MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 172 (XVI) - Nr. 887 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 29 septembrie 2004

SUMAR

LEGI SI DECRETE

370. - Lege pentru alegerea Presedintelui României

707. - Decret privind promulgarea Legii pentru alegerea Presedintelui României

373. - Lege pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

717. - Decret privind promulgarea Legii pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 294 din 6 iulie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societãtilor comerciale, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 506/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale art. 1 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 25/2002

Decizia nr. 299 din 6 iulie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pretioase, aliajelor acestora si pietrelor pretioase în România, republicatã

Decizia nr. 308 din 8 iulie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 615 alin. 1 din Codul de procedurã civilã

Decizia nr. 339 din 17 septembrie 2004 asupra sesizãrii de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru alegerea Presedintelui României

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementeazã modul de organizare si desfãsurare a alegerilor pentru Presedintele României.

(2) Presedintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, în conditiile prezentei legi.

(3) Alegãtorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Presedintelui României, potrivit art. 81 alin. (2) si (3) din Constitutia României, republicatã.

Art. 2. - (1) În unitãtile administrativ-teritoriale operatiunile electorale pentru alegerea Presedintelui României se fac în circumscriptiile electorale si sectiile de votare, sub conducerea si supravegherea birourilor electorale prevãzute de Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, pe baza acelorasi liste electorale.

(2) Curtea Constitutionalã, potrivit art. 146 lit. f) din Constitutia României, republicatã, vegheazã la respectarea în întreaga tarã a prevederilor prezentei legi si confirmã rezultatele sufragiului.

Art. 3. - (1) La alegerile pentru Presedintele României se pot prezenta candidati propusi de partide politice sau aliante politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum si candidati independenti. Partidele si aliantele politice pot propune numai câte un singur candidat. Partidele membre ale unei aliante politice care propune un candidat nu pot propune si candidati în mod separat.

(2) Candidaturile propuse de partidele si de aliantele politice, precum si candidaturile independente pot fi depuse numai dacã sunt sustinute de cel putin 200.000 de alegãtori. Un alegãtor poate sustine un singur candidat.

Art. 4. - (1) Data alegerilor se stabileste si se aduce la cunostintã publicã de cãtre Guvern cu cel putin 45 de zile înainte de ziua votãrii si pânã la împlinirea a 5 zile de la data expirãrii mandatului Presedintelui în functie sau, dupã caz, de la data la care începe sã curgã termenul prevãzut la art. 97 alin. (2) din Constitutia României, Republicatã.

(2) Alegerile au loc într-o singurã zi, care este numai duminica.

CAPITOLUL II

Organizarea si desfãsurarea alegerilor

SECTIUNEA 1

Atributiile birourilor electorale

Art. 5. - Biroul Electoral Central are urmãtoarele atributii:

a) vegheazã la actualizarea listelor electorale permanente, urmãreste respectarea dispozitiilor legale privitoare la alegerea Presedintelui României pe întreg teritoriul tãrii si asigurã aplicarea lor uniformã;

b) constatã respectarea prevederilor prezentei legi pentru depunerea candidaturilor si înregistreazã candidaturile care îndeplinesc aceste conditii; în acest scop poate solicita Ministerului Public verificarea îndeplinirii

conditiilor prevãzute la art. 9 alin. (3);

c) comunicã birourilor electorale de circumscriptie candidaturile înregistrate si le face cunoscute prin presã;

d) rezolvã întâmpinãrile la propria activitate si contestatiile trimise de birourile electorale de circumscriptie; solutiile date sunt definitive;

e) centralizeazã rezultatele alegerilor, constatã candidatul ales si prezintã Curtii Constitutionale documentatia necesarã validãrii mandatului de Presedinte al României;

f) îndeplineste orice alte obligatii ce îi revin potrivit prezentei legi.

Art. 6. - Birourile electorale de circumscriptie au urmãtoarele atributii:

a) fac publicatiile si afisãrile prevãzute de lege, în termen de 5 zile de la primirea comunicãrii privind candidaturile înregistrate la Biroul Electoral Central;

b) rezolvã întâmpinãrile referitoare la propria activitate si contestatiile cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare;

c) distribuie birourilor electorale ale sectiilor de votare buletinele de vot, stampilele de control si stampilele cu mentiunea “Votat”;

d) centralizeazã rezultatul alegerilor pentru circumscriptia electoralã si înainteazã Biroului Electoral Central proceseleverbale cuprinzând aceste rezultate, precum si întâmpinãrile, contestatiile si procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare;

e) îndeplinesc orice alte obligatii prevãzute de lege în sarcina lor.

Art. 7. - Birourile electorale ale sectiilor de votare îndeplinesc, în mod corespunzãtor, atributiile ce le revin, potrivit legii, pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului.

Art. 8. - Birourile electorale lucreazã si iau hotãrâri cu votul majoritãtii membrilor prezenti.

SECTIUNEA a 2-a

Candidaturile

Art. 9. - (1) Propunerile de candidati pentru alegerea Presedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.

(2) Propunerile se fac în scris si vor fi primite numai dacã:

a) sunt semnate de conducerea partidului sau a aliantei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, dupã caz, de candidatul independent;

b) cuprind prenumele si numele, locul si data nasterii, starea civilã, domiciliul, studiile, ocupatia si profesia candidatului si precizarea cã îndeplineste conditiile prevãzute de lege pentru a candida;

c) sunt însotite de declaratia de acceptare a candidaturii, scrisã, semnatã si datatã de candidat, de declaratia de avere, de o declaratie autenticã, pe propria rãspundere, potrivit legii penale, privind apartenenta sau

neapartenenta ca agent ori colaborator al organelor de securitate, ca politie politicã, precum si de lista sau listele sustinãtorilor, al cãror numãr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegãtori.

(3) Lista sustinãtorilor este un act public, sub sanctiunea prevãzutã de art. 292 din Codul penal. Lista sau listele sustinãtorilor trebuie sã cuprindã data alegerilor, prenumele si numele candidatului, precum si prenumele si numele, data nasterii, adresa, denumirea, seria si numãrul actului de identitate si semnãtura alegãtorilor care sustin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligatã sã facã o declaratie pe propria rãspundere prin care sã ateste veridicitatea semnãturilor sustinãtorilor. Modelul listei sustinãtorilor si al declaratiei pe propria rãspundere sunt prevãzute în anexa nr. 1.

(4) Propunerea de candidaturã se depune si se înregistreazã la Biroul Electoral Central în 4 exemplare, un exemplar original si 3 copii. Exemplarul original si o copie se pãstreazã la Biroul Electoral Central, un altul se înainteazã la Curtea Constitutionalã, iar al patrulea, certificat de presedintele Biroului Electoral Central, se restituie depunãtorului.

Art. 10. - Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc conditiile prevãzute la art. 37 din Constitutia României, republicatã, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de douã ori, ca Presedinte al României.

Art. 11. - (1) Biroul Electoral Central aduce la cunostintã publicã, prin presã, si afiseazã, la sediul sãu, propunerile de candidati pe care le-a primit, în termen de 24 de ore de la înregistrare.

(2) Pânã la 20 de zile înainte de data alegerilor candidatul, partidele politice, aliantele politice si cetãtenii pot contesta înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii. Contestatia se depune la Biroul Electoral Central, care o înainteazã împreunã cu dosarul candidaturii, în termen de 24 de ore, spre solutionare, Curtii Constitutionale.

(3) Curtea Constitutionalã solutioneazã contestatia în termen de 48 de ore de la înregistrare. Solutia este definitivã si se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) A doua zi dupã expirarea termenului de solutionare a contestatiilor, prevãzut la alin. (3), Biroul Electoral Central comunicã birourilor electorale de circumscriptie candidaturile definitive înregistrate, în ordinea în care au fost depuse.

SECTIUNEA a 3-a

Buletinele de vot

Art. 12. - (1) Buletinele de vot se tipãresc potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 2.

(2) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de Biroul Electoral Central, tinând seama de numãrul candidatilor si de spatiul necesar pentru imprimarea lor, si se transmit birourilor electorale de circumscriptie o datã cu comunicarea candidaturilor.

(3) Imprimarea buletinelor de vot se asigurã de birourile electorale de circumscriptie prin intermediul prefectilor, cu respectarea prevederilor legale referitoare la imprimarea buletinelor de vot pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, care se aplicã în mod corespunzãtor. Prefectii rãspund ca toate buletinele de vot necesare sã fie imprimate cu cel putin 3 zile înainte de data alegerilor.

(4) Înscrierea candidatilor pe buletinul de vot se face în ordinea depunerii candidaturilor.

Art. 13. - (1) Semnele electorale se declarã la Biroul Electoral Central o datã cu depunerea candidaturii.

(2) Dacã alegerile pentru Presedintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputatilor si Senat, se vor utiliza numai semnele electorale stabilite în cadrul alegerilor pentru cele douã Camere. Dacã alegerile pentru Presedintele României au loc la o datã diferitã, se vor utiliza numai semnele electorale stabilite în cadrul ultimelor alegeri pentru Camera Deputatilor si Senat. În cazul partidelor politice sau al aliantelor politice care nu au participat la aceste alegeri, se aplicã prevederile legii pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, referitoare la semnele electorale si la denumiri.

Art. 14. - Prevederile legale pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, referitoare la stampilele sectiilor de votare si la predarea, distribuirea si afisarea buletinelor de vot sau la eliberarea unor buletine vizate si anulate, se aplicã si pentru alegerile privind Presedintele României.

SECTIUNEA a 4-a

Campania electoralã si desfãsurarea alegerilor

Art. 15. - (1) Campania electoralã si desfãsurarea alegerilor pentru Presedintele României se fac potrivit dispozitiilor legale privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cu exceptiile prevãzute în prezenta sectiune.

(2) Presedintele în functie poate participa la campania prezidentialã a partidului politic sau a aliantei politice care l-a propus sau îi sustine candidatura, potrivit art. 9.

Art. 16. - (1) Pentru candidatii la alegerea Presedintelui României, accesul la serviciile publice de radio si televiziune este egal si gratuit.

(2) Orarul pentru campania electoralã si repartizarea timpilor de antenã pentru accesul egal si gratuit al candidatilor la serviciile publice de radio si televiziune se fac, dupã încheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de birourile permanente reunite ale celor douã Camere ale Parlamentului, împreunã cu reprezentantii serviciilor publice de radio si televiziune si cu participarea candidatilor.

(3) Dacã alegerile pentru Presedintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputatilor si Senat, se vor avea în vedere si orarul si repartizarea timpilor de antenã pentru campania electoralã privind alegerea celor douã Camere.

Art. 17. - Împotriva solutiei date de biroul electoral de circumscriptie la plângerile ce îi sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei aliante politice ori a unui candidat de a-si desfãsura campania electoralã, contestatiile se solutioneazã de Curtea Constitutionalã, în termen de 3 zile de la sesizare.

Art. 18. - (1) Dacã alegerile pentru Presedintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputatilor si Senat, persoanele acreditate sã asiste la efectuarea operatiunilor electorale pentru alegerea deputatilor si senatorilor pot asista si la efectuarea celor pentru alegerea Presedintelui României.

(2) În cazul în care alegerile pentru Presedintele României au loc la o datã diferitã, acreditarea pentru a asista la operatiunile electorale a delegatilor presei, cinematografiei, radioului si televiziunii, române sau strãine, a organizatiilor neguvernamentale care au ca principal obiect de activitate apãrarea drepturilor fundamentale ale omului ori a observatorilor externi care solicitã aceasta se face de cãtre Biroul Electoral Central.

(3) În situatia prevãzutã la alin. (2) partidele si aliantele politice care au propus candidati vor putea desemna câte un singur delegat, pentru fiecare sectie de votare si birou electoral de circumscriptie, care sã asiste la efectuarea operatiunilor electorale. Desemnarea se face prin comunicarea prenumelui, numelui si domiciliului reprezentantului, sub semnãtura conducerii partidului sau a aliantei politice. Dacã mai multe partide sau aliante politice au propus acelasi candidat, ele pot desemna numai un reprezentant comun.

Art. 19. - (1) Alegãtorul va vota aplicând stampila cu mentiunea “Votat” înãuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele si numele candidatului pe care îl voteazã.

(2) Dacã alegerile pentru Presedintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputatilor si Senat, dupã exprimarea votului se va aplica stampila cu mentiunea “Votat” pe cartea de alegãtor pe un singur numãr de scrutin.

(3) Dacã alegerile pentru Presedintele României au loc la o datã diferitã de cele pentru Camera Deputatilor si Senat, dupã exprimarea votului stampila se aplicã pe cartea de alegãtor la numãrul de scrutin adus la cunostintã publicã de Guvern o datã cu data votãrii.

(4) La al doilea tur de scrutin stampila se aplicã la numãrul de scrutin care urmeazã.

CAPITOLUL III

Stabilirea rezultatului alegerilor

Art. 20. - (1) Operatiunile electorale pentru constatarea rezultatelor votãrii la sectiile de votare, contestatiile si întâmpinãrile cu privire la operatiunile de votare si de deschidere a urnelor se fac cu respectarea prevederilor legale privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului.

(2) Rezultatul votãrii la sectia de votare se consemneazã într-un tabel.

(3) Candidatii la alegerile pentru Parlament din partea partidelor politice care au propus si candidati pentru alegerea Presedintelui României au dreptul sã întocmeascã si ei un tabel. Dacã alegerile pentru cele douã Camere si pentru Presedintele României nu au loc concomitent, acest drept revine delegatilor partidelor politice care au propus candidatii în alegerile pentru Presedintele României.

(4) Tabelele vor cuprinde voturile nule, prenumele si numele candidatilor si voturile valabil exprimate pentru fiecare candidat.

Art. 21. - (1) Dupã deschiderea urnelor si numãrarea voturilor, presedintele biroului sectiei de votare încheie un proces-verbal în 3 exemplare, care va cuprinde:

a) numãrul alegãtorilor, potrivit listelor electorale permanente;

b) numãrul alegãtorilor care s-au prezentat la urne; defalcarea acestui numãr în functie de alegãtorii de pe lista permanentã si de pe cea specialã;

c) numãrul total al voturilor valabil exprimate;

d) numãrul voturilor nule;

e) numãrul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat;

f) expunerea pe scurt a întâmpinãrilor si contestatiilor si a modului lor de solutionare, precum si a contestatiilor înaintate spre solutionare biroului electoral de circumscriptie;

g) numãrul total al buletinelor de vot neîntrebuintate si anulate.

(2) Procesele-verbale se semneazã de presedinte si de membrii biroului. Un exemplar al procesului-verbal se afiseazã la loc vizibil, la sediul biroului electoral al sectiei de votare.

(3) Membrilor birourilor electorale ale sectiilor de votare li se elibereazã, la cerere, o copie certificatã de cãtre toti cei care au semnat originalul; cererea trebuie formulatã înainte de întocmirea procesului-verbal.

(4) Lipsa semnãturii unor membri ai biroului sectiei de votare nu influenteazã asupra valabilitãtii procesului-verbal. Presedintele va mentiona motivele care au împiedicat semnarea.

(5) Procesele-verbale, împreunã cu toate contestatiile privitoare la operatiunile electorale ale sectiei de votare, precum si cu buletinele de vot nule si cele contestate vor alcãtui un dosar, care, sigilat si stampilat, va fi înaintat biroului electoral de circumscriptie, de presedintele biroului electoral al sectiei de votare si membrii biroului, cu pazã militarã, în cel mult 24 de ore.

(6) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de circumscriptie va trimite unul dintre exemplarele procesului-verbal la tribunalul în a cãrui razã teritorialã este circumscriptia electoralã; candidatii sau partidele si aliantele politice care i-au propus pot obtine copii legalizate de pe acest exemplar.

Art. 22. - (1) Dupã primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale sectiilor de votare si dupã solutionarea contestatiilor si întâmpinãrilor primite, biroul electoral de circumscriptie încheie un proces-verbal care va cuprinde:

a) numãrul alegãtorilor din circumscriptia electoralã, potrivit listelor electorale permanente;

b) numãrul total al alegãtorilor ce s-au prezentat la urne; defalcarea acestui numãr de pe listele permanente si de pe cele speciale;

c) numãrul total al voturilor valabil exprimate;

d) numãrul voturilor nule;

e) numãrul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat în cadrul circumscriptiei electorale;

f) expunerea pe scurt a întâmpinãrilor, contestatiilor si hotãrârilor luate de biroul electoral de circumscriptie;

g) numãrul total al buletinelor de vot neîntrebuintate si anulate.

(2) Prevederile art. 21 alin. (2) si (4) se aplicã în mod corespunzãtor.

(3) Procesul-verbal, împreunã cu întâmpinãrile, contestatiile si procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare, formând un dosar, încheiat, sigilat si semnat de membrii biroului electoral, se înainteazã cu pazã militarã la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal al birourilor electorale ale sectiilor de votare.

Art. 23. - (1) Biroul Electoral Central rezolvã întâmpinãrile si contestatiile depuse, deciziile date fiind definitive, dupã care încheie un proces-verbal care cuprinde:

a) numãrul total al alegãtorilor, potrivit listelor electorale ale localitãtilor unde îsi au domiciliul acestia;

b) numãrul total al alegãtorilor care s-au prezentat la urne;

c) numãrul total al voturilor nule;

d) numãrul total al voturilor valabil exprimate, pe întreaga tarã, pentru fiecare candidat si constatarea îndeplinirii conditiilor prevãzute la art. 81 din Constitutia României, republicatã; în situatia în care aceste conditii nu

sunt întrunite, prenumele si numele candidatilor care vor participa la al doilea tur de scrutin;

e) centralizarea rezultatelor celui de-al doilea tur, potrivit prevederilor lit. a)-d), care se aplicã în mod corespunzãtor, prenumele si numele candidatului a cãrui alegere a fost constatatã;

f) modul de solutionare a contestatiilor si întâmpinãrilor primite.

(2) Prevederile art. 21 alin. (2) si (4) se aplicã în mod corespunzãtor.

(3) Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreunã cu dosarele birourilor electorale de circumscriptie, primite potrivit art. 22 alin. (3), se înainteazã cu pazã militarã la Curtea Constitutionalã, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar.

Art. 24. - (1) Curtea Constitutionalã anuleazã alegerile în cazul în care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudã de naturã sã modifice atribuirea mandatului sau, dupã caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În aceastã situatie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminicã de la data anulãrii alegerilor.

