MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 998         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 29 octombrie 2004

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

418. - Lege privind statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii

 

790. - Decret pentru promulgarea Legii privind statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

691. - Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale pentru aprobarea Normelor privind modul de acordare a cheltuielilor finantate de la bugetul de stat pentru întretinerea patrimoniului genetic national de cabaline

 

REPUBLICĂRI

 

Ordonanta Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operatiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter si cooperare economică internatională în baza acordurilor comerciale si de plăti guvernamentale

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

 

Art. 1 - Functia de medic de medicină a muncii este exercitată numai de medicul specialist sau primar de medicină a muncii, cu drept de liberă practică.

Art. 2. - Medicul de medicină a muncii este pregătit prin rezidentiat, prin parcurgerea unui program complet în pregătirea de specialitate, aprobat de Ministerul Sănătătii si Colegiul Medicilor din România si confirmat prin promovarea examenului de specialitate.

 

SECTIUNEA a 2-a

Ocuparea postului si angajarea medicului de medicină a muncii

 

Art. 3. - Medicul de medicină a muncii poate ocupa un post în sectorul public si/sau privat, conform pregătirii sale.

Art. 4. - În sectorul public, ocuparea posturilor de medicină a muncii se face prin concurs, conform reglementărilor emise de Ministerul Sănătătii.

Art. 5. - În sectorul privat, angajarea medicului de medicină a muncii se face pe baza unui contract individual încheiat între medic si angajator.

 

SECTIUNEA a 3-a

Atributii specifice medicului de medicină a muncii

 

Art. 6. - Medicul specialist de medicină a muncii este principalul consilier al angajatorului si al reprezentantilor angajatilor în probleme de promovare a sănătătii în muncă si în îmbunătătirea mediului de muncă din punct de vedere al sănătătii în muncă.

Art. 7. - Medicul de medicină a muncii identifică factorii de risc si participă la actiunile de evaluare a acestora prin următoarele actiuni principale:

a) recomandă investigatiile adecvate necesare pentru a stabili diagnosticul bolilor profesionale si/sau al celor legate de profesie;

b) stabileste diagnosticul bolilor profesionale si al celor legate de profesie;

c) colaborează cu specialisti din alte domenii în stabilirea diagnosticului bolilor profesionale.

Art. 8. - Medicul de medicină a muncii supraveghează sănătatea angajatilor pe baza prevederilor legale si a riscurilor profesionale pentru sănătatea angajatilor, respectând principiile de etică, astfel:

a) efectuează examinări medicale la încadrarea în muncă, de adaptare, periodice, la reluarea muncii si la încetarea activitătii profesionale în respectivul loc de muncă;

b) coordonează monitorizarea biologică a expunerii profesionale si a efectelor biologice consecutive expunerii, după o prealabilă selectie a celor mai adecvate teste, pe baza parametrilor de sensibilitate, specificitate si a valorii lor predictive;

c) tine evidenta si supraveghează bolile profesionale, bolile legate de profesie si supraveghează bolile cronice în relatie cu munca;

d) declară cazurile de boli profesionale, conform metodologiei aprobate de Ministerul Sănătătii;

e) înregistrează bolile legate de profesie, conform metodologiei elaborate de Ministerul Sănătătii;

f) stabileste aptitudinea în muncă, cu ocazia oricărei examinări medicale.

Art. 9. - Medicul de medicină a muncii organizează supravegherea stării de sănătate a angajatilor, concordant cu particularitătile expunerii la factorii de risc. În acest scop, medicul de medicină a muncii:

a) participă la evaluarea riscurilor privind bolile profesionale si bolile legate de profesie;

b) vizitează locurile de muncă pe care le are în supraveghere.

Art. 10. - Medicul de medicină a muncii organizează primul ajutor si tratamentul de urgentă si instruieste angajatii cu privire la aplicarea metodelor accesibile lor de prim ajutor si a procedurilor de urgentă, dacă are competentă în acest sens.

Art. 11. - Medicul de medicină a muncii face recomandări privind organizarea muncii, amenajarea ergonomică a locului de muncă, utilizarea în conditii de securitate a substantelor folosite în procesul muncii,

precum si repartizarea sarcinilor de muncă, tinând seama de capacitatea si aptitudinile angajatilor de a le executa.

