MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 908         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 6 octombrie 2004

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 289 din 1 iulie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cu modificările si completările ulterioare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.513. - Hotărâre pentru aprobarea Strategiei sectoriale a Ministerului Administratiei si Internelor privind reforma institutională si a Planului de actiune, în perioada 2004-2006

 

1.530. - Hotărâre privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spălare manuală

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 289

din 1 iulie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cu modificările si completările ulterioare

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Banca Comercială Română - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 782/2004 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

La apelul nominal răspund autorul exceptiei, prin consilier juridic, precum si părtile Societatea Comercială “Dac Air” - S.A. din Bucuresti si Fondul de Garantare a Creditului Rural - S.A. din Bucuresti, prin consilieri juridici.

Lipsesc părtile Societatea Comercială “Asiban” - S.A. din Bucuresti, Societatea Comercială “Omniasig” - S.A. din Bucuresti si Societatea Comercială “B.C.R. Securities” - S.A. din Bucuresti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în Dosarul nr. 266D/2004, care are ca obiect aceeasi exceptie, ridicată de Societatea Comercială “Amonil” - S.A. din Slobozia în Dosarul nr. 2.088/2004 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti.

La apelul nominal răspunde partea Societatea Comercială “Petrom Gas” - S.R.L. din Bucuresti, prin avocat Ion Cazacu. Lipsesc autorul exceptiei, Societatea Comercială “Amonil” - S.A. din Slobozia, si partea Societatea Comercială “Unicredit România” - S.A. din Bucuresti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea Dosarului nr. 266D/2004 la Dosarul nr. 209D/2004, având în vedere continutul identic al exceptiei.

Părtile prezente sunt de acord cu conexarea cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării celor două dosare.

Curtea, în temeiul art. 364 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, dispune conexarea Dosarului nr. 266D/2004 la Dosarul nr. 209D/2004, care este primul înregistrat. Magistratul-asistent referă asupra cererii de amânare a cauzei, depusă de Societatea Comercială “Amonil” - S.A. din Slobozia, în vederea pregătirii apărării.

Având cuvântul asupra acestei chestiuni prealabile, reprezentantul Societătii Comerciale “Petrom Gas” - S.R.L. Bucuresti se opune amânării, având în vedere, în special, că exceptia este amplu argumentată de către autor.

Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată.

Curtea respinge cererea de amânare.

În continuare, Banca Comercială Română, prin reprezentant, invocă exceptia lipsei sale de calitate procesuală, deoarece, în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 18/2004, în cauză, în locul său, urmează să figureze, ca parte, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului si solicită citarea acesteia pentru termenul următor, sens în care solicită amânarea cauzei.

Reprezentantul Societătii Comerciale “Dac Air” - S.A. din Bucuresti se opune cererii de acordare a unui nou termen, deoarece Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului este reprezentant al Băncii Comerciale Române si se putea prezenta în fata Curtii Constitutionale în baza mandatului pe care îl are.

Reprezentantul Băncii Comerciale Române arată că cererea sa nu este o cerere de introducere în cauză a Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului, ci de amânare a cauzei la un termen la care urmează a fi citată Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, în calitate de garant al Băncii Comerciale Române.

Fondul de Garantare a Creditului Rural, prin reprezentant, solicită introducerea în cauză a Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului.

Curtea, arătând că aprecierea asupra motivelor pentru care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului urmează a fi introdusă în cauză este de competenta instantei de judecată, respinge cererea de amânare formulată de partea Banca Comercială Română.

Cauza fiind în stare de judecată, Presedintele acordă părtilor prezente cuvântul pe fond. Reprezentantul părtii Banca Comercială Română arată că nu are delegatie pentru sustinerea exceptiei, ci numai pentru formularea cererii de amânare, motiv pentru care solicită admiterea exceptiei asa cum aceasta a fost formulată în notele scrise aflate la dosar.

Reprezentantul părtii Societatea Comercială “Dac Air” - S.A. din Bucuresti solicită respingerea exceptiei, deoarece Curtea s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă în raport cu dispozitiile art. 16 si 21 din Constitutie. Reprezentantul părtii Fondul de Garantare a Creditului Rural arată că, în calitatea sa de tert poprit, solicită admiterea exceptiei asa cum aceasta a fost formulată de partea Banca Comercială Română.

Reprezentantul părtii Societatea Comercială “Petrom Gas” - S.R.L. din Bucuresti depune note scrise în sensul respingerii exceptiei si arată că s-au mai pronuntat peste 15 decizii în acelasi sens, precum si că dispozitiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 21 alin. (3) si art. 16 din Constitutie, republicată, întrucât obligatia depunerii cautiunii există pentru orice parte, iar dacă partea este nemultumită de cuantumul cautiunii, aceasta poate face recurs.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, arătând că, în privinta constitutionalitătii prevederilor de lege criticate, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat prin numeroase decizii care îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 24 martie 2004 si 8 aprilie 2004, pronuntate în dosarele nr. 782/2004 si nr. 2.088/2004, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti si Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Banca Comercială Română - S.A. din Bucuresti, respectiv de Societatea Comercială “Amonil” - S.A. din Slobozia, în cadrul unor cauze civile având ca obiect contestatii la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Banca Comercială Română - S.A. din Bucuresti arată că în jurisprudenta Curtii s-a constatat existenta dreptului la diferentă ca drept fundamental cu valoare constitutională, invocând în acest sens Decizia nr. 107 din 1995. Astfel, se consideră că prevederile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă încalcă dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece prevăd aceleasi conditii de exercitare a dreptului la suspendarea executării silite - plata unei cautiuni - pentru două categorii de subiecte de drept aflate în situatii juridice distincte: debitorul împotriva căruia se execută silit o hotărâre judecătorească ce constituie titlu executoriu si debitorul împotriva căruia executarea silită are loc în baza unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească.

Societatea Comercială “Amonil” - S.A. din Slobozia arată că prevederile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă contravin dispozitiilor art. 21 din Constitutie, deoarece în practică există situatii în care debitorul, desi doreste să depună cautiunea, se află în imposibilitatea absolută si obiectivă de a face acest lucru.

O astfel de situatie se iveste atunci când toate conturile bancare sunt poprite simultan, iar sumele aflate în acestea (la data înfiintării popririi), respectiv cele provenite din încasările viitoare (ulterioare popririi) sunt indisponibilizate. Apreciază că dreptul la un proces echitabil este încălcat, deoarece debitorul nu îsi poate exercita toate drepturile procesuale, si anume dreptul de a solicita si a obtine suspendarea executării silite până la solutionarea contestatiei la executare. Mai arată că, indirect, prevederile de lege criticate afectează si încalcă dreptul de a se adresa justitiei în cazul nedepunerii cautiunii din cauze mai presus de vointa sa.

