MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 816         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 3 septembrie 2004

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

45. - Hotărâre pentru alegerea vicepresedintilor Senatului în a doua sesiune a anului 2004

 

46. - Hotărâre pentru alegerea secretarilor Senatului în a doua sesiune a anului 2004

 

47. - Hotărâre pentru alegerea chestorilor Senatului în a doua sesiune a anului 2004

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 304 din 8 iulie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1) lit. a) si ale art. 77 alin. (1) lit. A.a) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu modificările ulterioare

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

61. - Ordonantă de urgentă privind acordarea în anul agricol 2004-2005 a unui sprijin direct al statului de 2,5 milioane lei/ha producătorilor agricoli pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru alegerea vicepresedintilor Senatului în a doua sesiune a anului 2004

 

În temeiul art. 64 alin. (2) si (5) din Constitutia României, republicată, si al art. 26 si 27 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările si completările ulterioare,

 

Senatul hotărăste:

 

Articol unic. - Se aleg în functia de vicepresedinti ai Senatului următorii senatori:

1. Doru Ioan Tărăcilă - Grupul parlamentar al P.S.D.

2. Marin Dinu - Grupul parlamentar al P.S.D.

3. Gheorghe Buzatu - Grupul parlamentar al P.R.M.

4. Puskas Valentin-Zoltan - Grupul parlamentar al U.D.M.R.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 1 septembrie 2004.

Nr. 45.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru alegerea secretarilor Senatului în a doua sesiune a anului 2004

 

În temeiul art. 64 alin. (2) si (5) din Constitutia României, republicată, si al art. 26 si 27 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările si completările ulterioare,

 

Senatul hotărăste:

 

Articol unic. - Se aleg în functia de secretari ai Senatului următorii senatori:

 

1. Antonie Iorgovan - Grupul parlamentar al P.S.D.

2. Mihai Ungheanu - Grupul parlamentar al P.R.M.

3. Paul Păcuraru - Grupul parlamentar al P.N.L.

4. Iuliu Păcurariu - Grupul parlamentar al P.D.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 1 septembrie 2004.

Nr. 46.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru alegerea chestorilor Senatului în a doua sesiune a anului 2004

 

În temeiul art. 64 alin. (2) si (5) din Constitutia României, republicată, si al art. 26 si 27 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările si completările ulterioare,

 

Senatul hotărăste:

 

Articol unic. - Se aleg în functia de chestori ai Senatului următorii senatori:

 

1. Ion Vela - Grupul parlamentar al P.S.D.

2. Constantin-Dorel Onaca - Grupul parlamentar al P.R.M.

 

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 1 septembrie 2004.

Nr. 47.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 304

din 8 iulie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1) lit. a) si ale art. 77 alin. (1) lit. A.a) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu modificările ulterioare

 

Ion Predescu - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1) lit. a) si ale art. 77 alin. (1) lit. A.a) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Gabriel Simion, Catinca Grigorescu, Dinu Harabagiu, Marius Iconaru, Teodora David, Nicolae Tino si Iulian Leu în Dosarul nr. 1.429/C+C/2003 al Curtii de Apel Galati – Sectia comercială si contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde Nicolae Tino, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Partea prezentă solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, considerând că art. 77 alin. (1) lit. A.a) din Legea nr. 64/1995 încalcă dispozitiile art. 135 alin. (2) lit. f) din Constitutie. Se arată că aceste prevederi legale creează creditorilor salariati o situatie discriminatorie în raport cu “marii creditori”, deoarece sunt exclusi de la dreptul de a-si valorifica creantele.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 64/1995 nu împiedică accesul la justitie al creditorilor salariati, această reglementare fiind o optiune a legiuitorului.