Art. 12. - În cadrul comitetului de sănătate si securitate în muncă, medicul de medicină a muncii participă la stabilirea programelor de sănătate la locul de muncă, prin următoarele actiuni:

a) consiliază reprezentantii angajatorului si ai angajatilor asupra programelor de sănătate si securitate în muncă;

b) recomandă consultarea sistematică cu reprezentantii angajatilor în probleme de medicină si sociologie a muncii;

c) consiliază asupra modului de alegere si definire a programelor de sănătate, securitate si de mediu, care se vor realiza de către angajator;

d) coordonează discutiile privind sănătatea în muncă astfel încât să conducă la un acord de opinii între angajator si reprezentantii angajatilor;

e) consiliază asupra mijloacelor de monitorizare si de evaluare a programelor de sănătate adaptate la locul de muncă.

Art. 13. - Medicul de medicină a muncii evaluează aptitudinea pentru muncă în relatie cu starea de sănătate si promovează adaptarea muncii la posibilitătile angajatilor, asigurând:

a) evaluarea handicapului în relatie cu munca;

b) managementul clinic în procesul de recuperare a capacitătii de muncă;

c) aplicarea principiilor ergonomiei în procesul de reabilitare;

d) colaborarea cu specialistul în psihologia muncii în vederea reabilitării angajatilor cu probleme de sănătate mentală datorate unor factori aferenti procesului muncii si relatiilor interumane de la locul de muncă;

e) măsurile adecvate privind sănătatea si securitatea în muncă a angajatilor cu probleme speciale legate de utilizarea de droguri si consumul de alcool;

f) consilierea în probleme de reabilitare si reangajare;

g) consilierea cu privire la mentinerea în muncă a angajatilor vârstnici si a celor cu disabilităti;

h) promovarea capacitătii de muncă, a sănătătii, îndemânării si antrenamentului în relatie cu cerintele muncii.

Art. 14. - Medicul de medicină a muncii consiliază angajatorul asupra unei bune adaptări a muncii la posibilitătile angajatului în circumstantele speciale ale unor grupuri vulnerabile: femei gravide, mame în perioada de alăptare, adolescenti, vârstnici si persoane cu handicap.

Art. 15. - Medicul de medicină a muncii întocmeste rapoarte cât mai precise si mai complete către angajator, angajati si autoritătile competente, conform legii.

Art. 16. - Medicul de medicină a muncii poate contribui prin activitatea sa la cunoasterea stiintifică în domeniul sănătătii în muncă, respectând principiile etice aplicate în cercetarea medicală.

Art. 17. - Medicul de medicină a muncii asigură managementul serviciilor medicale de medicină a muncii, astfel:

a) evaluează prioritătile de actiune în domeniul sănătătii în muncă;

b) evaluează calitatea serviciilor, promovând auditul cu privire la îngrijirile de sănătate în muncă;

c) păstrează datele medicale ale serviciului sub strictă confidentialitate;

d) concepe un program de instruire pentru personalul angajat în serviciile de medicină a muncii si de sănătate si securitate în muncă.

Art. 18. - Activitatea medicului de medicină a muncii în cadrul unui serviciu medical de medicină a muncii include următoarele aspecte:

a) conducerea echipei;

b) recomandări asupra implicării altor specialisti în evaluarea riscurilor;

c) coordonarea supravegherii stării de sănătate si a monitorizării biologice în relatie cu mediul de muncă si alti factori de risc evaluati;

d) promovarea activitătii stiintifice multidisciplinare pe baza datelor colectate cu privire la expunerea la factori de risc profesionali.

 

SECTIUNEA a 4-a

Drepturile medicului de medicină a muncii

 

Art. 19. - Medicul de medicină a muncii are dreptul la toate facilitătile pe care angajatorul le pune la dispozitie angajatilor.

Art. 20. - Medicul de medicină a muncii are dreptul să beneficieze de toate posibilitătile care îi asigură accesul la perfectionarea profesională prin sistemul de pregătire continuă.

Art. 21. - Salariul medicului de mecidină a muncii se stabileste prin negociere între acesta si angajator, cu respectarea nivelurilor minime prevăzute de reglementările legale în vigoare.

