MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 172
(XVI) - Nr. 840 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 14
septembrie 2004
SUMAR
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia
nr. 313 din 8 iulie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 308 din Codul de procedură civilă, în forma modificată prin
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2003
ORDONANTE SI
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
63.
- Ordonantă de urgentă privind acordarea unor drepturi de protectie
socială, din bugetul asigurărilor pentru somaj, salariatilor concediati
colectiv de la Societatea Comercială VAGMAR - S.A. Craiova
65.
- Ordonantă de urgentă pentru modificarea Codului de procedură civilă
1.419.
- Hotărâre privind aprobarea Acordului de concesiune pentru exploatare
petrolieră în perimetrul DEE V - 11 Făuresti, încheiat între Agentia Natională
pentru Resurse Minerale si Toreador Resources Corporation
1.426.
- Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice privind constituirea si
utilizarea fondului de stimulente de către Autoritatea Natională a Vămilor
1.427.
- Hotărâre pentru indexarea indemnizatiei acordate în baza Legii nr.
309/2002 privind recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor care au
efectuat stagiul militar în cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii în
perioada 1950-1961
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
1.093.
- Ordin al ministrului sănătătii privind abilitarea laboratoarelor de
toxicologie pentru efectuarea determinărilor de noxe profesionale
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din 8
iulie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 308 din Codul de procedură civilă, în forma modificată prin
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2003
Ion Predescu - presedinte
Aspazia Cojocaru -
judecător
Acsinte Gaspar -
judecător
Kozsokár Gábor -
judecător
Petre Ninosu -
judecător
Serban Viorel
Stănoiu - judecător
Florentina Baltă -
procuror
Cristina Toma -
magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 308 din Codul de procedură civilă,
în forma modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
58/2003, exceptie ridicată de Administratia Finantelor Publice a Sectorului
1 Bucuresti în Dosarul nr. 484/2004 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a
comercială.
La apelul nominal
lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca
devenită inadmisibilă, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) si (6)
din Legea nr.
47/1992, republicată, arătând că dispozitiile art. I pct. 11 din Ordonanta
de urgentă a Guvernului nr.
58/2003, care au modificat prevederile art. 308 din Codul de procedură civilă,
au fost abrogate de art. I pct. 8 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea
acestei ordonante de urgentă.
CURTEA,
având în vedere
actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea
din 20 aprilie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 484/2004, Curtea de Apel
Bucuresti – Sectia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 308 din Codul de procedură civilă,
modificat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
58/2003, exceptie ridicată de Administratia Finantelor Publice a
Sectorului 1 Bucuresti într-o cauză comercială având ca obiect o contestatie în
anulare.
În motivarea
exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că inechitatea prevederilor art. 308 din Codul de procedură civilă
rezultă din faptul că nu permite instantelor de judecată citarea părtilor din
proces, la discutarea admisibilitătii în principiu a căii de atac a recursului.
Se apreciază că dispozitiile art. 308 sunt inechitabile si neconstitutionale,
încălcând prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicată, deoarece
permit instantelor de judecată întrunirea într-un complet de judecată a unui
număr de judecători pe care părtile nu îl pot verifica vreodată, precum si
pentru că permit acelorasi instante să se pronunte în aceleasi conditii pe
problemele de formă, dar si pe aspectele de fond ale recursului. Arată că
instantele analizează recursul formulat de către părti, fără a da posibilitatea
acestora să discute în contradictoriu eventualele nelămuriri referitoare la
aspectele de formă si la motivele de casare sau de modificare a hotărârilor
recurate, îngrădindu-se în acest fel si rolul activ al instantelor de recurs.
Curtea de Apel
Bucuresti - Sectia a VI-a comercială apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 308
din Codul de procedură civilă
este neîntemeiată, întrucât dispozitiile de lege criticate dau expresie
principiului celeritătii în materie comercială, consacrat expres si de
prevederile art. 7206 alin.
1 din acelasi cod. Arată că dispozitiile art. 308 din Codul de procedură civilă
impun părtilor o atitudine responsabilă, în sensul indicării tuturor
mentiunilor prevăzute de art. 3021 din Codul de procedură civilă,
pentru verificarea acestora nefiind necesară prezenta părtilor.