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti apreciază că, indiferent dacă titlul executoriu în baza căruia s-a declansat executarea silită este o hotărâre judecătorească sau un alt titlu executoriu ce nu provine de la un organ de jurisdictie, contestatorul, în apărarea drepturilor sale, poate pune în discutie validitatea titlului ce se execută împotriva sa, care însă nu se poate cenzura decât sub raportul executării silite. Consideră că obligativitatea depunerii unei cautiuni în vederea discutării cererii de suspendare a executării silite este o garantie legală stabilită de legiuitor pentru asigurarea seriozitătii formulării unor astfel de cereri.

În concluzie, instanta de judecată apreciază exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă ca fiind neîntemeiată.

Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată, întrucât instituirea obligatiei depunerii cautiunii, ca o conditie a suspendării executării silite în cadrul contestatiei la executare, are ca scop constituirea unei garantii pentru creditor, în vederea acoperirii eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, datorată unor abuzuri ale debitorilor de rea-credintă.

Arată că instituirea acestei obligatii nu constituie un impediment în promovarea contestatiei la executare, astfel încât nu se poate spune că limitează accesul debitorului la “atacarea în justitie a formelor de executare”. Consideră că depunerea cautiunii este impusă tuturor celor ce promovează contestatia la executare, motiv pentru care principiul egalitătii în fata legii nu este considerat a fi încălcat.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În esentă, arată că, în motivarea deciziilor, Curtea Constitutională a statuat că art. 403 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu încalcă dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât, prin obligarea la plata cautiunii, nu este instituită o diferentă de tratament juridic, textul fiind aplicabil tuturor persoanelor titulare ale dreptului de proprietate privată, care introduc contestatie la executare si solicită suspendarea executării.

Mai arată că distinctia continută în art. 399 alin. (1) si (3) din Codul de procedură civilă este de natură să asigure o egalitate între cele două categorii de debitori aflate în situatii juridice diferite, oferindu-le în mod corespunzător mijloace procesuale care să le permită valorificarea dreptului la apărare si a dreptului de acces liber la justitie.

În privinta suspendării executării silite, apreciază că nu există nici o justificare pentru instituirea unei diferentieri sub aspectul obligării la cautiune în functie de natura titlului executoriu, deoarece suspendarea, în orice situatie, priveste o procedură de executare silită în baza unui titlu care se bucură de fortă executorie, indiferent de autoritatea care a emis titlul.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, modificată si completată prin Legea nr. 232/2004, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, modificat si completat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000.

Dispozitiile de lege criticate au următorul cuprins: “Până la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanta competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cautiune în cuantumul fixat de instantă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii de lege contravin art. 11, art. 16 alin. (1), art. 20 si art. 21 alin. (1), (2) si (3) din Constitutie, republicată, potrivit cărora:

- Art. 11: “(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai si cu bună-credintă obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constitutiei.”;

- Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”;

- Art. 20: “(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate în concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacă există neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”;

- Art. 21 alin. (1), (2) si (3): “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.”

De asemenea, autorii exceptiei consideră că se încalcă si dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul persoanei la judecarea în mod echitabil, care au următorul cuprins: “Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instantă independentă si impartială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronuntată în mod public, dar accesul în sala de sedintă poate fi interzis presei si publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părti a acestuia în interesul moralitătii, al ordinii publice ori al securitătii nationale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protectia vietii private a părtilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instantă atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justitiei.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că dispozitiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate sub aspectul încălcării principiilor constitutionale ale egalitătii în drepturi a cetătenilor si liberului acces la justitie, precum si fată de dispozitiile art. 20 din Constitutie, republicată. Astfel, prin Decizia nr. 67 din 24 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 9 martie 2004, Curtea a constatat constitutionalitatea prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Cu acel prilej s-a retinut că sinstituirea obligatiei de plată a cautiunii, ca o conditie a suspendării executării, are o dublă finalitate, si anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garantie pentru creditor, cât priveste acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, si, pe de altă parte, de a preveni si limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici.

Întrucât plata cautiunii nu constituie o conditie de admisibilitate a contestatiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite, instituirea acestei obligatii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justitie.

Totodată Curtea consideră că, în conditiile în care, potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, republicată, legiuitorul ordinar este abilitat să reglementeze competenta si procedura de judecată, stabilind cadrul organizatoric si functional în care se realizează accesul liber la justitie, instituirea cautiunii nu aduce nici o atingere principiului constitutional pretins a fi încălcat. Mai mult, procedura contestatiei la executare asigură garantii suficiente de ocrotire a accesului liber la justitie tuturor părtilor implicate în proces, prin însusi faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea si de a solicita suspendarea acesteia.

Potrivit art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă, asupra cererilor de suspendare a executării silite, instanta se pronuntă prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, astfel încât, cu prilejul exercitării acestei căi de atac, partea interesată poate formula toate apărările pe care le consideră necesare. Asa fiind, Curtea apreciază că art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă este în concordantă cu prevederile constitutionale privind dreptul la apărare, precum si cu reglementările internationale cuprinse în art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul persoanei la un proces echitabil.

În ceea ce priveste încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea constată că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată”.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acestei jurisprudente a Curtii, cele statuate prin decizia mentionată îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.d) si al art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, modificată si completată prin Legea nr. 232/2004,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Banca Comercială Română - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 782/2004 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti si de Societatea Comercială “Amonil” - S.A. din Slobozia în Dosarul nr. 2.088/2004 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 iulie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei sectoriale a Ministerului Administratiei si Internelor privind reforma institutională si a Planului de actiune, în perioada 2004-2006

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Strategia sectorială a Ministerului Administratiei si Internelor privind reforma institutională în perioada 2004-2006 si Planul de actiune în perioada 2004-2006, prevăzute în anexele nr. 1 si 2 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea actiunilor prevăzute în strategia si în planul mentionate la art. 1 se face în limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat.

Art. 3. - Planul de actiune prevăzut la art. 1 se actualizează periodic, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul de stat,

ministrul administratiei si internelor,

Mircea Alexandru,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru administratia publică,

Gheorghe Emacu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 16 septembrie 2004.

Nr. 1.513.

 

ANEXA Nr. 1

 

STRATEGIA SECTORIALĂ

a Ministerului Administratiei si Internelor privind reforma institutională în perioada 2004-2006

 

1. Argument

Implementarea Strategiei actualizate a Guvernului României privind accelerarea reformei în administratia publică, 2004-2006, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 699 din 5 mai 2004, impune elaborarea si aplicarea la nivelul institutiilor responsabile a unor strategii sectoriale care să asigure reforma institutională previzionată până la data integrării României în Uniunea Europeană.

2. Scop: crearea unei institutii functionale, moderne, compatibile cu institutiile similare din tările membre ale Uniunii Europene.

