile.

Art. 6. - În vederea obtinerii aprobării prealabile se vor prezenta următoarele documente:

a) cererea de aprobare a modificării obiectului de activitate, semnată de unul dintre conducătorii institutiei de credit;

b) hotărârea organului statutar privind modificarea obiectului de activitate;

c) studiul de fezabilitate, însusit de conducătorii si administratorii institutiei de credit, în cazul completării obiectului de activitate.

Art. 7. - (1) Completarea obiectului de activitate se va aproba doar în privinta activitătilor pentru care este fundamentată în mod corespunzător capacitatea institutiei de credit de a le desfăsura, pe baza unui studiu de fezabilitate întocmit în acest sens.

(2) Studiul de fezabilitate va cuprinde cel putin următoarele:

a) descrierea clientelei si a segmentului de piată pe care institutia de credit intentionează să desfăsoare noua activitate;

b) descrierea noilor produse si servicii oferite si a politicii de pret/tarifare aferente acestora;

c) volumul noilor activităti si cotele de piată aferente;

d) strategia de investitii cel putin în legătură cu crearea suportului tehnic necesar desfăsurării noilor activităti si realizarea structurii organizatorice;

e) politica de personal referitoare cel putin la recrutarea si instruirea personalului, după caz;

f) estimări ale bilantului sau, după caz, ale contului de profit si pierdere si situatia fluxurilor de trezorerie, întocmite pe baza bugetelor de venituri si cheltuieli prognozate pentru următorul an;

g) modul de administrare a riscurilor semnificative pentru fiecare dintre activitătile propuse a fi desfăsurate, inclusiv pentru cele externalizate, după caz.

1.2. Conducătorii si administratorii

Art. 8. - (1) În cazul schimbării conducătorilor si/sau al administratorilor institutiei de credit, persoanele propuse pentru functiile respective trebuie să fie aprobate de Banca Natională a României înainte de începerea exercitării responsabilitătilor.

(2) Cererea de aprobare, semnată de unul dintre conducătorii institutiei de credit, din care să rezulte motivul schimbării conducătorilor si/sau administratorilor, va fi însotită de hotărârea organului statutar si de documentatia prevăzută de Normele Băncii Nationale a României nr. 10/2004 privind autorizarea băncilor, institutiilor emitente de monedă electronică, altele decât băncile, a caselor de economii pentru domeniul locativ si a sucursalelor din România ale institutiilor de credit străine.

(3) Evaluarea persoanelor mentionate la alin. (1) se face pe baza conditiilor prevăzute de lege si de Normele Băncii Nationale a României nr. 10/2004.

Art. 9. - (1) În situatia în care, din diferite motive, nu mai este îndeplinită conditia prevăzută de lege privind numărul conducătorilor, se va convoca de îndată adunarea generală a actionarilor sau consiliul de administratie, potrivit dispozitiilor legale si/sau statutare, care va proceda la numirea altor persoane în calitate de conducător.

(2) Numirea conducătorilor se va realiza într-un termen de cel mult două luni de la data aparitiei situatiei prevăzute la alin. (1).

(3) Prevederile art. 8 se aplică în mod corespunzător.

1.3. Auditorul financiar

Art. 10. - (1) În cazul schimbării auditorului financiar, cererea de aprobare semnată de unul dintre conducătorii institutiei de credit, din care să rezulte motivul schimbării, va fi însotită de hotărârea organului statutar si de documentatia prevăzută în Normele Băncii Nationale a României nr. 10/2004.

(2) Prevederile art. 29 alin. (5) din Normele Băncii Nationale a României nr. 10/2004 se aplică în mod corespunzător.