(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele si candidatii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votãrii; cererea trebuie motivatã si însotitã de dovezile pe care se întemeiazã.

(3) Cererea poate fi admisã numai dacã cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei.

(4) Solutionarea cererii de cãtre Curtea Constitutionalã se face pânã la data prevãzutã de lege pentru aducerea la cunostintã publicã a rezultatului alegerilor.

Art. 25. - (1) Curtea Constitutionalã publicã rezultatul alegerilor în presã si în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin si valideazã rezultatul alegerilor pentru presedintele ales.

(2) Actul de validare se întocmeste în 3 exemplare, dintre care unul rãmâne la Curtea Constitutionalã, unul se prezintã Parlamentului pentru depunerea jurãmântului prevãzut la art. 82 alin. (2) din Constitutia României, republicatã, iar al treilea se înmâneazã candidatului ales.

Art. 26. - (1) Al doilea tur de scrutin are loc în conditiile prevãzute la art. 81 alin. (3) din Constitutia României, republicatã, la douã sãptãmâni de la primul tur de scrutin, în aceleasi sectii de votare si circumscriptii electorale, sub conducerea operatiunilor electorale de cãtre aceleasi birouri electorale si pe baza acelorasi liste de alegãtori de la primul tur.

(2) În al doilea tur de scrutin participã primii 2 candidati care au obtinut cel mai mare numãr de voturi, valabil exprimate pe întreaga tarã la primul tur. Confirmarea acestui numãr se face de Curtea Constitutionalã în termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale prevãzute la art. 23 alin. (3), prin aducerea la cunostintã publicã a prenumelui si numelui celor doi candidati care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin si a zilei votãrii stabilite potrivit alin. (1).

(3) Campania electoralã pentru al doilea tur de scrutin începe de la data când s-a adus la cunostintã publicã ziua votãrii.

(4) În termen de douã zile de la deschiderea campaniei electorale se vor stabili orarul pentru desfãsurarea acesteia la serviciile publice de radio si televiziune si repartizarea timpilor de antenã, potrivit art. 16 care se aplicã în mod corespunzãtor.

(5) Persoanele acreditate sã asiste la efectuarea operatiunilor electorale la primul tur de scrutin sunt de drept acreditate sã asiste la efectuarea acestor operatiuni si la al doilea tur de scrutin.

CAPITOLUL IV

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 27. - Sanctiunile contraventionale si pedepsele, prevãzute de lege pentru încãlcarea dispozitiilor legale privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, se aplicã si în ceea ce priveste încãlcarea dispozitiilor legale corespunzãtoare privind alegerea Presedintelui României.

Art. 28. - Prevederile legale pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, referitoare la suportarea cheltuielilor electorale, taxa de timbru, oficiile electorale, sprijinirea de cãtre Guvern a activitãtii birourilor electorale si a oficiilor electorale, materialele utilizate în procesul electoral, actul de identitate si cartea de alegãtor, precum si la judecarea de cãtre instante a întâmpinãrilor, a contestatiilor si a oricãror alte cereri se aplicã si în ceea ce priveste alegerile pentru Presedintele României.

Art. 29. - Anexele nr. 1 si 2*) fac parte integrantã din prezenta lege.

Art. 30. - (1) Alegerile din anul 2004 pentru Presedintele României vor avea loc o datã cu cele pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului.

(2) Data alegerilor si durata campaniei electorale din anul 2004 pentru Presedintele României se stabilesc prin lege.

Art. 31. - La data intrãrii în vigoare a prezentei legi Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Presedintelui României, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se abrogã.

Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicatã.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI NICOLAE VÃCÃROIU

Bucuresti, 20 septembrie 2004.

Nr. 370.

ANEXE

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru alegerea Presedintelui României

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicatã,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru alegerea Presedintelui României si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 16 septembrie 2004.

Nr. 707.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

LEGE

pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileste cadrul juridic general pentru organizarea si desfãsurarea alegerii Camerei Deputatilor si Senatului.

(2) Camera Deputatilor si Senatul se aleg prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, în conditiile prezentei legi.

Art. 2. - Alegãtorul are dreptul la un vot pentru alegerea Camerei Deputatilor si la un vot pentru alegerea Senatului.

Art. 3. - (1) Deputatii si senatorii se aleg în circumscriptii electorale pe bazã de scrutin de listã, potrivit principiului reprezentãrii proportionale, precum si pe bazã de candidaturi independente.

(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 70.000 de locuitori.

(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori.

(4) Numãrul deputatilor si al senatorilor ce sunt alesi se determinã prin raportarea numãrului de locuitori al fiecãrei circumscriptii electorale la normele de reprezentare prevãzute la alin. (2) si (3), la care se adaugã un loc de deputat sau de senator pentru ceea ce depãseste jumãtatea normei de reprezentare, fãrã ca numãrul deputatilor sã fie mai mic de 4, iar cel al senatorilor mai mic de 2.

(5) Numãrul locuitorilor care se ia în calcul, potrivit alin. (4), este cel de la data de 1 iulie a anului precedent desfãsurãrii alegerilor, publicat în Anuarul statistic al României. În situatia în care, cu cel putin 5 luni înainte de data alegerilor, are loc un recensãmânt general al populatiei, numãrul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat în urma recensãmântului, publicat de Institutul National de Statisticã.

(6) Delimitarea teritorialã si numerotarea circumscriptiilor electorale, precum si numãrul de mandate de deputat si de senator pentru fiecare circumscriptie electoralã sunt prevãzute în anexa nr. 1*).

Art. 4. - (1) În sensul prezentei legi, prin minoritate nationalã se întelege acea etnie care este reprezentatã în Consiliul Minoritãtilor Nationale.

(2) Organizatiile cetãtenilor apartinând unei minoritãti nationale definite potrivit alin. (1), legal constituite, care nu au obtinut în alegeri cel putin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, împreunã, potrivit art. 62 alin. (2) din Constitutia României, republicatã, la un mandat de deputat, dacã au obtinut, pe întreaga tarã, un numãr de voturi egal cu cel putin 10% din numãrul mediu de voturi valabil exprimate pe tarã pentru alegerea unui deputat.

(3) Pot depune candidaturi organizatiile cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale reprezentate în Parlament.

(4) Pot depune candidaturi si alte organizatii ale cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale definite potrivit alin. (1), legal constituite, care prezintã Biroului Electoral Central, în termen de 3 zile de la constituirea acestuia, o listã de membri cuprinzând un numãr de cel putin 15% din numãrul total al cetãtenilor care, la ultimul recensãmânt, s-au declarat ca apartinând minoritãtii respective.

(5) Dacã numãrul membrilor necesari pentru îndeplinirea conditiilor prevãzute la alin. (4) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie sã cuprindã cel putin 25.000 de persoane domiciliate în cel putin 15 dintre judetele tãrii si în municipiul Bucuresti, dar nu mai putin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judete si pentru municipiul Bucuresti.

(6) Lista membrilor se întocmeste pe localitãti si pe judete si trebuie sã cuprindã: denumirea organizatiei, numele si prenumele membrilor, data nasterii, domiciliul, denumirea, seria si numãrul actului de identitate, semnãturile acestora, precum si numele si prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligatã ca, împreunã cu aceasta, sã depunã o declaratie pe propria rãspundere, prin care sã ateste veridicitatea semnãturii membrilor, precum si faptul cã lista a fost întocmitã în vederea participãrii la alegerile parlamentare din anul respectiv.

(7) În sensul prezentei legi, organizatiilor cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale, prevãzute la alin. (3) si (4), le este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice.

(8) Beneficiazã de prevederile alin. (2) si organizatiile cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale care au participat la alegeri pe o listã comunã a douã sau mai multe organizatii; în acest caz, dacã nici un candidat de pe lista comunã nu a fost ales, se atribuie pentru toate organizatiile care au propus lista un mandat de deputat, cu respectarea prevederilor alin. (2).

(9) Prevederile alin. (2) nu se aplicã organizatiei cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale care a participat la alegeri pe listã comunã cu un partid politic, aliantã politicã sau aliantã electoralã ori atât pe liste comune, cât si pe liste exclusiv proprii.

(10) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (2) se acordã peste numãrul total de deputati rezultat din norma de reprezentare.

(11) Organizatiile prevãzute la alin. (3) si (4) pot participa la alegeri si pot depune liste de candidati numai sub denumirea si cu semnul electoral ale respectivei organizatii.

(12) Prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (8), organizatiile cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale pot depune aceeasi listã de candidati pentru Camera Deputatilor în mai multe circumscriptii electorale.

Art. 5. - (1) Candidaturile pentru Camera Deputatilor si Senat se propun pe liste separate de candidati numai de partide politice si aliante politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum si de aliante electorale constituite în conditiile prezentei legi.

(2) Listele de candidati pentru alegerea deputatilor si senatorilor trebuie întocmite astfel încât sã asigure reprezentarea ambelor sexe.

(3) Numãrul de candidati de pe fiecare listã poate fi mai mare decât numãrul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu doi pânã la un sfert din aceste mandate; fractiunile se întregesc la cifra 1, indiferent de mãrimea acestora.

(4) În aceeasi circumscriptie electoralã, un partid politic, o aliantã politicã sau o aliantã electoralã poate propune, pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului, numai o singurã listã de candidati. Partidele politice din aliantele politice sau aliantele electorale pot participa la alegeri numai pe listele aliantei. Un partid nu poate face parte decât dintr-o singurã aliantã politicã sau aliantã electoralã.

(5) Listele de candidati trebuie sã cuprindã, în cazul aliantelor politice si aliantelor electorale, si apartenenta politicã a candidatilor.

(6) Candidatul independent poate participa la alegeri individual dacã este sustinut de cel putin 5% din numãrul total al alegãtorilor înscrisi în listele electorale permanente ale localitãtilor situate în circumscriptia electoralã în care candideazã. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidati depuse de partidele politice, aliantele politice sau aliantele electorale. Nu se admit nici liste de candidati independenti.

(7) Presedintele României, în functie la data alegerii Camerei Deputatilor si Senatului, dacã se aflã în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei aliante politice sau aliante electorale pentru obtinerea unui mandat de deputat sau senator. În cazul în care este ales deputat sau senator, Presedintele României este obligat ca, dupã validare, sã opteze între calitatea de deputat sau senator si aceea de presedinte.

(8) O persoanã poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator si numai într-o singurã circumscriptie electoralã.

(9) Candidaturile pe mai multe liste de candidati sau atât pe liste, cât si ca independent sunt nule de drept.

Nulitatea se constatã prin hotãrâre a biroului electoral al circumscriptiei electorale sau, dupã caz, a Biroului Electoral Central.

(10) Organizatiile cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale pot opta sã depunã aceeasi listã de candidati pentru Camera Deputatilor în mai multe circumscriptii electorale.

Art. 6. - (1) Partidele politice si aliantele politice se pot asocia între ele numai la nivel national, pe bazã de protocol, constituind o aliantã electoralã, în scopul participãrii la alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului.

Un partid politic sau o aliantã politicã nu poate face parte decât dintr-o singurã aliantã electoralã. Alianta electoralã care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate pãstra numai dacã nu si-a schimbat componenta initialã. De asemenea, denumirea respectivã nu poate fi utilizatã de o altã aliantã.

(2) Protocolul de constituire a aliantei electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înfiintarea acestuia.

(3) Biroul Electoral Central se pronuntã în sedintã publicã asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a aliantei electorale, în termen de 24 de ore de la depunerea acestuia.

(4) Hotãrârea Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a aliantei electorale poate fi contestatã de orice persoanã fizicã sau juridicã interesatã la Înalta Curte de Casatie si Justitie, în termen de 24 de ore de la pronuntare.

(5) Hotãrârea Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a aliantei electorale poate fi contestatã de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casatie si Justitie, în termen de 24 de ore de la pronuntare.

(6) Înalta Curte de Casatie si Justitie se pronuntã asupra contestatiilor prevãzute la alin. (4) si (5) în termen de 24 de ore, prin hotãrâre definitivã si irevocabilã.

(7) Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la aliantele politice se aplicã în mod corespunzãtor si aliantelor electorale.

Art. 7. - (1) Data alegerilor se stabileste si se aduce la cunostintã publicã de cãtre Guvern cu cel putin 45 de zile înainte de ziua votãrii si pânã la împlinirea a 5 zile de la data la care începe sã curgã termenul prevãzut la art. 63 alin. (2) din Constitutia României, republicatã.

(2) Alegerile au loc într-o singurã zi, care poate fi numai duminica.

(3) Numãrul de ordine al scrutinului din cartea de alegãtor se stabileste si se aduce la cunostintã publicã de Guvern o datã cu data alegerilor si este acelasi pe întreg cuprinsul tãrii.

(4) Aducerea la cunostintã publicã a datei alegerilor se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, precum si prin presa scrisã si audiovizualã.

CAPITOLUL II

Listele electorale si cãrtile de alegãtor

SECTIUNEA 1

Listele electorale

Art. 8. - Listele electorale cuprind cetãtenii cu drept de vot. Ele sunt permanente sau speciale.

Art. 9. - (1) Listele electorale permanente se întocmesc pe localitãti si cuprind toti cetãtenii cu drept de vot care domiciliazã în localitatea pentru care au fost întocmite.

(2) Listele electorale permanente se întocmesc si se actualizeazã de primarul unitãtii administrativ-teritoriale, împreunã cu serviciile de evidentã informatizatã a persoanei din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

(3) Listele electorale permanente se întocmesc pentru comune, pe sate si, dupã caz, pe strãzi, dacã acestea au denumiri, iar pentru orase, municipii si subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe strãzi, în ordine alfabeticã.

(4) Listele electorale permanente trebuie sã cuprindã, în ordinea numãrului imobilelor în care locuiesc alegãtorii, numele si prenumele, codul numeric personal, domiciliul, denumirea, numãrul si seria actului de identitate, precum si numãrul circumscriptiei electorale.

(5) Listele electorale permanente se întocmesc în douã exemplare originale si se semneazã de primar si de seful serviciului de evidentã informatizatã a persoanei. Un exemplar se predã spre pãstrare secretarului unitãtii administrativ-teritoriale, iar celãlalt se predã judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã se aflã localitatea pentru care a fost întocmit. Listele electorale permanente se pãstreazã în registre speciale cu file detasabile.

Art. 10. - (1) Primarul, împreunã cu serviciile de evidentã informatizatã a persoanei, actualizeazã listele electorale permanente, întocmite conform art. 9, anual, pânã la data de 1 martie si comunicã judecãtoriei, în cel mult 15 zile, actualizãrile operate în liste. În anul în care au loc alegeri, actualizarea listelor se face în cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votãrii.

(2) Persoanele decedate se radiazã din lista electoralã permanentã de cãtre primarul unitãtii administrativ-teritoriale în care au avut ultimul domiciliu. Radierea se va face pe baza comunicãrii efectuate de serviciul de evidentã informatizatã a persoanei la care s-a înregistrat decesul, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia.

(3) Persoanele care si-au pierdut cetãtenia românã se radiazã din lista electoralã permanentã, pe baza comunicãrii fãcute primarului de cãtre Ministerul Justitiei.

(4) Persoanele care si-au pierdut drepturile electorale se radiazã din lista electoralã permanentã, în temeiul comunicãrii fãcute primarului de cãtre instanta de judecatã, în termen de 5 zile de la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoresti.

Art. 11. - (1) Fiecare alegãtor este înscris într-o singurã lista electoralã permanentã.

(2) Înscrierea în listele electorale permanente este obligatorie. O datã cu schimbarea domiciliului, autoritatea competentã sã efectueze schimbarea este obligatã ca, din oficiu, sã comunice primarului datele necesare înscrierii cetãteanului în lista electoralã de la noul domiciliu si pentru radierea corespunzãtoare din lista electoralã a localitãtii vechiului domiciliu.

Art. 12. - Listele electorale speciale se întocmesc în cazurile prevãzute de prezenta lege si cuprind numele si prenumele, domiciliul, denumirea, seria si numãrul actului de identitate ale alegãtorului. Listele se semneazã de presedintele biroului electoral al sectiei de votare unde au fost întocmite. Listele trebuie scrise lizibil si vor avea completate toate datele prevãzute în prezentul articol.

Art. 13. - (1) Alegãtorii au dreptul sã verifice înscrierea în listele electorale permanente. În acest scop, primarii sunt obligati sã punã la dispozitia alegãtorilor, spre consultare, listele electorale permanente si sã organizeze actiuni de informare si îndrumare a alegãtorilor pentru efectuarea verificãrilor necesare. Întâmpinãrile împotriva omisiunilor, înscrierilor gresite si oricãror alte erori din liste se fac în scris si se depun la primar, care este obligat sã se pronunte, în scris, în cel mult 3 zile de la înregistrarea întâmpinãrii.

(2) Împotriva solutiei date de primar se poate face contestatie, în termen de 5 zile de la comunicare.

Contestatia se solutioneazã în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare de cãtre judecãtoria în a cãrei razã teritorialã domiciliazã alegãtorul.

(3) În cazul alegãtorilor înscrisi în listele electorale speciale, întâmpinãrile se solutioneazã, de îndatã, de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, iar contestatiile de cãtre judecãtoria în a cãrei razã teritorialã se aflã biroul electoral al sectiei de votare care a întocmit lista. Judecarea se face de îndatã. Hotãrârea judecãtoreascã este definitivã si irevocabilã si se comunicã biroului electoral al sectiei de votare imediat dupã pronuntare.

(4) Întâmpinãrile formulate cu privire la listele speciale din strãinãtate se solutioneazã de cãtre biroul electoral al sectiei de votare, iar contestatiile de cãtre seful misiunii diplomatice din tara respectivã sau de loctiitorul acestuia.

Hotãrârea este definitivã.

Art. 14. - (1) Primarii, împreunã cu serviciile de evidentã informatizatã a persoanei, executã copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegãtorii din fiecare sectie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se predau de cãtre primar, pe bazã de proces-verbal, presedintelui biroului electoral al fiecãrei sectii de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispozitie alegãtorilor pentru consultare, iar celãlalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se pãstreazã de cãtre primar.

(2) Orice neconcordantã dintre lista electoralã permanentã si copia întocmitã potrivit alin. (1) se solutioneazã de primar, de îndatã, pe baza datelor cuprinse în lista electoralã permanentã.