Art. 22. - Medicul de medicină a muncii are dreptul la concediu de odihnă anual plătit, concedii de boală, concedii de maternitate, pensie si alte drepturi de asistentă socială, prevăzute de legislatia în domeniu.

Art. 23. - Medicul de medicină a muncii are acces în toate sectiile, la toate procesele tehnologice, precum si la datele privitoare la compozitia unor materii si materiale utilizate în procesul muncii, sub rezerva confidentialitătii acestor date.

Art. 24. - Medicul de medicină a muncii este membru al Colegiului Medicilor din România si beneficiază de protectia si facilitătile pe care acesta le pune la dispozitie membrilor săi.

Art. 25. - Medicul de medicină a muncii colaborează cu specialistii de medicină a muncii atât din unităti medicale, cât si din alte unităti în probleme metodologice, tehnice si de investigatie stiintifică.

Art. 26. - Medicul de medicină a muncii care ocupă functii în institutii care nu furnizează servicii medicale are atributii specifice domeniului de activitate stabilite conform legii.

 

SECTIUNEA a 5-a

Relatiile medicului de medicină a muncii cu angajatorul

 

Art. 27. - Potrivit prevederilor conventiilor si recomandărilor Organizatiei Internationale a Muncii, medicul de medicină a muncii îsi va desfăsura activitatea fără vreo ingerintă în ceea ce priveste aplicarea cunostintelor sale si nu i se poate cere să verifice veridicitatea lipsei de la serviciu a angajatilor pe motive de îmbolnăvire.

Art. 28. - Medicul de medicină a muncii este subordonat angajatorului pe linie administrativă, iar activitatea sa este în concordantă cu principiile de etică si deontologie medicală. Medicul de medicină a muncii apără interesele unitătii, ale angajatilor si nu i se poate cere să folosească concluziile medicale în scopuri care prejudiciază angajatul.

Art. 29. - Medicul de medicină a muncii colaborează cu angajatorul, reprezentantii angajatilor si comitetul de sănătate si securitate în muncă, al cărui membru de drept este, în toate cazurile în care starea de sănătate a angajatului impune schimbarea locului de muncă, a felului muncii ori adoptarea unor alte solutii.

 

SECTIUNEA a 6-a

Principii de etică si deontologie în practica medicinei muncii

 

Art. 30. - Prin întreaga sa activitate medicul de medicină a muncii promovează sănătatea, bunăstarea si securitatea angajatilor la nivel individual si colectiv si contribuie la sănătatea mediului si a comunitătii.

Art. 31. - Activitatea medicului de medicină a muncii se desfăsoară în conformitate cu cele mai înalte standarde profesionale, prin respectarea demnitătii umane si promovarea celor mai înalte principii etice în cadrul politicilor si programelor de sănătate în muncă.

Art. 32. - În exercitarea atributiilor sale medicul de medicină a muncii este total independent profesional, dovedind integritate si impartialitate. Medicul de medicină a muncii adoptă o relatie bazată pe încredere, confidentialitate si echitate cu persoanele cărora le furnizează servicii medicale de sănătate si securitate în muncă.

Art. 33. - Medicul de medicină a muncii respectă secretul profesional promovat prin codul deontologic medical. Rezultatele examinărilor medicale efectuate angajatilor se comunică angajatorilor numai în termeni de aptitudine sau inaptitudine, exceptându-se cazurile prevăzute de lege, respectiv declararea accidentelor de muncă si a bolilor infectioase si parazitare cu risc de transmitere în colectivitate.

Art. 34. - Orice document medical în care sunt cuprinse date clinice, rezultate ale unor investigatii si/sau concluzii diagnostice, inclusiv certificatul medical de incapacitate temporară de muncă, se va înmâna numai angajatului în cauză.

Art. 35. - Fisierul medical va fi inaccesibil altor persoane, cu exceptia celor care reprezintă autoritatea medicală. Medicul de familie poate obtine unele date considerate ca necesare de către medicul de medicină a muncii în domeniul îngrijirilor primare de sănătate.

Art. 36. - În situatia în care starea de sănătate a unui angajat si felul muncii pe care o prestează pot să pună în pericol siguranta celorlalti participanti în procesul muncii, angajatul si angajatorul sunt informati asupra situatiei. În cazul unei situatii particulare de risc, angajatorul si autoritătile competente sunt informate asupra măsurilor necesare pentru protejarea celorlalti angajati.