1.4. Deschiderea de sucursale în străinătate

Art. 11. - În cazul deschiderii unei sucursale în străinătate, cererea de aprobare semnată de unul dintre conducătorii institutiei de credit va indica tara în care se intentionează deschiderea sucursalei si va fi însotită de următoarea documentatie:

a) hotărârea organului statutar, din care să rezulte:

- obiectul de activitate al sucursalei;

- capitalul de dotare al sucursalei (dacă este cazul);

- identitatea persoanei/persoanelor desemnate să asigure conducerea sucursalei si limitele mandatului ce îi/le este acordat;

- adresa sucursalei;

b) studiul de fezabilitate, care să fundamenteze oportunitatea deschiderii respectivei sucursale si care să cuprindă cel putin informatii cu privire la:

- tipurile de activităti care vor fi desfăsurate prin intermediul acesteia;

- volumul activitătii;

- estimări ale pozitiei financiare si ale performantei aferente activitătii ce urmează a fi desfăsurate de sucursală;

- structura sa organizatorică;

c) o descriere a cadrului legislativ din tara în care se intentionează deschiderea sucursalei, care se va referi cel putin la: secretul bancar si prevenirea spălării banilor, standardele privind cunoasterea clientelei, sistemul de supraveghere bancară;

d) o copie de pe actul de identitate, curriculum vitae si certificatul de cazier judiciar ale persoanei/persoanelor desemnate să asigure conducerea sucursalei.

1.5. Conditiile generale de afaceri. Conditiile generale ale contractelor de economisire-creditare si tarifele

Art. 12. - (1) Orice modificare sau completare a “Conditiilor generale de afaceri” si a “Conditiilor generale ale contractelor de economisire-creditare” ale unei case de economii pentru domeniul locativ, precum si introducerea de noi tipuri de contracte (tarife), potrivit prevederilor Legii nr. 541/2002, cu modificările ulterioare, si cu respectarea cerintelor prevăzute de Normele Băncii Nationale a României nr. 10/2004, este supusă aprobării prealabile.

(2) Cererea de aprobare, semnată de unul dintre conducătorii casei de economii pentru domeniul locativ, va fi însotită de:

a) noile “Conditii generale de afaceri”, “Conditii generale ale contractelor de economisire-creditare” si/sau noile tarife;

b) raportul auditorului financiar, întocmit în conformitate cu prevederile art. 54 din Normele Băncii Nationale a României nr. 10/2004;

c) declaratia prevăzută la art. 21 din Legea nr. 541/2002, cu modificările ulterioare, în cazul introducerii de noi contracte.

 

SECTIUNEA a 2-a

Modificări supuse notificării

 

Art. 13. - Se vor notifica Băncii Nationale a României modificările în situatia institutiilor de credit, referitoare la:

a) denumire;

b) sediul social/sediul real;

c) restrângerea obiectului de activitate;

d) majorarea sau reducerea capitalului social;

e) actionarii semnificativi;

f) persoanele care au legături strânse cu institutia de credit;

g) schimbarea unui conducător aprobat de pe o functie de conducere pe o altă functie de conducere;

h) sucursalele si celelalte sedii secundare de pe teritoriul României;

i) orice alte modificări ale actului constitutiv, care nu sunt supuse aprobării prealabile.

Art. 14. - (1) Notificarea va fi însotită, după caz, de copia certificată de pe certificatul de înregistrare a mentiunilor corespunzătoare în registrul comertului.

(2) Notificarea modificărilor prevăzute la art. 13, cu exceptia celei mentionate la lit. e), se va transmite Băncii Nationale a României în termen de 10 zile de la data realizării modificării sau, după caz, a înregistrării mentiunilor corespunzătoare în registrul comertului.

(3) În cazul modificărilor privind actionarii semnificativi, se va transmite Băncii Nationale a României copia certificată de pe certificatul de înregistrare a mentiunilor corespunzătoare în registrul comertului, în termen de 10 zile de la efectuarea înregistrării.

2.1. Sediul social/sediul real

Art. 15. - Spatiul destinat să constituie sediu social si, după caz, sediu real al unei institutii de credit nu poate fi amplasat la subsolurile clădirilor sau la etajele ansamblurilor de locuinte si trebuie să corespundă ca suprafată, conditii de securitate si dotări activitătilor desfăsurate.