Potrivit prevederilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul consideră că textul de lege vizat de critica
de neconstitutionalitate este, în realitate, alin. 4 al art. 308 din Codul de procedură civilă si
apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest
sens, arată că mecanismul de admitere în principiu a recursului, instituit prin
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
58/2003, permite degrevarea instantelor de recurs de cauzele în care nu
sunt îndeplinite conditiile formale pentru exercitarea acestei căi de atac. În
continuare, arată că, în jurisprudenta sa, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului nu prevede o procedură contradictorie la verificarea admisibilitătii
cererilor. Consideră că textul de lege criticat nu aduce nici o atingere
accesului liber la justitie sau dreptului la apărare, ci, dimpotrivă, reprezintă
o expresie a aplicării principiilor constitutionale invocate, alături de alte
dispozitii ale Legii fundamentale. Invocă, în acest sens, jurisprudenta Curtii
Constitutionale privind accesul liber la justitie, respectiv Decizia nr.
129/1995 si Decizia nr. 38/1998.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, republicată, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art.
1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr.
47/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, să
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei
de neconstitutionalitate îl constituie art. 308 din Codul de procedură civilă,
în forma modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
58/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din
28 iunie 2003.
Aceste dispozitii
au următorul cuprins: “Presedintele instantei sau presedintele sectiei,
primind cererea de recurs si dosarul, stabileste un complet format din 3
judecători, care va decide asupra admisibilitătii în principiu a recursului.
Presedintele
instantei sau presedintele sectiei poate desemna un judecător care întocmeste
raportul asupra admisibilitătii în principiu a recursului. La Curtea Supremă de
Justitie raportul poate fi întocmit si de către un magistratasistent.
Raportorul va
verifica dacă recursul îndeplineste cerintele de formă, dacă motivele invocate
se încadrează în cele prevăzute de art. 304 si va arăta pozitia jurisprudentei
si a doctrinei în problemele de drept vizând dezlegarea dată prin hotărârea
atacată.
În cazul în
care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineste
cerintele de formă sau că motivele de recurs invocate si dezvoltarea lor nu se
încadrează în cele prevăzute de art. 304, anulează sau, după caz, respinge
recursul printr-o decizie motivată, pronuntată fără citarea părtilor, care nu
este supusă nici unei căi de atac. Decizia se comunică recurentului.
Dacă se
apreciază că recursul îndeplineste cerintele de formă si că motivele invocate
si dezvoltarea lor se încadrează în cele prevăzute în art. 304, precum si dacă
nu s-a întrunit unanimitatea prevăzută la alin. 4, se pronuntă, fără citarea
părtilor, o încheiere de admitere în principiu a recursului. Prin aceeasi
încheiere se fixează termen de judecată în sedintă publică, dispunându-se
citarea părtilor si comunicarea motivelor de recurs intimatului, căruia i se va
pune în vedere obligatia de a depune întâmpinarea cu cel putin 5 zile înainte
de termenul de judecată.”
În opinia
autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii de lege
contravin art. 21 alin. (3) din Constitutie, republicată, potrivit cărora: “Părtile
au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen
rezonabil.”
Examinând exceptia
de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că, ulterior sesizării sale,
dispozitiile art. I pct. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
58/2003, care au modificat prevederile art. 308 din Codul de procedură civilă,
au fost abrogate de art. I pct. 8 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă,
lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai
2004. Potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, Curtea Constitutională nu se poate pronunta decât
asupra dispozitiilor dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, ceea ce
exclude exercitarea controlului de neconstitutionalitate asupra unor prevederi
legale eliminate din legislatie. Controlul de constitutionalitate nu se poate
exercita asupra unor dispozitii legale abrogate si de aceea se impune
respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca devenită inadmisibilă.
Interventia Curtii Constitutionale în aprecierea constitutionalitătii unor
norme juridice abrogate este incompatibilă nu numai cu scopul si
functionalitatea contenciosului constitutional, dar si cu principiul
neretroactivitătii legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie,
republicată.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.d), al art. 23
alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată,
CURTEA
În numele
legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită
inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 308 din Codul de procedură civilă,
în forma modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
58/2003, exceptie ridicată de Administratia Finantelor Publice a Sectorului
1 Bucuresti în Dosarul nr. 484/2004 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VI-a
comercială.
