MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P
A R T E A I
Anul
172 (XVI) - Nr. 1.119 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE
Luni, 29 noiembrie 2004
SUMAR
LEGI
SI DECRETE
504. - Lege privind institutiile publice de spectacole si
concerte
944. - Decret pentru promulgarea Legii privind institutiile
publice de spectacole si concerte
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 414 din 12 octombrie 2004 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 7 si 12 din Codul de procedură penală
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
1.940. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea
Guvernului nr. 121/2004 privind aprobarea Programului de actiuni si lucrări
finantate din bugetul de stat în domeniul aviatiei civile, pentru anul 2004
1.941. - Hotărâre pentru modificarea si completarea
Hotărârii Guvernului nr. 941/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere
pe piată si utilizare repetată a echipamentelor sub presiune transportabile
1.942. - Hotărâre privind nominalizarea judetelor-pilot care
vor aplica noul sistem de finantare si administrare a unitătilor de învătământ
preuniversitar de stat
ACTE
ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI
Hotărârea din 21 septembrie 2004 în cauza Stoicescu împotriva
României (Cererea nr. 31551/96)
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
|
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind institutiile
publice de spectacole si concerte
Parlamentul
României adoptă
prezenta lege.
CAPITOLUL
I
Art.
1. - Prezenta lege reglementează cadrul juridic general al organizării si
functionării institutiilor publice de spectacole si concerte.
Art.
2. - În sensul prezentei legi:
a) institutiile
publice de spectacole si concerte sunt:
teatrele,
filarmonicile, orchestrele si ansamblurile artistice care prezintă publicului
spectacole dramatice, lirice, coregrafice, de divertisment, folclorice, de
varietăti, de circ, de păpusi sau marionete, precum si concertele, indiferent
de gen, sau orice alt tip de reprezentatie în care interpretările si executiile
artistilor interpreti ori executanti sunt prezentate direct publicului si sunt
finantate din venituri proprii si din subventii de la bugetul de stat sau de la
bugetele locale, după caz;
b) producătorul
de spectacole sau concerte este persoana juridică sau fizică ce îsi asumă
responsabilitatea producerii spectacolului sau a concertului si care, în
această calitate, asigură mijloacele materiale si financiare necesare;
c) ansamblul
artistic permanent este alcătuit din artisti interpreti sau executanti
angajati cu contract individual de muncă;
d) stagiunea
este perioada în care o institutie publică de spectacole sau concerte
pregăteste si prezintă direct publicului productiile sale artistice; stagiunea
cuprinde, de regulă, 10 luni consecutive din doi ani calendaristici, fiind
urmată de o vacantă de două luni; durata si data începerii stagiunii se
stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare al institutiei.
Art.
3. - Institutiile publice de spectacole si concerte au ca obiectiv principal
promovarea valorilor cultural-artistice, autohtone si universale, pe plan
national si international.
CAPITOLUL
II
Organizare
si functionare
Art.
4. - (1) Institutiile publice de spectacole si concerte au personalitate
juridică, se organizează si functionează, potrivit prevederilor prezentei legi,
în subordinea autoritătilor administratiei publice centrale sau locale; fiecare
institutie îsi elaborează propriul regulament de organizare si functionare,
aprobat conform normelor legale în vigoare.
(2)
Institutiile publice de spectacole si concerte au deplină autonomie în
stabilirea si realizarea repertoriului, a proiectelor, precum si a programelor
cultural-artistice.
(3)
Institutiile publice de spectacole si concerte au în administrare bunuri mobile
si imobile, au acces la cel putin o sală de spectacole sau concerte cu dotările
tehnice aferente si dispun de mijloace financiare necesare pentru organizarea
si desfăsurarea activitătii specifice în conditii care să asigure
continuitatea, regularitatea, calitatea si accesibilitatea la spectacolele si
concertele prezentate.
Art.
5. - (1) Institutiile publice de spectacole si concerte pot fi nationale,
regionale, judetene sau locale.
(2)
Încadrarea institutiilor publice de spectacole si concerte conform prevederilor
alin. (1) se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului
Culturii si Cultelor.
Art.
6. - (1) Institutiile publice de spectacole sunt, după caz:
a)
institutii de repertoriu;
b)
institutii de proiecte.
(2)
Institutiile de repertoriu sunt cele care au cel putin un ansamblu artistic
permanent, capabil să sustină activitatea unei stagiuni, cu un portofoliu de
cel putin trei spectacole diferite si care realizează, în fiecare stagiune, cel
putin două spectacole noi ce se adaugă portofoliului existent sau înlocuiesc
unele dintre componentele acestuia.
(3)
Institutiile de proiecte sunt cele care nu au un ansamblu artistic permanent,
dar dispun de resursele logistice si financiare necesare pentru a realiza
spectacole proprii pe care le prezintă în serii determinate, pe durata unei
stagiuni.
Art.
7. - Institutiile publice de concerte sunt filarmonici, orchestre sau alte
formatiuni instrumentale, corale ori vocalinstrumentale, care detin un ansamblu
artistic permanent, capabil să sustină activitatea unei stagiuni de concerte.
Art.
8. - (1) Autoritătile administratiei publice locale pot înfiinta institutii
gazdă de spectacole.