Este de asemenea neîntemeiată, pentru aceleasi motive, si critica de neconstitutionalitate a art. 77 alin. (1) lit. A.a) din lege.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 februarie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 1.429/C+C/2003, Curtea de Apel Galati - Sectia comercială si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1) lit. a) si ale art. 77 alin. (1) lit. A.a) din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Gabriel Simion, Catinca Grigorescu, Dinu Harabagiu, Marius Iconaru, Teodora David, Nicolae Tino si Iulian Leu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin, în esentă, că “prevederea actuală a art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 64/1995, care stabileste că instanta poate fi învestită numai de creditorii care sunt titulari ai unei creante care izvorăste din raporturile de muncă, al cărei cuantum este superior valorii însumate a 6 salarii medii pe economie”, este discriminatorie, instituind o inegalitate între “marii creditori” si cei considerati “neînsemnati”, încălcându-se astfel dispozitiile art. 16 alin. (1), art. 21, art. 38 alin. (2) si ale art. 39 alin. (1) din Constitutie.

Referitor la art. 77 alin. (1) lit. A.a) din Legea nr. 64/1995, autorii exceptiei arată că dispozitiile cuprinse în acest text încalcă principiul acestei legi, întemeiat pe buna-credintă a părtilor în raporturile lor contractuale, principiu derivat din art. 135 alin. (1) si (6) si art. 38 alin. (2) si (5) din Constitutie, întrucât dreptul debitorului de a renunta la intentia de reorganizare lezează pe creditorii de bună-credintă.

Curtea de Apel Galati - Sectia comercială si contencios administrativ, formulându-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, consideră că aceasta este neîntemeiată, sustinând că “textul art. 29 lit. a) din Legea nr. 64/1995, republicată si modificată, care stabileste pentru creantele ce izvorăsc din raporturi de muncă un plafon minim de 6 salarii medii pe economie, a cărui neconstitutionalitate a fost invocată, nu împiedică accesul la justitie prevăzut de art. 21 din Constitutia României si nici prevederile art. 16 din Constitutie, care consacră egalitatea cetătenilor în fata legii”. Se arată că, “din moment ce art. 29 alin. (1) foloseste sintagma  «orice creditor», rezultă cu evidentă că orice salariat poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care a încetat plătile timp de 30 de zile”. În ceea ce priveste “împrejurarea că art. 29 alin. (1) lit. a) a stabilit valoarea creantei la minim 6 salarii medii pe economie”, instanta apreciază că “nu încalcă prevederile constitutionale, întrucât conditia respectivă este justificată în raport cu momentul introducerii cererii de declansare a procedurii, pentru aprecierea insolventei debitorului, or, recurentii au făcut declaratii de creantă după declansarea procedurii, când valoarea creantei nu are fixat plafon minim”. Potrivit opiniei instantei, “prevederile art. 38 si 39 din Constitutia României, modificată si completată prin Legea de revizuire a Constitutiei nr. 429/2003, au fost eronat invocate de către recurenti, întrucât acestea se referă la dreptul de a fi ales în Parlamentul european, respectiv la libertatea întrunirilor, aspecte ce nu au legătură cu procedura insolventei”.

În ceea ce priveste invocarea neconstitutionalitătii dispozitiilor art. 77 alin. (1) lit. A.a) din lege, instanta arată că aceasta “nu se sprijină pe argumente concludente.