Definitivă si
obligatorie.
Pronuntată în
sedinta publică din data de 8 iulie 2004.
PRESEDINTE,
ION
PREDESCU
Magistrat-asistent,
Cristina
Toma
ORDONANTE
SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind acordarea unor drepturi de protectie
socială, din bugetul asigurărilor pentru somaj, salariatilor concediati
colectiv de la Societatea Comercială VAGMAR - S.A. Craiova
Tinând seama de
situatia socială a persoanelor disponibilizate prin concedieri colective în
urma lichidării judiciare a Societătii Comerciale VAGMAR - S.A. Craiova,
având în vedere că
drepturile bănesti ale acestor persoane, constând în plăti compensatorii
recunoscute inclusiv de instantele judecătoresti prin hotărâri definitive si
irevocabile, nu au putut fi achitate întrucât procedura de lichidare judiciară
se află în curs de desfăsurare,
se impune
acordarea de urgentă a acestor drepturi din bugetul asigurărilor pentru somaj,
urmând ca sumele să fie recuperate pe măsura valorificării activelor si
recuperării creantelor Societătii Comerciale VAGMAR - S.A. Craiova, în temeiul
art. 115 alin. (4) din Constitutie, republicată,
Guvernul României
adoptă prezenta ordonantă de
urgentă.
Art. 1. - (1)
Persoanele ale căror contracte individuale de muncă au încetat ca urmare a
concedierii colective efectuate de către Societatea Comercială VAGMAR - S.A.
Craiova în luna ianuarie 2003 beneficiază de plăti compensatorii lunare,
stabilite la nivelul salariului mediu net pe unitate din luna anterioară
concedierii, acordate din bugetul asigurărilor pentru somaj, după cum urmează:
a) 6 salarii medii
nete pentru persoanele cu o vechime în muncă de până la 5 ani;
b) 9 salarii medii
nete pentru persoanele cu o vechime în muncă cuprinsă între 5 ani si 15 ani;
c) 12 salarii
medii nete pentru persoanele cu o vechime în muncă de peste 15 ani.
(2) Persoanele
prevăzute la alin. (1) nu au dreptul la plăti compensatorii acordate în
conditiile prezentei ordonante de urgentă, dacă au primit aceste drepturi
conform contractului colectiv de muncă de la unitatea care i-a concediat.
(3) Plătile
compensatorii sunt drepturi cu caracter personal si încetează la data decesului
beneficiarului.
Art. 2. - Sumele
acordate în conditiile prezentei ordonante de urgentă, din bugetul asigurărilor
pentru somaj, cu titlu de plăti compensatorii, vor fi recuperate de la
lichidatorul judiciar, pe măsura valorificării activelor si recuperării creantelor
Societătii Comerciale VAGMAR - S.A. Craiova.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
muncii, solidaritătii sociale si familiei,
Dan Mircea
Popescu
Ministrul
finantelor publice,
Mihai
Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 2 septembrie 2004.
Nr. 63.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru modificarea Codului de procedură civilă
Având în vedere
numărul mare de cauze civile care se judecă în recurs de Înalta Curte de
Casatie si Justitie si faptul că liberul acces la justitie presupune si
apropierea cetăteanului de instantă, tinând seama de faptul că actuala
încărcare în materie civilă a Înaltei Curti de Casatie si Justitie determină
întârzieri în activitatea de judecată, de natură să aducă atingere dreptului la
judecarea cauzelor într-un termen rezonabil si dreptului la un proces
echitabil, impunându-se modificarea neîntârziată a Codului de procedură civilă,
în temeiul art.
115 alin. (4) din Constitutie, republicată,
Guvernul
României adoptă prezenta
ordonantă de urgentă.
Art. I. - Codul de procedură civilă, cu modificările
si completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul
2 punctul 1, litera b) va avea următorul cuprins:
“b) procesele si
cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 1 miliard
lei, cu exceptia cererilor de împărteală judiciară;”.
2. Punctul 2 al
articolului 2 va avea următorul cuprins:
“2. ca instante de
apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronuntate de judecătorii în
primă instantă:
a) în cererile de
divort;
b) în cererile de
împărteală judiciară, cu exceptia celor care, potrivit legii, nu sunt supuse
apelului;
c) în cererile
privind raporturile personale dintre părinti si copiii minori;
d) în cererile
privind filiatia;
e) în orice alte
cazuri expres prevăzute de lege.”