(2)
Institutiile gazdă de spectacole nu au un ansamblu artistic permanent si nu
realizează productii artistice proprii, dar dispun de resurse logistice si
financiare necesare pentru a găzdui si a sustine reprezentarea unor spectacole
sau concerte realizate de diferiti producători.
Art.
9. - Institutiile publice de spectacole si concerte îsi programează activitatea
pe stagiuni.
CAPITOLUL
III
Finantarea
activitătii
Art.
10. - Finantarea institutiilor publice de spectacole si concerte se realizează
din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat sau de la
bugetele locale, după caz, precum si din alte surse, potrivit prevederilor prezentei
legi.
Art.
11. - Finantarea de bază a activitătii institutiilor publice de spectacole, de
repertoriu si de proiecte respectă următoarele:
a)
cheltuielile de personal si cheltuielile pentru întretinerea, reabilitarea si
dezvoltarea bazei materiale a institutiilor se asigură integral din subventiile
acordate de la bugetul de stat, respectiv de la bugetele locale, după caz;
b)
programele si proiectele culturale sunt finantate din subventiile acordate de
la bugetul de stat, respectiv de la bugetele locale, după caz, în corelatie cu
veniturile proprii prezumate;
c)
veniturile proprii provenite din exercitarea activitătilor specifice se
utilizează exclusiv pentru finantarea cheltuielilor aferente proiectelor si
programelor culturale si pentru stimularea personalului;
d)
cota ce revine, potrivit reglementărilor în vigoare, din veniturile proprii
provenite din exploatarea unor bunuri aflate în administrare se utilizează
exclusiv pentru finantarea cheltuielilor materiale si servicii;
e)
finantarea institutiilor gazdă se asigură în corelatie cu veniturile proprii
provenite din exploatarea bunurilor aflate în administrare, pentru acoperirea
integrală a cheltuielilor curente si de capital.
Art. 12. - (1)
Ministerul Culturii si Cultelor, alte autorităti ale administratiei publice
centrale si autoritătile administratiei publice locale pot subventiona proiecte
sau programe culturale, inclusiv turnee, ale institutiilor publice de
spectacole si concerte, indiferent de subordonare, în conditiile prezentei
legi.
(2)
Subventiile obtinute potrivit dispozitiilor alin. (1) pot fi folosite si pentru
stimulente pecuniare ce se acordă realizatorilor proiectelor si programelor
culturale.
(3) De
prevederile alin. (1) pot beneficia si institutiile private de spectacole si
concerte.
Art.
13. - Institutiile publice de spectacole si concerte pot beneficia de bunuri
materiale si fonduri bănesti primite sub formă de prestări de servicii, donatii
si sponsorizări, cu respectarea dispozitiilor legale; liberalitătile de orice
fel pot fi acceptate numai dacă nu sunt grevate de conditii ori sarcini care
afectează autonomia institutiei sau care sunt contrare obiectului său de
activitate.
CAPITOLUL
IV
Art. 14. - (1) Functionarea institutiilor publice de spectacole si concerte se asigură prin activitatea personalului angajat cu contract individual de muncă, în functii de specialitate artistică sau tehnică, în functii auxiliare si de întretinere, precum si prin activitatea unor persoane care participă la realizarea actului artistic, în baza unor contracte încheiate potrivit prevederilor legale privind dreptul de autor si drepturile conexe sau în baza unor conventii reglementate de Codul civil.
(2)
Activitatea fiecărui salariat din cadrul institutiei publice de spectacole si
concerte se normează potrivit fisei postului.
(3)
Pentru personalul artistic si tehnic de specialitate din institutiile publice
de spectacole si concerte, zilele de sâmbătă si duminică sunt considerate zile
lucrătoare, ziua de luni fiind zi de repaus.
(4)
Activitatea săptămânală a institutiilor de spectacole si concerte este
organizată potrivit contractului colectiv de muncă pe ramură, precum si
potrivit regulamentelor de organizare si functionare, proprii fiecărei
institutii.
(5)
Activitatea lunară a salariatilor este, de regulă, de 20-23 de zile lucrătoare,
având cel putin 8 zile de repaus; zilele de repaus care n-au putut fi acordate
vor fi recuperate în lunile următoare, compensate potrivit prevederilor Codului
muncii sau adăugate zilelor de concediu.
(6)
Concediul anual de odihnă pentru personalul din institutiile publice de
spectacole si concerte se acordă în perioada dintre stagiuni.
Art.
15. - (1) Personalul contractual al institutiilor publice de spectacole si
concerte, angajat prin contract individual de muncă, se încadrează în functiile
de specialitate prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta
lege.
(2)
Criteriile de evaluare a performantelor profesionale individuale, precum si
normarea muncii se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de
ramură si, respectiv, de institutie.
Art.
16. - (1) În cazul personalului încadrat în functii de specialitate artistică
sau tehnică, contractele individuale de muncă se pot încheia:
a) de
regulă, pe durată nedeterminată;
b) pe
durată determinată;
c) pe
spectacol sau pe proiect.
(2)
Încadrarea personalului prevăzut la alin. (1) se face pe bază de concurs sau
examen organizat în conditiile legii.
(3) În
cazul contractelor individuale de muncă ce se încheie potrivit prevederilor
alin. (1) lit. b) si c), angajarea se poate face si în mod direct, prin acordul
părtilor.