2.2 Restrângerea obiectului de activitate

Art. 16. - (1) Notificarea restrângerii obiectului de activitate al unei institutii de credit va cuprinde motivele acestei modificări.

(2) De la data notificării se consideră retrasă autorizatia în privinta activitătilor pe care institutia de credit nu le va mai desfăsura.

2.3. Capitalul social

Art. 17. - Notificarea majorării capitalului social al unei institutii de credit va fi însotită de hotărârea organului statutar, din care să rezulte:

a) suma cu care urmează să se majoreze capitalul social;

b) nivelul capitalului social preconizat a se realiza în urma actiunii de majorare;

c) sursele utilizate pentru majorarea capitalului social.

Art. 18. - În caz de reducere a capitalului social, notificarea va fi însotită de hotărârea organului statutar, care va cuprinde si motivele pentru care se face reducerea, precum si modalitatea de realizare a acesteia.

2.4. Actionarii semnificativi

Art. 19. - (1) Persoana fizică sau juridică ori grupul de persoane care intentionează să devină actionar semnificativ, în mod direct sau indirect, al unei institutii de credit trebuie să notifice această intentie Băncii Nationale a României, care va putea exercita dreptul de opozitie, potrivit prevederilor Legii nr. 58/1998, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Este supusă cerintelor de notificare către Banca Natională a României intentia oricărui actionar semnificativ de a-si majora participatia sau proportia drepturilor de vot, în mod direct sau indirect, astfel încât acestea să atingă sau să depăsească nivelurile de 20%, 33% sau de 50% din capitalul social ori din totalul drepturilor de vot sau institutia de credit să devină o filială a sa. Banca Natională a României se va putea opune intentiei de majorare a participatiei sau a proportiei drepturilor de vot, potrivit prevederilor Legii nr. 58/1998, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Este supusă cerintelor de notificare către Banca Natională a României intentia oricărui actionar semnificativ de a-si diminua participatia sau proportia drepturilor de vot, în mod direct sau indirect, astfel încât acestea să reprezinte mai putin de 10%, 20%, 33% sau de 50% din capitalul social ori din totalul drepturilor de vot sau institutia de credit să înceteze să mai fie o filială a sa.

Art. 20. - (1) Persoanele sau grupul de persoane prevăzute la art. 19 alin. (1) trebuie să îndeplinească conditiile minime prevăzute de lege si cerintele specifice mentionate în Normele Băncii Nationale a României nr. 10/2004.

(2) Notificarea va fi însotită de documentatia prevăzută pentru fondatori si actionari semnificativi în Normele Băncii Nationale a României nr. 10/2004.

Art. 21. - În cazul actionarului semnificativ prevăzut la art. 19 alin. (2), notificarea va fi însotită de documentele întocmite în conformitate cu prevedeerile referitoare la fondatori si actionari semnificativi din Normele Băncii Nationale a României nr. 10/2004, din care să rezulte modificările intervenite de la data ultimei evaluări a respectivului actionar semnificativ.

Art. 22. - Institutiile de credit vor tine o evidentă care să le permită identificarea actionarilor semnificativi. În acest scop vor solicita actionarilor lor, indiferent de cota de participare, informatiile necesare în vederea calificării acestora în categoria actionari semnificativi, în sensul prevederilor art. 3 alin. 1 pct. 9 din Legea nr. 58/1998, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 23. - (1) Institutiile de credit vor informa de îndată Banca Natională a României cu privire la orice achizitie sau înstrăinare a actiunilor lor care depăseste, respectiv se situează sub nivelurile prevăzute la art. 19 alin. (2) si (3).