Art. 37. - Rezultatele examinărilor medicale vor fi explicate clar angajatilor. Acestia trebuie să fie informati asupra eventualelor schimbări în starea de sănătate si în aptitudinea de muncă survenite pe parcursul procesului muncii.

Art. 38. - Medicul de medicină a muncii este obligat să păstreze informatiile confidentiale privind activitatea angajatorului. În eventualitatea în care dezvăluirea acestora este absolut necesară, aceasta se va face numai cu acordul prealabil al autoritătilor competente si în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Art. 39. - Litigiile sau abaterile de la etica profesională ale medicului de medicină a muncii sunt supuse analizei Colegiului Medicilor din România, respectiv Comisiei de medicina muncii. Săvârsirea unor abateri de către medicul de medicină a muncii atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contraventională sau penală, conform legislatiei în vigoare.

Art. 40. - Medicul de medicină a muncii contractează o asigurare de răspundere civilă pentru greseli în activitatea medicală, potrivit legii.

 

CAPITOLUL II

Organizarea serviciilor medicale de medicină a muncii

 

Art. 41. - În centrele universitare medicale activitatea de medicină a muncii este coordonată si îndrumată din punct de vedere stiintific, profesional si metodologic de către seful clinicii de medicina muncii si boli profesionale, care se numeste prin ordin al ministrului sănătătii, coordonator zonal.

Art. 42. - Competentele si atributiile coordonatorului zonal în medicina muncii si boli profesionale, precum si arondarea judetelor pe centre universitare medicale se stabilesc prin ordin al ministrului sănătătii.

Art. 43. - (1) În orasele resedintă de judet se organizează sectii sau compartimente de medicină a muncii si boli profesionale, în functie de datele de morbiditate si mortalitate prin boli profesionale si ale expunerii la factorii de risc profesionali, la propunerea directiilor de sănătate publică si cu aprobarea Ministerului Sănătătii.

(2) Sectiile si compartimentele de medicină a muncii si boli profesionale prevăzute la alin. (1) se află în subordinea spitalelor.

Art. 44. - Serviciile de medicină a muncii sunt furnizate si de cabinetele medicale organizate conform legii si de cabinetele de medicina muncii de întreprindere organizate de către angajator.

Art. 45. - Modul de organizare, functionare si încadrare cu personal a serviciilor medicale de medicină a muncii este stabilit prin norme elaborate de Ministerul Sănătătii.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 46. - (1) Postul de medic de medicină a muncii poate fi ocupat prin concurs, organizat în conditiile legii, si de către medicul specialist care are competentă în medicina de întreprindere, până la data de 31 decembrie 2007. Acesta are obligatia de a efectua stagiul de pregătire în cea de-a doua specialitate de medicină a muncii si de a promova examenul de specialist în medicină a muncii, până la data mentionată, în caz contrar nemaiputând fi mentinut în post.

(2) Numărul posturilor de medic de medicină a muncii si distributia teritorială a acestor posturi se aprobă de către ministrul sănătătii, la propunerea directiilor de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti.

Art. 47. - În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătătii si Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei vor elabora norme metodologice de aplicare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

MARIN DINU

 

Bucuresti, 18 octombrie 2004.

Nr. 418.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 15 octombrie 2004.

Nr. 790.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor privind modul de acordare a cheltuielilor finantate de la bugetul de stat pentru întretinerea patrimoniului genetic national de cabaline

 

În conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/1999 privind modul de finantare a cheltuielilor pentru întretinerea efectivelor de cabaline care sunt proprietate publică a statului si pentru trecerea la turma de bază a cabalinelor necesare pentru împrospătarea acesteia, aprobată prin Legea nr. 531/2001,

având în vedere prevederile art. 6 alin. (3) si (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 139/2002 privind desfiintarea Societătii Nationale “Cai de Rasă” - S.A. si preluarea patrimoniului acesteia de către Regia Natională a Pădurilor, aprobată si modificată prin Legea nr. 24/2003,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 409/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Normele privind modul de acordare a cheltuielilor finantate de la bugetul de stat pentru întretinerea patrimoniului genetic national de cabaline, prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă normele de cheltuieli finantate de la bugetul de stat pentru întretinerea patrimoniului genetic national de cabaline, potrivit calculatiilor de fundamentare prevăzute în anexele nr. 2-5.