(4) În
cazul contractelor prevăzute la alin. (3), durata acestora se poate prelungi
prin acordul părtilor.
(5)
Conditionarea ocupării unui post pe criterii de sex, vârstă sau calităti
fizice, prin anunt sau prin concurs la institutiile publice de spectacole si
concerte, se face conform specificului si nevoilor institutiei si nu constituie
contraventie, prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (2) din Ordonanta
Guvernului nr.
137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de
discriminare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
48/2002, cu modificările si completările ulterioare.
Art.
17. - (1) Institutiile publice de spectacole si concerte pot încheia contracte
potrivit prevederilor legale privind dreptul de autor si drepturile conexe.
(2)
Sumele reprezentând plata drepturilor cuvenite conform prevederilor alin. (1)
se consideră cheltuieli aferente programelor si proiectelor culturale si se
prevăd ca atare în bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiei.
Art.
18. - Personalul angajat în functii de specialitate artistică, pe durată
determinată, care nu are domiciliul în localitate si nu beneficiază de locuintă
de serviciu, poate primi din bugetul institutiei o indemnizatie lunară de
cazare, neimpozabilă, în cuantum de până la 50% din salariul mediu net pe
economie.
CAPITOLUL
V
Conducerea
activitătii
Art.
19. - (1) Conducerea institutiilor publice de spectacole si concerte este
asigurată de directorul general sau, după caz, de director.
(2)
Prin decizia directorului general sau, după caz, a directorului se înfiintează
Consiliul artistic, format din personalităti culturale din institutie si din
afara acesteia, cu rol consultativ.
(3)
Consiliul administrativ, organism cu rol consultativ, este numit prin decizia
directorului general sau, după caz, a directorului, potrivit legii, si este
format din:
a)
presedinte - directorul general sau, după caz, directorul;
b)
membri:
-
reprezentantul autoritătii tutelare, propus de aceasta;
-
directorul artistic;
-
directorul administrativ sau, după caz, directorul executiv;
-
directorul economic sau, după caz, contabilul-sef;
-
consilierul juridic;
-
delegatul sindicatului reprezentativ, propus de acesta.
Art.
20. - Directorul general sau, după caz, directorul, persoană fizică, este numit
prin concurs, organizat în conditiile legii, pe baza unui contract de
management.
Art.
21. - Contractul de management reprezintă acordul părtilor si se încheie, în
conformitate cu legislatia în vigoare, în vederea realizării programului
asumat, în baza unor criterii de performantă cuantificabile.
Art.
22. - Sunt părti în contractul de management:
a)
autoritatea administratiei publice în subordinea căreia este organizată si
functionează institutia;
b)
directorul general sau, după caz, directorul institutiei.
Art.
23. - (1) Contractul de management se încheie pentru o perioadă de 5 ani, cu
posibilitatea prelungirii, cu acordul părtilor, în conditiile îndeplinirii
programului asumat, în baza unor criterii de performantă cuantificabile.
(2)
Contractul de management poate fi reziliat de părti, în cazul nerespectării
clauzelor contractuale.
Art.
24. - Prin contractul de management, autoritatea administratiei publice asigură
cel putin finantarea prevăzută la art. 11, în raport cu obiectivele si
criteriile de performantă stabilite de părti, pe întreaga durată a contractului
de management.
Art.
25. - Contractul-cadru de management, criteriile de performantă cuantificabile,
precum si modalitătile de evaluare a îndeplinirii acestora se stabilesc prin
norme metodologice elaborate de Ministerul Culturii si Cultelor si aprobate
prin hotărâre a Guvernului.
Art.
26. - (1) Activitatea institutiilor publice de spectacole si concerte poate fi
concesionată în baza prevederilor Legii nr. 219/1998 privind regimul
concesiunilor.
(2)
Prevederile art. 2 alin. (2) lit. o) din Legea nr. 219/1998 se aplică numai pe
baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Culturii si Cultelor si
aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 6 luni de la intrarea în
vigoare a prezentei legi.
(3)
Normele metodologice cuprind cel putin următoarele:
a)
conditiile de experientă a concesionarilor;
b)
prevederea, în caietul de sarcini, a obligatiei de a păstra obiectul specific
al activitătii institutiei, clauzele privind angajatii, precum si conditiile de
accesibilitate la spectacole si concerte.
CAPITOLUL
VI
Dispozitii
tranzitorii si finale
Art.
27. - (1) Contractele individuale de muncă încheiate pe perioadă nedeterminată
înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi pot fi transformate în
contracte pe perioadă determinată, prin acordul părtilor, numai după 5 ani de
la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2)
Prevederile alin. (1) se aplică si persoanelor cu contract pe perioadă
nedeterminată, dar care, înaintea intrării în vigoare a prezentei legi, au fost
detasate în interes personal sau de serviciu ori au contractul de muncă
suspendat, în conditiile legii.
Art.
28. - Orice modificare a modului de organizare si functionare a institutiilor
publice de spectacole si concerte se aprobă prin hotărâre a Guvernului sau,
după caz, prin hotărârea autoritătii administratiei publice tutelare, prin
votul a două treimi din numărul total de consilieri.
Art.