(2) Institutiile de credit vor transmite Băncii Nationale a României informatii financiare în legătură cu actionarii semnificativi (situatiile financiare anuale, pentru persoanele juridice, si declaratie de venit global, precum si, dacă este cazul, o declaratie pe propria răspundere din care să rezulte veniturile necuprinse în declaratia de venit global, pentru persoanele fizice), anual, în termen de 6 luni de la încheierea exercitiului financiar precedent al acestora.

Această obligatie nu priveste actionarii semnificativi care sunt institutii de credit, persoane juridice române.

(3) Anual, în termen de 30 de zile de la încheierea exercitiului financiar, institutiile de credit vor comunica Băncii Nationale a României, prin reteaua de comunicatii interbancare, o situatie a tuturor actionarilor, cuprinzând următoarele informatii: identitatea, domiciliul si cetătenia, în cazul persoanelor fizice, nationalitatea si sediul, în cazul persoanelor juridice, suma, numărul de actiuni detinute, procentul participatiei la capitalul social si proportia drepturilor de vot.

2.5. Persoanele care au legături strânse cu institutia de credit, altele decât fondatorii, actionarii semnificativi si administratorii acesteia

Art. 24. - Institutiile de credit trebuie să notifice Băncii Nationale a României orice modificări cu privire la persoanele care au legături strânse cu institutia de credit, altele decât fondatorii, actionarii semnificativi si administratorii acesteia, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 28 din Normele Băncii Nationale a României nr. 10/2004.

2.6. Schimbarea unui conducător aprobat de pe o functie de conducere pe o altă functie de conducere

Art. 25. - În cazul schimbării unui conducător de pe o functie de conducere pe o altă functie de conducere, notificarea va fi însotită de o declaratie sub semnătura persoanei în cauză, prin care să se confirme că informatiile cuprinse în documentatia existentă în evidentele Băncii Nationale a României nu au suferit modificări sau, după caz, să se comunice modificările intervenite.

2.7. Sucursalele si celelalte sedii secundare deschise pe teritoriul României

Art. 26. - (1) Deschiderea sau desfiintarea de sucursale si alte sedii secundare pe teritoriul României de către institutiile de credit sunt supuse notificării Băncii Nationale a României.

(2) Prevederile art. 15 se aplică în mod corespunzător si sediilor secundare ale institutiilor de credit.

Art. 27. - (1) În cazul deschiderii unei sucursale sau a altui sediu secundar, se vor transmite Băncii Nationale a României următoarele documente/informatii:

a) hotărârea organului statutar, din care să rezulte obiectul de activitate al sediului secundar si identitatea persoanei/persoanelor desemnate să asigure conducerea sediului secundar si limitele mandatului ce îi/le este acordat;

b) copia certificată de pe certificatul de înmatriculare la oficiul registrului comertului si de pe încheierea de înmatriculare, în cazul deschiderii de sucursale, respectiv certificatul constatator care să ateste înregistrările efectuate în registrul comertului cu privire la deschiderea altor sedii secundare cărora nu li s-a atribuit statutul de sucursală, inclusiv cu privire la înregistrarea conducătorilor acestor sedii secundare;

c) adresa completă si numărul de telefon si/sau de fax ale sediului secundar;

d) copie de pe actul de identitate, curriculum vitae si certificatul de cazier judiciar ale persoanei/persoanelor desemnate să asigure conducerea sediului secundar.

(2) Orice modificare a elementelor mentionate la alin. (1), inclusiv în cazul sediilor secundare care au fost deschise o dată cu institutia de credit, va fi notificată Băncii Nationale a României.

Art. 28. - În situatiile în care Banca Natională a României va constata deficiente în administrarea riscurilor si/sau o evolutie necorespunzătoare a indicatorilor de prudentă bancară ai unei institutii de credit, îi va putea interzice acesteia extinderea liberă a retelei de sucursale si de alte sedii secundare, orice deschidere de noi sedii secundare urmând a fi supusă aprobării prealabile.