(3) Orice modificare intervenitã în lista electoralã permanentã, dupã predarea copiei la biroul electoral al sectiei de votare, se comunicã acestuia de cãtre primar, de îndatã.

(4) Copiile de pe listele electorale permanente se semneazã de primar, de secretarul unitãtii administrativteritoriale si de seful serviciului de evidentã informatizatã a persoanei.

(5) Copiile întocmite potrivit alin. (1) cuprind: numele si prenumele alegãtorului, codul numeric personal, domiciliul, denumirea, seria si numãrul actului de identitate, numãrul circumscriptiei electorale, numãrul sectiei de votare, precum si o rubricã destinatã semnãturii alegãtorului.

Art. 15. - În termen de cel mult 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) si (2), primarul este obligat sã punã la dispozitie partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale, la cererea si pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente.

Art. 16. - Modelul listei electorale permanente si cel al listei electorale speciale se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.

SECTIUNEA a 2-a

Cãrtile de alegãtor

Art. 17. - (1) Exercitarea dreptului de vot se face pe baza cãrtii de alegãtor, eliberatã în conditiile prezentei legi. Cetãtenii români aflati în strãinãtate pot vota si fãrã carte de alegãtor, pe baza pasaportului diplomatic, de serviciu, simplu sau consular, pe care se aplicã stampila cu mentiunea Votat de cãtre presedintele biroului electoral al sectiei de votare, cu precizarea zilei si a lunii în care a avut loc scrutinul.

(2) Forma, continutul, modul de eliberare si de utilizare a cãrtii de alegãtor, precum si cheltuielile de tipãrire si distribuire a acestora se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor si Autoritãtii Electorale Permanente.

(3) Un alegãtor nu poate primi si detine decât o singurã carte de alegãtor.

Art. 18. - (1) Cãrtile de alegãtor sunt permanente si valabile pentru toate consultãrile electorale cu caracter national, potrivit numãrului de scrutine prevãzut în cuprinsul lor. Cãrtile de alegãtor se elibereazã cetãtenilor înscrisi în listele electorale permanente ale localitãtii în care domiciliazã.

(2) Cartea de alegãtor se pãstreazã si se foloseste numai de cãtre titular. Cartea de alegãtor nu poate fi retinutã decât în cazul unei anchete penale efectuate în legãturã cu organizarea si desfãsurarea alegerilor.

Art. 19. - (1) Cartea de alegãtor se întocmeste de Ministerul Administratiei si Internelor, prin serviciile de evidentã informatizatã a persoanei la care este arondatã localitatea în care îsi are domiciliul alegãtorul.

(2) Eliberarea cãrtii de alegãtor se face pe baza actului de identitate, numai titularului si sub semnãtura acestuia, de cãtre Ministerul Administratiei si Internelor, prin serviciile de evidentã informatizatã a persoanei.

(3) Dupã actualizarea listelor electorale permanente, potrivit art. 10 alin. (1), întocmirea si eliberarea cãrtilor de alegãtor pentru cetãtenii care au împlinit vârsta de 18 ani pânã la 1 martie sau care împlinesc aceastã vârstã pânã în ziua alegerilor inclusiv se fac potrivit prevederilor alin. (1) si (2).

(4) Întâmpinãrile privind întocmirea sau eliberarea cãrtilor de alegãtor se solutioneazã de serviciul de evidentã informatizatã a persoanei, care este obligat sã se pronunte în cel mult 3 zile de la înregistrarea acestora.

(5) Împotriva solutiei date de serviciul de evidentã informatizatã a persoanei se poate face contestatie la judecãtorie în termen de 24 de ore de la comunicare, prevederile art. 13 alin. (2) aplicându-se în mod corespunzãtor.

(6) Evidenta cãrtilor de alegãtor se asigurã de Ministerul Administratiei si Internelor, prin serviciile de evidentã informatizatã a persoanei.

Art. 20. - (1) În cazul pierderii sau distrugerii cãrtii de alegãtor se poate elibera un duplicat de cãtre serviciile de evidentã informatizatã a persoanei din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. Eliberarea duplicatului se mentioneazã în lista electoralã permanentã.

(2) Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului si pe rãspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept.

CAPITOLUL III

Sectiile de votare

Art. 21. - Sectiile de votare se organizeazã dupã cum urmeazã:

a) în localitãtile urbane, câte o sectie de votare la 1.000-2.000 de locuitori;

b) în comune, câte o sectie de votare la 500-2.000 de locuitori; se organizeazã sectii de votare, de regulã, în fiecare sat; pot fi organizate sectii de votare si în satele sau în grupurile de sate cu populatie de pânã la 500 de locuitori.

Art. 22. - (1) Se pot organiza sectii de votare pe lângã unitãtile militare, precum si în spitale, maternitãti, sanatorii, case de invalizi, centre de îngrijire, asistentã si recuperare a persoanelor adulte cu handicap si cãmine de bãtrâni, în care se aflã cel putin 25 de cetãteni cu drept de vot.

(2) Se pot organiza sectii de votare si în statiile de cale feratã, în autogãri, în porturi si aeroporturi, pentru alegãtorii care, în ziua alegerilor, se aflã în timpul efectuãrii unei cãlãtorii.

(3) Pentru studentii de la cursurile de zi si pentru elevii cu drept de vot care nu domiciliazã în localitatea în care urmeazã studiile se organizeazã câte o sectie de votare pe lângã cãminele de studenti sau de elevi, pentru 250-1.000 de alegãtori.

(4) La sectiile de votare organizate pe lângã unitãtile militare voteazã numai militarii în termen ai acestor unitãti, iar la cele pentru studenti si elevi, numai studentii si elevii din unitãtile de învãtãmânt arondate.

Art. 23. - (1) Pe lângã misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României se organizeazã câte o sectie de votare pentru alegãtorii membri ai reprezentantei diplomatice si familiile lor, precum si pentru cetãtenii români din tarã sau strãinãtate aflati în tãrile respective în ziua alegerilor. Sectiile de votare prevãzute de prezentul alineat apartin de circumscriptia electoralã a municipiului Bucuresti.

(2) Pe navele sub pavilion românesc, aflate în navigatie în ziua alegerilor, precum si pe platformele marine se organizeazã sectii de votare care fac parte din circumscriptia electoralã a locului unde este înregistratã nava, respectiv din circumscriptia electoralã unde este înregistratã platforma.

(3) Sediile sectiilor de votare prevãzute la alin. (1) se organizeazã si se doteazã prin grija Ministerului Afacerilor Externe. În acest scop, Ministerul Finantelor Publice alocã fondurile necesare.

Art. 24. - Alegãtorii voteazã atât pentru Camera Deputatilor, cât si pentru Senat, la aceeasi sectie de votare.

Art. 25. - (1) Delimitarea sectiilor de votare se stabileste de primarii comunelor, oraselor, municipiilor sau ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor prin dispozitie si se comunicã prefectului în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor.

(2) Prefectii sunt obligati ca în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor sã facã numerotarea sectiilor de votare de pe raza judetului si sã aducã la cunostintã publicã delimitarea si numerotarea fiecãrei sectii de votare, prin publicatii în care se indicã si locul de desfãsurare a votãrii.

(3) Sectiile de votare dintr-o circumscriptie electoralã se numeroteazã, indiferent de localitãti, începând cu municipiul resedintã de judet si continuând cu cele din celelalte municipii, orase, comune, în ordinea alfabeticã a fiecãrei categorii; în municipiile cu subdiviziuni administrativteritoriale, numerotarea se face cu respectarea ordinii cronologice a subdiviziunilor, prevãzutã de lege.

(4) Primarii si secretarii comunelor, oraselor, municipiilor si ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor sunt obligati sã asigure toate datele, informatiile si sprijinul necesar pentru îndeplinirea de cãtre prefecti a obligatiilor prevãzute la alin. (2).

(5) Sectiile de votare prevãzute la art. 22 si 23 se stabilesc dupã cum urmeazã:

a) de prefect, împreunã cu comandantul garnizoanei, în cazul sectiilor de votare de pe lângã unitãtile militare;

b) de primar, împreunã cu conducãtorii institutiilor de învãtãmânt, în cazul studentilor de la cursurile de zi si al elevilor cu drept de vot;

c) de primar, împreunã cu conducãtorii institutiilor de sãnãtate si ocrotire socialã prevãzute la art. 22 alin. (1);

d) de Ministerul Afacerilor Externe, în cazul sectiilor de votare prevãzute la art. 23 alin. (1);

e) de prefect, împreunã cu Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, în cazul sectiilor de votare prevãzute la art. 22 alin. (2);

f) de prefect, împreunã cu comandantii porturilor de înregistrare a navelor în cazul sectiilor de votare prevãzute la art. 23 alin. (2).

CAPITOLUL IV

Autoritatea Electoralã Permanentã si birourile electorale

SECTIUNEA 1

Autoritatea Electoralã Permanentã

Art. 26. - În scopul asigurãrii conditiilor logistice necesare aplicãrii întocmai a dispozitiilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum si a conditiilor corespunzãtoare pentru buna desfãsurare a operatiunilor electorale, functioneazã Autoritatea Electoralã Permanentã.

Art. 27. - (1) Autoritatea Electoralã Permanentã este o institutie administrativã autonomã cu personalitate juridicã si cu competentã generalã, care asigurã aplicarea unitarã, în intervalul dintre douã perioade electorale, a dispozitiilor legale privind organizarea si desfãsurarea alegerilor sau a altor consultãri cu caracter national sau local. Autoritatea Electoralã Permanentã urmãreste si sprijinã dotarea sectiilor de votare cu logistica necesarã, precum si realizarea operatiunilor specifice în intervalul dintre douã perioade electorale.

(2) În întelesul prezentei legi, perioada electoralã este intervalul de timp care începe la data aducerii la cunostintã publicã a zilei alegerilor si se încheie o datã cu comunicarea oficialã a rezultatului scrutinului. Perioada electoralã cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunostintã publicã a zilei alegerilor si data începerii campaniei electorale, campania electoralã, desfãsurarea efectivã a votãrii, numãrarea si centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votãrii, atribuirea mandatelor si publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Autoritatea Electoralã Permanentã este condusã de un presedinte, cu rang de ministru, ajutat de 2 vicepresedinti cu rang de secretar de stat.

(4) Presedintele este numit prin hotãrâre adoptatã în sedintã comunã a Camerei Deputatilor si Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalitãtile cu pregãtire si experientã în domeniul juridic sau administrativ.

Este numit presedinte candidatul care întruneste majoritatea voturilor deputatilor si senatorilor.

(5) Presedintele este ajutat de 2 vicepresedinti cu rang de secretar de stat, unul numit de Presedintele României, iar celãlalt de primul-ministru.

(6) Presedintele si vicepresedintii nu pot fi membri ai unui partid politic.

(7) Mandatul presedintelui si mandatele vicepresedintilor Autoritãtii Electorale Permanente sunt de câte 8 ani si pot fi reînnoite o singurã datã.

(8) Mandatul presedintelui sau vicepresedintilor înceteazã în urmãtoarele situatii:

a) expirarea mandatului;

b) demisie;

c) revocare;

d) deces.

(9) Presedintele si vicepresedintii pot fi revocati din functie, pentru motive temeinice, de cãtre autoritãtile care i-au numit.

(10) Autoritatea Electoralã Permanentã, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, îsi aprobã proiectul de buget propriu, înaintea dezbaterii bugetului de stat, si îl înainteazã Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat. Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului.

(11) Presedintele Autoritãtii Electorale Permanente este ordonator principal de credite. În îndeplinirea atributiilor ce îi revin, presedintele emite ordine.

(12) Autoritatea Electoralã Permanentã are un secretar general numit de primul-ministru pe bazã de concurs, în conditiile legii.

(13) În lipsa presedintelui, atributiile acestuia sunt îndeplinite de unul dintre vicepresedinti stabilit prin ordin.

Art. 28. - (1) Autoritatea Electoralã Permanentã are un aparat propriu de specialitate.

(2) Organizarea si functionarea aparatului propriu al Autoritãtii Electorale Permanente, numãrul de posturi, statutul personalului, atributiile acestuia si structura organizatoricã se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare, aprobat prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Autoritãtii Electorale Permanente. Personalul Autoritãtii Electorale Permanente are acelasi statut cu personalul din aparatul celor douã Camere ale Parlamentului. La organizarea si functionarea aparatului propriu nu se aplicã prevederile art. XVI din titlul III al cãrtii a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitãtilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

(3) Autoritatea Electoralã Permanentã poate avea filiale regionale în fiecare dintre regiunile de dezvoltare. Înfiintarea filialelor regionale, numãrul de posturi, atributiile si raporturile acestora cu Autoritatea Electoralã Permanentã se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a acesteia.

(4) Salarizarea personalului din aparatul de specialitate al Autoritãtii Electorale Permanente se face la nivelul prevãzut de lege pentru personalul din aparatul celor douã Camere ale Parlamentului.

Art. 29. - (1) Autoritatea Electoralã Permanentã exercitã urmãtoarele atributii principale în intervalul dintre douã perioade electorale:

a) elaboreazã propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfãsurãrii alegerilor, pe care le transmite spre însusire Guvernului si autoritãtilor administratiei publice locale, si urmãreste modul de îndeplinire a propunerilor;

b) urmãreste modul de stabilire a localurilor sectiilor de votare si a sediilor birourilor electorale;

c) urmãreste si asigurã realizarea din timp a dotãrilor specifice sectiilor de votare: urne si cabine tipizate, stampile, tusiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot si altele asemenea; controleazã modul de pãstrare a acestora între perioadele electorale;

d) urmãreste modul de asigurare a fondurilor necesare realizãrii esalonate, din timp, a logisticii necesare desfãsurãrii procesului electoral;

e) elaboreazã sisteme de protectie a sectiilor de votare, a buletinelor de vot si a celorlalte documente si materiale specifice perioadei electorale;

f) monitorizeazã si controleazã modul de întocmire si actualizare a listelor electorale permanente si de pãstrare a registrelor cuprinzând listele electorale permanente, precum si modul de efectuare a comunicãrilor prevãzute de lege si de operare a acestora, la timp, în listele electorale;

g) urmãreste modul de întocmire si eliberare a cãrtilor de alegãtor, în concordantã cu listele electorale permanente;

h) urmãreste si controleazã modul de asigurare a concordantei dintre continutul listelor electorale permanente existente la primãrii si exemplarul aflat la judecãtorii;

i) asigurã, în limita competentelor sale, aplicarea unitarã a dispozitiilor legale referitoare la organizarea alegerilor;

j) elaboreazã studii si propuneri vizând îmbunãtãtirea sistemului electoral, pe care le dã publicitãtii si le prezintã autoritãtilor publice, partidelor politice, precum si organizatiilor neguvernamentale interesate;

k) prezintã Parlamentului, în maximum 3 luni de la încheierea alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat, pentru Presedintele României si pentru autoritãtile administratiei publice locale sau a unui referendum

national, un raport asupra organizãrii si desfãsurãrii alegerilor, respectiv a referendumului, cuprinzând referiri la participarea la scrutin, modul de desfãsurare a acestuia, abaterile si neajunsurile, inclusiv de ordin legislativ, constatate si rezultatul consultãrii. Raportul se dã publicitãtii sub forma unei Cãrti Albe;

l) elaboreazã materiale si programe de informare si instruire a alegãtorilor asupra sistemului electoral românesc si asupra respectãrii deontologiei electorale si asigurã popularizarea acestora;

m) elaboreazã programe specifice de instruire în materie electoralã, pentru primarii si secretarii unitãtilor administrativ-teritoriale, precum si pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale, organizeazã desfãsurarea acestor programe, împreunã cu Institutul National de Administratie si cu filialele regionale;

n) elaboreazã programe si stabileste reguli unitare privind exercitarea votului de cãtre persoanele nestiutoare de carte sau cu handicap si asigurã popularizarea acestora;

o) elaboreazã proiectul bugetului propriu, care se aprobã prin legea bugetului de stat;

p) întocmeste lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul National de Statisticã, care participã la centralizarea, prelucrarea datelor si constatarea rezultatelor alegerilor;

q) sprijinã constituirea bazei materiale specifice sistemului informational la nivel national, necesar stabilirii rezultatelor alegerilor;

r) organizeazã licitatii în vederea selectionãrii programelor de calculator care urmeazã a fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votãrii;

s) elaboreazã si supune Guvernului spre aprobare, împreunã cu Ministerul Administratiei si Internelor, calendarul actiunilor din cuprinsul perioadei electorale;

s) elaboreazã si supune Guvernului spre aprobare, împreunã cu Ministerul Administratiei si Internelor, proiectele de hotãrâri specifice bunei organizãri si desfãsurãri a alegerilor;

t) elaboreazã proiecte de acte normative pentru îmbunãtãtirea si perfectionarea sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre analizã si exercitare a dreptului de initiativã legislativã;

t) prezintã Guvernului spre aprobare, împreunã cu Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor, proiectul hotãrârii Guvernului privind aprobarea cheltuielilor necesare pentru organizarea si desfãsurarea alegerilor; hotãrârea se aprobã în termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunostintã publicã a zilei alegerilor;

u) certificã spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, programele de calculator selectionate în urma licitatiei organizate potrivit prevederilor legale în vigoare si le pune la dispozitie partidelor înscrise în competitia electoralã, la cererea acestora;

v) tine evidenta comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti în care sunt vacante posturile de primar sau în care au fost dizolvate consiliile locale si face propuneri Guvernului pentru stabilirea datei de organizare si desfãsurare a noilor alegeri;

x) sprijinã organizarea si desfãsurarea alegerilor partiale.

(2) Autoritatea Electoralã Permanentã prezintã Parlamentului anual un raport asupra activitãtii sale.

(3) Autoritatea Electoralã Permanentã îndeplineste orice alte atributii prevãzute de lege.

(4) În îndeplinirea atributiilor sale, Autoritatea Electoralã Permanentã adoptã hotãrâri si instructiuni, care se semneazã de presedinte si se contrasemneazã de vicepresedinti. Hotãrârile Autoritãtii Electorale Permanente se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, si sunt obligatorii pentru toate organismele si autoritãtile cu atributii electorale.