3. Punctele 2
si 21 ale articolului 3 vor avea următorul cuprins:
“2. ca instante de
apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronuntate de judecătorii si
tribunale în primă instantă, dacă prin lege nu se prevede altfel;
21. ca instante de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor
pronuntate de tribunale în apel, precum si în orice alte cazuri expres
prevăzute de lege;”.
4. Alineatul 3
al articolului 308 va avea următorul cuprins:
“După fixarea
termenului de judecată presedintele completului poate întocmi un raport asupra
recursului sau poate desemna un alt membru al completului în acest scop. La
Înalta Curte de Casatie si Justitie raportul poate fi întocmit si de un
magistrat-asistent.”
5. Articolul
6738 va avea următorul cuprins:
“Art. 6738. - Încheierile prevăzute la art. 6736 alin. 1 si la art. 6737 pot fi atacate cu apel
sau, după caz, cu recurs o dată cu fondul, fiind supuse acelorasi căi de atac
ca si hotărârea dată asupra fondului procesului.”
Art. II. - (1) Procesele în curs de judecată în primă
instantă, în apel sau în recurs la data schimbării competentei instantelor
legal învestite vor continua să fie judecate de acele instante.
(2) Căile de atac exercitate după intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgentă împotriva hotărârilor pronuntate de judecătorii în primă instantă înainte de intrarea în vigoare a acesteia se judecă de instantele competente potrivit prezentei ordonante de urgentă.
(3) Hotărârile
pronuntate de judecătorii în primă instantă după intrarea în vigoare a
prezentei ordonante de urgentă sunt supuse căilor de atac la instantele
competente potrivit prezentei ordonante de urgentă
(4) În caz de
casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile prezentei ordonante de
urgentă privitoare la competentă sunt aplicabile.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
justitiei,
Cristian
Diaconescu
Bucuresti, 9 septembrie 2004.
Nr. 65.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind aprobarea
Acordului de concesiune pentru exploatare petrolieră în perimetrul DEE V - 11
Făuresti, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Toreador Resources Corporation
În temeiul art. 108
din Constitutie, republicată, si al art. 13 alin. 4 din Legea petrolului nr. 134/1995,
cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Art. 1. - Se
aprobă Acordul de concesiune pentru exploatare petrolieră în perimetrul DEE V -
11 Făuresti, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în
calitate de concedent, si Toreador Resources Corporation, în calitate de
concesionar, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta
hotărâre.
Art. 2. - Acordul
de concesiune pentru exploatare petrolieră, aprobat potrivit art. 1, intră în
vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministru de
stat, ministrul economiei si comertului,
Dan Ioan
Popescu
Presedintele
Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
Maria
Iuliana Stratulat
p. Ministrul
finantelor publice,
Maria
Manolescu,
secretar de
stat
Bucuresti, 2 septembrie 2004.
Nr. 1.419.
*) Anexa se comunică Agentiei Nationale pentru
Resurse Minerale.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru aprobarea Normelor metodologice
privind constituirea si utilizarea fondului de stimulente de către Autoritatea
Natională a Vămilor
În temeiul art. 108
din Constitutie, republicată, si al art. 15 alin. (2) din Ordonanta de urgentă
a Guvernului nr.
10/2004 privind Statutul personalului vamal, aprobată cu modificări si
completări prin Legea nr.
243/2004,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Art. 1. - Se
aprobă Normele metodologice privind constituirea si utilizarea fondului de
stimulente de către Autoritatea Natională a Vămilor, prevăzute în anexa care
face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Pe data
intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr.
507/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind constituirea si
utilizarea fondurilor destinate stimulării personalului vamal din sistemul
institutional al autoritătii vamale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 322 din 28 august 1998.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
delegat pentru coordonarea autoritătilor de control,
Ionel
Blănculescu
Ministrul
muncii, solidaritătii sociale si familiei,
p. Ministrul
finantelor publice,
Gheorghe
Gherghina,
secretar de
stat
Bucuresti, 2 septembrie 2004.
Nr. 1.426.