29. - Ministerul Culturii si Cultelor este autoritatea administratiei publice
centrale care, în domeniul institutiilor publice de spectacole si concerte,
urmăreste, împreună cu autoritătile administratiei publice locale, punerea în
aplicare si respectarea reglementărilor de specialitate, precum si a
prevederilor prezentei legi.
Art.
30. - Contractele de management încheiate pe perioadă determinată rămân în
vigoare până la termenele prevăzute în ele, iar cele încheiate pe perioadă
nedeterminată vor fi transformate în contracte de management pe perioadă
determinată de 5 ani.
Art.
31. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul Marii
Adunări Nationale nr. 19/1959 privind organizarea si functionarea institutiilor
artistice de spectacole, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 3 din 23
ianuarie 1959, si Decretul Consiliului de Stat nr. 703/1973 privind stabilirea
normelor unitare de structură pentru institutiile cultural-educative, publicat
în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 2 din 4 ianuarie 1974, aprobat prin Legea nr.
26/1974, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 109 din 2 august 1974,
precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.
Art.
32. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost
adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale
art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR VALER DORNEANU |
p.
PRESEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TĂRĂCILĂ |
Bucuresti, 17 noiembrie 2004.
Nr. 504.
ANEXĂ
LISTA
functiilor
de specialitate în institutiile publice de spectacole si concerte
|
Nr. crt. |
Functia |
Nivelul de
studii |
|
1. |
a) regizor artistic, dirijor,
solist (vocal, balet, concertist, instrumentist), actor, pictor scenograf, consultant artistic, coregraf,
concertmaistru, sef partidă, artist instrumentist |
S |
|
b) maestru (balet-dans, cor,
corepetitor), dirijor cor, producător delegat, impresar artistic |
S |
|
|
c) sef orchestră, maestru de
studii (balet, canto), secretar artistic (muzical, literar, relatii publice), operator imagine, operator
sunet, sufleor operă, artist liric operă |
S |
|
|
d) artist liric, balerin,
dansator, acompaniator, corepetitor, actor mânuitor păpusi, sculptor păpusi, sufleor teatru, regizor de
culise, artist plastic, machior, peruchier, montor imagine, editor imagine |
S |
|
|
2. |
a) dirijor, sef orchestră,
maestru (balet-dans, corepetitor), concertmaistru, maestru de studii balet, maestru de lumini, maestru de
sunet, regizor scenă (culise), secretar platou, impresar artistic |
M |
|
b) solist (vocal, balet,
concertist, instrumentist), actor, instrumentist, sufleor operă, corist operă
|
M |
|
|
c) maestru artist circ, artist
circ, maestru (acordor pian, clavecin, lutier), specialist (orgă, instrumente de suflat) |
M |
|
|
d) corist, balerin, dansator,
corepetitor, actor mânuitor păpusi, sculptor păpusi, sufleor teatru, artist plastic, machior,
peruchier, montor imagine, operator imagine, editor imagine |
M |
|
|
3. |
supraveghetor sală, controlor
bilete, garderobier, plasator |
M,
G |
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii
privind institutiile publice de spectacole si concerte
În
temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din
Constitutia României,
Presedintele
României decretează:
Articol
unic. - Se promulgă Legea privind institutiile publice de spectacole si
concerte si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 15 noiembrie 2004.
Nr. 944.
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din
12 octombrie 2004
referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin.
7 si 12 din Codul de procedură penală
Ioan
Vida - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Constantin
Doldur - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Ion
Predescu - judecător
Serban
Viorel Stănoiu - judecător
Iuliana
Nedelcu - procuror
Marieta
Safta - magistrat-asistent
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
2781 alin. 7 si 12 din Codul de procedură penală,
ridicată de Melania Gălăteanu în Dosarul nr. 6.893/2004 al Judecătoriei
Sectorului 1 Bucuresti.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Reprezentantul
Ministerului Public, având cuvântul pe fond, pune concluzii de respingere a
exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege
criticate nu încalcă prevederile constitutionale, respectiv cele din Conventia
pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, invocate de
autoarea exceptiei.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
Încheierea din 18 iunie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 6.893/2004, Judecătoria
Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 7 si 12 din Codul de procedură penală. Exceptia a fost ridicată de
Melania Gălăteanu într-o cauză având ca obiect plângerea împotriva Rezolutiei
nr. 1.635/VIII-1/2003 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucuresti.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în ceea ce priveste dispozitiile art. 2781 alin. 7 din Codul
de procedură penală, că acestea încalcă dreptul de acces liber la justitie,
dreptul la apărare si dreptul la un proces echitabil prin aceea că nu permit o
probatiune completă, cel care a făcut plângerea împotriva rezolutiilor sau
ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată având dreptul de a depune
ca probe, potrivit textului de lege criticat, numai “înscrisuri noi”.
Cu
privire la dispozitiile art. 2781 alin.
12 din Codul de procedură penală,
se sustine că încalcă aceleasi drepturi constitutionale, întrucât reglementează
un termen imperativ de 20 de zile pentru rezolvarea plângerii împotriva
rezolutiei sau ordonantei procurorului de netrimitere în judecată, în
conditiile în care “durata unui proces nu poate fi previzibilă”.
Judecătoria
Sectorului 1 Bucuresti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Se arată că dispozitiile art. 2781 alin.