SECTIUNEA a 2-a

Birourile electorale

Art. 30. - (1) Pentru organizarea si desfãsurarea operatiunilor specifice perioadei electorale se organizeazã Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscriptie si birouri electorale ale sectiilor de votare.

(2) Birourile electorale sunt alcãtuite numai din cetãteni cu drept de vot. Candidatii în alegeri, sotii, rudele si afinii acestora pânã la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.

(3) În îndeplinirea atributiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercitã o functie ce implicã autoritatea de stat. Exercitarea corectã si impartialã a functiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligatii atrage rãspunderea juridicã, civilã sau penalã, dupã caz.

Art. 31. - (1) Biroul Electoral Central este alcãtuit din 7 judecãtori ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele si vicepresedintii Autoritãtii Electorale Permanente, 16 reprezentanti ai partidelor politice si aliantelor acestora, care participã la alegeri, precum si un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minoritãtilor nationale din Camera Deputatilor.

(2) Desemnarea celor 7 judecãtori se face de presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, în sedintã publicã, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorti, dintre judecãtorii în exercitiu ai Curtii. Data desfãsurãrii sedintei publice de tragere la sorti se anuntã în scris, de cãtre Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, cu douã zile înainte de ziua desfãsurãrii, partidelor politice parlamentare si se aduce la cunostintã publicã prin presa scrisã si audiovizualã. La organizarea si desfãsurarea tragerii la sorti au dreptul sã participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al partidelor politice parlamentare. Rezultatul tragerii la sorti se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de presedinte si consultantul sef ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Procesul-verbal constituie actul de învestire.

(3) În termen de 24 de ore de la învestire, judecãtorii desemnati aleg din rândul lor, prin vot secret, presedintele Biroului Electoral Central si loctiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea presedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completeazã cu presedintele si vicepresedintii Autoritãtii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, precum si cu reprezentantul desemnat de grupul parlamentar al minoritãtilor nationale din Camera Deputatilor. Completarea Biroului Electoral Central se consemneazã într-un procesverbal care constituie actul de învestire. În aceastã organizare Biroul Electoral Central îndeplineste toate atributiile ce îi revin potrivit prezentei legi.

(4) În termen de douã zile de la rãmânerea definitivã a candidaturilor, partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, aliantele politice si aliantele electorale ale acestora care participã la alegeri comunicã, în scris, Biroului Electoral Central, numele si prenumele reprezentantilor. Comunicãrile transmise dupã acest termen nu se mai iau în considerare.

(5) Desemnarea reprezentantilor partidelor politice neparlamentare, aliantelor politice si aliantelor electorale dintre acestea în Biroul Electoral Central se face în ordinea descrescãtoare a numãrului listelor de candidati centralizate conform art. 32 alin. (1) lit. d).

(6) Persoanele care au calitatea de reprezentanti ai unui partid politic neparlamentar, aliantã politicã sau aliantã electoralã dintre acestea în Biroul Electoral Central se stabilesc în ordinea mentionatã în comunicarea prevãzutã la alin. (4).

(7) În cazul în care la desemnarea reprezentantilor partidelor politice neparlamentare, aliantelor politice sau aliantelor electorale dintre acestea ultimul loc de distribuit revine unor partide sau aliante care au depus acelasi numãr de liste, desemnarea reprezentantilor acestora se face, prin tragere la sorti, de presedintele Biroului Electoral Central, în prezenta persoanelor delegate de partidele politice, aliantele politice sau aliantele electorale în cauzã.

(8) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentantii partidelor politice neparlamentare, aliantelor politice si aliantelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevãzut la alin. (4), de presedintele Biroului Electoral Central, în prezenta membrilor biroului si a persoanelor delegate de partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale care au comunicat reprezentantii. Procesul-verbal întocmit de presedinte cu privire la modul de stabilire a reprezentantilor constituie actul de atestare a calitãtii acestora de membri în Biroul Electoral Central.

(9) În componenta prevãzutã la alin. (3) Biroul Electoral Central adoptã, în termen de douã zile de la constituire, un regulament de organizare si functionare, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, si este obligatoriu pentru toate birourile electorale.

(10) Aparatul de lucru al Autoritãtii Electorale Permanente sprijinã Biroul Electoral Central, împreunã cu personal din cadrul altor autoritãti si institutii publice, în realizarea atributiilor ce îi revin si a activitãtilor pe care le desfãsoarã în perioada electoralã.

Art. 32. - (1) Biroul Electoral Central are urmãtoarele atributii principale:

a) vegheazã la actualizarea listelor electorale permanente, urmãreste aplicarea dispozitiilor legale privitoare la alegeri pe întregul teritoriu al tãrii si asigurã interpretarea si aplicarea uniformã a acestora;

b) asigurã publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea si semnele electorale ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si organizatiilor cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale legal constituite, care au dreptul sã participe la alegeri si comunicã lista tuturor birourilor electorale de circumscriptie imediat dupã constituirea acestora;

c) rezolvã întâmpinãrile referitoare la propria sa activitate si contestatiile cu privire la activitatea birourilor electorale de circumscriptie; contestatiile se solutioneazã prin hotãrâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauzã, precum si pentru autoritãtile si institutiile publice la care se referã, sub sanctiunile prevãzute de prezenta lege;

d) centralizeazã, pe baza comunicãrilor primite de la birourile electorale de circumscriptie, numãrul de liste complete de candidaturi definitive depuse de cãtre partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale; comunicã situatia centralizatã, în termen de 24 de ore de la întocmire, Comisiei speciale a Camerei Deputatilor si Senatului pentru atribuirea timpilor de antenã, precum si Societãtii Române de Televiziune si Societãtii Române de Radiodifuziune;

e) primeste de la birourile electorale de circumscriptie procesele-verbale cuprinzând numãrul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listã de candidati si constatã dacã existã partide politice, aliante politice sau aliante electorale care nu au întrunit pragul electoral prevãzut la art. 90 alin. (2); comunicã birourilor electorale de circumscriptie si dã publicitãtii, în termen de 24 de ore de la constatare lista partidelor politice, aliantelor politice sau aliantele electorale care nu au întrunit pragul electoral;

f) verificã si înregistreazã rezultatul alegerilor, însumeazã pe întreaga tarã voturile neutilizate pentru fiecare partid politic, aliantã politicã sau aliantã electoralã care îndeplineste conditia prevãzutã la lit. e) si asigurã

repartizarea centralizatã si desfãsurarea pe circumscriptii electorale a mandatelor ce li se cuvin;

g) atestã atribuirea unui mandat de deputat organizatiei cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale care a întrunit conditiile prevãzute la art. 4 si elibereazã certificatul doveditor deputatului desemnat pe aceastã bazã;

h) anuleazã alegerile dintr-o circumscriptie electoralã în cazul în care constatã cã votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraude de naturã sã modifice atribuirea mandatelor si dispune repetarea scrutinului;

i) poate dispune renumãrarea voturilor într-o sectie de votare sau refacerea centralizãrii voturilor si rezultatului alegerilor dintr-o circumscriptie electoralã, în situatia în care constatã, pe baza probelor administrate, cã au fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordante între datele înregistrate în procesele-verbale;

j) transmite Autoritãtii Electorale Permanente, dupã publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactãrii Cãrtii Albe a alegerilor.

(2) Biroul Electoral Central îndeplineste orice alte atributii ce îi revin potrivit legii.

(3) Prin listã completã de candidaturi definitive se întelege lista care cuprinde numãrul maxim de candidati, stabilit potrivit art. 5 alin. (2).

(4) În cazul în care pentru solutionarea unei contestatii sunt necesare verificãri de fapt, acestea se efectueazã în prezenta unui judecãtor din Biroul Electoral Central.

Asemenea verificãri nu se pot face în ziua alegerilor.

(5) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscriptie electoralã pentru fraudã electoralã se poate face numai de partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si candidatii independenti care au participat la alegeri.

Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la încheierea votãrii, sub sanctiunea decãderii. Cererea trebuie temeinic motivatã si însotitã de dovezile pe care se întemeiazã. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisã numai dacã cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei si numai dacã se stabileste cã aceasta a fost de naturã sã modifice atribuirea mandatelor. Prevederile alin. (4) se aplicã în mod corespunzãtor. Solutionarea cererii de anulare a alegerilor de cãtre Biroul Electoral Central se poate face numai pânã la data publicãrii rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) Prin fraudã electoralã se întelege orice actiune ilegalã care are loc înaintea, în timpul sau dupã încheierea votãrii ori în timpul numãrãrii voturilor si încheierii proceselor-verbale si care are ca rezultat denaturarea vointei alegãtorilor si crearea de avantaje concretizate prin voturi si mandate în plus pentru un partid, o aliantã politicã, o aliantã electoralã sau un candidat independent.

(7) În exercitarea atributiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptã hotãrâri care se aduc la cunostintã în sedintã publicã si prin orice mijloc de publicitate. Hotãrârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritãtile, institutiile publice, birourile electorale, precum si pentru toate organismele cu atributii în materie electoralã, de la data aducerii la cunostintã în sedintã publicã.

(8) Hotãrârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretãri unor prevederi ale prezentei legi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. (9) Biroul Electoral Central îsi înceteazã activitatea dupã publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 33. - (1) Biroul electoral de circumscriptie se constituie din 3 judecãtori si din cel mult 10 reprezentanti ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau organizatiilor cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale ce participã la alegeri în circumscriptia electoralã în care functioneazã biroul electoral.

(2) Desemnarea judecãtorilor se face în sedintã publicã, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de cãtre presedintele tribunalului, prin tragere la sorti, dintre judecãtorii în exercitiu ai acestuia. Data sedintei se aduce la cunostintã publicã, prin presã, de presedintele tribunalului, cu cel putin 24 de ore înainte. Tragerea la sorti se face pe functii: presedinte si loctiitor si se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de presedintele tribunalului, care constituie actul de învestire. Biroul electoral de circumscriptie astfel constituit îndeplineste toate atributiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentantii partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale care participã la alegeri.

(3) În termen de douã zile de la data rãmânerii definitive a candidaturilor, partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale comunicã, în scris, birourilor electorale de circumscriptie, numele si prenumele reprezentantilor lor. Comunicãrile transmise dupã acest termen nu se mai iau în considerare.

(4) Desemnarea reprezentantilor partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale în biroul electoral de circumscriptie se face în ordinea descrescãtoare a ponderii numãrului de candidaturi definitive ale fiecãrui partid politic, aliantã politicã sau aliantã electoralã în numãrul total al candidaturilor definitive din circumscriptia respectivã, cumulat pentru Senat si Camera Deputatilor.

(5) Completarea biroului electoral cu reprezentantii partidelor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevãzut la alin. (3). În cazul în care mai multe partide politice, aliante politice sau aliante electorale au depus acelasi numãr de candidati, desemnarea reprezentantilor se face prin tragere la sorti de cãtre presedintele biroului electoral de circumscriptie, în prezenta delegatilor partidelor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale în cauzã.

Art. 34. - (1) Birourile electorale de circumscriptie au urmãtoarele atributii principale:

a) vegheazã la organizarea, din timp, a sectiilor de votare, urmãresc si asigurã aplicarea unitarã si respectarea dispozitiilor legale privitoare la alegeri de cãtre toate autoritãtile, institutiile si organismele cu responsabilitãti în materie electoralã din cadrul judetului;

b) înregistreazã candidaturile depuse si constatã rãmânerea definitivã a acestora;

c) fac publicatiile si afisãrile prevãzute de lege cu privire la listele de candidati si candidaturile independente;

d) rezolvã întâmpinãrile referitoare la propria lor activitate si contestatiile cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare sau, dupã caz, oficiilor electorale, din cadrul circumscriptiei electorale în care

functioneazã; contestatiile se solutioneazã prin hotãrâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauzã, precum si pentru autoritãtile si institutiile publice la care se referã, sub sanctiunile prevãzute de prezenta lege;

e) distribuie, împreunã cu primarii, birourilor electorale ale sectiilor de votare buletinele de vot, stampila de control si stampilele cu mentiunea Votat. Biroul electoral de circumscriptie al municipiului Bucuresti distribuie aceste materiale oficiilor electorale;

f) totalizeazã rezultatul alegerilor de la sectiile de votare si comunicã Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzând numãrul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listã de candidati si candidati independenti. Biroul electoral de circumscriptie al municipiului Bucuresti totalizeazã rezultatul alegerilor transmis de la oficiile electorale si comunicã Biroului Electoral Central procesulverbal cuprinzând numãrul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listã de candidati si candidati independenti;

g) constatã rezultatul alegerilor pentru circumscriptia electoralã si elibereazã deputatilor sau, dupã caz, senatorilor certificatul doveditor al alegerii, pe baza constatãrii Biroului Electoral Central cu privire la partidele politice, aliantele politice sau aliantele electorale care întrunesc pragul electoral prevãzut la art. 90 alin. (2);

predau tribunalului, pe bazã de proces-verbal, buletinele de vot nule si cele contestate, primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare;

h) înainteazã Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, precum si întâmpinãrile, contestatiile si procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare, iar în municipiul Bucuresti, de la oficiile electorale;

i) comunicã Biroului Electoral Central numãrul de liste complete de candidaturi definitive ale fiecãrui partid politic, aliantã politicã, aliantã electoralã si organizatie a cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale, în termen de 24 de ore de la rãmânerea definitivã a candidaturilor.

(2) Birourile electorale de circumscriptie îndeplinesc orice alte atributii ce le revin potrivit legii.

(3) Hotãrârile biroului electoral se aduc la cunostintã în sedintã publicã.

(4) Dacã constatã neconcordante între datele continute de procesele-verbale primite de la sectiile de votare, biroul electoral de circumscriptie solicitã presedintelui biroului electoral al sectiei de votare respective si membrilor acestuia, care l-au însotit, sã facã corecturile necesare, pe care sã le ateste prin semnãturã si aplicarea stampilei sectiei de votare.

Art. 35. - (1) Oficiile electorale se organizeazã la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti si sunt alcãtuite dintr-un presedinte, un loctiitor al acestuia si din cel mult 7 membri, reprezentanti ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si organizatiilor cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale care participã la alegeri în municipiul Bucuresti.

(2) Presedintele si loctiitorul acestuia sunt magistrati desemnati de presedintele Tribunalului Bucuresti cu cel mult 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorti, dintre judecãtorii în exercitiu ai judecãtoriei sectorului. Prevederile art. 37 alin. (6), (7), (8), (9), (10) si (11) se aplicã în mod corespunzãtor. Data desfãsurãrii sedintei publice de tragere la sorti se anuntã în scris partidelor politice parlamentare, cu douã zile înainte de ziua desfãsurãrii, de cãtre presedintele Tribunalului Bucuresti. La organizarea si desfãsurarea tragerii la sorti are dreptul sã participe câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare.

Art. 36. - Oficiile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti au urmãtoarele atributii:

a) primesc buletinele de vot, stampilele de control si stampilele cu mentiunea Votat de la biroul electoral de circumscriptie al municipiului Bucuresti si le distribuie, împreunã cu primarii de sector, birourilor electorale ale sectiilor de votare din sector;

b) totalizeazã rezultatul alegerilor de la sectiile de votare si comunicã biroului electoral de circumscriptie al municipiului Bucuresti procesul-verbal cuprinzând numãrul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listã de candidati si pentru fiecare candidat independent;

c) rezolvã întâmpinãrile referitoare la propria lor activitate si contestatiile cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare;

d) înainteazã biroului electoral de circumscriptie procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, precum si întâmpinãrile, contestatiile si procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare.

Art. 37. - (1) Birourile electorale ale sectiilor de votare sunt alcãtuite dintr-un presedinte, un loctiitor al acestuia si cel mult 7 membri.

(2) Presedintele si loctiitorul acestuia sunt, de regulã, magistrati sau alti juristi, care nu fac parte din nici un partid politic. Presedintele si loctiitorul sunt desemnati de presedintele tribunalului, cu cel mult 10 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorti. Lista magistratilor de pe care se face tragerea la sorti se întocmeste de cãtre presedintele tribunalului, iar cea a celorlalti juristi, de cãtre prefect, împreunã cu presedintele tribunalului si câte un reprezentant din partea fiecãrui partid politic parlamentar.

(3) În cazul în care numãrul juristilor este insuficient, lista este completatã de cãtre prefect cu alte persoane care se bucurã de prestigiu în fata locuitorilor si care nu fac parte din nici un partid politic.

(4) Lista propusã de prefect cuprinde un numãr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar. Persoanele din cuprinsul listei care nu sunt desemnate presedinti sau loctiitori ai acestora rãmân la dispozitia presedintelui tribunalului pentru înlocuirea în cazuri deosebite a titularilor. Lista contine: numele, prenumele, domiciliul, telefoanele si semnãturile de acceptare ale persoanelor propuse.

(5) Gruparea în listã a persoanelor, în vederea tragerii la sorti, se face avându-se în vedere necesitatea ca locuintele acestora sã fie cât mai aproape de sediul biroului electoral al sectiei de votare.

(6) Birourile electorale ale sectiilor de votare se constituie pe data desemnãrii membrilor acestora.

(7) Membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare provin din câte un reprezentant al partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si al organizatiilor cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale care participã la alegeri, în ordinea descrescãtoare a numãrului de candidaturi definitive, cumulat pentru Senat si Camera Deputatilor, depuse în circumscriptia electoralã respectivã.

(8) În vederea desemnãrii membrilor birourilor electorale ale sectiilor de votare, presedintele biroului electoral de circumscriptie comunicã presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora potrivit alin. (2), numãrul de candidaturi definitive ale fiecãrui partid politic, aliantã politicã si aliantã electoralã. Partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale sunt obligate sã comunice presedintelui biroului electoral al sectiei de votare, în acelasi termen, numele si prenumele reprezentantului lor în biroul electoral. Un partid politic, aliantã politicã sau o aliantã electoralã poate avea într-un birou electoral de sectie de votare cel mult 3 reprezentanti.

(9) Dacã douã sau mai multe partide politice, aliante politice sau aliante electorale au acelasi numãr de candidati, reprezentantii lor fac parte din biroul electoral al sectiei de votare în limita locurilor neocupate de reprezentantii partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale, aflate, potrivit alin. (7), într-o situatie mai favorabilã; dacã prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toti reprezentantii sã fie inclusi în componenta biroului electoral al sectiei de votare, presedintele acestuia procedeazã la tragerea la sorti, cu respectarea prevederilor art. 33 alin. (5), care se aplicã în mod corespunzãtor.