Astfel, art. 77 emuneră situatiile în care judecătorul sindic poate decide intrarea în faliment, lit. a) prevăzând cazul când debitorul si-a declarat intentia de a intra în faliment, ori nu si-a declarat intentia de reorganizare”. Se consideră că “această dispozitie legală nu vine în contradictie cu dispozitiile art. 135 alin. (1) din Constitutie, care stabileste că economia României este economie de piată, bazată pe libera initiativă si concurentă”. Totodată, arată instanta, “opinia recurentilor că s-ar încălca libertatea de a dispune fiecare de bunurile si drepturile sale se întemeiază pe interpretarea eronată a dispozitiilor art. 77”. Potrivit opiniei formulate de instantă, sipoteza prevăzută de art. 77 lit. a) trebuie coroborată cu art. 77 lit. b), care se referă la celelalte subiecte îndreptătite a propune un plan de reorganizare în conditiile art. 5”. Se mai arată de către instantă că art. 59 lit. c) din Legea nr. 64/1995 enumeră printre categoriile de persoane ce pot propune un plan de reorganizare, “în afară de debitor, si comitetul creditorilor [art. 59 lit. c)], ceea ce asigură si creditorilor mijlocul de a-si apăra creantele împotriva eventualelor abuzuri din partea debitorului prin propunerea de către acestia, în conditiile legii, a unui plan de reorganizare a debitorului”.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază că exceptia este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, se sustine că actul normativ criticat “are ca scop satisfacerea datoriilor pe care debitorul insolvent le are fată de creditorii săi. Acest obiectiv urmează a fi adus la îndeplinire prin două modalităti principale: reorganizarea (modalitate încurajată de dispozitiile legii) debitorului si a activitătii sale sau, în subsecvent, lichidarea bunurilor acestuia (falimentul)”. De asemenea, Guvernul mentionează “că art. 59 din lege conferă facultatea (iar nu obligatia) de a formula planul de reorganizare unui număr de subiecte de drept: debitorul, administratorul, comitetul creditorilor, precum si asociatii debitorului persoană juridică ori creditorii debitorului (dacă propunerea întruneste un anumit procent din participarea acestora la capitalul social sau, după caz, la valoarea pasivului)”.

Guvernul arată, în continuare, în legătură cu reorganizarea, că “este vorba de o simplă facultate, care poate fi exercitată sau nu de titularii acesteia. În lipsa unei asemenea materializări a facultătii, legea prevede, în mod logic, că obiectivul său - satisfacerea creantelor - urmează a fi atins prin cealaltă modalitate rămasă la dispozitie - si anume lichidarea bunurilor”.

Referitor la dispozitiile art. 29 din lege, se sustine că “acestea stabilesc conditiile în care creditorii pot solicita deschiderea procedurii fată de debitorul lor [...]”. În cazul autorilor exceptiei, arată Guvernul, fiind vorba de raporturi de muncă, legiuitorul a apreciat că se poate prezuma o stare de insolventă în situatia în care debitorul datorează sume de bani în cuantum egal cu valoarea cumulată a 6 salarii medii pe economie. Această conditie nu reprezintă însă o atingere adusă însusi dreptului de proprietate a creditorilor si libertătii comertului, ci doar “o limitare a posibilitătii de deschidere a unei proceduri cu efecte grave asupra activitătii debitorului si a relatiilor sale economice”. Pentru ipoteza neîndeplinirii conditiilor respective, “creditorii se bucură în continuare de posibilitatea executării silite individuale a creantelor lor.” De altfel, “chiar dacă creditorii respectivi nu pot porni procedura, ei pot participa, potrivit legii, la o procedură deschisă, prin solicitarea de înscriere a creantelor lor la masa credală”.

În ceea ce priveste “pretinsa încălcare a art. 41 alin. (1) din Constitutie referitor la protectia socială a salariatilor”, Guvernul consideră “că o asemenea sustinere este neîntemeiată, fiind infirmată atât de încurajarea reorganizării debitorului, pe care legea o promovează în mod explicit, [...] cât si prin caracterul privilegiat pe care îl ocupă creantele rezultate din raporturile de muncă în ordinea de prioritate a distribuirii sumelor de bani rezultate din valorificarea activului debitorului (art. 107 din lege)”.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. În sustinerea acestui punct de vedere se arată că nu poate fi retinută încălcarea dispozitiilor art. 16 din Constitutie, întrucât “art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 64/1995 asigură egalitatea creditorilor în urmărirea debitorului lor”, referindu-se la jurisprudenta Curtii Constitutionale (Decizia nr. 202/2000, Decizia nr. 341/2002 si Decizia nr. 284/2003).