2.8. Alte notificări

Art. 29. - (1) În termen de 5 zile de la data începerii desfăsurării activitătii, conform obiectului de activitate autorizat, institutia de credit va notifica acest fapt Băncii Nationale a României si va transmite acesteia reglementările proprii, aprobate de organele statutare, referitoare la activitătile desfăsurate.

(2) Modificările operate în reglementările proprii se vor transmite Băncii Nationale a României în termen de 5 zile de la aprobarea acestora de către organele statutare ale institutiei de credit.

(3) Orice schimbare privind denumirea străzii sau numerele de telefon/fax de la sediul social/sediul real al institutiei de credit se va notifica Băncii Nationale a României în termen de 5 zile de la data la care a intervenit schimbarea respectivă.

 

CAPITOLUL III

Modificări în situatia sucursalelor din România ale institutiilor de credit străine

 

Art. 30. - (1) Institutiile de credit străine, autorizate să functioneze pe teritoriul României prin intermediul unei sucursale, pot deschide alte sedii secundare în conditiile prevăzute de prezentele norme.

(2) În cazul deschiderii unui al doilea sediu secundar pe teritoriul României, institutiile de credit străine vor desemna o sucursală principală si vor notifica această decizie Băncii Nationale a României.

(3) Sucursala principală a institutiei de credit străine va asigura comunicarea cu Banca Natională a României, precum si îndeplinirea, la nivel agregat, a tuturor cerintelor prevăzute de lege si de reglementările în vigoare, aplicabile sucursalelor din România ale institutiilor de credit străine.

 

SECTIUNEA 1

Modificări supuse aprobării prealabile

 

Art. 31. - Sunt supuse aprobării prealabile a Băncii Nationale a României modificările în situatia sucursalelor institutiilor de credit străine, referitoare la:

a) completarea sau reformularea obiectului de activitate;

b) conducătorii sucursalei principale;

c) auditorul financiar;

d) deschiderea de noi sucursale în situatia prevăzută la art. 34 alin. (5).

Art. 32. - (1) Prevederile art. 4-10 se aplică în mod corespunzător, cu respectarea dispozitiilor de mai jos.

(2) Cererea de aprobare a modificărilor în situatia sucursalelor institutiilor de credit străine va fi semnată de unul dintre conducătorii sucursalei principale.

(3) Studiul de fezabilitate care fundamentează completarea obiectului de activitate va fi însusit de conducătorii sucursalei principale si de reprezentantii legali/statutari ai institutiei de credit străine.

 

SECTIUNEA a 2-a

Modificări supuse notificării

 

Art. 33. - Se vor notifica Băncii Nationale a României modificările în situatia sucursalelor din România ale institutiilor de credit străine, referitoare la:

a) sediul sucursalei institutiei de credit străine;

b) restrângerea obiectului de activitate;

c) conducătorii sucursalelor, altele decât sucursala principală;

d) schimbarea unui conducător de pe o functie de conducere pe o altă functie de conducere în cadrul sucursalei;

e) majorarea sau reducerea capitalului de dotare;

f) deschiderea de noi sucursale si desfiintarea acestora.

Art. 34. - (1) Prevederile art. 14 alin. (1), ale art. 15, 16, 18 si 25 se aplică în mod corespunzător, cu respectarea dispozitiilor de mai jos.

(2) Notificarea modificărilor prevăzute la art. 33 se va transmite Băncii Nationale a României în termen de 10 zile de la data realizării modificării sau, după caz, a înregistrării mentiunilor corespunzătoare în registrul comertului.

(3) Notificarea majorării capitalului de dotare al sucursalelor institutiilor de credit străine va fi însotită de hotărârea organului statutar, din care să rezulte:

a) suma cu care urmează să se majoreze capitalul de dotare;

b) sursa ori sursele ce se vor utiliza pentru majorarea solicitată.

(4) Sucursalele principale ale institutiilor de credit străine trebuie să notifice Băncii Nationale a României deschiderea de noi sucursale, precum si desfiintarea acestora, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 27.