Art. 3. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice alte dispozitii contrare.

Art. 5. - Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale si Regia Natională a Pădurilor - Romsilva vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Nicolae Istudor,

secretar de stat

 

Bucuresti, 29 septembrie 2004.

Nr. 691.

 

ANEXA Nr. 1

 

NORME

privind modul de acordare a cheltuielilor finantate de la bugetul de stat pentru întretinerea patrimoniului genetic national de cabaline

 

Art. 1. - Potrivit prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 96/1999 privind modul de finantare a cheltuielilor pentru întretinerea efectivelor de cabaline care sunt proprietate publică a statului si pentru trecerea la turma de bază a cabalinelor necesare pentru împrospătarea acesteia, aprobată prin Legea nr. 531/2001, si ale art. 6 alin. (1) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 139/2002 privind desfiintarea Societătii Nationale “Cai de Rasă” - S.A. si preluarea patrimoniului acesteia de către Regia Natională a Pădurilor, aprobată si modificată prin Legea nr. 24/2003, Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale asigură, din prevederile bugetare aprobate prin legea anuală a bugetului de stat, titlul “Transferuri”, cheltuielile pentru întretinerea armăsarilor pepinieri, iepelor-mamă si armăsarilor de montă publică.

Art. 2. - Actiunea de întretinere a efectivelor de cabaline care sunt proprietate publică a statului, patrimoniu genetic national, se desfăsoară în cadrul Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva, prin Directia de crestere, exploatare si ameliorare a cabalinelor, care coordonează activitatea celor 4 depozite de armăsari si 12 herghelii, ferme de elită, sectii ale directiilor silvice din cadrul Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva.

Art. 3. - În vederea încasării sumelor acordate de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor aferente întretinerii cabalinelor de reproductie, se va proceda după cum urmează:

- lunar, în termen de 5 zile de la expirarea lunii respective, directiile silvice vor întocmi decontul pentru acoperirea cheltuielilor cu întretinerea armăsarilor pepinieri, iepelor-mamă si armăsarilor de montă publică, al cărui model este prezentat în anexa nr. 1a)*) la prezentele norme, pe care îl supune spre verificare si avizare directiilor controlului fiscal de stat din cadrul directiilor generale ale finantelor publice;

- la verificare se vor prezenta organelor de control documentele justificative, miscarea zilnică a efectivelor de cabaline de reproductie aflate în depozite si herghelii si contractele de custodie pentru armăsarii de montă publică din statiuni, pentru perioada respectivă;

- după verificarea si avizarea deconturilor, directiile silvice vor înainta două exemplare vizate de directiile controlului fiscal de stat la Regia Natională a Pădurilor - Romsilva;

- pe baza deconturilor primite de la directiile silvice, Regia Natională a Pădurilor - Romsilva va întocmi deconturile centralizatoare potrivit modelelor prezentate în anexele nr. 1b), 1c) si 1d)*) la prezentele norme, pe care le va înainta Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale;

- Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale va prezenta lunar Ministerului Finantelor Publice, împreună cu cererea de deschidere de credite bugetare prevăzute la capitolul 67.01 “Agricultură si silvicultură”, un centralizator si un exemplar din deconturile justificative pentru încasarea de la bugetul de stat a sumelor pentru acoperirea cheltuielilor de întretinere a cabalinelor din patrimoniul genetic national;

- Ministerul Finantelor Publice deschide credite bugetare pe seama Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale la capitolul 67.01 “Agricultură si silvicultură”, titlul de cheltuieli “Transferuri”;

- Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, în calitate de ordonator principal de credite, virează sumele alocate cu ordin de plată Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva, în contul deschis pe seama acesteia la Trezoreria Statului;

- Regia Natională a Pădurilor - Romsilva va vira directiilor silvice care au în subordine depozite de armăsari si herghelii, prin ordin de plată, sumele cuvenite, conform deconturilor primite.

Art. 4. - La stabilirea necesarului de cheltuieli pentru întretinerea cabalinelor din patrimoniul genetic national, Regia Natională a Pădurilor - Romsilva va utiliza norme de cheltuieli diferentiate pentru armăsari, iepe-mamă si armăsari de montă publică, în statiuni si în depozit.