ANEXĂ
NORME
METODOLOGICE
privind
constituirea si utilizarea fondului de stimulente de către Autoritatea
Natională a Vămilor
CAPITOLUL I
1. Fondul de
stimulente se constituie, potrivit art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr.
10/2004 privind Statutul personalului vamal, din următoarele surse:
a) prin aplicarea
unui coeficient de 35% la sumele încasate pentru bugetul de stat, ca urmare a
controlului vamal, reprezentând dobânzi, penalităti de întârziere si amenzi;
b) prin aplicarea
unui coeficient de 15% la sumele confiscate;
c) prin aplicarea
unui coeficient de 8% la sumele provenite din valorificarea bunurilor rezultate
din confiscări, după deducerea cheltuielilor efectuate cu valorificarea;
d) prin aplicarea
unui coeficient de 5% din sumele încasate prin executare silită, cu exceptia
dobânzilor, penalitătilor si a amenzilor prevăzute la lit. a).
2. Prin sume
confiscate, potrivit prevederilor pct. 1 lit. b), se întelege sumele în lei
si în valută pentru care s-a dispus această măsură de organele vamale. Sumele
în valută confiscate se evaluează în lei, la cursul de schimb practicat de
Banca Natională a României în ziua în care acestea au devenit proprietatea
privată a statului, în conditiile legii.
3. Prin bunuri
rezultate din confiscări, în sensul pct. 1 lit. c), se întelege obiectele
si mărfurile confiscate, devenite proprietate privată a statului, în conditiile
legii, inclusiv bunurile retinute care nu au îndeplinit conditiile de vămuire
si care au fost valorificate, precum si cele abandonate în timpul controlului.
În această categorie se includ si sumele reprezentând contravaloarea bunurilor
confiscate pentru săvârsirea unor contraventii la regimul vamal si care nu mai pot fi identificate. Fac parte din
aceeasi categorie si metalele pretioase si semipretioase, pietrele pretioase si
semipretioase, precum si obiectele confectionate din acestea.
4. Bunurile
confiscate reprezentând arme, munitii, echipament militar, produse si materiale
explozive, stupefiante, obiecte de patrimoniu, precum si alte bunuri similare
se predau si se valorifică în conditiile legii. Sumele obtinute din
valorificarea acestor bunuri nu se constituie în fond de stimulente. Personalul
vamal care are o contributie directă la confiscarea acestor bunuri va fi
stimulat din fondul de rezervă constituit la dispozitia secretarului de stat,
potrivit prezentelor norme metodologice.
CAPITOLUL II
Modul de
constituire si de evidentiere a fondului de stimulente
5. Fondul de
stimulente se constituie si se evidentiază astfel:
a) la nivelul
birourilor vamale, din sumele provenite din activitatea proprie;
b) la nivelul
directiilor regionale vamale, din sumele provenite din activitatea proprie si
din virarea unei cote de 10% din fondul constituit la nivelul birourilor vamale
din raza lor de activitate;
c) la nivelul
Autoritătii Nationale a Vămilor, din sumele provenite din activitatea proprie
si din virarea unei cote de 30% din fondul constituit la birourile vamale si,
respectiv, din cel constituit la directiile regionale vamale din sumele
provenite din activitatea proprie;
d) la nivelul
Autoritătii Nationale de Control, în conditiile art. 16 alin. (10) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiintarea, organizarea,
reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al
Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei
publice centrale si a unor institutii publice, aprobată cu modificări prin
Legea nr.
194/2004, cu modificările si completările ulterioare, în cota stabilită
prin ordin al ministrului delegat pentru coordonarea autoritătilor de control.
6. Din fondul
constituit în conditiile pct. 5 lit. c) se asigură stimularea personalului din
cadrul aparatului central al Autoritătii Nationale a Vămilor si se stabileste
fondul de rezervă la dispozitia secretarului de stat, reprezentând 10% din
fondul astfel constituit.