(5) În situatiile în care Banca Natională a României va constata o evolutie necorespunzătoare a indicatorilor de prudentă bancară, fie ai institutiei de credit străine, fie la nivelul sucursalei acesteia, va putea interzice acesteia extinderea liberă a retelei de sucursale, orice deschidere de noi sucursale urmând a fi supusă aprobării prealabile.

 

SECTIUNEA a 3-a

Alte notificări

 

Art. 35. - Sucursalele institutiilor de credit străine vor notifica Băncii Nationale a României începerea desfăsurării activitătii, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 29.

Art. 36. - (1) Institutiile de credit străine care au fost autorizate să functioneze pe teritoriul României vor notifica Băncii Nationale a României:

a) modificările privind denumirea si sediul social ale institutiei de credit străine;

b) modificările privind actionarii semnificativi si, după caz, structura grupului din care face parte institutia de credit;

c) orice proces de fuziune sau divizare în care este implicată institutia de credit străină;

d) initierea oricăror proceduri care au drept rezultat lichidarea institutiei de credit străine.

(2) Institutiile de credit străine vor transmite Băncii Nationale a României, în termen de 6 luni de la încheierea exercitiului financiar, informatii privind situatiile lor financiare anuale si, după caz, situatiile financiare consolidate.

Art. 37. - (1) Notificarea modificărilor prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. a) si b) va fi transmisă Băncii Nationale a României în termen de 30 de zile de la realizarea acestora.

(2) Notificarea va fi însotită de documente care să ateste realizarea modificărilor prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. a), respectiv de o descriere a noilor actionari semnificativi sau, după caz, a structurii grupului din care face parte institutia de credit, în situatia prevăzută la art. 36 alin. (1) lit. b). Banca Natională a României va evalua noua structură a actionariatului conform cerintelor prevăzute la art. 60 din Normele Băncii Nationale a României nr. 10/2004.

Art. 38. - (1) Notificarea procesului de fuziune sau divizare în urma căruia institutia de credit străină va continua să desfăsoare activitate prin intermediul sucursalei din România va fi însotită de următoarele informatii si documente:

a) proiectul de fuziune/divizare;

b) situatiile financiare de fuziune sau, după caz, de divizare, însotite de raportul unui auditor financiar;

c) o descriere a actionarilor semnificativi ai institutiei de credit străine, rezultată în urma procesului de fuziune sau divizare, care va prelua activitatea sucursalei deschise pe teritoriul României.

(2) Banca Natională a României va putea confirma autorizatia de functionare acordată în urma evaluării institutiei de credit rezultate, pe baza documentelor prevăzute la alin. (1), sau va proceda la retragerea acesteia.

Art. 39. - (1) Notificarea procesului de fuziune sau divizare în urma căruia sucursala din România va fi preluată de o altă institutie de credit străină va fi însotită de cererea de autorizare a sucursalei, semnată de către reprezentantii legali/statutari ai institutiilor de credit participante la fuziune sau divizare, si de următoarele documente si informatii:

a) proiectul de fuziune/divizare;

b) situatiile financiare de fuziune sau, după caz, de divizare, însotite de raportul unui auditor financiar;

c) descrierea institutiei de credit străine care va prelua sucursala;

d) descrierea cadrului de reglementare aplicabil institutiei de credit străine care va prelua sucursala, dacă este cazul;

e) situatiile financiare auditate, aferente ultimului exercitiu financiar, pentru institutia de credit străină care va prelua sucursala. În situatia în care institutia de credit străină face parte dintr-un perimetru de consolidare contabilă, vor fi transmise si situatiile financiare consolidate ale grupului din care face parte institutia de credit

respectivă;

f) comunicare privind sucursala principală, precum si mentinerea sau desfiintarea altor sucursale;

g) confirmarea în functie a conducătorilor si a auditorului financiar ai sucursalei din România sau, după caz, comunicarea identitătii noilor conducători si a noului auditor financiar, propusi pentru respectiva sucursală;

h) comunicare privind obiectul de activitate al sucursalei.