7 din Codul de procedură penală
nu încalcă dreptul de acces liber la justitie, dreptul la un proces echitabil
sau dreptul la apărare al petentei, nefiind cenzurată în nici un fel
posibilitatea acesteia de a fi asistată de un apărător, ales sau numit din
oficiu, respectiv posibilitatea de a formula cereri ori de a sesiza instantele
judecătoresti.
Referitor
la critica dispozitiilor art. 2781 alin.
12 din Codul de procedură penală
se apreciază că este neîntemeiată, întrucât aceste prevederi legale sunt o
aplicare directă a dreptului constitutional al părtilor de a fi solutionate
cauzele într-un termen rezonabil.
În
conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului
Poporului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul
consideră că
este neîntemeiată critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 7 din Codul
de procedură penală. Se arată în acest sens că, prin restrângerea doar la
“înscrisuri noi” a mijloacelor de probă admise în cadrul solutionării unei
plângeri împotriva rezolutiei sau ordonantei procurorului, nu este încălcat
dreptul la apărare si nici accesul liber la justitie al petentului, având în
vedere solutiile care, în conformitate cu dispozitiile art. 2781 alin. 8 din Codul
de procedură penală, pot fi date de instantă unei asemenea plângeri.
Astfel, în ipoteza în care instanta constată că urmărirea penală nu este
completă, trimite cauza procurorului în vederea începerii sau a redeschiderii
urmăririi penale, procurorul fiind obligat să se conformeze dispozitiilor date
de instantă, dreptul la apărare al petentului fiind în acest fel garantat. În
situatia în care dosarul de urmărire penală este complet, iar solutia de
netrimitere în judecată nu se justifică în raport cu continutul acestuia,
instanta va desfiinta rezolutia sau ordonanta atacată si va retine cauza spre
judecare, dispozitiile privind judecata în primă instantă aplicându-se în mod
corespunzător, ceea ce înseamnă că petentul are posibilitatea de a solicita
administrarea oricărei probe pe care o consideră necesară.
Referitor
la critica dispozitiilor art. 2781 alin.
12 din Codul de procedură penală,
se apreciază că aceasta nu poate fi retinută, întrucât instituirea unui termen
de solutionare a plângerii reglementate de art. 2781 din Codul de
procedură penală dă expresie principiului celeritătii care stă la baza
desfăsurării procesului penal, precum si dispozitiilor art. 21 alin. (3) din
Constitutie, republicată, potrivit cărora părtile au dreptul la solutionarea
cauzelor într-un termen rezonabil.
Avocatul
Poporului consideră
că dispozitiile legale criticate nu încalcă prevederile constitutionale ale
art. 21 alin. (2) si (3) si nici prevederile art. 6 din Conventia pentru
apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, întrucât nu opresc
părtile interesate de a apela la instantele judecătoresti, de a fi apărate si
de a se prevala de toate garantiile procesuale care garantează, într-o
societate democratică, desfăsurarea unui proces echitabil, ci, dimpotrivă, dau
expresie preocupării legiuitorului de a se asigura solutionarea cauzelor penale
într-un termen rezonabil.
În
ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate în raport cu dispozitiile
art. 24 din Constitutie, republicată, se apreciază că aceasta este
neîntemeiată, întrucât textele de lege supuse controlului de
constitutionalitate acordă părtilor toate garantiile procesuale, inclusiv
dreptul de a fi asistate de un apărător în tot cursul procesului penal.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la
exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr.
47/1992, republicată, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor
art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicată.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2781 alin. 7 si 12 din Codul de procedură penală, având
următorul continut:
- Art.
2781 alin. 7 si 12: “Instanta, judecând plângerea, verifică
rezolutia sau ordonanta atacată, pe baza lucrărilor si a materialului din
dosarul cauzei si a oricăror înscrisuri noi prezentate. [...]
Instanta
este obligată să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la
primire si să comunice, de îndată si motivat, persoanei care a făcut plângerea,
modul în care aceasta a fost rezolvată.”
Autoarea
exceptiei consideră că aceste dispozitii sunt contrare prevederilor
constitutionale ale art. 21 alin. (2) si (3) si ale art. 24, având următorul
continut:
- Art.
21 alin. (2) si (3): “(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui
drept.
(3)
Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un
termen rezonabil.” ;
- Art.
24: “(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2)
În tot cursul procesului, părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales
sau numit din oficiu.”
De asemenea,
autoarea exceptiei invocă si încălcarea, prin textele de lege criticate, a
dispozitiilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a
libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine următoarele:
I.
Limitarea mijloacelor de probă care pot fi administrate la judecarea plângerii
împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în
judecată, instituită prin dispozitiile 2781 alin.
7 din Codul de procedură penală,
este justificată având în vedere natura juridică a plângerii în discutie, care
nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc
procedural prin care se realizează un examen al rezolutiei sau al ordonantei
procurorului atacate, sub aspectul legalitătii acesteia. Ca urmare, este firesc
ca, în vederea solutionării plângerii, instanta să verifice pe baza lucrărilor
si a materialului existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de
procuror la emiterea ordonantei sau a rezolutiei de netrimitere în judecată
atacate, dacă aceasta a fost sau nu dispusă cu respectarea dispozitiilor
legale.