3. Obiectivul fundamental îl reprezintă reorganizarea structurilor ministerului în vederea cresterii capacitătii institutionale si a eficientei activitătilor desfăsurate si restructurarea profundă a administratiei publice prin asigurarea coerentei si stabilitătii cadrului legislativ, deconcentrarea/descentralizarea serviciilor publice, consolidarea autonomiei administrative si financiare, asigurarea coerentei actului administrativ, perfectionarea managementului în administratie si asigurarea ordinii publice nationale si sigurantei cetăteanului.

4. Analiza-diagnostic

Strategia de reformă a Ministerului Administratiei si Internelor este rezultatul unei analize aprofundate si constructive a realitătilor României anului 2004. Strategia răspunde dublului imperativ al consolidării democratiei în România si al pregătirii integrării tării noastre în Uniunea Europeană.

Strategia generează noi modalităti de accelerare a transformărilor institutionale în administratia publică si sustine efortul de aprofundare a directiilor de modernizare si reformă convenite, inclusiv în plan operational, cu un plan de măsuri cu scadente precise pe ani si trimestre.

Conform analizei-diagnostic, au rezultat următoarele:

- Principalele aspecte pozitive semnalate sunt:

a) de ordin general:

- înfiintarea Ministerului Administratiei si Internelor ca minister integrat al cetăteanului si comunitătii;

- capacitatea de adaptare a structurilor functionale la schimbările si cerintele mediului socioeconomic, precum si la obiectivele nationale de integrare europeană si euroatlantică;

- elaborarea actelor normative în conformitate cu standardele Uniunii Europene si acquisul comunitar;

- crearea cadrului institutional pentru desfăsurarea procesului de descentralizare administrativă si financiară;

- transparentă în relatiile cu mass-media;

- însusirea si utilizarea unor noi instrumente de management în diferite domenii;

- crearea si operationalizarea Institutului National de Administratie;

- experientă în gestionarea programelor cu finantare externă;

- relatii active cu institutii similare internationale.

b) în domeniul administratiei publice:

- punerea în aplicare a unor programe prioritare în domeniul administratiei publice;

- crearea de noi posibilităti de formare continuă a personalului;

- crearea sistemului functiei publice;

c) în domeniul ordinii si sigurantei publice:

- demilitarizarea Politiei Române si a unor structuri centrale ale ministerului;

- lansarea programelor prioritare de actiune în domeniul ordinii si sigurantei publice;

- crearea si operationalizarea de structuri specializate: Agentia Natională Antidrog, Oficiul National pentru Protectia Martorilor;

- structuri organizatorice flexibile si dinamice;

- posibilităti multiple de pregătire si perfectionare profesională;

- mediu de lucru bine organizat si disciplinat.

- Principalele puncte slabe sunt reprezentate de:

a) de ordin general:

- dificultăti de comunicare internă, care generează o anumită rezistentă la schimbare;

- lipsa de coerentă în adoptarea politicilor si strategiilor sectoriale;

- deficiente în delimitarea atributiilor departamentale;

- insuficienta spatiilor adecvate de lucru, echipamentelor IT si biroticii;

- posibilităti reduse de motivare financiară a personalului existent si de atragere în corpul functionarilor publici a personalului tânăr, cu pregătire profesională corespunzătoare;

b) în domeniul administratiei publice:

- lipsa unor strategii proprii;

- insuficienta resurselor financiare destinate perfectionării profesionale a functionarilor publici, lipsa unei politici coerente de formare a acestora;

- repartizarea neuniformă a personalului pe categorii de vârstă;

- insuficienta implementare a cadrului normativ si metodologic;

- gradul ridicat de fluctuatie a functionarilor publici, fapt ce determină cheltuirea suplimentară a unor resurse financiare pentru profesionalizarea acestora;

c) în domeniul ordinii si sigurantei publice:

- deficitul de personal diminuează capacitatea de actiune a structurilor de ordine publică;

- disfunctionalităti în asigurarea cu mijloace materiale si financiare.

Cele mai multe dintre aspectele negative mentionate au fost generate de constrângerile bugetare si de insuficienta numerică a personalului în raport cu activitătile desfăsurate.

Din punctul de vedere al gestiunii publice, tinându-se cont de evolutiile europene în domeniu (începând cu anul 2006, ca urmare a schimbării ciclului bugetar al Comisiei Europene, în unele state membre urmează a se utiliza sistemul de bugetare bazat pe programe), la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor este necesară pregătirea personalului din directiile specializate pentru a aplica în viitor acest sistem de bugetare.

În ceea ce priveste noile tehnologii ale informatiilor si comunicatiilor, analizele efectuate au relevat faptul că acestea sunt esentiale în reducerea costurilor de functionare a sistemului administratiei publice si cresterea eficientei activitătilor, asigurând un acces mai facil al cetătenilor la informatiile publice de interes national sau local.

Din punctul de vedere al optimizării procesului de fundamentare a actului decizional, un element deosebit de important îl constituie îmbunătătirea procesului de formulare a politicilor publice. De asemenea, s-a ajuns la concluzia că nu există mecanisme interinstitutionale care să permită evaluarea impactului proiectelor actelor normative.

4.1. Probleme critice ale domeniului

Desi în Raportul de tară pe anul 2002 Comisia Europeană arată că “evolutii importante au avut loc cu privire la lansarea unei reforme a administratiei publice din România”, pe baza celor 4 documente programatice si de raportare utilizate de Comisia Europeană în relatia cu România (Foaia de parcurs pentru România, Parteneriatul de aderare a României, Programul National de Aderare a României si Raportul de tară pe anul 2002) pot fi identificate următoarele probleme critice, opozabile Ministerului Administratiei si Internelor:

- administratia rămâne caracterizată prin birocratia excesivă, lipsa de transparentă si capacitatea limitată de transpunere în practică a politicilor;

- neîndeplinirea în totalitate a atributiilor ce revin, conform legii, Agentiei Nationale a Functionarilor Publici în ceea ce priveste managementul functiei publice, datorită lipsei instrumentelor legale de autoritate si a resurselor;

- legat de functia publică s-au înregistrat progrese minore în domenii precum: remunerarea, structura carierei si dezvoltarea responsabilitătii publice;

- sistemele de gestionare a resurselor umane sunt subdezvoltate, formarea profesională este limitată si se constată o fluctuatie mare în rândul functionarilor publici;

- cel mai adesea planurile de actiuni elaborate nu se bazează pe evaluări de impact/necesităti;

- unele decizii sunt luate fără respectarea procedurilor interne normale, având ca rezultat propuneri legislative insuficient elaborate, fără o consultare adecvată si fără o evaluare suficientă a fezabilitătii si impactului acestora;

- ca regulă generală, organizatiile neguvernamentale nu sunt atrase în dialogul asupra politicilor;

- o problemă majoră este aceea a capacitătilor manageriale limitate de aplicare a responsabilitătilor descentralizate.

Pornind de la aceste probleme critice, în cadrul acelorasi documente programatice si de raportare, Comisia Europeană face următoarele recomandări:

- îmbunătătirea coordonării la nivelul expertilor din ministere pentru formularea politicilor sectoriale si elaborarea reglementărilor;

- perfectionarea aplicării reglementărilor privind evaluarea consecintelor economice si sociale ale proiectelor de acte normative;

- continuarea reformei functiei publice.