Cu privire la dispozitiile art. 77 alin. (1) lit. A.a) din Legea nr. 64/1995, care reglementează procedura intrării în faliment, Avocatul Poporului arată că acestea “se aplică, fără deosebire, tuturor debitorilor aflati în aceeasi situatie, astfel că nu se încalcă principiul egalitătii în drepturi, consfintit de art. 16 din Constitutie”.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. a) si ale art. 77 alin. (1) lit. A.a) din Legea nr. 64/1995, în raport cu dispozitiile art. 21 din Constitutie, Avocatul Poporului sustine că aceasta nu poate fi retinută, “deoarece textele legale criticate nu îngrădesc dreptul persoanelor interesate de a se adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor lor legitime. Astfel, instituirea dreptului oricărui creditor de a introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor, precum si instituirea procedurii de declansare a falimentului sunt în deplină concordantă cu prevederea art. 21 din Constitutia României, atât creditorii, cât si debitorii având posibilitatea de a formula pretentii si apărări”. Referindu-se si la jurisprudenta Curtii Constitutionale, Avocatul Poporului arată că “liberul acces la justitie este compatibil cu instituirea unei proceduri speciale, cum este si cea stabilită prin Legea nr. 64/1995 (Decizia nr. 60/2003)”.

În legătură cu critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. a) si ale art. 77 alin. (1) lit. A.a) din Legea nr. 64/1995, în raport cu dispozitiile art. 41 alin. (2) si (5), art. 42 alin. (1), art. 136 alin. (1) si (5) din Constitutie, se sustine că “aceasta nu poate fi retinută, deoarece dispozitiile constitutionale invocate a fi încălcate nu au relevantă în cauză”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părtii prezente si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, cu modificările si completările aduse prin Legea nr. 232/2004, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările aduse prin Legea nr. 232/2004, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 29 alin. (1) lit. a) si cele ale art. 77 alin. (1) lit. A.a) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, astfel cum a fost modificată si completată prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002. Ulterior sesizării Curtii Constitutionale, art. 29 din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, a fost modificat prin Legea nr. 149/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 12 mai 2004.

Dispozitiile criticate au următorul cuprins:

- Art. 29 alin. (1) lit. a): “Orice creditor care are una sau mai multe creante certe, lichide si exigibile poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care este prezumat în insolventă din cauza încetării plătilor fată de acesta timp de cel putin 30 de zile, în următoarele conditii:

a) dacă creantele izvorăsc din raporturi de muncă sau raporturi obligationale civile, acestea trebuie să aibă un cuantum superior valorii însumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în conditiile legii si calculate la data formulării cererii introductive;”;

- Art. 77 alin. (1) lit. A.a): “(1) Judecătorul-sindic va decide, prin încheiere, intrarea în faliment în următoarele cazuri:

A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra în faliment ori nu si-a declarat intentia de reorganizare;”

Textele constitutionale invocate de autorii exceptiei în motivarea acesteia sunt cele ale art. 16 alin. (1), art. 21, art. 38 alin. (2) si (5), devenit, după revizuirea Constitutiei, art. 41 alin. (2) si (5), art. 39 alin. (1), devenit art. 42 alin. (1), art. 135 alin. (1) si (6), devenit art. 136 alin. (1) si (5), care au următorul cuprins:

- Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări”.;

- Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.”;

- Art. 41 alin. (2) si (5): “(2) Salariatii au dreptul la măsuri de protectie socială. Acestea privesc securitatea si sănătatea salariatilor, regimul de muncă al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în conditii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege. [...]

(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate.”;

- Art. 42 alin. (1): “Munca fortată este interzisă”.;

- Art. 136 alin. (1) si (5): “(1) Proprietatea este publică sau privată; [...]

(5) Proprietatea privată este inviolabilă, în conditiile legii organice.”

Critica de neconstitutionalitate formulată de autorii exceptiei constă, în esentă, în sustinerea că textul art. 29 alin. (1) lit. a) este discriminatoriu fată de salariatii ale căror “drepturi de concediu” au valori însumate sub “6 salarii medii pe economie”, care nu pot avea acces la justitie, conform textului, acesti creditori fiind astfel împiedicati de a dispune de bunurile si drepturile lor. În conceptia autorilor exceptiei, munca neplătită este si muncă fortată, interzisă de Constitutie.