Textul
de lege criticat nu aduce atingere dreptului de acces liber la justitie,
plângerea reglementată de prevederile art. 2781 din Codul de
procedură penală reprezentând în sine o garantie a realizării acestui
drept.
Stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul judecării plângerii împotriva rezolutiei sau ordonantei procurorului de netrimitere în judecată (cum este si regula potrivit căreia singurele probe admise sunt înscrisurile noi) este realizată de legiuitor în exercitarea competentei sale constitutionale si nu încalcă liberul acces la justitie, Curtea Constitutională statuând în acest sens că “legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, ca si modalitătile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justitie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesati de a utiliza aceste proceduri, în formele si în modalitătile instituite de lege” (Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).
Dispozitiile
art. 2781 alin. 7 din Codul
de procedură penală nu încalcă dreptul la un proces echitabil si nici
dreptul la apărare, petentul având deplina libertate de a demonstra în fata
instantei de judecată nelegalitatea actului atacat, în raport cu lucrările si
materialul din dosarul cauzei, precum si posibilitatea prezentării unor probe
suplimentare fată de cele deja administrate, respectiv “înscrisuri noi”.
Faptul
că aceste drepturi nu sunt cu nimic îngrădite prin textul legal supus criticii
de neconstitutionalitate rezultă si din reglementarea, prin dispozitiile art. 2781 alin. 8 din Codul
de procedură penală, a solutiilor ce pot fi date de instantă plângerii
împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în
judecată. Astfel, indiferent de solutia pronuntată, instanta de judecată apreciază
si cu privire la probele administrate în dosarul de urmărire penală, inclusiv
sub aspectul dacă acestea sunt sau nu suficiente pentru a fundamenta solutia
organului de cercetare penală. Admitând plângerea si desfiintând rezolutia sau
ordonanta atacată, instanta poate să dispună fie trimiterea cauzei procurorului
“în vederea începerii sau a redeschiderii urmăririi penale, după caz” [art.
2781 alin. 8 lit. b) din Codul de procedură penală], fie,
atunci când probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei,
retinerea cauzei spre judecare, “dispozitiile privind judecarea în primă
instantă si căile de atac, aplicându-se în mod corespunzător” [art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală]. În
ambele situatii, atât dreptul la apărare, cât si dreptul la un proces echitabil
al petentului sunt pe deplin asigurate, acesta având posibilitatea să se
prevaleze de toate garantiile procesuale ce caracterizează aceste drepturi,
inclusiv de posibilitatea de a solicita administrarea oricărui mijloc de probă
prevăzut de lege. De asemenea, în situatia în care instanta, în temeiul art. 2781 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală, “respinge
plângerea, prin sentintă, mentinând solutia din rezolutia sau ordonanta
atacată”, dreptul la apărare, respectiv dreptul la un proces echitabil al
petentului sunt garantate prin posibilitatea dată de dispozitiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală de a ataca, cu
recurs, hotărârea instantei de judecată.
De
altfel, Curtea s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, prin
Decizia nr.
354 din 23 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2004, statuând că acestea sunt
constitutionale. Atât considerentele, cât si solutia pronuntată în această
decizie îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată, neintervenind elemente
noi de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudentei Curtii.
II. În
ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 12 din Codul
de procedură penală, aceasta este neîntemeiată, întrucât termenul de 20 de
zile în care instanta este obligată să rezolve plângerea, reglementat de acest
text de lege, a fost instituit tocmai în considerarea dreptului părtii la
solutionarea cauzei într-un termen rezonabil, în concordantă cu prevederile
art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicată, respectiv cu prevederile art. 6
din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor
fundamentale. Câtă vreme plângerea reglementată de prevederile art. 2781 din Codul de
procedură penală vizează doar verificarea legalitătii rezolutiei sau
ordonantei procurorului atacate, iar nu judecarea fondului cauzei, este de
dorit ca acest examen al legalitătii actului atacat să se realizeze cu
celeritate, pentru a nu tergiversa eventuala judecare a fondului cauzei. Nu se
aduce atingere, prin instituirea acestui termen de solutionare a plângerii,
nici dreptului constitutional la apărare, întrucât partea are deplina libertate
ca, pe tot parcursul solutionării plângerii, să fie asistată de un apărător si
să se prevaleze de toate garantiile procesuale prevăzute de lege.
Pentru
considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4)
din Constitutie, republicată, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată,
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
În
numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 7 si 12 din Codul de procedură penală,
ridicată de Melania Gălăteanu în Dosarul nr. 6.893/2004 al Judecătoriei
Sectorului 1 Bucuresti.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 12 octombrie 2004.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof.
univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta
Safta
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 121/2004 privind aprobarea Programului de actiuni si lucrări finantate din bugetul de stat în domeniul aviatiei civile, pentru anul 2004
În
temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,
Guvernul
României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol
unic. - Punctul
5 de la litera b) “Actiuni si lucrări pentru aeroporturile de interes local”
din anexa la Hotărârea Guvernului nr.
121/2004 privind aprobarea Programului de actiuni si lucrări finantate din
bugetul de stat în domeniul aviatiei civile, pentru anul 2004, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 16 februarie 2004, se
modifică si va avea următorul cuprins:
“5.
Modernizarea pistei de decolare-aterizare, a platformei de stationare a
aeronavelor si a balizajului luminos Beneficiar: Aeroportul Tulcea 15.822.750
mii lei”
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
transporturilor, constructiilor si turismului,
Miron
Tudor Mitrea
p.