5. Principii directoare

Corespunzător celor două domenii de activitate gestionate de Ministerul Administratiei si Internelor, principiile directoare care guvernează întreaga activitate sunt:

a) în domeniul administratiei publice:

- administrare prin lege si previzibilitate;

- deschidere si transparentă;

- responsabilitate institutională;

- eficientă;

b) în domeniul ordinii si sigurantei publice:

- legalitate, impartialitate si obiectivitate;

- transparentă;

- eficientă;

- orientarea către cetătean;

- stabilitatea în exercitarea functiei publice;

- adaptare si flexibilitate;

- principiul prioritătii;

- principiul viziunii globale si unitare;

- principiul coordonării si cooperării unitare între toate sectoarele implicate;

- principiul profesionalizării în toate domeniile de activitate;

- principiul complementaritătii;

- principiul continuitătii;

- principiul confidentialitătii;

- principiul respectării drepturilor si libertătilor omului;

- principiul nediscriminării.

6. Prioritătile reformei

Modificările de esentă în structura si atributiile Ministerului Administratiei si Internelor sunt concepute ca un proces gradual ce se desfăsoară din interior, coerent si organizat cu etape si obiective clar definite, bazat pe criterii logice si aflat într-o permanentă adaptare la dinamica realitătii sociale.

Prioritătile identificate au în vedere:

a) de ordin general:

- cresterea capacitătii administrative a Ministerului Administratiei si Internelor;

- reducerea numărului posturilor de conducere prin reorganizarea unor componente ale Ministerului Administratiei si Internelor vizând eliminarea paralelismelor  si suprapunerilor de competente concomitent cu adoptarea unui management performant;

- generalizarea standardizării procedurale si actionale în scopul eliminării procedurilor greoaie si a birocratiei, care continuă să greveze asupra serviciilor publice din România;

- descentralizarea si deconcentrarea sporită a luării deciziilor si alocării resurselor pentru a aduce mai aproape de beneficiar planificarea si furnizarea serviciilor prin:

- delimitarea clară a responsabilitătilor si definirea relatiilor dintre serviciile deconcentrate si cele descentralizate potrivit noilor competente;

- transferarea, la nivelul componentelor teritoriale ale Ministerului Administratiei si Internelor (prefecturi, inspectorate si comandamente judetene), a unor competente privind activitatea de management al resurselor umane si financiare;

- eficientizarea serviciilor publice si sporirea calitătii acestora;

- clarificarea competentelor la diferite niveluri si structuri ale ministerului;

- dezvoltarea capacitătii institutiei de a formula politici publice coerente în domeniile de responsabilitate;

- stabilirea unei structuri organizatorice noi a Ministerului Administratiei si Internelor, compatibilă cu structurile institutiilor similare din statele membre ale Uniunii Europene;

- îndeplinirea, în conditiile si la termenele stabilite, a obiectivelor si angajamentelor specifice din competenta Ministerului Administratiei si Internelor, asumate prin cap. 24-JAI;

- proiectarea si aplicarea unui sistem integrat de diagnoză a nevoilor de pregătire a personalului, precum si a unor indicatori de performantă ai sistemului de pregătire continuă a personalului;

- adaptarea sistemului universitar de învătământ la standardele Uniunii Europene în domeniu;

- extinderea sistemului de formare initială pe baza standardelor ocupationale;

b) în domeniul administratiei publice:

- redefinirea atributiilor prefectilor si consolidarea rolului acestora în gestionarea procesului de descentralizare/deconcentrare a serviciilor publice si în asigurarea unui management integrat pentru unele servicii publice;

- regândirea sistemului de salarizare a functionarilor publici, astfel încât functia publică să devină atractivă pentru persoanele cu o înaltă calificare profesională;

c) în domeniul ordinii si sigurantei publice:

- transferarea unor atributii ale componentelor Ministerului Administratiei si Internelor în competenta autoritătilor administratiei publice locale, corespunzător Legii-cadru nr. 339/2004 privind descentralizarea;

- elaborarea unor solutii alternative care să conducă la îmbunătătirea activitătii în diferite sectoare si domenii;

- instituirea unui sistem dual de ordine publică la nivel national, cu politisti si jandarmi, astfel:

- mentinerea ordinii si sigurantei publice pe teritoriul localitătilor urbane si rurale se va asigura la nivel national de către structurile specializate de ordine publică ale Politiei, iar pe timpul desfăsurării adunărilor, întrunirilor si manifestărilor publice se va face de către structurile specializate ale Jandarmeriei Române, care asigură fortele si mijloacele necesare la locurile de desfăsurare;

- paza obiectivelor, interventia si restabilirea ordinii publice la nivel national pe timpul desfăsurării manifestărilor publice, sportive sau a altor activităti cu participarea unui public numeros se realizează de către structurile specializate ale Jandarmeriei Române;

- cresterea capacitătii operative a structurilor de interventie rapidă în vederea gestionării calificate a tuturor problemelor pe linie de ordine publică;

- revizuirea integrală a conceptiei de actiune a fortelor de ordine publică în vederea reducerii nivelului criminalitătii;

- calificarea muncii de culegere a informatiilor în vederea combaterii faptelor de coruptie;

- realizarea efectivă a unui parteneriat cu societatea civilă, necesar obtinerii sprijinului acesteia în efortul comun de prevenire si contracarare a fenomenului infractional prin:

- întărirea capacitătii de promovare a unei imagini coerente, credibile si stabile a Ministerului Administratiei si Internelor;

- adoptarea unei atitudini transparente, active si a unui limbaj adecvat.

7. Directii de actiune si obiective specifice

7.1. Directii de actiune

- armonizarea legislativă, în concordantă cu modificările de structuri preconizate;

- reorganizarea si restructurarea institutiei pentru eliminarea paralelismelor, reducerea structurilor supradimensionate, eliminarea verigilor intermediare;

- dezvoltarea mecanismului institutional de implementare, monitorizare si evaluare a procesului de formare continuă;

- implementarea strategiilor sectoriale si definirea în cadrul acestora a indicatorilor de progres si a resurselor necesare pentru implementarea planurilor de actiune;

- îmbunătătirea relatiilor cu societatea civilă.