CAPITOLUL III
Modul de
utilizare a fondului de stimulente
7. Utilizarea sumelor
constituite potrivit pct. 5 lit. a), b) si c) pentru stimularea personalului
din cadrul Autoritătii Nationale a Vămilor se face pe baza următoarelor
criterii de repartizare:
a) contributia
directă si efectivă, cu respectarea normelor legale si a îndatoririlor
specifice, la identificarea surselor suplimentare de venituri la bugetul de
stat si la declansarea măsurilor prevăzute de lege pentru atragerea acestora,
inclusiv a dobânzilor, penalitătilor de întârziere a amenzilor;
b) asumarea
responsabilitătii, pe baza respectării si aplicării legii si a normelor interne
de lucru, în identificarea, constatarea si sesizarea organelor de urmărire
penală atunci când ia cunostintă de săvârsirea unor infractiuni sau, după caz,
în sanctionarea faptelor ce constituie contraventii, stabilite prin
Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României;
c) executarea cu
competentă si profesionalism a atributiilor de control vamal si supraveghere
vamală, concretizată în frecventa, natura, dificultatea si valoarea
descoperirilor, în scopul diminuării si eliminării încălcărilor legislatiei
vamale;
d) aportul
personal determinant la buna organizare si functionare a compartimentului din
care face parte beneficiarul stimulentelor si la îndeplinirea obiectivelor
activitătii proprii;
e) urmărirea
îndeplinirii măsurilor de valorificare a bunurilor rezultate din confiscări,
inclusiv a celor de executare silită, de către organele abilitate potrivit
prevederilor legale si de evidentiere a sumelor astfel obtinute, în scopul
constituirii fondului de stimulente al Autoritătii Nationale a Vămilor;
f) respectarea
regulamentelor, a ordinelor si a instructiunilor, inclusiv a normelor de
comportare în unitate si asigurarea unui mediu profesional dinamic si
stimulativ;
g) îndeplinirea
corespunzătoare a îndatoririlor specifice functiei de conducere, manifestarea
civilizată, demnă, cooperantă în raporturile cu personalul din subordine si
utilizarea de criterii obiective de apreciere profesională;
h) executarea
corectă, corespunzătoare calitativ si în termenele stabilite a atributiilor de
serviciu, eliminarea întârzierilor sau tergiversărilor, adoptarea unei
atitudini ferme, neechivoce în relatiile de serviciu, semnalarea incidentelor
apărute si formularea de propuneri concrete de rezolvare a acestora;
i) identificarea
deficientelor de reglementare în domeniul propriu de activitate si prezentarea
de propuneri adecvate de îmbunătătire a cadrului normativ existent.
CAPITOLUL IV
Repartizarea
si acordarea stimulentelor
8. Cuantumul lunar
al stimulentelor poate fi de cel mult trei salarii de bază lunare brute pentru
personalul care îndeplineste, corespunzător atributiilor si răspunderilor
stabilite prin fisa postului, criteriile prevăzute la pct. 7, indiferent de compartimentul
în care este încadrat. În mod exceptional, în cazuri temeinic justificate,
secretarul de stat al Autoritătii Nationale a Vămilor poate aproba stimulente
peste acest nivel, pentru personalul cu prestatii profesionale deosebite si
rezultate meritorii în activitatea desfăsurată.
9. Ministrul
delegat pentru coordonarea autoritătilor de control acordă stimulente din
fondul constituit în conditiile pct. 5 lit. d) pentru personalul din cadrul
Autoritătii Nationale a Vămilor care se evidentiază prin realizări remarcabile
în activitatea profesională, inclusiv prin descoperirea unor fapte antisociale
grave si luarea măsurilor prevăzute de lege.
10. Sunt competenti să
aprobe stimulente potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice:
a) secretarul de
stat al Autoritătii Nationale a Vămilor pentru:
- directorii,
directorii adjuncti si sefii serviciilor independente din aparatul central al
Autoritătii Nationale a Vămilor, la propunerea subsecretarului de stat al
Autoritătii Nationale a Vămilor;
- personalul de
conducere si de executie din aparatul central al Autoritătii Nationale a
Vămilor, la propunerea sefilor directiilor de specialitate sau ai serviciilor
independente;
- directorii
executivi si directorii executivi adjuncti din cadrul directiilor regionale
vamale, la propunerea subsecretarului de stat al Autoritătii Nationale a
Vămilor;
- sefii birourilor
vamale si adjunctii acestora, la propunerea directorilor executivi ai
directiilor regionale vamale;
b) directorii
executivi ai directiilor regionale vamale pentru:
- personalul din
aparatul propriu, cu exceptia directorilor executivi adjuncti, la propunerea
sefilor de compartimente din directiile regionale vamale;
- personalul din
cadrul birourilor vamale subordonate, la propunerea sefilor acestora, cu
exceptia sefilor birourilor vamale si a adjunctilor acestora.