Referitor la dispozitiile art. 77 alin. (1) lit. A.a), se sustine că acestea încalcă principiul bunei-credinte “a părtilor în raporturile lor contractuale, principiu derivat din art. 135 alin. (1) si (6) [...] si art. 38 alin. (2) si (5) din Constitutie.”

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că textul art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 64/1995 stabileste conditia unui plafon minim pentru ca titularii creantelor izvorâte din raporturi de muncă sau din raporturi obligationale civile să poată cere instituirea procedurii speciale, cu efecte grave asupra activitătii debitorului, prevăzute de legea în cauză. În aceste conditii este evident că dreptul recunoscut numai debitorilor ale căror creante au un cuantum semnificativ, de a introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care este prezumat în insolventă, are o justificare ratională si obiectivă. De altfel, în întreaga economie a legii se constată că valoarea creantelor reprezintă un criteriu care stă la baza altor demersuri pe care creditorii le pot face în cadrul procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995.

Curtea retine, de asemenea, că art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 64/1995, care reglementează posibilitatea de a cere instantei instituirea acestei proceduri speciale, nu constituie unica modalitate pentru titularii creantelor de a obtine în justitie satisfacerea dreptului lor. Conform procedurii instituite prin lege, toti creditorii cunoscuti sunt convocati si fac parte din adunarea generală a creditorilor (art. 13, art. 131 etc.), având posibilitatea să-si apere interesele. În mod expres art. 131 din lege prevede că la sedintele adunărilor creditorilor vor participa doi delegati ai salariatilor debitori, votând pentru creantele reprezentând salariile si alte drepturi bănesti.

În consecintă, Curtea constată că sustinerea autorilor exceptiei în sensul că se încalcă principiile constitutionale al egalitătii si al accesului liber la justitie nu este întemeiată. De asemenea, Curtea retine că este neîntemeiată si sustinerea potrivit căreia textul art. 29 alin. (1) lit. a) din lege ar încălca dispozitiile constitutionale ale art. 41 alin. (2) privind protectia socială a salariatilor, ale art. 42 alin. (1) privind interzicerea muncii fortate, precum si ale art. 136 alin. (1) si (5) privind inviolabilitatea proprietătii private. Interpretarea dată de autorii exceptiei, că prevederea potrivit căreia creditorii cu creante izvorâte din raporturi de muncă inferioare cuantumului fixat de lege nu pot cere instantei deschiderea procedurii speciale ar echivala cu reglementarea muncii fortate, este exagerată, neavând nici un suport în realitate, creditorii respectivi având, asa cum s-a arătat, alte posibilităti legale de a obtine realizarea drepturilor lor. De altfel, potrivit art. 108 din Legea nr. 64/1995, creantele izvorâte din raporturi de muncă, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii, au un rang privilegiat situându-se pe locul trei din 11 categorii de creante, în ceea ce priveste ordinea de plată în cazul falimentului.

Curtea Constitutională a mai solutionat exceptii având ca obiect fie dispozitiile art. 29, fie cele ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările ulterioare, pe care le-a respins ca nefondate (de exemplu, Decizia nr. 341/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 13 ianuarie 2003; Decizia nr. 14/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 2 aprilie 2003; Decizia nr. 245/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 30 iulie 2003; Decizia nr. 248/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003), retinându-se că nu sunt încălcate dispozitiile constitutionale ale art. 41 alin. (1) si (2), ale art. 134 alin. (2) lit. a), ale art. 21, precum si cele ale art. 16.

Curtea a retinut, în esentă, printre altele, că reglementarea cuprinsă în textul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, prevede că, în anumite conditii, orice creditor care are o creantă certă, lichidă si exigibilă poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care, timp de cel putin 30 de zile, a încetat plătile. Acest fapt nu împiedică, sub nici un aspect, accesul liber la justitie, atât creditorii, cât si debitorii având posibilitatea de a formula pretentii si apărări. De altfel, asa cum a statuat Curtea Constitutională în jurisprudenta sa, în acord cu cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului “liberul acces la justitie este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale”.