7.2. Obiective specifice

Etapa I - anul 2004 (în anexa nr. 1A – Organigrama Ministerului Administratiei si Internelor la finele anului 2004):

- înfiintarea si operationalizarea Unitătii de politici publice;

- înfiintarea si operationalizarea Unitătii de planificare strategică;

a) în domeniul administratiei publice:

- transformarea Unitătii centrale pentru reforma administratiei publice în directie generală, în scopul întăririi capacitătii acestei structuri în procesul de proiectare, coordonare si monitorizare a reformei la nivelul întregii administratii;

- înfiintarea Centrului Informatic National;

- reorganizarea Directiei pentru zone defavorizate si parcuri industriale în teritoriu în Directia pentru zone asistate si ajutor de stat;

- reorganizarea Directiei generale servicii de gospodărie comunală în Directia generală servicii de interes general si parteneriat cu asociatiile autoritătilor publice locale;

- reorganizarea Directiei pentru comunităti locale si parteneriat cu asociatiile alesilor locali în Directia pentru comunităti locale;

- constituirea Directiei regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor;

- înfiintarea si operationalizarea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă;

- constituirea Inspectoratului National pentru Evidenta Persoanelor;

- constituirea Directiei Generale de Pasapoarte;

b) în domeniul ordinii si sigurantei publice:

- restructurarea Directiei generale de informatii si protectie internă, a Corpului de control al ministrului si a altor structuri de la nivelul inspectoratelor generale si comandamentelor de armă si înfiintarea Diviziunii anticoruptie si standarde profesionale;

- transferul unor atributii privind combaterea criminalitătii organizate ale Directiei generale de informatii si protectie internă la Inspectoratul General al Politiei Române;

- constituirea Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor;

- înfiintarea Inspectiei generale a ministrului.

Etapa a II-a - anul 2005 (în anexa nr. 1B - Organigrama Ministerului Administratiei si Internelor la finele anului 2005):

- organizarea Departamentului ordine si sigurantă publică;

- înfiintarea Centrului de studii strategice si previzionare, prin unificarea Unitătii de politici publice cu Unitatea de planificare strategică;

- reducerea la patru a functiilor de secretar de stat, prin cumularea atributiilor din domeniile conexe, astfel:

- mentinerea functiilor de secretar de stat pentru relatia cu prefecturile, respectiv pentru comunitătile locale, concomitent cu desfiintarea functiei de secretar de stat pentru reforma în administratia publică;

- mentinerea functiei de secretar de stat, sef al Departamentului ordine si sigurantă publică;

- înfiintarea functiei de secretar de stat pentru integrare europeană si relatia cu Parlamentul, concomitent cu desfiintarea functiiilor de secretar de stat pentru integrare europeană si relatii internationale si, respectiv, pentru relatia cu Parlamentul;

- desfiintarea functiei de secretar de stat pentru logistică si transferarea atributiilor acestuia secretarului general din minister, în concordantă cu practicile europene în domeniu;

- înfiintarea functiei de adjunct al sefului Departamentului ordine si sigurantă publică (la nivel de subsecretar de stat);

a) în domeniul administratiei publice:

- transformarea Directiei pentru serviciile publice deconcentrate în Serviciul pentru serviciile publice deconcentrate si includerea acestuia în structura Directiei generale pentru relatia cu prefecturile;

- reorganizarea Directiei regim permise de conducere si înmatricularea vehiculelor si constituirea acesteia ca structură în cadrul Directiei generale pentru relatia cu prefecturile;

b) în domeniul ordinii si sigurantei publice:

- transferarea Agentiei Nationale Antidrog în subordinea Secretariatului General al Guvernului;

- Inspectoratul General al Politiei, Comandamentul National al Jandarmeriei si Inspectoratul General al Politiei de Frontieră se vor constitui în Directia Generală a Politiei Nationale, Directia Generală a Jandarmeriei Române si Directia Generală a Politiei de Frontieră, ca structuri în Departamentul ordine si sigurantă publică.

Etapa a III-a - anul 2006 (în anexa nr. 1C -

Organigrama Ministerului Administratiei si Internelor la finele anului 2006):

- transformarea Directiei generale integrare europeană si relatii internationale în Directia generală afaceri europene;

a) în domeniul administratiei publice:

- desfiintarea functiei de ministru delegat pentru administratia publică;

- transformarea Unitătii centrale pentru reforma administratiei publice în Unitate de management public si transferarea acesteia în cadrul Centrului de studii strategice si previzionare;

- transformarea Directiei pentru politici fiscale, bugetare si investitii locale în Directie generală si includerea în structura acesteia a Directiei pentru zone asistate si ajutor de stat;

b) în domeniul ordinii si sigurantei publice:

- externalizarea serviciilor privind hrănirea efectivelor si întretinerea imobilelor.

8. Măsuri pentru managementul reformei

- folosirea experientei institutiilor similare din alte state;

- abordarea reformei ca un proces deschis;

- respectarea prioritătilor strategice stabilite pentru fiecare etapă;

- coordonarea procesului de reformă de către conducerea Ministerului Administratiei si Internelor.

9. Riscurile si oportunitătile pentru implementarea strategiei

9.1. Riscuri

Pentru ca reforma institutională a administratiei publice să aibă succes se impun în primul rând atragerea societătii civile si obtinerea sprijinului acesteia la punerea în aplicare a programelor de reformă în calitate de principal beneficiar, constituindu-se astfel suportul legitim al tuturor actiunilor propuse.

Totodată, pe baza modelului dezvoltării integrate a organizatiilor, au fost identificate patru tipuri de factori de blocaj în implementarea strategiei sectoriale: strategici (complexitatea decizională), structurali (birocratia specifică oricărui sistem, mijloace umane si financiare limitate, dimensiunea si complexitatea), culturali (teama de risc, traditia “continuitătii”, schimbarea mentalitătii) si comportamentali (absenta stimulentelor individuale, neîntelegerea obiectivelor finale, demotivare si frustrări, comportamentele de asteptare).

9.2. Oportunităti:

- reforma administratiei publice constituie o prioritate pe agenda Guvernului României;

- procesul de reformă a Ministerului Administratiei si Internelor este sustinut si se bucură de sprijinul partenerilor europeni;

- existenta unui cadru legislativ coerent, bine armonizat cu acquisul comunitar;

- existenta unei coeziuni, la nivelul tuturor partidelor si formatiunilor politice, cu privire la necesitatea continuării reformei în administratie, precum si la nivelul structurilor de decizie, care permite o actiune concertată si o abordare multilaterală, integrată, echilibrată si participativă, în vederea atingerii obiectivelor stabilite prin strategie;

- implementarea strategiei angajează un volum redus de cheltuieli, iar beneficiile reformei sunt opozabile întregii societăti românesti;

- au fost identificate solutiile optime pentru reformarea institutională a administratiei publice, precum si măsurile alternative pentru sustinerea procesului de reformă.

10. Mecanismul intern pentru revizuirea/actualizarea strategiei

Sistemul de revizuire/actualizare a strategiei se va realiza pe baza planului de implementare a strategiei si monitorizare a performantelor, prin care se va consacra un dublu sistem de monitorizare: intern - pentru a asigura feed-back-ul necesar pe tot parcursul derulării procesului de reformă institutională, a identifica disfunctionalitătile si a aplica corectivele necesare si, respectiv, extern – pentru a asigura independentă si neutralitate în monitorizarea procesului de reformă, precum si o transparentă reală pe parcursul derulării procesului.