(10) În cazul în care partidele politice, aliantele politice sau aliantele electorale nu si-au desemnat reprezentantii sau numãrul reprezentantilor este insuficient, completarea birourilor electorale ale sectiilor de votare se face de presedintele tribunalului de pe lista prevãzutã la alin. (4), prin tragere la sorti. Dacã este cazul, lista va fi completatã cu alte persoane care îndeplinesc cerintele legii. Dacã biroul nu poate fi completat cu numãrul stabilit de lege, acesta poate functiona cu numãrul de membri desemnati, dar nu mai putin de 3.

(11) Desemnarea membrilor biroului electoral al sectiei de votare se face de presedintele acestuia, pe baza comunicãrilor prevãzute la alin. (8) sau, dupã caz, a prevederilor alin. (9), printr-un proces-verbal cuprinzând modul de stabilire a reprezentantilor, care constituie actul de atestare a calitãtii acestora de membri în biroul electoral al sectiei de votare; întocmirea procesului-verbal se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevãzut la alin. (8), în prezenta reprezentantilor partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale interesate, dacã si-au trimis, în acest scop, câte un delegat.

Art. 38. - Birourile electorale ale sectiilor de votare au urmãtoarele atributii:

a) primesc copiile de pe listele electorale permanente comunicate potrivit art. 14 alin. (1), iar de la birourile electorale de circumscriptie, buletinele de vot pentru alegãtorii care urmeazã sã voteze la sectia de votare, stampila de control si stampilele cu mentiunea Votat. În municipiul Bucuresti buletinele de vot, stampila de control si stampilele cu mentiunea Votat le primesc de la oficiile electorale;

b) conduc operatiunile de votare, iau toate mãsurile de ordine în localul sectiei de votare si în jurul acestuia;

c) numãrã voturile si consemneazã rezultatele votãrii

d) rezolvã întâmpinãrile referitoare la propria lor activitate;

e) înainteazã birourilor electorale de circumscriptie sau, dupã caz, oficiilor electorale procesele-verbale cuprinzând rezultatul votãrii, împreunã cu contestatiile depuse si cu materialele la care acestea se referã;

f) predau, cu proces-verbal, judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã îsi au sediul, buletinele de vot întrebuintate si necontestate, precum si cele anulate, listele electorale utilizate, stampilele si celelalte materiale necesare votãrii; listele electorale speciale de la sectiile de votare constituite pe lângã unitãtile militare se predau comandantului unitãtii, pe bazã de proces-verbal;

g) în cazul sectiilor de votare din strãinãtate, materialele prevãzute la lit. f) se predau misiunii diplomatice din tara respectivã, care le trimite Judecãtoriei Sectorului 1 al Municipiului Bucuresti.

Art. 39. - (1) Birourile si oficiile electorale lucreazã în prezenta majoritãtii membrilor lor si iau hotãrâri cu votul majoritãtii membrilor prezenti.

(2) În caz de egalitate de voturi, votul presedintelui este hotãrâtor.

Art. 40. - (1) Reprezentantii partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale în birourile electorale nu pot primi si nu pot exercita alte însãrcinãri în afara celor prevãzute de prezenta lege.

(2) Pentru motive întemeiate, apreciate de la caz la caz, reprezentantii partidelor politice în birourile electorale pot fi înlocuiti, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, pânã în preziua votãrii, iar în caz de deces, îmbolnãviri sau accidente, chiar si în ziua alegerilor.

Art. 41. - (1) Partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale care participã la alegeri, precum si candidatii independenti pot contesta modul de formare si componenta birourilor si oficiilor electorale în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, dupã caz, de completare a acestora.

(2) Contestatiile prevãzute la alin”(1) se solutioneazã de biroul electoral de circumscriptie, dacã privesc biroul electoral al sectiei de votare, de Biroul Electoral Central, dacã privesc biroul electoral de circumscriptie, sau de Înalta Curte de Casatie si Justitie, dacã privesc Biroul Electoral Central, în termen de cel mult douã zile de la înregistrare. Hotãrârea este definitivã si irevocabilã. În municipiul Bucuresti contestatiile se solutioneazã de oficiul electoral, dacã privesc biroul electoral al sectiei de votare, si de biroul electoral de circumscriptie, dacã privesc oficiile electorale.

Art. 42. - (1) Birourile electorale ale sectiilor de votare din strãinãtate se constituie dintr-un presedinte, desemnat de seful misiunii diplomatice, si din 2 membri stabiliti de presedintele Biroului Electoral Central, prin tragere la sorti, dintr-o listã întocmitã de Ministerul Afacerilor Externe cu consultarea partidelor politice parlamentare. Gruparea în listã, în vederea tragerii la sorti, se face avându-se în vedere ca persoanele în cauzã sã aibã domiciliul sau sã locuiascã în localitatea în care se organizeazã sectia respectivã sau cât mai aproape de aceasta.

(2) Presedintele biroului electoral al sectiilor de votare organizate în conditiile art. 23 alin. (2) este loctiitorul comandantului navei. Comandantul navei stabileste, prin tragere la sorti, 2 membri ai biroului.

Art. 43. - Desemnarea presedintilor birourilor electorale si a loctiitorilor acestora, precum si a membrilor se consemneazã într-un proces-verbal care constituie actul de învestire.

CAPITOLUL V

Candidaturile

Art. 44. - (1) Propunerile de candidati se fac pe circumscriptii electorale si se depun la birourile electorale de circumscriptie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.

(2) Propunerile de candidati se fac în scris, în 4 exemplare, de cãtre partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale care participã la alegeri, sub semnãtura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidatilor independenti, pe baza listei sustinãtorilor.

(3) Lista sustinãtorilor trebuie sã cuprindã data alegerilor, numele si prenumele candidatului, numele si prenumele, data nasterii, adresa, denumirea, seria si numãrul actului de identitate si semnãtura sustinãtorilor,

precum si persoana care a întocmit lista.

(4) Lista sustinãtorilor constituie un act public, cu toate consecintele prevãzute de lege.

(5) Sustinãtorii pot fi numai cetãteni cu drept de vot.

(6) Un sustinãtor poate sprijini numai câte un singur candidat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat.

(7) Adeziunile sustinãtorilor se dau pe propria rãspundere a acestora.

(8) Lista de candidati trebuie sã cuprindã numele, prenumele, initiala tatãlui, domiciliul, locul si data nasterii, ocupatia si profesia candidatului. Lista trebuie însotitã de declaratia olografã de acceptare a candidaturii, precum si de declaratia de avere, în douã exemplare, completate si semnate de candidat, de o declaratie pe propria rãspundere, potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate ca politie politicã.

(9) Declaratia de acceptare cuprinde numele, prenumele, apartenenta politicã, profesia si ocupatia candidatului, consimtãmântul expres al acestuia de a candida, precum si precizarea cã întruneste conditiile prevãzute de lege pentru a candida.

Art. 45. - (1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc conditiile prevãzute de art. 37 din Constitutia României, republicatã, pentru a fi alese.

(2) Prefectii si subprefectii care îsi depun candidatura pentru un mandat de deputat sau de senator sunt suspendati de drept din functie de la data depunerii candidaturii pânã la comunicarea oficialã a rezultatului alegerilor. Pe aceastã perioadã Guvernul desemneazã un prefect sau, dupã caz, un subprefect interimar. Prefectii si subprefectii nu pot participa la desfãsurarea actiunilor de campanie electoralã. În sensul prezentului alineat, actiunile de campanie electoralã sunt cele prevãzute de art. 55 alin. (2).

Art. 46. - (1) Biroul electoral de circumscriptie examineazã respectarea conditiilor legale pentru ca o persoanã sã poatã candida si înregistreazã candidaturile care îndeplinesc aceste conditii. Candidaturile care nu

îndeplinesc conditiile legale sunt respinse prin hotãrâre.

(2) Douã exemplare ale propunerii de candidaturã se pãstreazã la biroul electoral de circumscriptie. Celelalte douã exemplare, certificate de biroul electoral de circumscriptie prin semnãtura presedintelui acestuia si prin aplicarea stampilei, se restituie depunãtorului; unul dintre exemplarele restituite depunãtorului se înregistreazã de cãtre acesta la tribunalul în a cãrui razã teritorialã se aflã circumscriptia electoralã pentru care se depune candidatura. Unul dintre exemplarele declaratiei de avere se pãstreazã la biroul electoral de circumscriptie, iar celãlalt se transmite Senatului sau Camerei Deputatilor, dupã caz, si se publicã pe paginile de Internet ale acestora.

Art. 47. - (1) Pânã la împlinirea a 20 de zile înainte de data alegerilor, cetãtenii, partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale pot contesta candidaturile.

(2) În acest scop, în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, unul dintre exemplarele listei de candidaturi se afiseazã de biroul electoral de circumscriptie la sediul sãu.

(3) Contestatiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor se solutioneazã de tribunalul în a cãrui raza teritorialã se aflã circumscriptia electoralã, în cel mult douã zile de la primirea contestatiei. Hotãrârea nu se comunicã.

(4) Împotriva hotãrârii se poate face recurs, în termen de 24 de ore de la pronuntare, la curtea de apel. Recursul se solutioneazã în termen de douã zile de la înregistrare. Hotãrârea este definitivã si irevocabilã.

(5) Contestatiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor cuprind numele si prenumele, adresa si calitatea contestatorului, numele si prenumele candidatului, expunerea temeiurilor contestatiei, data si semnãtura contestatorului si indicarea, dacã este cazul, a persoanei desemnate sã îl reprezinte.

(6) Contestatia si cererea de recurs se depun la instanta competentã, sub sanctiunea nulitãtii.

(7) Dupã expirarea termenelor prevãzute la alin. (1), la care se adaugã, dacã este cazul, termenele prevãzute la alin. (3) si (4), birourile electorale de circumscriptie constatã, pe bazã de proces-verbal, rãmânerea definitiva a candidaturilor, afiseazã, la sediul lor, candidaturile definitive si dispun imprimarea buletinelor de vot.

CAPITOLUL VI

Buletinele de vot, semnele electorale si stampilele necesare votãrii

Art. 48. - Buletinele de vot se tipãresc si stampilele necesare votãrii se realizeazã cu respectarea modelelor prevãzute în anexa nr. 2*).

Art. 49. - (1) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscriptie, tinând seama de numãrul listelor de candidati si al candidatilor independenti si de spatiul necesar pentru imprimarea lor.

(2) Hârtia pentru buletinul de vot trebuie sã fie de culoare albã si suficient de groasã pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat si votul dat.

(3) Pe paginile interioare ale buletinului de vot, începând cu pagina 2, se imprimã patrulatere în numãr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidati, respectiv toti candidatii independenti, în afarã de ultima paginã, care rãmâne albã, pentru aplicarea stampilei de control a sectiei de votare; paginile buletinului de vot se numeroteazã.

(4) Buletinele de vot se capseazã.

(5) Patrulaterele se imprimã paralel între ele, câte douã coloane pe aceeasi paginã. Patrulaterele se numeroteazã, începând cu primul patrulater al coloanei din stânga, care are numãrul de ordine 1, si continuând cu primul patrulater al coloanei din dreapta, care are numãrul de ordine 2, numerotarea continuând pânã la ultimul patrulater.

(6) În unghiul din partea stângã sus a fiecãrui patrulater se imprimã denumirea completã, corespunzãtoare celei stabilite prin hotãrârea de înregistrare a partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale sau a organizatiei cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale care participã la alegeri ori, dupã caz, mentiunea “Candidat independent”, iar în unghiul din partea dreaptã sus se imprimã semnul electoral.

(7) În patrulaterele fiecãrui buletin de vot se imprimã listele de candidati; candidatii se identificã pe listã prin nume, prenume si, în cazul aliantelor, prin apartenenta politicã si se trec în ordinea stabilitã de partidul politic, alianta politicã sau alianta electoralã care a depus lista.

(8) Pentru stabilirea numãrului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidati si candidati independenti, se procedeazã astfel:

a) în prima etapã, listele depuse de partidele politice parlamentare, aliantele politice si aliantele electorale dintre acestea se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultatã din tragerea la sorti efectuatã de presedintele Biroului Electoral Central; prima listã extrasã din urnã se imprimã în patrulaterul cu numãrul de ordine 1;

a doua listã extrasã din urnã se imprimã în patrulaterul cu numãrul de ordine 2. Imprimarea continuã pânã la epuizarea tuturor listelor;

b) în etapa a doua, listele depuse de partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, aliantele politice si aliantele electorale dintre acestea, precum si de organizatiile cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale legal constituite se imprimã în urmãtoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultatã din tragerea la sorti efectuatã de presedintele biroului electoral de circumscriptie.

(9) Ordinea stabilitã potrivit alin. (8) lit. a) este valabilã pentru toate circumscriptiile electorale si se comunicã de cãtre Biroul Electoral Central birourilor electorale de circumscriptie în termen de 24 de ore de la efectuarea tragerii la sorti.

(10) Tragerea la sorti prevãzutã la alin. (8) se face în prezenta reprezentantilor partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale care depun liste de candidati.

(11) Pentru fiecare candidat independent se imprimã un patrulater distinct, în partea finalã a buletinului de vot, în ordinea înregistrãrii candidaturilor la circumscriptiile electorale.

Art. 50. - (1) Semnele electorale se stabilesc de cãtre fiecare partid politic, aliantã politicã sau aliantã electoralã ori candidat independent si se comunicã Biroului Electoral Central în termen de 3 zile de la constituirea acestuia.

(2) Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie sã se deosebeascã clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisã utilizarea acelorasi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometricã în care sunt încadrate. Partidele si aliantele politice pot folosi, ca semn electoral, semnul permanent declarat la înscrierea la Tribunalul Bucuresti.

(3) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept si bunelor moravuri si nu pot reproduce sau combina simbolurile nationale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internationale ori ale cultelor religioase. Fac exceptie partidele politice care sunt membre ale unor organizatii politice internationale, acestea putând utiliza semnul organizatiei respective ca atare sau într-o combinatie specificã.

(4) Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide politice, aliante politice, aliante electorale ori de candidati independenti decât cu consimtãmântul scris al celor cãrora le-au apartinut, respectiv al partidelor care au alcãtuit alianta initialã.

(5) În cazul în care acelasi semn electoral este solicitat de mai multe partide politice, aliante politice sau aliante electorale ori de candidati independenti, atribuirea se face în beneficiul partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale sau candidatului independent care a înregistrat primul respectivul semn, iar în caz de imposibilitate de stabilire a prioritãtii, prin tragere la sorti, efectuatã de presedintele Biroului Electoral Central, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevãzut la alin. (1).

(6) Contestatiile privind înregistrarea semnelor electorale se depun în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevãzut la alin. (1) sau, dupã caz, la alin. (5) si se solutioneazã de cãtre Înalta Curte de Casatie si Justitie în cel mult douã zile de la înregistrare. Hotãrârea nu se comunicã pãrtilor. Hotãrârea este definitivã si irevocabilã si se comunicã de îndatã Biroului Electoral Central.

(7) Biroul Electoral Central asigurã aducerea la cunostintã publicã a semnelor electorale, prin publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, a doua zi dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (1) sau, dupã caz, dupã rãmânerea definitivã si irevocabilã a hotãrârii judecãtoresti, precum si comunicarea acestora cãtre birourile electorale de circumscriptie în vederea imprimãrii lor pe buletinele de vot.

Art. 51. - Alianta politicã sau alianta electoralã care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate pãstra numai dacã nu si-a schimbat componenta initialã.

Denumirea respectivã nu poate fi utilizatã de o altã aliantã.

Art. 52. - (1) Pentru întreaga circumscriptie electoralã buletinele de vot se imprimã cu litere de aceeasi mãrime si aceleasi caractere si cu aceeasi cernealã, în atâtea exemplare câti alegãtori sunt în circumscriptie, cu un supliment de 10%.

(2) Imprimarea buletinelor de vot se asigurã de birourile electorale de circumscriptie, prin grija prefectilor. Prefectii rãspund ca toate buletinele de vot necesare sã fie imprimate cu cel putin 5 zile înainte de data alegerilor.

(3) Prin grija prefectilor, un exemplar al primului tiraj pentru fiecare tip de buletin de vot, din fiecare circumscriptie electoralã, trebuie prezentat membrilor biroului electoral de circumscriptie. La prezentarea buletinului de vot sunt invitati si delegati ai partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale care nu au reprezentanti în biroul electoral. Operatiunea de prezentare a buletinului de vot se consemneazã într-un proces-verbal care se semneazã de toate persoanele prezente.

Eventualele obiectii se formuleazã pe loc. Obiectiile ulterioare nu se iau în considerare. Membrii birourilor electorale si delegatii împuterniciti au dreptul sã solicite prefectului retipãrirea buletinelor de vot dacã numele candidatilor, semnul electoral sau denumirea partidelor politice, a aliantelor politice sau a aliantelor electorale este incorect imprimatã sau nu este vizibilã.

Art. 53. - (1) Buletinele de vot se preiau de cãtre prefect, împreunã cu presedintele biroului electoral de circumscriptie, pe bazã de proces-verbal, si se pãstreazã în încãperi speciale, încuiate si sigilate. Buletinele de vot se predau presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare, pe bazã de proces-verbal, cel mai târziu în preziua alegerilor. În municipiul Bucuresti presedintele biroului electoral de circumscriptie distribuie, cu cel putin douã zile înainte de data alegerilor, buletinele de vot presedintilor oficiilor electorale, care le predau presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare în ziua premergãtoare datei alegerilor. Predarea si distribuirea buletinelor se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucãti, pe bazã de proces-verbal.

(2) Câte douã exemplare din buletinele de vot, vizate si anulate de presedintele biroului electoral de circumscriptie, se afiseazã în preziua alegerilor la sediul judecãtoriilor, precum si la sediul fiecãrei sectii de votare.

Art. 54. - La cererea scrisã a partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale sau a candidatilor independenti care participã la alegeri, biroul electoral de circumscriptie elibereazã, pentru fiecare, câte douã buletine de vot, vizate si anulate.

CAPITOLUL VII

Campania electoralã

Art. 55. - (1) Campania electoralã începe cu 30 de zile înainte de data desfãsurãrii alegerilor si se încheie în ziua de sâmbãtã care precedã data alegerilor, la ora 7,00.