Art. 5. - Normele cuprind elementele de cheltuieli prevăzute la art. 6 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 139/2002, aprobată si modificată prin Legea nr. 24/2003, necesare acoperirii cheltuielilor cu salariile îngrijitorilor de bază si auxiliari, C.A.S., cheltuielilor pentru furaje, materiale si obiecte de inventar, serviciilor prestate de terti, cheltuielilor indirecte, corespunzător calculatiilor de fundamentare prevăzute în anexele nr. 2-5*).

Art. 6. - Anual, în functie de rata inflatiei a anului precedent, calculatiile de fundamentare privind cheltuielile pentru întretinerea cabalinelor din patrimoniul genetic national se vor actualiza, cu conditia încadrării în prevederile bugetare aprobate cu această destinatie, cuprinse în legea bugetului de stat anuală.

 

ANEXE

 

REPUBLICĂRI

 

ORDONANTA GUVERNULUI Nr. 59/1994*)

privind reglementarea operatiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter si cooperare economică internatională în baza acordurilor comerciale si de plăti guvernamentale

 


*) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 153/2004 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operatiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter si cooperare economică internatională în baza acordurilor comerciale si de plăti guvernamentale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 19 mai 2004, dându-se textelor o nouă numerotare.

Ordonanta Guvernului nr. 59/1994 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 30 august 1994, a fost aprobată prin Legea nr. 127/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 decembrie 1994, si a mai fost modificată prin:

- Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 87/1997 pentru modificarea art. 8 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operatiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter si cooperare economică internatională în baza acordurilor comerciale si de plăti guvernamentale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 24 decembrie 1997, aprobată cu modificări prin Legea nr. 176/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 13 octombrie 1998.

**) Banca Română de Comert Exterior - Bancorex - S.A. a fuzionat cu Banca Comercială Română - S.A., conform Ordonantei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comert Exterior - Bancorex - S.A. si fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română - S.A., aprobată cu modificări prin Legea nr. 702/2001.

***) Alin. 1 al art. 7 (fost art. 8) a fost modificat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 87/1997, aprobată cu modificări prin Legea nr. 176/1998. Prin “data prezentei ordonante de urgentă” se întelege data intrării în vigoare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 87/1997, respectiv 24 decembrie 1997.

 

Art. 1. - Se autorizează Guvernul să aprobe negocierea drepturilor si obligatiilor care decurg din acorduri comerciale si de plăti guvernamentale si aranjamente tehnice bancare corespunzătoare, înregistrate în conturile de cliring, barter si cooperare economică internatională.

Acordurile comerciale si de plăti guvernamentale, în întelesul prezentei ordonante, sunt cele convenite si prin care s-au reglementat relatii comerciale, de cooperare economică internatională si de plăti, din care decurg drepturi ori obligatii ale părtii române, ce se derulează prin intermediul conturilor bancare si sunt supuse în prealabil aprobării autoritătilor guvernamentale.

Art. 2. - Drepturile si obligatiile părtii române, decurgând din acordurile mentionate la art. 1, înregistrate în conturile de cliring, barter si cooperare economică internatională, constituite în principal până la 31 decembrie 1990, ca urmare a denuntării Conventiei cu privire la decontările multilaterale în ruble transferabile si cu privire la organizarea Băncii Internationale de Colaborare Economică, din 1963, vor fi încasate si, respectiv, plătite, în conformitate cu reglementările bilaterale negociate si aprobate potrivit prevederilor din prezenta ordonantă.

Art. 3. - În vederea negocierii drepturilor si obligatiilor care decurg din acorduri comerciale si de plăti guvernamentale si aranjamente tehnice bancare, se constituie Comisia interdepartamentală pentru analiza si avizarea ofertelor referitoare la nivelul si gradul de recuperare si de angajare, precum si a modalitătilor de încasare a drepturilor si de plată a obligatiilor.

Comisia interdepartamentală are în componenta sa un presedinte si 8 membri, dintre care: 3 membri reprezintă Ministerul Finantelor Publice, 3 membri, Ministerul Economiei si Comertului si câte un membru, Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Administratiei si Internelor. Membrii Comisiei interdepartamentale si presedintele sunt nominalizati prin ordin al conducătorilor institutiilor respective, iar în functia de presedinte se numeste un secretar de stat din cadrul Ministerului Finantelor Publice, institutie stabilită de Guvern ca administrator al acordurilor comerciale si de plăti.