Actualizarea permanentă va tine seama de rezultatele/performantele obtinute în fiecare etapă de implementare a procesului de reformă.

11. Resurse

Aplicarea Strategiei sectoriale a Ministerului Administratiei si Internelor privind reforma institutională în perioada 2004-2006 nu incumbă resurse umane si financiare suplimentare fată de cele previzionate a fi alocate Ministerului Administratiei si Internelor prin legea bugetului de stat (în anexa nr. 1D - Evolutia fondurilor asigurate de la bugetul de stat Ministerului Administratiei si Internelor în perioada 2004-2006).

 

ANEXE

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru

spălare manuală

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 189/2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Prezenta hotărâre stabileste Criteriile de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spălare manuală.

Art. 2. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică următoarelor produse:

a) detergenti destinati spălării manuale a vaselor, veselei, oalelor, tigăilor si a altor ustensile de bucătărie;

b) detergenti destinati spălării manuale a recipientelor de argilă sau faiantă etc.

Art. 3. - Performanta de mediu a produselor prevăzute la art. 1 si compatibilitatea utilizării acestora cu cerintele de mediu se evaluează pe baza criteriilor de acordare a etichetei ecologice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 4. - (1) Eticheta ecologică pentru un detergent de vase pentru spălare manuală, denumit în continuare produs, se acordă dacă:

a) produsul face parte din grupul de produse detergenti de vase pentru spălare manuală, conform prevederilor art. 2;

b) produsul este conform cu criteriile prevăzute în anexă.

(2) Agentul economic - producător, importator, prestator de servicii sau comerciant, care solicită acordarea etichetei ecologice, trebuie să furnizeze documentatii si/sau declaratii specifice care să demonstreze conformitatea produsului cu cerintele de acordare a etichetei ecologice.

(3) În cazul în care nu este indicată nici o metodă de încercare sau încercările mentionate sunt utilizate pentru evaluare si verificare, autoritatea competentă va trebui să îsi fundamenteze decizia pe baza declaratiilor si documentatiei furnizate de agentul economic care solicită acordarea etichetei ecologice si/sau pe baza rezultatelor verificărilor independente efectuate, după caz.

(4) Conformitatea produsului cu criteriile de acordare a etichetei ecologice se stabileste pe baza cerintelor specifice de evaluare, verificare si încercare prevăzute pentru fiecare criteriu. Metodele de încercare, altele decât cele indicate pentru fiecare criteriu, se utilizează cu acceptul autoritătii competente pentru acordarea etichetei ecologice - Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor -, denumită în continuare autoritate competentă, dacă se demonstrează că acestea asigură rezultate având o calitate stiintifică echivalentă.

(5) La evaluarea solicitărilor pentru acordarea etichetei ecologice si monitorizarea conformării cu cerintele criteriilor prevăzute în anexă, autoritatea competentă poate lua în considerare implementarea sistemelor de management de mediu, conform standardelor SR EN ISO 14001:1997 sau EMAS. Certificarea sistemelor de management de mediu nu este obligatorie.

Art. 5. - Numărul de cod atribuit grupului de produse detergenti de vase pentru spălare manuală, în scopuri administrative, este 019.

Art. 6. - Prezenta hotărâre transpune Decizia Comisiei Europene 2001/607/CE privind stabilirea criteriilor ecologice pentru acordarea etichetei ecologice comunitare detergentilor de vase pentru spălare manuală, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 214/2001.

Art. 7. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 8. - (1) Prezenta hotărâre se aplică până la data de 8 august 2005.

(2) Criteriile de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spălare manuală se modifică în functie de progresul tehnic si se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Florin Stadiu,

secretar de stat

Ministru de stat, ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

Presedintele Autoritătii Nationale pentru Protectia

Consumatorilor,

Eduard Gabriel Matei

Ministrul integrării europene,

Alexandru Fărcas

 

Bucuresti, 23 septembrie 2004.

Nr. 1.530.

 

ANEXĂ

 

CRITERII

de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spălare manuală

 

Criteriile de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spălare manuală promovează cu precădere:

a) reducerea deversărilor de substante toxice poluante în mediul acvatic;

b) reducerea sau prevenirea riscurilor pentru sănătate sau pentru mediu, datorate folosirii substantelor chimice periculoase;

c) reducerea cantitătii de deseuri provenind din ambalaje;

d) promovarea transmiterii informatiilor care permit consumatorului să utilizeze produsul într-un mod eficient, cu un impact redus asupra mediului.

Criteriile de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spălare manuală sunt stabilite la niveluri care promovează etichetarea produselor apartinând acestui grup, care au un impact redus asupra mediului.

CRITERII ECOLOGICE

 

1. Toxicitatea pentru organisme acvatice

Volumul critic de diluare toxicitate - VCDtox se calculează pentru fiecare componentă (i) după următoarea ecuatie:

 

VCDtox (componenta i) = masa (i) x FI (i)/ ETL (i) x 1000,

unde:

- masa (i) este masa componentei per doză recomandată la 1 l de apă de spălat, FI este factorul de încărcare si ETL este concentratia cu efect toxic de lungă durată a componentei.

Valorile lui FI si parametrii ETL sunt cele prevăzute în anexa nr. 1 “Baza de date privind componentele pentru detergenti de vase pentru spălare manuală” - lista DID.

Dacă componenta în discutie nu este inclusă în lista DID, prevăzută în anexa nr. 1, agentul economic estimeazăvaloarea lor folosind instructiunile prevăzute în anexa nr. 1. VCDtox total al unui produs se obtine prin însumarea VCDtox al fiecărei componente. VCDtox pentru doza recomandată, exprimat pentru 1 l de apă de spălat, nu trebuie să depăsească 170 l.

Metoda de calcul pentru componentele de detergenti de vase pentru spălare manuală, neincluse în baza de date, este prezentată în anexa nr. 2.

Evaluare si verificare:

Agentul economic care solicită acordarea etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spălare manuală are obligatia să indice în scris autoritătii competente compozitia exactă a produsului, împreună cu detalii de calcul pentru VCDtox, care să arate conformitatea cu aceste criterii.

2. Biodegradabilitatea agentilor tensioactivi

a) Usor biodegradabili aerob

Fiecare agent tensioactiv din compozitia produsului trebuie să fie usor biodegradabil.