(2) În campania electoralã candidatii, partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale, precum si cetãtenii au dreptul sã-si exprime opiniile în mod liber si fãrã nici o discriminare, prin mitinguri, adunãri, marsuri, precum si prin intermediul presei scrise si audiovizuale. Organizarea mitingurilor, adunãrilor si marsurilor se poate face numai cu autorizãrile prevãzute de lege.

(3) Mijloacele folosite în campania electoralã nu pot contraveni ordinii de drept.

(4) Este interzis orice procedeu de publicitate comercialã prin intermediul presei scrise si audiovizuale în scop de propagandã electoralã.

(5) Este interzisã organizarea actiunilor de campanie electoralã de natura celor prevãzute la alin. (2) în unitãtile militare si de învãtãmânt.

(6) În timpul campaniei electorale se asigurã candidatilor, în mod nediscriminatoriu, spatii corespunzãtoare pentru a se întâlni cu alegãtorii. Spatiile pot fi amplasate la sediul primãriei, în case de culturã, cãmine culturale si cinematografe si se asigurã pe bazã de întelegere cu privire la cheltuielile de întretinere. Se pot folosi pentru întâlnirile cu alegãtorii spatii din scoli si universitãti, în afara programului de învãtãmânt.

Art. 56. - (1) Campania electoralã prin serviciile de programe audiovizuale, publice si private, trebuie sã serveascã urmãtoarelor interese generale:

a) ale electoratului, de a primi informatii corecte, astfel încât sã îsi poatã exercita dreptul la vot în cunostintã de cauzã;

b) ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale si candidatilor de a se face cunoscuti si de a-si prezenta platformele, programele politice si ofertele electorale;

c) ale radiodifuzorilor, de a-si exercita drepturile si responsabilitãtile care decurg din profesiunea de jurnalist.

(2) Radiodifuzorii publici si privati sunt obligati sã asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfãsurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate si corecte pentru toate partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale, precum si pentru candidatii independenti.

Art. 57. - (1) În timpul campaniei electorale informatiile privind sistemul electoral, tehnica votãrii, calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile si mesajele cu continut electoral trebuie sã fie prezentate

exclusiv în urmãtoarele tipuri de emisiuni:

a) emisiuni informative - în care pot fi difuzate informatii privind sistemul electoral, tehnica votãrii si activitãtile de campanie ale candidatilor; în acest scop durata programatã a emisiunii informative poate fi mãritã cu cel mult 15 minute;

b) emisiuni electorale - în care candidatii îsi pot prezenta programele politice si activitãtile de campanie electoralã;

c) dezbateri electorale - în care candidatii, jurnalistii, analistii si alti invitati pun în discutie programele electorale si temele de interes public.

(2) Posturile private de radio si televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul celor prevãzute la alin. (1).

Accesul reprezentantilor si candidatilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si al candidatilor independenti la aceste tipuri de emisiuni este gratuit.

(3) În interiorul emisiunilor prevãzute la alin. (1) lit. b) si c) pot fi difuzate spoturi electorale de maximum 30 de secunde, care îndeamnã electoratul sã voteze un candidat sau o listã de candidati.

(4) În interiorul emisiunilor prevãzute la alin. (1) lit. b) si c) poate fi difuzat numai o singurã datã câte un spot electoral pentru fiecare candidat sau reprezentant al partidului politic, aliantei politice, aliantei electorale sau pentru candidatul independent prezent în emisiune, cu respectarea art. 56 alin. (1) lit. a) si b). Dacã un partid politic, aliantã politicã sau aliantã electoralã are mai multi candidati sau reprezentanti în emisiunea respectivã, se poate difuza o singurã datã un singur spot pentru partidul sau alianta respectivã.

(5) Emisiunile prevãzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate electoralã.

Art. 58. - (1) În cadrul campaniei electorale accesul partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale, precum si al candidatilor independenti la serviciile publice de radiodifuziune si de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este garantat si gratuit în conditiile prevãzute de lege.

(2) În termen de 3 zile de la aducerea la cunostintã a datei alegerilor, partidele politice, aliantele politice sau aliantele electorale sunt obligate sã solicite conducerii serviciilor publice de radiodifuziune si de televiziune acordarea timpilor de antenã. Solicitãrile peste acest termen nu se iau în considerare.

(3) Repartizarea timpilor de antenã se stabileste de o comisie parlamentarã specialã, constituitã cu cel putin 10 zile înainte de data începerii campaniei electorale. Comisia functioneazã pânã la încheierea campaniei electorale.

(4) Din comisia specialã prevãzutã la alin. (3) fac parte în mod obligatoriu reprezentanti ai partidelor politice parlamentare sau ai aliantelor politice ori ai aliantelor electorale ale acestora, un reprezentant al grupului

parlamentar al minoritãtilor nationale, presedintele Consiliului National al Audiovizualului, presedintele Societãtii Române de Radiodifuziune si presedintele Societãtii Române de Televiziune.

(5) Numãrul de locuri cuvenit fiecãrui partid politic, fiecãrei aliante politice sau aliante electorale în comisia prevãzutã la alin. (3) se stabileste de birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului în sedintã comunã, fiind proportional cu numãrul cumulat de deputati si senatori detinut de fiecare partid. Dupã definitivarea componentei comisiei speciale, conducerile partidelor politice parlamentare sau ale aliantelor politice parlamentare vor comunica Societãtii Române de Radiodifuziune si Societãtii Române de Televiziune numele si prenumele persoanelor desemnate sã facã parte din aceasta.

Art. 59. - (1) Pânã la rãmânerea definitivã a candidaturilor, partidele politice parlamentare, aliantele politice sau aliantele electorale ale acestora, precum si organizatiile reprezentate în Parlament ale cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale primesc timpi de antenã proportional cu ponderea în Parlament.

(2) În termen de 48 de ore de la constituire, comisia parlamentarã specialã comunicã Societãtii Române de Radiodifuziune si Societãtii Române de Televiziune proportia timpilor de antenã, calculatã potrivit alin. (1).

(3) Biroul Electoral Central comunicã comisiei parlamentare speciale numãrul de liste complete de candidaturi definitive ale fiecãrui partid politic, fiecãrei aliante politice sau aliante electorale în termen de 24 de ore de la transmiterea acestora de cãtre birourile electorale de circumscriptie, conform art. 34 alin. (1) lit. i).

(4) Dupã comunicarea de cãtre Biroul Electoral Central a numãrului de liste complete de candidaturi definitive, conform alin. (3), comisia parlamentarã specialã calculeazã proportia timpilor de antenã ce trebuie acordati de Societatea Românã de Radiodifuziune, Societatea Românã de Televiziune si de studiourile teritoriale ale acestora partidelor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale, în functie de numãrul de liste complete de candidaturi definitive, cumulate pentru Camera Deputatilor si Senat.

(5) Partidele politice, aliantele politice sau aliantele electorale ale acestora care nu au liste complete de candidaturi definitive în minimum 50% din circumscriptiile electorale nu primesc timpi de antenã.

(6) Fac exceptie de la prevederile alin. (5) organizatiile cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale, care au acces la serviciile publice teritoriale si nationale de radiodifuziune si de televiziune, dacã participã în alegeri cu liste de candidati în circumscriptiile electorale din judete arondate acestor servicii.

(7) Candidatii independenti îsi pot exercita dreptul la timpi de antenã o singurã datã, între 5 minute si o orã, în mod egal, în functie de orarul stabilit de conducerea Societãtii Române de Radiodifuziune si Societãtii Române de Televiziune si de numãrul lor.

Art. 60. - Posturile private de televiziune si de radiodifuziune care au în cadrul grilei de programe emisiuni conform art. 57 alin. (1) repartizeazã timpii de antenã partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale dintre acestea, precum si candidatilor independenti astfel:

a) 75% din timpii de antenã se repartizeazã partidelor politice parlamentare, aliantelor politice sau aliantelor electorale ale acestora, proportional cu ponderea în Parlament;

b) 25% din timpii de antenã se repartizeazã partidelor politice neparlamentare, aliantelor politice sau aliantelor electorale ale acestora care au depus liste de candidati în circumscriptia electoralã în care se aflã postul privat de televiziune sau de radiodifuziune;

c) candidatii independenti îsi pot exercita dreptul la timpi de antenã o singurã datã, între 5 minute si o orã, în mod egal, în cadrul procentului de 25%, în functie de orarul stabilit de conducerea postului privat de televiziune sau radiodifuziune, având în vedere numãrul lor.

Art. 61. - (1) În perioada campaniei electorale candidatii si reprezentantii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau candidatii independenti aflati în competitie au acces la posturile publice si private de radiodifuziune si televiziune, inclusiv la cele prin cablu, numai la emisiunile si dezbaterile electorale, în conditiile art. 57, 58 si 59, în fiecare din zilele de luni, marti, miercuri, joi si vineri.

(2) Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecãrui partid politic, fiecãrei aliante politice si aliante electorale, candidatilor independenti si ai organizatiilor cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale se realizeazã în direct sau se înregistreazã, în proportiile stabilite de acestia.

(3) În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisã combinarea de culori, semne grafice sau sunete care sã evoce simbolurile nationale ale României sau ale altui stat.

(4) În perioada campaniei electorale candidatii si reprezentantii partidelor politice aflate în competitie nu pot fi producãtori, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici si privati.

(5) Este interzisã contractarea de timpi de antenã, în scopuri publicitare, pentru si în favoarea participantilor la campania electoralã sau cedarea timpilor de antenã candidatilor, de cãtre societãtile comerciale cu capital public sau privat, institutiile publice, organizatiile neguvernamentale sau persoanele fizice.

Art. 62. - (1) Radiodifuzorii publici si privati au obligatia de a asigura, prin mãsuri tehnice si redactionale, reflectarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat si impartial.

(2) Emisiunile informative se supun obligatiei de obiectivitate, echitate si de informare corectã a publicului.

(3) Candidatii care detin functii publice pot apãrea în emisiunile informative numai în probleme legate de exercitarea functiei lor.

(4) În cazul în care în emisiunile informative se prezintã fapte sau evenimente speciale de interes public, pe lângã punctul de vedere al autoritãtilor trebuie prezentat si un punct de vedere opus.

Art. 63. - (1) Emisiunile si dezbaterile electorale trebuie sã asigure tuturor candidatilor conditii egale în ceea ce priveste libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor si echidistanta.

(2) În cadrul emisiunilor electorale candidatii au urmãtoarele obligatii:

a) sã nu punã în pericol ordinea constitutionalã, ordinea publicã, siguranta persoanelor si a bunurilor;

b) sã nu facã afirmatii care pot aduce atingere demnitãtii umane sau moralei publice;

c) sã probeze acuzatiile cu incidentã penalã sau moralã aduse unui alt candidat;

d) sã nu incite la urã sau discriminare pe considerente de rasã, religie, nationalitate, sex, orientare sexualã sau etnie.

Art. 64. - Realizatorii si moderatorii emisiunilor si dezbaterilor electorale au urmãtoarele obligatii:

a) sã fie impartiali;

b) sã asigure un echilibru necesar desfãsurãrii emisiunii, oferind fiecãrui candidat participant la discutii posibilitatea de prezentare a opiniilor sale;

c) sã formuleze clar întrebãrile, fãrã a fi tendentioase sau pãrtinitoare;

d) sã asigure mentinerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale si a tematicii stabilite;

e) sã intervinã atunci când, prin comportamente sau exprimãri, invitatii încalcã dispozitiile art. 63 alin. (2); în cazul în care invitatii nu se conformeazã solicitãrilor, moderatorul poate decide întreruperea microfonului acestuia sau oprirea emisiunii, dupã caz.

Art. 65. - (1) În cazul prezentãrii de sondaje de opinie cu continut electoral, acestea trebuie însotite de urmãtoarele informatii:

a) denumirea institutiei care a realizat sondajul;

b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul si metodologia utilizatã;

c) dimensiunea esantionului si marja maximã de eroare;

d) cine a solicitat si cine a plãtit efectuarea sondajului.

(2) Televotul sau anchetele fãcute pe stradã, în rândul electoratului, nu trebuie sã fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publicã sau pentru un anumit grup social ori etnic.

Art. 66. - Cu 48 de ore înainte de ziua votãrii sunt interzise:

a) prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de emisiuni electorale;

b) invitarea sau prezentarea candidatilor în programe, cu exceptia situatiilor prevãzute la art. 68 alin. (4);

c) comentarii privind campania electoralã.

Art. 67. - În ziua votãrii este interzisã prezentarea sondajelor realizate la iesirea de la urne, înainte de închiderea votãrii.

Art. 68. - (1) Candidatii si partidele politice ale cãror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor fapte neadevãrate beneficiazã de drept la replicã.

(2) Candidatii si partidele politice ale cãror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor informatii inexacte beneficiazã de drept la rectificare.

(3) Radiodifuzorii au urmãtoarele obligatii privind dreptul la replicã si rectificare:

a) sã decidã acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult 24 de ore de la primirea unei solicitãri formulate în scris; în situatia în care solicitarea se referã la o emisiune difuzatã în ultima zi de campanie electoralã, decizia trebuie luatã în cel mult 12 ore de la primirea solicitãrii;

b) sã comunice solicitantului, în termenele prevãzute la lit. a), telefonic si/sau în scris, decizia luatã; în cazul neacordãrii dreptului solicitat, motivele trebuie sã fie comunicate solicitantului si Consiliului National al Audiovizualului;

c) sã difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat, rectificarea sau replica în cel mult 48 de ore de la primirea solicitãrii; în situatia în care emisiunea care face obiectul sesizãrii a fost difuzatã în ultima zi de campanie electoralã, rectificarea sau replica se difuzeazã în preziua votãrii;

d) sã difuzeze, în cazul în care Consiliul National al Audiovizualului dã câstig de cauzã solicitantului, replica sau rectificarea în termenul si în conditiile communicate radiodifuzorului.

(4) În preziua votãrii radiodifuzorii trebuie sã prevadã în program, imediat dupã emisiunea informativã de searã, un spatiu de emisie pentru difuzarea rectificãrilor si a replicilor ca urmare a sesizãrilor care se referã la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie.

Art. 69. - (1) Radiodifuzorii trebuie sã asigure înregistrarea emisiunilor destinate campaniei electorale în conditiile stabilite de Consiliul National al Audiovizualului.

(2) Înregistrãrile emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie sã fie tinute la dispozitia Consiliului National al Audiovizualului, pe durata campaniei electorale si timp de 30 de zile dupã comunicarea oficialã a rezultatelor.

Art. 70. - (1) Nerespectarea dispozitiilor art. 57-69 atrage aplicarea sanctiunilor prevãzute de Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

(2) Faptele se constatã si sanctiunile se aplicã de cãtre Consiliul National al Audiovizualului, care se autosesizeazã sau poate fi sesizat de cãtre cei interesati.

Art. 71. - (1) Primarii sunt obligati ca, pânã la începerea campaniei electorale, sã stabileascã locuri speciale pentru afisaj electoral, tinând seama de numãrul partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale care declarã cã depun liste de candidati si al persoanelor care declarã cã sunt candidati în alegeri ca independenti.

(2) Primarii trebuie sã asigure ca locurile speciale de afisaj sã fie situate în piete, pe strãzi si în alte locuri publice frecventate de cetãteni, fãrã stânjenirea circulatiei pe drumurile publice si a celorlalte activitãti din localitãtile respective. În prealabil, primarii sunt obligati sã asigure înlãturarea oricãror afise, înscrisuri si însemne rãmase de la campaniile electorale precedente.

(3) Utilizarea locurilor de afisaj electoral este permisã numai pentru partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si candidatii independenti care participã la alegeri.

(4) Este interzisã utilizarea de cãtre un partid politic, aliantã politicã, aliantã electoralã ori candidat independent a locurilor speciale de afisaj electoral astfel încât sã împiedice folosirea acestora de cãtre un alt partid politic, aliantã politicã, aliantã electoralã ori candidat independent.

(5) Afisajul electoral în alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (1) este permis numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, dupã caz, al detinãtorilor.

(6) Pe un panou electoral instalat în locurile stabilite potrivit alin. (1) fiecare partid politic, aliantã politicã, aliantã electoralã ori candidat independent poate aplica un singur afis electoral, în spatiul care i-a fost destinat.

(7) Un afis electoral amplasat în locurile prevãzute la alin. (1) nu poate depãsi dimensiunile de 500 mm o laturã si 300 mm cealaltã laturã, iar cel prin care se convoacã o reuniune electoralã, 400 mm o laturã si 250 mm cealaltã laturã.

(8) Sunt interzise afisele electorale care combinã culorile astfel încât sã evoce drapelul României, al altui stat sau al unei organizatii internationale. Fac exceptie partidele politice care sunt membre ale unor organizatii politice internationale, acestea putând utiliza semnul organizatiei respective ca atare sau într-o combinatie specificã.

(9) Sunt interzise afisele electorale care prin continutul lor aduc acuzatii cu caracter calomnios la adresa autoritãtilor publice, partidelor politice sau candidatilor în alegeri.

(10) Organele de ordine publicã sunt obligate sã asigure integritatea panourilor si a afiselor electorale.

Art. 72. - (1) Birourile electorale de circumscriptie vegheazã la corecta desfãsurare a campaniei electorale în circumscriptia în care functioneazã, solutionând, prin hotãrâre, plângerile ce le sunt adresate cu privire la încãlcarea de cãtre candidati, partide politice, aliante politice, aliante electorale sau de cãtre persoanele cãrora le este interzis sã participe la actiuni de campanie electoralã a prevederilor legale sau deontologiei electorale, precum si la împiedicarea unui partid politic, unei aliante politice, aliante electorale ori candidat independent de a-si desfãsura campania electoralã. Prevederile art. 63 se aplicã în mod corespunzãtor.

(2) Dacã biroul electoral de circumscriptie considerã, cu ocazia solutionãrii plângerii, cã este necesarã luarea unor mãsuri administrative sau aplicarea unor sanctiuni contraventionale ori penale, sesizeazã autoritãtile competente.
(3) Împotriva solutiei date de biroul electoral de circumscriptie se poate face contestatie care se solutioneazã de Biroul Electoral Central, prin hotãrâre. Hotãrârea Biroului Electoral Central este definitivã.