Ministrul finantelor publice,
Gheorghe
Gherghina,
secretar
de stat
Bucuresti, 10 noiembrie 2004.
Nr. 1.940.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru modificarea si
completarea Hotărârii Guvernului nr. 941/2003 privind stabilirea conditiilor de
introducere pe piată si utilizare repetată a echipamentelor sub presiune
transportabile
În
temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,
Guvernul
României adoptă
prezenta hotărâre.
Art.
I. - Hotărârea
Guvernului nr.
941/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată si
utilizare repetată a echipamentelor sub presiune transportabile, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 5 septembrie 2003, se
modifică si se completează după cum urmează:
1. Liniuta
a doua de la litera b) a articolului 2 va avea următorul cuprins:
“-
Regulamentul privind transportul international feroviar al mărfurilor
periculoase, Apendicele C la Conventia cu privire la transporturile
internationale feroviare (COTIF), semnată la Berna la 9 mai 1980, ratificată de
România prin Decretul nr. 100/1983, care se aplică transporturilor interne în
baza Ordonantei Guvernului nr. 49/1999 privind transportul mărfurilor
periculoase pe calea ferată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 788/2001,
denumit în continuare RID; “ .
2. La
articolul 3, litera a) va avea următorul cuprins:
“a)
echipamentelor sub presiune transportabile, care au fost introduse pe piată
până la data de 31 decembrie 2004 sau, în cazul prevăzut la art. 28 alin. (2)
si (3), până la data de 31 decembrie 2005 si care nu au fost reevaluate pentru
a se constata dacă mai sunt conforme cu cerintele ADR si RID;”.
3. Punctul
(i) de la litera a) a articolului 4 va avea următorul cuprins:
“(i)
toate recipientele, cum ar fi: buteliile, tuburile, butoaiele, recipientele
criogenice, cadrele de butelii, definite în ADR;”.
4. Alineatul
(4) al articolului 5 va avea următorul cuprins:
“(4)
Armăturile si accesoriile prevăzute la alin. (3), cu exceptia celor pentru care
ADR si RID contin prevederi tehnice detaliate, trebuie să respecte cerintele
Hotărârii Guvernului nr.
584/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată a
echipamentelor sub presiune si, conform prevederilor acesteia, trebuie supuse
unei proceduri de evaluare a conformitătii pentru categoriile II, III sau IV,
stabilite în art. 13 din Hotărârea Guvernului nr.
584/2004, în functie de încadrarea recipientelor sau cisternelor în
categoria 1, 2 sau 3, conform prevederilor din anexa nr. 6.”
5. Alineatul
(2) al articolului 18 va avea următorul cuprins:
“(2)
De la data prevăzută la alin. (1) certificatele de aprobare de model CS pentru
butelii, emise în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului industriei
si resurselor nr.
113/2001 privind aprobarea unor reglementări tehnice pentru
recipiente-butelii, cu modificările ulterioare, sunt recunoscute ca fiind
echivalente cu certificatele de examinare EC de tip prevăzute în prezenta
hotărâre, emise de către organismele prevăzute la art. 20.”
6. După
alineatul (2) al articolului 18 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu
următorul cuprins:
“(3)
Certificatele de aprobare de model EEC emise pentru butelii în baza legislatiei
nationale a statelor membre ale Uniunii Europene care transpune Directiva
84/525/CEE, Directiva 84/526/CEE si Directiva 84/527/CEE sunt recunoscute ca
fiind echivalente cu certificatele de examinare EC de tip prevăzute de prezenta
hotărâre.”
7. Articolele
23 si 24 se abrogă.
8. Articolul
25 va avea următorul cuprins:
“Art.
25. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri orice alte dispozitii
contrare se abrogă.”
9. Articolul
26 va avea următorul cuprins:
“Art.
26. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.”
10. Articolul
27 va avea următorul cuprins:
“Art.
27. - Prezenta hotărâre transpune în legislatia natională Directiva 1999/36/EC
a Consiliului Uniunii Europene din 29 aprilie 1999 privind echipamentele sub
presiune transportabile, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor
Europene L nr. 138, pag. 20-56, cu modificările introduse de:
a)
Directiva 2001/2/EC a Comisiei Comunitătilor Europene din 4 ianuarie 2001, care
adaptează la progresul tehnic Directiva 1999/36/EC, publicată în Jurnalul Oficial
al Comunitătilor Europene L nr. 5 din 10 ianuarie 2001, pag. 4;
b)
Decizia 2001/107/EC a Comisiei Comunitătilor Europene din 25 ianuarie 2001,
prin care pentru anumite echipamente sub presiune transportabile se amână data
implementării Directivei 1999/36/EC, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunitătilor Europene L nr. 39 din 9 februarie 2001, pag. 43;
c)
Directiva 2002/50/EC a Comisiei Comunitătilor Europene din 6 iunie 2002, care
adaptează la progresul tehnic Directiva 1999/36/EC, publicată în Jurnalul
Oficial al Comunitătilor Europene L nr. 149 din 7 iunie 2002, pag. 28;
d)
Corrigendum 31999L0036R(3), publicat în Jurnalul Oficial al Comunitătilor
Europene L nr. 168 din 27 iunie 2002, pag. 58;
e)
Decizia 2003/525/EC a Comisiei Comunitătilor Europene din 18 iulie 2003 pentru
amânarea intrării în vigoare a Directivei 1999/36/CE a Consiliului pentru
anumite echipamente sub presiune transportabile, publicată
în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 183 din 22 iulie 2003, pag. 45.”