Evaluare si verificare:

Agentul economic care solicită acordarea etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spălare manuală are obligatia să indice în scris autoritătii competente compozitia exactă a produsului. Lista DID, prezentată în anexa nr. 1, arată dacă un anumit agent tensioactiv este biodegradabil aerob sau nu; de exemplu, cei care au marcat “Y” în coloana referitoare la biodegradabilitate aerobă nu trebuie utilizati. Pentru agentii tensioactivi care nu sunt inclusi în lista DID trebuie să fie furnizate informatii relevante din literatura de specialitate sau din alte surse ori rezultatul încercărilor corespunzătoare care să arate că sunt biodegradabili aerob. Încercările pentru evaluarea biodegradabilitătii trebuie să fie realizate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase sau conform metodelor de încercare OECD 301 A-F ori standardelor române ISO echivalente. Principiul celor 10 zile nu se aplică. Nivelurile de acceptare sunt de 70% pentru metodele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 490/2002, în OECD 301 A si E si în standardul român echivalent ISO si sunt de 60% pentru încercările C4-C, D, E si F, echivalentii lor OECD 301 B, F si D si standardele române echivalente ISO.

b) Biodegradabilitate anaerobă

Fiecare agent tensioactiv din compozitia produsului trebuie să fie biodegradabil în conditii anaerobe.

Evaluare si verificare:

Agentul economic care solicită acordarea etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spălare manuală are obligatia să indice în scris autoritătii competente compozitia exactă a produsului. Lista DID prezentată în anexa nr. 1 indică dacă un agent tensioactiv specific este biodegradabil anaerob sau nu; de exemplu, cei care au marcat “Y” în coloana biodegradabilitătii anaerobe nu se utilizează. Pentru agentii tensioactivi neinclusi în lista DID vor fi puse la dispozitie informatii relevante din literatura de specialitate sau din alte surse ori rezultate ale încercărilor corespunzătoare care arată că acestia sunt biodegradabili anaerob. Încercările de referintă pentru biodegradabilitatea anaerobă trebuie să fie cele prezentate în standardul român care adoptă standardul ISO 11734, ECETOC nr. 28 iunie 1988 sau o metodă de încercare echivalentă, cu o cerintă de degradabilitate anaerobă de minimum 60%.

3. Substante sau preparate periculoase cu grad înalt de risc sau toxice

a) Următoarele substante nu trebuie incluse în produs nici ca atare, nici ca parte a vreunui compus inclus în formulă:

- alchilii etoxilati ai fenolului - APEO;

- compusii cuaternari ai amoniului;

- triclorocarbon;

- EDTA - etilen-diamină-tetra-acetat;

- NTA - nitrilo-tri-acetat;

- solventi poliglicolici: polietilen glicol;

- nitromosc si mosc policiclic, de exemplu:

- mosc xilenă: 5-tertbutil 2,4,6-trinitroxilenă;

- ambră de mosc: 4-tertbutil 3-metoxil 2,6-dinitrotoluen;

- moscat: 1,1,3,3,5-pentametil 4,6-dinitroenden;

- mosc tibetin: 1-tertbutil 3,4,5-trimetil 2,6-dinitrobenzen;

- cetonă de mosc: 4-tertbutil 2,6-dimetil 3,5-dinitroacetafenon;

- HHCB-1,3,4,6,7,8-hexahidro 4,6,6,7,8,8-hexametilciclopentan2-benzopiran;

- AHTN - 6-acetil 1,1,2,4,4,7-hexametiltetralin.

b) Produsul nu trebuie să contină nici o componentă căreia i se poate atribui oricare dintre următoarele fraze de risc:

- R40 - Posibil efect cancerigen - dovezi insuficiente;

- R45 - Poate cauza cancer;

- R46 - Poate provoca afectiuni genetice ereditare;

- R49 - Poate provoca cancer prin inhalare;

- R68 - Risc potential de efecte ireversibile;

- R50/53 - Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate cauza efecte nefavorabile pe termen lung asupra mediului acvatic;

- R51/53 - Toxic pentru organismele acvatice, poate cauza efecte nefavorabile pe termen lung asupra mediului acvatic;

- R60 - Poate altera fertilitatea;

- R61 - Poate provoca efecte nefaste asupra copilului - foetus în timpul sarcinii;

- R62 - Posibil risc de alterare a fertilitătii;

- R63 - Posibil risc de a dăuna copilului - foetus în timpul sarcinii;

- R64 - Risc posibil pentru sugarii hrăniti cu lapte matern sau orice combinatie a acestora, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 490/2002.

Fiecare componentă a oricărui preparat folosit în compozitia produsului si care depăseste valoarea de 0,1% din masa preparatului respectiv trebuie, de asemenea, să respecte această conditie.

Substantele biocide folosite pentru a conserva produsul, cele permise pe baza criteriilor de mai jos, clasificate ca R50/53 sau R51/53, sunt totusi permise, dar numai dacă nu sunt posibil bioacumulative. În acest context, o substantă biocidă este considerată posibil bioacumulativă dacă indicativul log Pow - coeficientul de partitie octanol/apă este mai mare sau egal cu 3,0, iar factorul de bioconcentrare - FBC este mai mic sau egal cu 100.

Evaluare si verificare:

Agentul economic care solicită acordarea etichetei ecologice are obligatia să furnizeze în scris autoritătii competente formula exactă a produsului, împreună cu copia fisei tehnice de securitate pentru fiecare componentă, care indică clasificarea sau lipsa acesteia pentru oricare dintre componente, precum si o declaratie că nici una dintre substantele de mai sus nu a fost inclusă în produs.

În mod similar si furnizorii de orice preparat folosit în formulă predau o declaratie că preparatul lor se conformează cerintelor de mai sus.

4. Arome

a) Produsul nu trebuie să contină arome cu continut de nitromosc sau mosc policiclic, asa cum sunt cele prevăzute la pct. 3.

b) Dacă produsul contine una sau mai multe dintre următoarele arome, acest lucru trebuie indicat clar pe ambalaj, mentionându-se numele aromelor respective:

Denumirea uzuală Nr. CAS

Amilcinamaldehidă 122-40-7

Alcool amilcinamilic 101-85-9

Alcool benzilic 100-51-6

Salicilat de benzil 118-58-1

Cinamaldehidă 104-55-2

Alcool cinamilic 104-54-1

Citral 5392-40-5

Coumarin 91-64-5

Eugenol 97-53-0

Geraniol 106-24-1

Hidroxicitronellaldehidă 107-75-5

Hidroximetil-penticiclohexan carboxaldehidă 31906-04-4

Izoeugenol 97-54-1

c) Orice componente adăugate produsului ca aromă trebuie să fi fost produse si/sau manipulate conform Codului de bună practică al Asociatiei Internationale a Aromelor.

Evaluare si verificare:

Agentul economic care solicită acordarea etichetei ecologice are obligatia să furnizeze autoritătii competente o declaratie de conformitate cu acest criteriu.

5. Vopsele si agenti coloranti

Orice vopsele sau agenti coloranti folositi în produs trebuie să fie în conformitate cu prevederile Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, cu modificările si completările ulterioare, si cu prevederile Ordinului ministrului sănătătii si familiei si al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinati utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, cu modificările si completările ulterioare.

Agentul economic care solicită acordarea etichetei ecologice are obligatia să indice în scris autoritătii competente o declaratie de conformitate cu acest criteriu, împreună cu o listă completă a tuturor vopselelor si agentilor coloranti folositi.