În ceea ce priveste critica potrivit căreia dispozitiile art. 77 alin. (1) lit. A.a) din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările ulterioare ar încălca dispozitiile constitutionale ale art. 41 alin. (2) si (5), precum si pe cele ale art. 136 alin. (1) si (5), Curtea retine că este neîntemeiată. Faptul că textul legal criticat prevede că intrarea în faliment se produce când debitorul si-a declarat o atare intentie ori nu si-a declarat intentia de  reorganizare nu încalcă prevederile constitutionale mentionate. Dispozitia criticată nu exclude realizarea creantelor pe care le au salariatii, în conditiile prevăzute de lege, asa cum s-a arătat, creante care, dimpotrivă, au un caracter privilegiat.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicată, al art. 13 alin. (1) lit. A.d) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1) lit. a) si ale art. 77 alin. (1) lit. A.a) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu modificările ulterioare, exceptie ridicată de Gabriel Simion, Catinca Grigorescu, Dinu Harabagiu, Marius Iconaru, Teodora David, Nicolae Tino si Iulian Leu în Dosarul nr. 1.429/C+C/2003 al Curtii de Apel Galati - Sectia comercială si contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 iulie 2004.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind acordarea în anul agricol 2004-2005 a unui sprijin direct al statului de 2,5 milioane lei/ha producătorilor agricoli pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv

 

Având în vedere situatia extraordinară care impune începerea imediată a lucrărilor agricole în scopul asigurării securitătii alimentare a populatiei,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutie, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. 1. - (1) Statul sprijină producătorii agricoli prin acordarea a 2,5 milioane lei/ha pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv.

(2) Beneficiarii sprijinului, în valoare de 2,5 milioane lei/ha pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv, sunt:

a) producătorii agricoli, persoane fizice, care au în proprietate teren arabil pe care îl exploatează direct;

b) persoanele fizice, proprietare de teren arabil, organizate în exploatatii agricole fără personalitate juridică sau în societăti agricole constituite conform Legii nr. 36/1991 privind societătile agricole si alte forme de asociere în agricultură;

c) persoanele fizice, proprietare de teren arabil dat în arendă conform prevederilor Legii arendării nr. 16/1994, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Beneficiarii sprijinului prevăzut la alin. (2), care au în proprietate peste 5 ha de teren arabil primesc sprijin numai în limita a 5 ha inclusiv.

(4) În conditiile în care arendatorii nu pot completa cererile privind sprijinul direct al statului, în valoare de 2,5 milioane lei/ha, arendasii pot completa cererea în numele acestora.

Art. 2. - (1) Sprijinul direct al statului, în valoare de 2,5 milioane lei/ha pentru suprafete de teren arabil de până la 5 hectare inclusiv, se acordă beneficiarilor prevăzuti la art. 1 alin. (2), pe baza cererii scrise, al cărei model este prevăzut în anexele nr. 1a) si 1b).

(2) Cererile solicitantilor sprijinului, însotite de acte ce fac dovada dreptului de proprietate asupra terenului arabil în suprafată de până la 5 ha inclusiv, se depun până la data de 15 decembrie 2004 la primăriile comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti pe a căror rază se află amplasat terenul, se verifică de către reprezentantul centrului agricol sau al centrului comunitar pentru cadastru si agricultură si se vizează de către primar.

(3) Cererile solicitantilor sprijinului sunt înregistrate de către reprezentantul centrului agricol sau al centrului comunitar pentru cadastru si agricultură într-un registru de înregistrare a cererilor pentru acordarea în anul agricol 2004-2005 a unui sprijin direct al statului, în valoare de 2,5 milioane lei/ha, producătorilor agricoli pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv.