CAPITOLUL V
Dispozitii
finale
11. Secretarul de
stat al Autoritătii Nationale a Vămilor poate dispune, în cazuri temeinic
justificate, redistribuirea unor fonduri de stimulente între structurile
Autoritătii Nationale a Vămilor care au contribuit la realizarea acestora, în
aplicarea prevederilor cap. III din prezentele norme metodologice.
12. Plata
stimulentelor aprobate se face, de regulă, o dată pe lună, în cursul lunii
curente pentru luna expirată sau în lunile următoare.
13. Sumele
reprezentând fondul de stimulente, rămase neutilizate la sfârsitul lunii,
respectiv al anului, se reportează lunar si anual, urmând a fi utilizate cu
aceeasi destinatie.
14. Evidentierea
în contabilitate a operatiunilor de constituire si utilizare a fondurilor de
stimulente se efectuează potrivit Instructiunilor privind aplicarea planului de
conturi pentru institutiile publice.
15. Stimulentele
nu fac parte din salariul de bază, nu se suportă din fondul de salarii, iar
asupra acestora nu se calculează, potrivit legii, contributia de asigurări
sociale de stat si contributia pentru ajutorul de somaj si nici contributii
sociale ale angajatorului. Stimulentele acordate personalului se impozitează în
conditiile legii.
16. Sumele incluse
în fondul de stimulente cu încălcarea prevederilor legale privind constituirea
acestora vor fi deduse din fondul existent sau constituit în perioada următoare
si vor fi virate conform destinatiilor legale.
17. În cazurile în
care, ulterior constituirii si utilizării fondului de stimulente, instantele
judecătoresti au pronuntat hotărâri definitive si irevocabile de anulare a
proceselor-verbale de sanctionare contraventională sau a măsurilor de
confiscare ori a dobânzilor sau penalitătilor de întârziere, sumele astfel
constituite se deduc din fondul de stimulente, urmând destinatia stabilită de
lege.
18. Sumele
existente în soldurile fondurilor de stimulare constituite până la data
intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice se includ în noul fond de
stimulente si se utilizează potrivit prevederilor prezentelor norme.
19. Personalul
însărcinat cu exercitarea controlului financiar preventiv din cadrul
Autoritătii Nationale a Vămilor si din unitătile sale subordonate are obligatia
să verifice corecta constituire si utilizare a fondului de stimulente si să nu
permită constituirea si, după caz, plata sumelor încasate cu încălcarea
prevederilor prezentelor norme metodologice.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru indexarea indemnizatiei acordate în baza
Legii nr. 309/2002 privind recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor
care au efectuat stagiul militar în cadrul Directiei Generale a Serviciului
Muncii în perioada 1950-1961
În temeiul art. 108
din Constitutie, republicată, si al art. 4 din Legea nr.
309/2002 privind recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor care
au efectuat stagiul militar în cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii
în perioada 1950-1961, cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Art. 1. - Începând
cu luna septembrie 2004, indemnizatia lunară neimpozabilă, acordată în baza
Legii nr.
309/2002 privind recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor care
au efectuat stagiul militar în cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii
în perioada 1950-1961, cu modificările si completările ulterioare, pentru
fiecare lună de stagiu militar efectuat în cadrul Directiei Generale a
Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, în sumă de 17.100 lei, se indexează
cu 11,36% si devine 19.050 lei.
Art. 2. - Nivelul
indexat al indemnizatiei lunare prevăzut la art. 1 se utilizează, începând cu
luna septembrie 2004, la calculul veniturilor cuvenite sau aflate în plată,
acordate în baza Legii nr.
309/2002, cu modificările si completările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
muncii, solidaritătii sociale si familiei,
Ministrul
finantelor publice,
Mihai
Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 2 septembrie 2004.
Nr. 1.427.
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL SĂNĂTĂTII
privind abilitarea laboratoarelor de toxicologie
pentru efectuarea determinărilor de noxe profesionale
Văzând Referatul de
aprobare al Directiei generale sănătate publică si inspectia sanitară de stat
nr. OB 9.943/2004,
în conformitate cu
prevederile art. 3 din Hotărârea Guvernului nr.