6. Substante biocide

a) Produsul poate include substante biocide doar pentru conservarea produsului si în doze corespunzătoare doar în acest scop. Acest lucru nu se referă si la agentii tensioactivi care pot avea proprietăti biocide.

Evaluare si verificare:

Agentul economic care solicită acordarea etichetei ecologice are obligatia să indice în scris autoritătii competente compozitia exactă a produsului, împreună cu o copie a fisei tehnice de securitate a fiecărui conservant adăugat, informatii referitoare la doza necesară pentru a conserva produsul, precum si o declaratie de conformitate cu acest criteriu.

b) Este interzis a se pretinde ori a se sugera pe ambalaj sau prin orice alt mijloc de comunicare că detergentul pentru spălarea manuală a vaselor are actiune antimicrobiană.

Evaluare si verificare:

Agentul economic care solicită acordarea etichetei ecologice are obligatia să indice, în scris autoritătii competente textele si prezentarea folosite pe fiecare tip de ambalaj si/sau un exemplu din fiecare tip de ambalaj, împreună cu o declaratie de conformitate cu acest criteriu.

7. Substante sensibilizante

Produsul nu trebuie să fie clasificat ca R42 – poate cauza sensibilizare prin inhalare si/sau R43 - poate cauza iritare în contact cu pielea, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 490/2002.

Evaluare si verificare:

Agentul economic care solicită acordarea etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spălare manuală are obligatia să indice în scris autoritătii competente compozitia exactă a produsului, împreună cu o copie a fisei tehnice de securitate pentru fiecare componentă, care va indica clasificarea sau lipsa acesteia pentru fiecare componentă, si, de asemenea, o declaratie de conformitate cu acest criteriu.

8. Limitarea agentilor tensioactivi totali la spălare

Masa totală a agentilor tensioactivi în doza recomandată pentru 1 l de apă de spălat nu trebuie să depăsească 0,4 g pentru vase murdare.

Evaluare si verificare:

Agentul economic care solicită acordarea etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spălare manuală are obligatia să indice în scris autoritătii competente continutul total de agenti tensioactivi per ml de produs, dozarea în ml per litru de apă pentru spălat vasele murdare, asa cum este precizat pe ambalaj.

Conformitatea cu acest criteriu va fi demonstrată pe baza acestor date.

9. Cerinte de ambalare

a) Ambalajul principal trebuie să aibă un coeficient volumetric de ambalare - CVA mai mic sau egal cu 1,9.

Acest criteriu nu se aplică dacă ambalajul principal este compus din cel putin 50% material reciclabil. CVA este egal cu volumul celui mai mic solid rectangular - paralelipiped rectangular care poate contine ambalajul împărtit la volumul produsului continut în ambalaj.

b) Dacă ambalajul principal este compus din material reciclabil, orice mentiune a acestui lucru pe ambalaj trebuie făcută în conformitate cu standardul român care adoptă standardul ISO 14021 “Etichete si declaratii referitoare la mediu - Mentiuni autodeclarate - tipul II de etichetare ecologică”.

c) Părtile ambalajului principal trebuie să fie usor separabile în părti monomateriale.

d) Ambalajele din plastic trebuie să fie marcate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, cu modificările si completările ulterioare, sau cu standardul DIN 6120, părtile 1 si 2, împreună cu DIN 7728, partea 1.

Evaluare si verificare:

Agentul economic care solicită acordarea etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spălare manuală are obligatia să furnizeze autoritătii competente datele referitoare la ambalaj si, acolo unde se consideră necesar, o mostră de ambalaj, împreună cu o declaratie de conformitate cu acest criteriu.

10. Grad de adecvare pentru utilizare

Produsul trebuie să fie utilizabil si să răspundă cerintelor consumatorilor.

Agentul economic care solicită acordarea etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spălare manuală are obligatia să furnizeze autoritătii competente toate datele utile de care aceasta are nevoie. Datele minimale trebuie să precizeze rezultatele unei încercări de performantă care să compare produsul încercat pe vase murdare si în conditii reale, la dozele recomandate - cu apă si cu cel putin un alt produs disponibil în mod obisnuit în regiunea unde produsul cu eticheta ecologică va fi comercializat, utilizat conform dozajului recomandabil al produsului. Alegerea produselor de referintă si a metodei de încercare folosite pentru aceste comparatii trebuie să fie justificată. Agentul economic poate folosi, de exemplu, metoda de încercare denumită “Spălarea vaselor”, stabilită de CTTN-IREN - Centrul Tehnic de Vopsire si Curătare, Institutul de Cercetare pentru Întretinere si Spălare din Franta. 11. Instructiuni de folosire

Pe ambalajul produsului trebuie să figureze următoarele informatii:

a) textul: “Pentru a vă spăla vasele în cel mai eficient mod, pentru a economisi apă si energie si pentru a proteja mediul înconjurător, nu introduceti vasele sub jetul de apă de la robinet, ci scufundati vasele în apă si folositi dozele recomandate. Puteti spăla foarte eficient fără să folositi multă spumă” sau textul echivalent;

b) pictograma si informatiile de mai jos trebuie să apară pe ambalaj într-o mărime rezonabilă si pe un fond care să le facă vizibile: unde: x, y, z si w trebuie să fie definite de agentul economic care solicită eticheta ecologică pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spălare manuală si/sau de producător.

Unitatea de măsură folosită în pictograma de mai sus este mililitrul. Între paranteze se va indica si o a doua unitate de măsură foarte cunoscută, cum ar fi linguritele - ca în pictograma de mai sus. Dacă ambalajul are un sistem eficient de dozare, care poate oferi într-un mod la fel de convenabil stabilirea dozelor, poate fi folosită o altă măsură alternativă, de exemplu: capace, gradarea recipientului si altele;

c) o indicatie asupra numărului aproximativ de spălări pe care consumatorul le poate efectua cu o singură sticlă; acest lucru se calculează împărtind volumul produsului la dozajul recomandat pentru 5 l de apă de spălat pentru vase murdare, după cum se arată în pictograma de mai sus;

d) aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 745/1999 pentru aprobarea Normelor privind etichetarea detergentilor, a produselor de întretinere si a produselor de curătat;

e) precizări dacă produsul contine arome;

f) textul: “Pentru mai multe informatii vizitati pagina de web a ministerului: http://www.mappm.ro”.

Agentul economic care solicită acordarea etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spălare manuală are obligatia să furnizeze autoritătii competente o mostră de ambalaj al produsului purtând eticheta ecologică, împreună cu o declaratie de conformitate cu fiecare parte a acestui criteriu.

12. Informatii care apar pe eticheta ecologică pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spălare manuală

A doua rubrică a etichetei ecologice contine următorul text:

- incidentă redusă asupra mediului acvatic;

- instructiuni clare asupra dozajului.

 

ANEXE

 

METODA DE CALCUL

pentru componentele de detergenti de vase pentru spălare manuală, neincluse în baza de date

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a