(2) Descrierea institutiei de credit străine care va prelua sucursala si a cadrului de reglementare aplicabil acesteia vor include elementele prevăzute la art. 62 alin. (2) si (3) din Normele Băncii Nationale a României nr. 10/2004.

(3) Evaluarea noilor conducători si a noului auditor financiar, propusi pentru sucursala din România, se va realiza pe baza conditiilor si a documentatiei prevăzute de lege si de Normele Băncii Nationale a României nr. 10/2004.

(4) În cazul completării obiectului de activitate al sucursalei se aplică în mod corespunzător prevederile art. 7.

(5) Banca Natională a României va putea acorda o nouă autorizatie de functionare în urma evaluării institutiei de credit rezultate.

Art. 40. - (1) În urma evaluării documentelor si informatiilor prevăzute la art. 39, Banca Natională a României va putea acorda o aprobare de principiu, în baza căreia sucursala va desfăsura activitate în perioada de la data finalizării procesului de fuziune/divizare si până la emiterea autorizatiei de functionare.

(2) În vederea obtinerii autorizatiei de functionare, institutia de credit străină va remite Băncii Nationale a României o copie de pe documentul oficial care atestă finalizarea procesului de fuziune/divizare, însotită de o copie certificată de pe documentele care dovedesc înregistrarea în registrul comertului a mentiunilor corespunzătoare modificărilor intervenite, precum si, dacă este cazul, de documentele aferente eventualelor modificări ale elementelor prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. f), g) si h).

(3) Banca Natională a României decide cu privire la autorizarea sucursalei institutiei de credit străine în termen de cel mult două luni de la primirea documentatiei complete prevăzute la alin. (2).

(4) Aparitia unor modificări fată de conditiile în care a fost acordată aprobarea provizorie va determina o nouă evaluare din partea Băncii Nationale a României, putând atrage revocarea aprobării.

(5) Autorizatia de functionare a sucursalei institutiei de credit străine va fi însotită de aprobările privind conducătorii sucursalei principale si auditorul financiar.

(6) Concomitent cu acordarea autorizatiei de functionare, Banca Natională a României va proceda la retragerea autorizatiei de functionare acordate initial.

(7) Originalul autorizatiei de functionare retrase va fi restituit Băncii Nationale a României în termen de 10 zile de la data comunicării hotărârii de retragere a autorizatiei de functionare acordate initial.

Art. 41. - În cazul încetării în orice mod a activitătii sucursalei din România a unei institutii de credit străine, inclusiv în cazul retragerii autorizatiei de functionare în situatia neconfirmării acesteia sau a neacordării unei noi autorizatii de functionare, institutia de credit străină va transmite Băncii Nationale a României planul de lichidare a activului si de stingere a pasivului sucursalei din România, în termen de 3 luni de la data comunicării hotărârii de retragere a autorizatiei de functionare, cu aplicarea corespunzătoare a dispozitiilor art. 18 alin. 2 din Legea nr. 58/1998, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 42. - Cererile de aprobare, notificările si cererile de autorizare, mentionate în prezentele norme, însotite de documentatia aferentă, se vor transmite Directiei supraveghere din cadrul Băncii Nationale a României.

Art. 43. - Banca Natională a României decide cu privire la aprobarea modificărilor, în termen de 30 de zile de la data primirii documentatiei complete în sustinerea cererii de aprobare, dar nu mai târziu de 3 luni de la primirea cererii.

Art. 44. - Banca Natională a României va putea respinge o cerere de aprobare/autorizare înaintată potrivit prezentelor norme, dacă nu sunt îndeplinite cerintele legii si ale normelor date în aplicarea acesteia.

Art. 45. - Hotărârea Băncii Nationale a României cu privire la aprobarea/autorizarea sau respingerea unei cereri înaintate potrivit prezentelor norme va fi comunicată în scris solicitantului, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, în cazul respingerii cererii.