(4) Specialistii de la centrul agricol sau de la centrul comunitar pentru cadastru si agricultură întocmesc lista cuprinzând producătorii agricoli care solicită sprijinul direct al statului, în valoare de 2,5 milioane lei/ha, pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

(5) În situatia în care un producător agricol are în proprietate suprafete de teren arabil aflate în mai multe localităti, acesta formulează cerere si primeste sprijinul direct al statului de la primăria din localitatea unde este situat terenul, fără a depăsi suma totală corespunzătoare suprafetei de teren arabil de până la 5 ha inclusiv.

(6) Sprijinul în valoare de 2,5 milioane lei pe hectarul de teren arabil se acordă producătorilor agricoli proportional cu suprafata aflată în proprietate si potrivit solicitării cuprinse în cerere, în limita suprafetei de teren arabil de până la 5 ha inclusiv.

(7) Lista producătorilor agricoli care solicită sprijinul direct al statului, în valoare de 2,5 milioane lei/ha, pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv se afisează la sediul primăriilor comunelor, oraselor, municipiilor sau sectoarelor municipiului Bucuresti, în termen de maximum 5 zile de la data depunerii cererilor pentru solicitarea sprijinului financiar.

(8) Producătorii agricoli, beneficiari ai sprijinului direct, care au fost omisi din lista producătorilor care au solicitat sprijinul direct al statului, în valoare de 2,5 milioane lei/ha, pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv sau cărora li s-a stabilit o sumă în lei mai mică decât cea cuvenită, pot depune contestatii la sediul primăriilor, în termen de 5 zile de la data afisării listei.

(9) Primarii, împreună cu reprezentantii directiilor pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, solutionează contestatiile în termen de maximum 5 zile de la data depunerii acestora si dispun, după caz, întocmirea listelor suplimentare.

Art. 3. - În termen de 5 zile de la data afisării, listele cuprinzând producătorii agricoli care solicită sprijinul direct al statului, în valoare de 2,5 milioane lei/ha, pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv se înaintează directiilor pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru validare.

Art. 4. - (1) Directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, întocmesc centralizatorul privind sprijinul direct al statului, în valoare de 2,5 milioane lei/ha, acordat producătorilor agricoli pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv, conform modelului prezentat în anexa nr. 3, pe care îl înaintează Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.

(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, pe baza centralizatoarelor privind sprijinul direct al statului, în valoare de 2,5 milioane lei/ha, acordat producătorilor agricoli pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv, va solicita Ministerului Finantelor Publice deschiderea de credite bugetare pentru alimentarea conturilor directiilor pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, potrivit situatiei justificative al cărei model este prevăzut în anexa nr. 4.

Art. 5. - (1) Sprijinul în valoare de 2,5 milioane lei/ha, acordat producătorilor agricoli pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv se atribuie după cum urmează:

a) pentru culturile care se înfiintează în toamna anului 2004, în două etape, astfel:

- 1.000.000 lei/ha până la data de 31 ianuarie 2005, pentru înfiintări de culturi de toamnă;

- 1.500.000 lei/ha până la data de 30 aprilie 2005, pentru fertilizarea si erbicidarea culturilor înfiintate în toamna anului 2004.

b) pentru culturile care se înfiintează în primăvara anului 2005 sprijinul se acordă în trei etape, astfel:

- 1.000.000 lei/ha până la 1 martie 2005, pentru executarea arăturilor;

- 700.000 lei/ha până la 1 iulie 2005, pentru întretinerea, fertilizarea si erbicidarea culturilor;

- 800.000 lei/ha până la 1 septembrie 2005, pentru recoltarea culturilor.

(2) Beneficiarii sprijinului direct al statului, în valoare de 2,5 milioane lei/ha, pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv au obligatia să respecte minimul de verigi tehnologice specifice fiecărei culturi, după cum urmează:

a) executarea lucrărilor pentru înfiintarea culturilor în perioadele optime impuse de tehnologia fiecărei culturi;

b) executarea lucrărilor de întretinere, fertilizare si erbicidare în perioada optimă din zona de cultură;

c) utilizarea semintelor de bună calitate, care să asigure o densitate optimă la răsărire.