(4) Solutionarea plângerilor si a contestatiilor se face în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, iar hotãrârile se publicã în presã si se afiseazã, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.

CAPITOLUL VIII

Desfãsurarea votãrii

Art. 73. - (1) Fiecare sectie de votare trebuie sã dispunã de un numãr suficient de cabine, urne si stampile, proportional cu numãrul alegãtorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale permanente sau cu numãrul estimat al alegãtorilor care se vor prezenta la sectiile de votare speciale.

(2) Cabinele si urnele trebuie amplasate în aceeasi încãpere în care îsi desfãsoarã activitatea presedintele biroului electoral al sectiei de votare si membrii acestuia. Cabinele, urnele, stampilele si celelalte materiale necesare biroului electoral al sectiei de votare se asigurã de cãtre primarii comunelor, oraselor, municipiilor si ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreunã cu prefectii.

(3) Stampilele si celelalte materiale necesare se predau presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare pe bazã de proces-verbal, de cãtre primarii si presedintii birourilor electorale de circumscriptie sau, dupã caz, ai oficiilor electorale, cu cel putin o zi înainte de data alegerilor. Dupã preluarea buletinelor de vot si a stampilelor, presedintele sectiei de votare asigurã pãstrarea acestora în deplinã sigurantã.

(4) Formularele si celelalte imprimate necesare votãrii se predau biroului electoral al sectiei de votare pe bazã de borderou de predare-primire, cuprinzând felul si numãrul de exemplare din fiecare imprimat.

(5) Presedintele biroului electoral al sectiei de votare, împreunã cu membrii acestuia, trebuie sã fie prezent la sediul sectiei de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sã dispunã mãsurile necesare pentru asigurarea ordinii si corectitudinii operatiunilor de votare.

(6) Presedintele dispune fixarea posturilor de pazã în jurul localului de vot.

Art. 74. - (1) În ziua alegerilor, la ora 6,00, presedintele biroului electoral al sectiei de votare, în prezenta celorlalti membri, verificã urnele, existenta listelor electorale, a formularelor listelor electorale speciale, a buletinelor de vot si a stampilelor, dupã care închide si sigileazã urnele, aplicând stampila de control a sectiei de votare.

(2) Presedintele este obligat sã asigure aplicarea stampilei de control a sectiei de votare pe buletinele de vot, pe ultima paginã a acestora.

Art. 75. - (1) Presedintele biroului electoral al sectiei de votare este obligat sã ia mãsurile legale necesare pentru ca operatiunile de votare sã se desfãsoare în conditii de ordine si de corectitudine.

(2) Puterile lui, în aceastã privintã, se întind si în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrãrile în curte, în jurul localului de vot, precum si pe strãzi si în piete publice, pânã la o distantã de 500 de metri.

(3) În afarã de membrii biroului electoral al sectiei de votare, de candidati, de observatori si de delegatii acreditati, nici o altã persoanã nu poate stationa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

(4) Acreditarea delegatilor din partea presei scrise si audiovizuale românesti, precum si a observatorilor interni ai organizatiilor neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate apãrarea valorilor democratiei si a drepturilor omului se face de cãtre birourile electorale de circumscriptie, pe baza solicitãrilor nominale adresate în scris cu cel putin 48 de ore înainte de data votãrii de cãtre conducerile redactiilor presei scrise si ale radiodifuzorilor, precum si ale organizatiilor neguvernamentale respective.

(5) Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid politic. Acreditarea se face pentru o singurã sectie de votare. Biroul electoral de circumscriptie poate acredita la o sectie de votare numai un observator intern, pe baza declaratiei scrise a acestuia de a respecta întocmai conditiile acreditãrii. Declaratia se dã pe proprie rãspundere si constituie act public, cu toate consecintele prevãzute de lege. Conditiile acreditãrii se trec în actul de acreditare; dacã existã mai multe solicitãri nominale pentru aceeasi sectie de votare, acreditarea se face prin tragere la sorti.

(6) Acreditarea delegatilor din partea presei scrise si audiovizuale strãine, precum si a observatorilor din partea unor organisme si institutii europene si internationale se face de cãtre Biroul Electoral Central, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe.

(7) Încãlcarea conditiilor de acreditare, precum si a dispozitiilor prezentei legi atrage încetarea acreditãrii.

Acreditarea poate fi retrasã numai de cãtre biroul electoral de circumscriptie sau, dupã caz, de Biroul Electoral Central, la solicitarea presedintelui biroului electoral al sectiei de votare.

(8) Delegatii si observatorii acreditati pot asista la operatiunile electorale, inclusiv la numãrarea voturilor si la întocmirea proceselor-verbale, numai dacã prezintã actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea si desfãsurarea alegerilor, având doar dreptul de a sesiza presedintele biroului electoral al sectiei de votare în cazul constatãrii unei neregularitãti. Orice act de propagandã pentru sau împotriva unui partid politic, aliantã politicã, aliantã electoralã ori candidat sau încercarea de a influenta optiunea alegãtorului, precum si încãlcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sanctiunilor legale, suspendarea acreditãrii de cãtre biroul electoral al sectiei de votare, care a constatat abaterea, iar în ziua votãrii, îndepãrtarea imediatã a persoanei respective din sectia de votare.

(9) Pentru mentinerea ordinii, presedintele biroului electoral al sectiei de votare are la dispozitie mijloacele de ordine necesare, asigurate de prefecti, împreunã cu Ministerul Administratiei si Internelor.

(10) Pe durata votãrii se interzice membrilor birourilor electorale si persoanelor acreditate sã poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandã electoralã.

Art. 76. - Votarea începe la ora 7,00 si se închide la ora 21,00.

Art. 77. - (1) Alegãtorii pot vota la sectia de votare unde îsi au domiciliul si unde sunt înscrisi în copia de pe lista electoralã permanentã, respectiv la sectiile de votare organizate potrivit art. 22 si 23. Alegãtorii care voteazã la sectiile organizate potrivit art. 22 si 23 se înscriu în liste electorale speciale, prin grija presedintelui biroului electoral al sectiei de votare.

(2) Alegãtorii care în ziua votãrii se aflã într-o altã localitate decât aceea în care sunt înscrisi în listele electorale permanente pot sã îsi exercite dreptul de vot la orice sectie de votare, urmând a fi înscrisi în lista

electoralã specialã, prin grija presedintelui biroului electoral al sectiei de votare.

(3) În listele speciale sunt trecuti si alegãtorii care se prezintã la vot si fac dovada cu actul de identitate cã domiciliazã în zona arondatã sectiei de votare respective, însã au fost omisi din lista electoralã permanentã sau din copia existentã la sectia de votare.

(4) Prevederile alin. (2) se aplicã si cetãtenilor români cu domiciliul în strãinãtate, care în ziua votãrii se aflã în tarã si care voteazã pe baza pasaportului.

Art. 78. - (1) Accesul alegãtorilor în sala de vot are loc în serii corespunzãtoare numãrului cabinelor. Fiecare alegãtor trebuie sã prezinte cartea de alegãtor si actul de identitate biroului electoral al sectiei de votare, care, dupã verificarea înscrierii în copia de pe lista electoralã permanentã sau, dupã caz, înscrierea în lista electoralã specialã prevãzutã la art. 77, îi încredinteazã buletinele de vot si stampila cu mentiunea Votat, pe baza semnãturii în lista electoralã.

(2) Dacã alegãtorul, din motive constatate de cãtre presedintele biroului sectiei de votare, nu poate semna în lista electoralã, se face mentiunea în listã, cu confirmarea, pe bazã de semnãturã, a unui membru al biroului electoral.

(3) Alegãtorii voteazã separat în cabine închise, aplicând stampila care poartã mentiunea Votat înãuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidati sau prenumele si numele candidatului independent pe care îl voteazã.

(4) Stampila cu mentiunea Votat trebuie astfel dimensionatã încât sã fie mai micã decât patrulaterul.

(5) Dupã ce au votat, alegãtorii îndoaie buletinele, astfel încât pagina albã, care poartã stampila de control, sã rãmânã în afarã, si le introduc în urnã, având grijã sã nu se deschidã.

(6) Îndoirea gresitã a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

(7) În cazul în care buletinul se deschide din eroare, la cererea alegãtorului acesta se anuleazã si se dã, o singurã datã, un nou buletin, fãcându-se mentiunea corespunzãtoare în procesul-verbal al operatiunilor de votare.

(8) Stampila încredintatã pentru votare se restituie presedintelui sau altui membru al biroului, dupã care acesta o aplicã pe cartea de alegãtor, în patrulaterul corespunzãtor numãrului de scrutin stabilit de Guvern, în care se mentioneazã si data scrutinului.

(9) Presedintele poate lua mãsuri ca stationarea unui alegãtor în cabina de votare sã nu se prelungeascã nejustificat.

Art. 79. - Presedintele si loctiitorul acestuia, membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare, precum si persoanele însãrcinate cu mentinerea ordinii voteazã la sectia la care îsi desfãsoarã activitatea. Acestia sunt trecuti de cãtre presedintele biroului electoral al sectiei de votare în lista specialã prevãzutã la art. 77 si sunt radiati din copia de pe lista electoralã permanentã, existentã la sectia de votare în a cãrei razã domiciliazã, la solicitarea presedintelui biroului electoral al sectiei de votare la care îsi desfãsoarã activitatea.

Art. 80. - (1) Candidatii si alegãtorii au dreptul sã conteste identitatea persoanei care se prezintã la vot. În acest caz, identitatea se stabileste de cãtre presedinte prin orice mijloace legale.

(2) În cazul în care contestatia este întemeiatã, presedintele îl opreste de la votare pe alegãtorul contestat, consemneazã faptul într-un proces-verbal si sesizeazã aceastã situatie organelor de politie.

Art. 81. - (1) Presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice, cu aprobarea presedintelui biroului electoral de circumscriptie.

(2) Suspendarea nu poate depãsi o orã si trebuie anuntatã prin afisare la usa localului de vot cu cel putin o orã înainte. Durata totalã a suspendãrilor nu poate depãsi 2 ore.

(3) În timpul suspendãrii, urnele, stampilele, buletinele de vot si celelalte documente si materiale ale biroului electoral rãmân sub pazã permanentã. Pe durata suspendãrii votãrii, urnele si stampilele cu mentiunea Votat se sigileazã.

(4) Membrii biroului nu pot fi obligati sã pãrãseascã în acelasi timp biroul. Persoanele care, în baza art. 75 alin. (3), asistã la votare pot rãmâne pe durata suspendãrii, la cererea lor, în sala de votare.

Art. 82. - (1) Prezenta oricãrei persoane în cabinele de vot, în afara celei care voteazã, este interzisã.

(2) Alegãtorul care, din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sã voteze singur are dreptul sã cheme în cabina de vot un însotitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor, membrilor biroului electoral al sectiei de votare sau al candidatilor.

Art. 83. - (1) Pentru alegãtorii netransportabili, din cauzã de boalã sau invaliditate, presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate aproba, la cererea scrisã personal de acestia sau de conducãtorul institutiei sanitare ori de ocrotire socialã în care cei în cauzã sunt internati si în care nu se organizeazã sectii de votare speciale, ca o echipã formatã din cel putin doi membri ai biroului electoral sã se deplaseze cu o urnã specialã si cu materialul necesar votãrii - stampilã cu mentiunea Votat si buletine de vot - la locul unde se aflã alegãtorul în cauzã, pentru a se efectua votarea. În cadrul unei sectii de votare se utilizeazã o singurã urnã specialã. Urna specialã poate fi transportatã numai de membrii biroului electoral al sectiei de votare. Urna specialã poate fi solicitatã numai de la sectia de votare în a cãrei razã se aflã domiciliul solicitantului sau sediul institutiei de ocrotire socialã.

(2) Persoanele care voteazã potrivit alin. (1) sunt înscrise în lista electoralã specialã de cãtre membrii biroului electoral al sectiei de votare, care se deplaseazã cu urna specialã.

Art. 84. - La ora 21.00 presedintele biroului electoral al sectiei de votare declarã votarea încheiatã si dispune închiderea sectiei de votare. Persoanelor existente la orele 21.00 în localul sectiei de votare li se permite sã-si exercite dreptul de vot.

CAPITOLUL IX

Stabilirea rezultatelor obtinute în alegeri

SECTIUNEA 1

Constatarea rezultatelor votãrii la sectiile de votare

Art. 85. - (1) Dupã încheierea votãrii, presedintele biroului electoral al sectiei de votare efectueazã, în prezenta membrilor biroului si, dupã caz, a candidatilor si a persoanelor acreditate sã asiste la votare, inventarierea stampilelor cu mentiunea Votat, precum si numãrarea si anularea buletinelor de vot neîntrebuintate, verificarea sigiliilor de pe urnele de votare, iar dupã încheierea acestor operatiuni, deschiderea urnelor. La numãrarea voturilor si consemnarea rezultatelor pot asista, ca delegati, reprezentanti ai tuturor partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale care au participat la alegeri, dar care nu au reprezentanti în biroul electoral al sectiei de votare si sunt mandatati în acest sens de conducerile organizatiilor judetene ale acestora. Cu privire la operatiunile prevãzute de prezentul alineat se încheie un proces-verbal.

(2) Dupã inventariere, stampilele cu mentiunea Votat se pãstreazã sub sigiliu. În cazul în care existã pachete cu buletine de vot intacte, mentiunea “anulat” se aplicã o singurã datã pe pachetul respectiv.

(3) La deschiderea fiecãrui buletin presedintele citeste cu voce tare lista de candidati care a fost votatã sau, dupã caz, numele si prenumele candidatului independent votat si aratã buletinul de vot celor prezenti. Buletinele de vot deschise se grupeazã pe partide politice, aliante politice si aliante electorale, precum si pe candidati independenti, se numãrã si se leagã separat.

(4) Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicatã stampila de control a sectiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicatã stampila Votat sau la care stampila este aplicatã pe mai multe patrulatere. Votul este valabil în cazul în care, desi stampila aplicatã a depãsit limitele patrulaterului, optiunea alegãtorului este evidentã.

(5) Buletinele de vot nule nu intrã în calculul voturilor valabil exprimate.

(6) Rezultatul votãrii pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se consemneazã în câte un tabel separat. Tabelele se întocmesc de câte un membru al biroului electoral al sectiei de votare, desemnat de presedinte. Dacã la consemnarea rezultatelor sunt prezenti si candidati, acestia au dreptul sã întocmeascã si ei un tabel pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului.

(7) În tabelele prevãzute la alin. (6) se înscriu voturile nule, listele de candidati sau prenumele si numele candidatilor independenti si voturile valabil exprimate pentru fiecare.

Art. 86. - (1) Dupã deschiderea urnelor si numãrarea voturilor, presedintele biroului electoral al sectiei de votare încheie, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, câte un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:

a) numãrul total al alegãtorilor înscrisi în copia de pe lista electoralã permanentã si în listele electorale speciale, din care:

- numãrul total al alegãtorilor înscrisi în copia de pe lista electoralã permanentã;

- numãrul total al alegãtorilor înscrisi în listele electorale speciale;

b) numãrul total al alegãtorilor înscrisi în listele electorale existente la sectia de votare, care s-au prezentat la urne, din care:

- numãrul total al alegãtorilor înscrisi în copia de pe lista electoralã permanentã;

- numãrul total al alegãtorilor înscrisi în listele electorale speciale;

c) numãrul total al voturilor valabil exprimate;

d) numãrul voturilor nule;

e) numãrul voturilor valabil exprimate, obtinute de fiecare listã de candidati sau de fiecare candidat independent;

f) expunerea, pe scurt, a întâmpinãrilor formulate si a modului de solutionare a acestora, precum si a contestatiilor înaintate biroului electoral de circumscriptie;

g) starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votãrii;

h) numãrul buletinelor de vot primite;

i) numãrul buletinelor de vot neîntrebuintate si anulate.

(2) Procesele-verbale se semneazã de presedinte, de loctiitorul acestuia si de membrii biroului electoral al sectiei de votare si poartã stampila de control. Semnarea se face în dreptul numelui si prenumelui si, dupã caz, a apartenentei politice, respectiv dupã indicarea denumirii abreviate a partidului pe care îl reprezintã.

(3) Lipsa semnãturilor unor membri ai biroului nu are influentã asupra valabilitãtii procesului-verbal si a alegerilor.

Presedintele mentioneazã motivele care au împiedicat semnarea.

(4) Membrilor birourilor electorale ale sectiilor de votare li se elibereazã, la cerere, de cãtre presedintele biroului electoral, o copie de pe fiecare proces-verbal. Cererea trebuie formulatã în scris, înainte de întocmirea procesuluiverbal.

Art. 87. - (1) În timpul operatiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numãrare a voturilor si de încheiere a procesului-verbal se pot face întâmpinãri scrise cu privire la aceste operatiuni.

(2) Biroul electoral al sectiei de votare hotãrãste, de îndatã, asupra întâmpinãrilor formulate.

(3) Împotriva solutiei date cu ocazia rezolvãrii întâmpinãrii se pot formula contestatii în scris. Contestatiile se prezintã presedintelui biroului electoral al sectiei de votare, care elibereazã depunãtorului o dovadã de primire.

Contestatiile se înainteazã biroului electoral de circumscriptie.

Art. 88. - (1) Pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se întocmeste câte un dosar care cuprinde procesele-verbale si contestatiile privitoare la operatiunile electorale ale sectiei, precum si buletinele nule si pe cele contestate. Dosarele, sigilate si stampilate, se înainteazã biroului electoral de circumscriptie sau, dupã caz, oficiului electoral de cãtre presedintele biroului electoral al sectiei de votare. Presedintele este însotit de cel putin doi membri ai biroului, stabiliti prin tragere la sorti, si de pazã militarã.

Înaintarea dosarelor se face în termen de cel mult 24 de ore de la închiderea sectiei de votare. Dosarele se predau pe bazã de proces-verbal.

(2) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de circumscriptie trimite unul dintre exemplarele procesului-verbal la tribunalul în a cãrui razã teritorialã se aflã circumscriptia electoralã; partidele si formatiunile politice, precum si candidatii independenti pot obtine copii legalizate de pe acest exemplar.