Art. 4. - Recuperarea drepturilor si plata obligatiilor care decurg din acorduri comerciale si de plăti guvernamentale, precum si din aranjamente tehnice bancare se pot realiza total, partial, reesalonat, în devize convertibile, în moneda locală sau de cont, prin importexport de mărfuri, executări de lucrări, investitii, prestări de servicii, cesiuni cu titlu oneros si prin alte modalităti care pot fi convenite, tinându-se seama atât de conditiile concrete din tara debitoare sau creditoare, cât si de influenta factorilor conjuncturali externi.

Art. 5. - Efectuarea operatiunilor de încasări si plăti în lei, corespunzătoare operatiunilor de plăti si încasări în valută efectuate în conturile de cliring, barter si cooperare economică internatională, se asigură de Banca Română de Comert Exterior - S.A.**) sau de alte bănci comerciale cu sediul în tară, selectate de Comisia interdepartamentală, pe bază de oferte.

Efectuarea operatiunilor de încasări si plăti în lei se aprobă numai pe baza documentelor justificative prezentate de agentii economici.

Art. 6. - În vederea derulării acordurilor comerciale si de plăti guvernamentale, prin conturile de cliring, barter si cooperare economică internatională, se va deschide la banca agreată ca agent, conform prevederilor art. 5, contul de efectuare a operatiunilor în lei. Plătile care se dispun din acest cont se vor efectua numai în măsura în care disponibilul acestuia acoperă cel putin plătile de efectuat către agentii economici.

Art. 7. - Decontarea în lei a operatiunilor de export derulate cu plata esalonată pe termen lung se face pe măsura încasării de la extern, confirmată pe baza documentelor bancare, la cursul de schimb leu/dolar S.U.A. în vigoare la data încasării contravalorii exportului respectiv.

Aceste prevederi se aplică operatiunilor de export derulate în cadrul acordurilor de cliring, barter si cooperare economică internatională derulate după data de 1 ianuarie 1990 si care nu au fost decontate la intern până la data prezentei ordonante de urgentă***). Decontarea în lei a operatiunilor de import se face pe baza valorii stabilite în vamă la cursul de schimb leu/dolar S.U.A. de la data declaratiei vamale de import.

Operatiunile de export-import realizate de agentii economici, în cadrul acordurilor guvernamentale derulate prin conturile de cliring, barter si cooperare economică internatională, exprimate în ruble transferabile, se efectuează astfel:

- exporturile se decontează pe baza preturilor de livrare la export ale agentilor economici, formate în conditiile legii si certificate de exportatori pe răspunderea acestora, prin care se asigură acoperirea costurilor de productie si cheltuielile de livrare;

- importurile se decontează avându-se în vedere preturile mondiale ale produselor ce fac obiectul operatiunilor respective sau pe baza coeficientilor de conversie stabiliti prin protocoale sau alte întelegeri guvernamentale.

Art. 8. - Operatiunile de export-import reglementate prin acordurile comerciale si de plăti guvernamentale, cu derulare prin conturile de cliring, barter si cooperare economică internatională, cu plata la termen, pot fi efectuate numai cu aprobarea expresă a Guvernului.

Art. 9. - Pentru plata obligatiilor care decurg din acorduri comerciale si de plăti guvernamentale se vor utiliza sumele în lei constituite în contul deschis potrivit art. 6 si, în completare, sumele aprobate anual prin bugetul statului, cu această destinatie.

Din resursele mentionate anterior se vor restitui către Trezoreria Statului fondurile temporar avansate pentru decontarea productiei destinate exportului, precum si a exporturilor. Costurile aferente avansurilor respective se vor suporta din prevederile bugetului de stat pentru cheltuielile cu dobânzile la datoria publică.

Art. 10. - Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor Publice si a Ministerului Economiei si Comertului, va aproba, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante, instructiuni cu privire la modul de derulare a operatiunilor financiare ce se efectuează prin conturile de cliring, barter si cooperare economică internatională si de organizare si functionare a activitătii Comisiei interdepartamentale.

Art. 11. - Orice prevedere contrară prezentei ordonante se abrogă.