Art. 6. - (1) Sumele necesare acordării sprijinului direct al statului, în valoare de 2,5 milioane lei/ha, producătorilor agricoli se prevăd în bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.

(2) Directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, virează totalul sumelor solicitate în baza listei prevăzute în anexa nr. 2, în conturi distincte deschise la unitătile teritoriale ale Trezoreriei Statului pe seama unitătilor administrativteritoriale, în afara bugetului local.

(3) Plata de către unitătile administrativ-teritoriale a sumelor acordate ca sprijin direct al statului proprietarilor de teren arabil se efectuează în numerar sau prin virare în cont bancar, după caz.

Art. 7. - Reprezentantii centrului agricol sau ai centrului comunitar pentru cadastru si agricultură verifică suprafetele, culturile si lucrările agricole pentru care s-a acordat producătorilor agricoli sprijinul direct al statului, în valoare de 2,5 milioane lei/ha, pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv, conform celor declarate în cererea întocmită de beneficiarul sprijinului si întocmesc procesul-verbal de receptie, regularizare si restituire, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5.

Art. 8. - (1) Procesele-verbale de receptie, regularizare si restituire se întocmesc după cum urmează:

a) pentru culturile însământate în toamnă, până la data de 25 decembrie 2004;

b) pentru efectuarea arăturilor la culturile din primăvara anului 2005, fertilizarea si erbicidarea culturilor înfiintate în toamna anului 2004, întretinerea, fertilizarea si erbicidarea culturilor înfiintate în primăvara anului 2005, până la data de 15 iunie 2005.

(2) Procesele-verbale de receptie, regularizare si restituire se înregistrează într-un registru special deschis de reprezentantul centrului agricol sau al centrului comunitar pentru cadastru si agricultură.

Art. 9. - Reprezentantul centrului agricol sau al centrului comunitar pentru cadastru si agricultură întocmeste centralizatorul justificativ al sumelor acordate producătorilor agricoli ca sprijin direct al statului, în valoare de 2,5 milioane lei/ha, pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6.

Art. 10. - (1) Retinerea din sumele alocate producătorilor agricoli drept sprijin direct al statului, în valoare de 2,5 milioane lei/ha, de către primari sau de alti reprezentanti ai autoritătilor statului constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.

(2) Înstrăinarea, deteriorarea sau pierderea registrului de înregistrare a cererilor pentru acordarea sprijinului direct al statului producătorilor agricoli, în valoare de 2,5 milioane lei/ha, pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv si/sau a proceselor-verbale de receptie, regularizare si restituire constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 10.000.000 la 20.000.000 lei.

(3) Încasarea sumelor de la bugetul de stat în mod necuvenit, prin înscrierea sau atestarea de date ori de situatii nereale pe documentele de decontare prevăzute în anexele nr. 1-6, constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei, precum si cu obligarea la restituirea sprijinului încasat nejustificat si a plătii penalitătilor prevăzute de legislatia fiscală în vigoare.

Art. 11. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 10 alin. (1) se fac de către împuterniciti ai Ministerului Administratiei si Internelor.

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 10 alin. (2) si (3) se fac de către împuterniciti ai Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.

(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesuluiverbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 10, agentul constatator făcând mentiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(4) Contraventiilor prevăzute la art. 10 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Art. 12. - Suma necesară pentru sprijinirea producătorilor agricoli, în valoare de 2,5 milioane lei/ha, pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv, precum si cheltuielile aferente tipăririi formularelor prevăzute în anexele nr. 1-6, se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.

Art. 13. - Anexele nr. 1-6*) fac parte integrantă din prezenta ordonantă de urgentă.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Nicolae Istudor,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 26 august 2004.

Nr. 61.

 

ANEXE

 

CENTRALIZATOR

privind sprijinul direct al statului, în valoare de 2,5 milioane lei/ha, acordat producătorilor agricoli pentru suprafete de teren arabil de până la 5 ha inclusiv

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a