Art. 46. - (1) În cazul modificărilor supuse notificării, care nu sunt conforme legii sau reglementărilor emise în aplicarea acesteia, cu exceptia modificărilor referitoare la actionarii semnificativi, Banca Natională a României va dispune remedierea deficientelor existente. În cazul în care acestea nu sunt remediate în termenul stabilit de Banca Natională a României, aceasta va aplica sanctiunile prevăzute la art. 69 din Legea nr. 58/1998, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător si în situatiile în care, pe baza analizei efectuate, Banca Natională a României constată că politicile si reglementările proprii ale institutiilor de credit nu respectă cerintele unei practici bancare prudente si sănătoase.

Art. 47. - (1) În cazul în care actionarul semnificativ nu respectă obligatia de notificare, Banca Natională a României va solicita institutiei de credit întreprinderea demersurilor pentru obtinerea informatiilor necesare evaluării calitătii respectivului actionar semnificativ.

(2) Institutia de credit trebuie să transmită Băncii Nationale a României informatiile prevăzute la alin. (1), în termen de două luni de la data solicitării.

(3) Banca Natională a României se poate opune achizitionării participatiei sau majorării proportiei drepturilor de vot, dacă:

a) nu a primit informatiile solicitate;

b) din informatiile primite rezultă că actionarul semnificativ nu îndeplineste cerintele prevăzute de lege si de reglementările date în aplicarea acesteia.

(4) Banca Natională a României va putea exercita dreptul de opozitie în termen de 3 luni de la data primirii informatiilor solicitate sau de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2), după caz.

(5) Prevederile art. 73 alin. 1 si 2 din Legea nr. 58/1998, cu modificările si completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Art. 48. - (1) În cazurile în care se constată că persoanele desemnate să asigure conducerea unui sediu secundar al unei institutii de credit nu îndeplinesc conditii de reputatie, pregătire si experientă profesională adecvate pentru îndeplinirea responsabilitătilor încredintate, Banca Natională a României va dispune măsura înlocuirii persoanelor respective în cel mult două luni.

(2) În situatia în care măsura prevăzută la alin. (1) nu va fi adusă la îndeplinire în termenul stabilit de Banca Natională a României, aceasta va aplica sanctiunile prevăzute la art. 69 din Legea nr. 58/1998, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplică si conducătorilor sucursalelor din România ale institutiilor de credit străine care sunt supusi cerintelor de notificare.

Art. 49. - Institutiile de credit vor transmite Băncii Nationale a României, dacă este cazul, în termen de două luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme, completarea reglementărilor proprii referitoare la administrarea riscurilor semnificative, în ceea ce priveste politica de personal, cu detalierea cerintelor de onorabilitate, pregătire si experientă profesională pentru persoanele care ocupă functii de conducere în cadrul compartimentelor relevante ale institutiei de credit si pentru persoanele care asigură conducerea nemijlocită a sediilor secundare ale acesteia.

Art. 50. - Prevederile art. 69, 70, 72 si 73 din Normele Băncii Nationale a României nr. 10/2004 se aplică în mod corespunzător.

Art. 51. - Institutiile de credit străine care, la data intrării în vigoare a prezentelor norme, desfăsoară activitate pe teritoriul României printr-o retea de sedii secundare, vor desemna o sucursală principală si vor notifica această decizie Băncii Nationale a României, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme.

Art. 52. - Cererile de aprobare prealabilă nesolutionate la data intrării în vigoare a prezentelor norme vor fi evaluate pe baza documentatiei prezentate în conformitate cu normele în vigoare la data depunerii cererii si cu respectarea conditiilor prevăzute de prezentele norme.

Art. 53. - La data intrării în vigoare a prezentelor norme se abrogă Normele Băncii Nationale a României nr. 3/1999 privind modificările în situatia băncilor, republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 9 decembrie 2002.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Isărescu

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2004.

Nr. 11.