261/2001 privind criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de
muncă în conditii deosebite, ale pct. 26 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului
sănătătii nr.
240/2004 privind aprobarea Standardelor minimale pentru acreditarea
cabinetelor medicale de medicina muncii si a baremului minimal de dotare a
acestora si ale Ordinului ministrului muncii si solidaritătii sociale si al
ministrului sănătătii si familiei nr.
508/933/2002 privind aprobarea Normelor generale de protectie a muncii,
în temeiul
prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu
modificările si completările ulterioare,
ministrul
sănătătii emite următorul
ordin:
Art. 1. - (1)
Laboratorul de toxicologie este unitatea apartinând sistemului public ori privat,
cu sau fără personalitate juridică, care efectuează determinări de noxe în
vederea evaluării de către specialistii în domeniu a conditiilor de muncă si a
stării de sănătate a personalului angajat.
(2) Laboratorul de
toxicologie poate fi organizat si în cadrul cabinetelor medicale de medicina
muncii, conform reglementărilor legale în vigoare.
Art. 2. -
Laboratorul de toxicologie poate efectua determinări de:
a) agenti chimici;
b) pulberi;
c) agenti fizici;
d) indicatori
biologici.
Art. 3. - În
laboratorul de toxicologie lucrează doar personal autorizat în conditiile
legii.
Art. 4. -
Abilitarea laboratoarelor de toxicologie se acordă de către Ministerul
Sănătătii prin Directia generală sănătate publică si inspectia sanitară de
stat, la propunerea institutului de sănătate publică care a înregistrat
solicitarea si a efectuat evaluarea.
Art. 5. -
Abilitarea laboratorului de toxicologie se va acorda cu specificarea
categoriilor de determinări, în functie de pregătirea profesională si de
dotarea tehnică a acestuia.
Art. 6. -
Abilitarea are o valabilitate de 2 ani, după care se solicită o nouă abilitare.
Art. 7. - În
vederea obtinerii abilitării, reprezentantul legal al laboratorului de
toxicologie se va adresa unuia dintre institutele de sănătate publică din Bucuresti,
Cluj-Napoca, Iasi sau Timisoara, unde va depune un dosar ce contine:
a) cerere adresată
institutului de sănătate publică, care să cuprindă antetul solicitantului,
adresa, numărul de telefon, contul bancar;
b) autorizatia
sanitară de functionare (copie);
c) informatii
privind personalul:
- lista
personalului cu pregătire superioară: chimisti, farmacisti, medici,
biochimisti, biologi, ingineri, fizicieni;
- copii xerox de
pe diplome de studii, certificate de instruire;
- lista
personalului cu pregătire medie: asistenti medicali, laboranti etc. - optional;
d) memoriu tehnic
care va cuprinde date de identificare precum adresă, telefon, fax, detalii de
amenajare, amplasament, spatii, sursă de apă, aparatură si analizele pentru
care se solicită abilitarea, verificarea metrologică a aparaturii utilizate;
e) dotarea tehnică
corespunzătoare determinărilor pentru care se solicită abilitarea.
Art. 8. - (1)
Conformitatea informatiilor din dosarul de solicitare a abilitării va fi
analizată si verificată la sediul laboratorului de toxicologie de către o
echipă de specialisti în domeniu din cadul institutului de sănătate publică la
care s-a făcut solicitarea.
(2) În urma
evaluării, echipa de specialisti va elabora un referat tehnic de evaluare al
laboratorului de toxicologie, finalizat cu o concluzie.
(3) Costul pentru
elaborarea referatului tehnic de evaluare, prevăzut la alin. (2), se suportă de
solicitantul abilitării.
(4) Referatul de
evaluare împreună cu un exemplar din dosarul pentru abilitarea laboratorului de
toxicologie vor fi înaintate Ministerului Sănătătii - Directia generală
sănătate publică si inspectia sanitară de stat, pentru emiterea abilitării.
Art. 9. -
Laboratoarele care efectuează analize toxicologice, Directia generală sănătate
publică si inspectia sanitară de stat din cadrul Ministerului Sănătătii,
institutele de sănătate publică si directiile de sănătate publică judetene si a
municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 10. -
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul
sănătătii,
Ovidiu
Brînzan
Bucuresti, 6 septembrie 2004.
Nr. 1.093.