11. Articolul
28 va avea următorul cuprins:
“Art.
28. - (1) Prevederile prezentei hotărâri intră în vigoare la data de 1 ianuarie
2005, cu exceptia prevederilor referitoare la butoaie, cadre de butelii si
cisterne, pentru care termenul de intrare în vigoare este 1 iulie 2005.
(2)
Până la data de 31 decembrie 2005 se admit introducerea pe piată si punerea în
functiune si a echipamentelor sub presiune transportabile, cu exceptia
butoaielor, cadrelor de butelii si cisternelor, care au fost realizate în
conformitate cu Reglementările tehnice pentru recipiente-butelii si metode de
verificare a acestora - RT 76/767, aprobate prin Ordinul ministrului industriei
si resurselor nr.
113/2001, cu modificările ulterioare, care se aflau în proces de fabricatie
la data de 1 ianuarie 2005.
(3) Ulterior
datei de 31 decembrie 2005, se admite punerea în functiune a echipamentelor sub
presiune transportabile, prevăzute la alin. (2), numai dacă acestea au fost
introduse pe piată până la data de 31 decembrie 2005.
(4)
Până la data de 1 iulie 2007 se admit introducerea pe piată si punerea în
functiune si a butoaielor, cadrelor de butelii si cisternelor, realizate în
conformitate cu Prescriptia tehnică PT C 12, Colectia Inspectiei de Stat pentru
Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat -
ISCIR, aplicabilă.
(5)
Ulterior datei de 1 iulie 2007, se admite punerea în functiune a echipamentelor
sub presiune transportabile, prevăzute la alin. (4), numai dacă acestea au fost
introduse pe piată până la data de 1 iulie 2007.
(6) Prevederile
art. 10 alin. (5), ale art. 11 alin. (6), ale art. 13 alin. (4) si ale art. 14
alin. (4) vor intra în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.”
12. Anexa
nr. 8 se abrogă.
Art.
II. - În
cuprinsul hotărârii următoarele sintagme se înlocuiesc după cum urmează:
-
“recipiente-butelii” cu “butelii”;
-
“recipiente-butoi” cu “butoaie”;
-
“baterii de recipiente-butelii” cu “cadre de butelii”;
-
“examinare CE de tip” cu “examinare EC de tip”;
-
“cererea pentru examinarea CE de tip” cu “cererea pentru examinarea EC de tip”;
-
“certificat de examinare CE de tip” cu “certificat de examinare EC de tip”;
-
“examinare CE a proiectului” cu “examinare EC a proiectului”;
-
“cererea pentru examinarea CE a proiectului” cu “cererea pentru examinarea EC a
proiectului”;
-
“certificat de examinare CE a proiectului” cu “certificat de examinare EC a
proiectului”;
-
“verificare CE a unitătii de produs” cu “verificare EC a unitătii de produs”.
Art.
III. - Hotărârea
Guvernului nr.
941/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piată si
utilizare repetată a echipamentelor sub presiune transportabile, cu
modificările si completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica
dându-se textelor o nouă numerotare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
p.
Ministrul de stat, ministrul economiei si comertului,
Andrei
Grigorescu,
secretar
de stat
Ministrul
transporturilor, constructiilor si turismului,
Miron
Tudor Mitrea
Bucuresti, 10 noiembrie 2004.
Nr. 1.941.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind nominalizarea
judetelor-pilot care vor aplica noul sistem de finantare si administrare a
unitătilor de învătământ preuniversitar de stat
În temeiul art. 108
din Constitutia României, republicată, al art. II lit. a) din Legea nr.
349/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.
128/1997 privind Statutul personalului didactic, precum si al art. II lit.
d) din Legea nr.
354/2004 pentru modificarea si completarea Legii învătământului nr.
84/1995,
Guvernul
României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol
unic. - Se nominalizează ca judete-pilot în care, începând cu data de 1
ianuarie 2005, se aplică noul sistem de finantare si administrare a unitătilor
de învătământ prevăzut în Legea nr.
349/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.
128/1997 privind Statutul personalului didactic si în Legea nr.
354/2004 pentru
modificarea si completarea Legii învătământului nr.
84/1995 următoarele
judete: Brăila, Cluj, Dolj, Harghita, Iasi, Neamt, Satu Mare si Sibiu.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
p.
Ministrul educatiei si cercetării,
Radu
Damian,
secretar
de stat
p.
Ministrul finantelor publice,
Gheorghe
Gherghina,
secretar
de stat
Ministru
de stat, ministrul administratiei si internelor,
Marian
Florian Săniută
Ministrul
delegat pentru administratia publică,
Gheorghe
Emacu
Bucuresti, 10 noiembrie 2004.
Nr. 1.942.
ACTE
ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI
CURTEA
EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI
din 21 septembrie 2004
în
cauza Stoicescu împotriva României*)
(Cererea
nr. 31551/96)
(Revizuire)