Art. 89. - Dupã primirea proceselor-verbale cuprinzând rezultatul numãrãrii voturilor în sectii, oficiul electoral al sectorului încheie, conform art. 86, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, câte un proces-verbal cuprinzând totalul voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid politic, aliantã politicã, aliantã electoralã si candidat independent, pe care îl înainteazã în termen de 24 de ore Biroului Electoral de Circumscriptie al Municipiului Bucuresti, împreunã cu dosarele primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare.

SECTIUNEA a 2-a

Stabilirea rezultatelor votãrii la circumscriptiile electorale

Art. 90. - (1) Dupã primirea dosarelor prevãzute la art. 88, respectiv a proceselor-verbale si dosarelor prevãzute la art. 89, biroul electoral de circumscriptie încheie, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, câte un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid politic, aliantã politicã, aliantã electoralã si candidat independent, pe care îl înainteazã în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central.

(2) Dupã primirea proceselor-verbale încheiate de cãtre birourile electorale ale circumscriptiilor, potrivit alin. (1), Biroul Electoral Central stabileste partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat. Pragul electoral reprezintã numãrul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentarã, calculat dupã cum urmeazã:

a) 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga tarã, pentru toate partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale;

b) în cazul aliantelor politice si aliantelor electorale, la pragul de 5% prevãzut la lit. a) se adaugã, pentru al doilea membru al aliantei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga tarã si, pentru fiecare membru al aliantei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate pe întreaga tarã, fãrã a se putea depãsi 10% din aceste voturi.

(3) Dupã primirea de la Biroul Electoral Central a constatãrii cu privire la partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale care întrunesc si care nu întrunesc pragul electoral, biroul electoral de circumscriptie procedeazã la atribuirea, potrivit art. 91, a mandatelor de deputat, respectiv de senator.

(4) La lucrãrile efectuate de biroul electoral de circumscriptie au dreptul sã asiste candidatii si persoanele acreditate.

Art. 91. - (1) Atribuirea de mandate se face avându-se în vedere numai partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale care au întrunit pragul electoral prevãzut la art. 90 alin. (2), în mod distinct pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, precum si candidatii independenti.

(2) Repartizarea si atribuirea mandatelor de deputat si de senator se fac în douã etape: la nivelul fiecãrei circumscriptii electorale si la nivel de tarã.

(3) La nivelul circumscriptiei electorale, biroul electoral stabileste, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, coeficientul electoral al circumscriptiei, prin împãrtirea numãrului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidati ale partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale ce întrunesc conditia prevãzutã la alin. (1) si pentru candidatii independenti la numãrul de deputati, respectiv de senatori, ce urmeazã sã fie alesi în acea circumscriptie; fiecãrei liste i se repartizeazã atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscriptiei electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listã; atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscriptie în ordinea înscrierii candidatilor pe listã; pentru candidatii independenti se atribuie fiecãruia câte un mandat, dacã a obtinut un numãr de voturi valabil exprimate cel putin egal cu coeficientul electoral pentru deputati sau pentru senatori, dupã caz. Voturile rãmase, adicã cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obtinute de listele de candidati ale partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale ce întrunesc conditia prevãzutã la alin. (1), precum si mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscriptie se comunicã de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat.

(4) Biroul Electoral Central însumeazã, pe întreaga tarã, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, voturile neutilizate si pe cele inferioare coeficientului electoral de circumscriptie din toate circumscriptiile electorale, pentru fiecare partid politic, aliantã politicã sau aliantã electoralã care întruneste conditia prevãzutã la alin. (1); numãrul voturilor astfel obtinute de fiecare partid politic, aliantã politicã si aliantã electoralã se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., fãcându-se atâtea operatii de împãrtire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscriptiilor electorale; câturile rezultate din împãrtire, indiferent de lista din care provin, se clasificã în ordine descrescãtoare, pânã la concurenta numãrului de mandate neatribuite; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral pe tarã, pentru deputati si, separat, pentru senatori; fiecãrui partid politic, aliantã politicã sau aliantã electoralã i se repartizeazã atâtea mandate de deputati sau, dupã caz, de senatori de câte ori coeficientul electoral pe tarã se cuprinde în numãrul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianta politicã sau alianta electoralã respectivã, rezultat din însumarea pe tarã a voturilor neutilizate si a celor inferioare coeficientului electoral de circumscriptie.

(5) Desfãsurarea mandatelor repartizate pe circumscriptii electorale se face de Biroul Electoral Central, dupã cum urmeazã:

a) pentru fiecare partid politic, aliantã politicã sau aliantã electoralã, cãrora le-au revenit mandate potrivit alin. (4), se împarte numãrul voturilor neutilizate si al celor inferioare coeficientului electoral de circumscriptie, din fiecare circumscriptie electoralã, la numãrul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, aliantã politicã sau aliantã electoralã avut în vedere la repartizarea mandatelor pe tarã.

Rezultatul astfel obtinut pentru fiecare circumscriptie se înmulteste cu numãrul de mandate cuvenite partidului, aliantei politice sau aliantei electorale. Datele obtinute se ordoneazã descrescãtor la nivelul tãrii si separat descrescãtor în cadrul fiecãrei circumscriptii.

Pentru fiecare circumscriptie se iau în calcul primele partide politice, aliante politice sau aliante electorale, în limita mandatelor ce au rãmas de repartizat în circumscriptia respectivã. Ultimul numãr din aceastã operatiune reprezintã repartitorul acelei circumscriptii.

În continuare, se procedeazã la repartizarea mandatelor pe circumscriptii în ordinea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, precum si a circumscriptiilor din lista ordonatã pe tarã, astfel: primul numãr din lista ordonatã pe tarã se împarte la repartitorul circumscriptiei de la care provine, rezultând numãrul de mandate ce-I revin în circumscriptia respectivã. În continuare, se procedeazã identic cu numerele urmãtoare din lista ordonatã pe tarã.

În situatia în care s-a epuizat numãrul de mandate cuvenite unui partid politic, unei aliante politice sau unei aliante electorale ori dintr-o circumscriptie electoralã, operatiunea se continuã fãrã acestea.

Dacã numãrul din lista ordonatã pe tarã este mai mic decât repartitorul de circumscriptie, se acordã un mandat;

b) în cazul în care nu este posibilã acordarea mandatelor în ordinea ce rezultã din aplicarea prevederilor de la lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscriptia electoralã în care partidul politic, alianta politicã sau alianta electoralã are cel mai mare numãr de candidati sau un candidat, cãrora nu li s-au atribuit mandate, iar dacã si astfel au rãmas mandate neindividualizate pe circumscriptii, circumscriptia electoralã în care partidul, formatiunea politicã sau alianta respectivã are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscriptie;

c) dacã dupã aplicarea prevederilor de la lit. a) si b) au mai rãmas mandate nedesfãsurate pe circumscriptii, Biroul Electoral Central le stabileste pe baza acordului partidelor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale cãrora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4), iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorti, în termen de 24 de ore de la încheierea operatiunilor anterioare.

(6) Mandatele desfãsurate pe listele de candidati, potrivit alin. (5), se atribuie candidatilor de biroul electoral de circumscriptie, în ordinea înscrierii acestora pe listã.

(7) Biroul electoral de circumscriptie elibereazã certificatul doveditor al alegerii deputatilor si senatorilor cãrora li s-au atribuit mandate, în termen de 24 de ore de la încheierea fiecãrei operatiuni de atribuire.

(8) În cazul în care organizatiile cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale opteazã pentru depunerea aceleiasi liste de candidati în mai multe circumscriptii electorale, conform art. 5 alin. (10), mandatul de deputat atribuit în baza art. 4 alin. (12) revine, în ordinea înscrierii, candidatilor aflati pe lista care a însumat cele mai multe voturi valabil exprimate.

(9) Mandatul prevãzut la alin. (8) este atribuit circumscriptiei electorale în care lista de candidati depusã în baza art. 5 alin. (10) a câstigat cele mai multe voturi valabil exprimate.

(10) Candidatii înscrisi în liste, care nu au fost alesi, sunt declarati supleanti ai listelor respective. În caz de vacantã a mandatelor de deputati sau de senatori alesi pe liste de candidati, supleantii ocupã locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrisi în liste, dacã pânã la data validãrii, pentru ocuparea locurilor vacante, partidele sau formatiunile politice pe listele cãrora au candidat supleantii confirmã în scris cã apartin acestora.

Art. 92. - (1) Biroul electoral de circumscriptie încheie, separat, câte un proces-verbal pentru Camera Deputatilor si pentru Senat privind toate operatiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor si atribuirea mandatelor.

(2) Procesul-verbal cuprinde:

a) numãrul total al alegãtorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale permanente si în listele electorale speciale, din care:

- numãrul total al alegãtorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale permanente;

- numãrul total al alegãtorilor înscrisi în listele electorale speciale;

b) numãrul total al alegãtorilor înscrisi în listele electorale, care s-au prezentat la urne, din care:

- numãrul total al alegãtorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale permanente;

- numãrul total al alegãtorilor înscrisi în listele electorale speciale;

c) numãrul total al voturilor valabil exprimate;

d) numãrul voturilor nule;

e) numãrul voturilor valabil exprimate, obtinute de fiecare listã de candidati sau de fiecare candidat independent;

f) numãrul buletinelor de vot primite de sectiile de votare;

g) numãrul buletinelor de vot neîntrebuintate si anulate;

h) modul de atribuire a mandatelor, potrivit art. 91, prenumele si numele candidatilor alesi, precum si, dupã caz, partidul politic, alianta politicã sau alianta electoralã care i-a propus;

i) mandatele ce nu au putut fi atribuite la nivelul circumscriptiei electorale, precum si voturile valabil exprimate ce urmeazã a fi însumate, potrivit art. 91, pe întreaga tarã;

j) expunerea, pe scurt, a întâmpinãrilor, contestatiilor si hotãrârilor luate de biroul electoral de circumscriptie.

(3) Procesul-verbal, împreunã cu întâmpinãrile, contestatiile si procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare si de la oficiile electorale, dupã caz, formând un dosar, încheiat, sigilat, stampilat si semnat de membrii biroului electoral, se înainteazã, cu pazã militarã, la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la primirea comunicãrii Biroului Electoral Central referitoare la desfãsurarea, pe circumscriptii electorale, a mandatelor repartizate centralizat pe tarã.

(4) Buletinele de vot nule trebuie pãstrate în deplinã sigurantã, ambalate, sigilate si etichetate, pe fiecare sectie de votare, la birourile electorale de circumscriptie, pânã la validarea rezultatelor alegerilor.

Art. 93. - (1) Biroul Electoral Central rezolvã întâmpinãrile si contestatiile depuse, dupã care încheie câte un proces-verbal separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, cuprinzând, pe întreaga tarã:

a) numãrul total al alegãtorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale permanente si în listele electorale speciale, din care:

- numãrul total al alegãtorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale permanente;

- numãrul total al alegãtorilor înscrisi în listele electorale speciale;

b) numãrul total al alegãtorilor înscrisi în listele electorale, care s-au prezentat la urne, din care:

- numãrul total al alegãtorilor înscrisi în copiile de pe listele electorale permanente;

- numãrul total al alegãtorilor înscrisi în listele electorale speciale;

c) numãrul total al voturilor valabil exprimate;

d) numãrul voturilor nule;

e) numãrul voturilor valabil exprimate, obtinute de fiecare listã de candidati sau de fiecare candidat independent;

f) numãrul buletinelor de vot primite de sectiile de votare;

g) numãrul buletinelor de vot neîntrebuintate si anulate;

h) constatarea cu privire la modul de aplicare de cãtre birourile electorale de circumscriptie a prevederilor art. 91 alin. (3);

i) repartizarea pe tarã a mandatelor potrivit art. 91 alin. (4) si desfãsurarea acestora pe circumscriptii electorale potrivit alin. (5) al aceluiasi articol;

j) organizatiile cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale, care, desi au participat la alegeri, nu au obtinut nici un mandat de deputat sau de senator; totalizarea voturilor valabil exprimate pentru listele fiecãreia dintre

aceste organizatii si constatarea organizatiilor cãrora li se cuvine câte un mandat de deputat potrivit art. 4; numele si prenumele primului candidat de pe lista organizatiei îndreptãtite la un mandat de deputat, care a întrunit cel mai mare numãr de voturi; în cazul în care listele organizatiei au obtinut un numãr egal de voturi, desemnarea se face prin tragere la sorti;

k) modul de solutionare a contestatiilor si întâmpinãrilor primite.

(2) Procesele-verbale se semneazã de cãtre presedinte, de loctiitorul acestuia si de ceilalti membri ai Biroului Electoral Central, în prezenta cãrora au fost întocmite, si se înainteazã Camerei Deputatilor si Senatului, în vederea validãrii alegerilor, împreunã cu dosarele întocmite de birourile electorale de circumscriptie. Lipsa semnãturii unor membri ai birourilor nu are influentã asupra valabilitãtii procesului-verbal si a alegerilor. Presedintele mentioneazã motivele care au împiedicat semnarea.

(3) Programul utilizat pentru repartizarea centralizatã a mandatelor si desfãsurarea acestora pe circumscriptii electorale se aprobã de Biroul Electoral Central si constituie anexã la procesul-verbal ce se înainteazã pentru validarea mandatelor.

Art. 94. - Biroul Electoral Central publicã rezultatele alegerilor în presã si în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen util, pentru respectarea prevederilor art. 63 alin. (3) din Constitutia României, republicatã.

CAPITOLUL X

Alegerile partiale

Art. 95. - (1) În cazul anulãrii alegerilor într-o circumscriptie electoralã, potrivit art. 32 alin. (1) lit. h), precum si în cazul în care mandatul de deputat sau de senator devenit vacant nu poate fi ocupat de supleant, se

organizeazã alegeri partiale.

(2) Nu se organizeazã alegeri dacã vacanta unui mandat de deputat sau de senator s-a ivit în ultimele 12 luni anterioare expirãrii mandatului Camerei Deputatilor si Senatului, prevãzut de art. 63 alin. (1) din Constitutia României, republicatã.

Art. 96. - (1) Dacã alegerile partiale au loc ca urmare a anulãrii alegerilor dintr-o circumscriptie electoralã, acestea se organizeazã si se desfãsoarã pe baza acelorasi copii de pe listele electorale permanente, a acelorasi candidaturi, de cãtre aceleasi birouri electorale si, dupã caz, oficii electorale si la aceleasi sectii de votare, în a 3-a duminicã dupã anularea alegerilor initiale.

(2) Candidatii vinovati de fraudã nu mai pot participa la noul scrutin.

(3) Alegerile partiale organizate în caz de vacantã a unui mandat de deputat sau de senator au loc în conditiile aplicãrii corespunzãtoare a prezentei legi, în cel mult 3 luni de la sesizarea Guvernului de cãtre presedintele Camerei Deputatilor sau, dupã caz, de cãtre presedintele Senatului, cu privire la întrunirea conditiilor prevãzute la art. 95.

(4) În cazul în care alegerile partiale prevãzute la alin. (3) se organizeazã într-o singurã circumscriptie electoralã, nu se mai constituie Biroul Electoral Central, atributiile acestuia urmând a fi îndeplinite de biroul electoral de circumscriptie.

(5) La alegerile partiale participã numai alegãtorii de pe listele electorale permanente ale localitãtilor din cadrul circumscriptiei electorale unde se organizeazã alegerile.

CAPITOLUL XI

Contraventii si infractiuni

Art. 97. - Constituie contraventii urmãtoarele fapte:

a) înscrierea, cu bunã-stiintã, a unui alegãtor în mai multe liste electorale ale localitãtii de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei de sustinãtori cu încãlcarea dispozitiilor art. 44 alin. (3)-(7);

b) încãlcarea dispozitiilor prevãzute la art. 5 alin. (2);

c) încãlcarea dispozitiilor referitoare la afisarea listelor de candidati si a candidaturilor independente sau la folosirea semnelor electorale;

d) pãstrarea registrelor cu listele electorale permanente în conditii necorespunzãtoare;

e) neefectuarea la termen a comunicãrilor prevãzute de lege si neoperarea acestora în listele electorale permanente;

f) efectuarea de operatiuni în listele electorale permanente de cãtre persoane neautorizate;

g) necomunicarea cãtre judecãtorii a modificãrilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primãrie;

h) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scrisã a celui interesat, a cãrtii de alegãtor;

i) neluarea de cãtre organizatori a mãsurilor necesare desfãsurãrii normale a adunãrilor electorale, precum si distribuirea si consumarea de bãuturi alcoolice în timpul acestor adunãri;

j) distrugerea, deteriorarea, murdãrirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afisate sau a oricãror alte afise ori anunturi de propagandã electoralã tipãrite;

k) afisarea mijloacelor de propagandã electoralã în alte locuri decât cele permise sau cu încãlcarea prevederilor prezentei legi;

l) acceptarea de cãtre un cetãtean a înscrierii sale pe mai multe liste de candidati, precum si acceptarea de a candida atât pe o listã, cât si ca independent;

m) neaducerea la cunostintã publicã de cãtre membrii birourilor electorale de circumscriptie a propunerilor de candidaturi;

n) refuzul de a permite accesul în localul de vot al candidatilor sau al persoanelor acreditate sã asiste la desfãsurarea operatiunilor electorale;

o) refuzul de a se conforma dispozitiilor presedintelui biroului electoral al sectiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot si în împrejurimi;

p) refuzul nejustificat de a-l înscrie pe alegãtor în lista specialã sau de a-i înmâna buletinul de vot si stampila de votare alegãtorului care a semnat în lista electoralã, înmânarea buletinului de vot unui alegãtor care nu prezintã cartea de alegãtor si actul de identitate ori care refuzã sã semneze pentru primirea acestora în lista electoralã în care este înscris;

q) întocmirea de cãtre birourile electorale ale sectiilor de votare a proceselor-verbale cu încãlcarea dispozitiilor prezentei legi;

r) continuarea propagandei electorale dupã încheierea campaniei electorale, precum si sfãtuirea, în ziua votãrii, a alegãtorilor, la sediul sectiilor de votare sau în perimetrul prevãzut la art. 75 alin. (2), sã voteze sau sã nu voteze un anumit partid, o anumitã aliantã politicã, aliantã electoralã sau un candidat independent;

s) purtarea, pe durata votãrii, de cãtre membrii birourilor sectiilor de votare sau de cãtre persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandã electoralã;

s) absenta nejustificatã a presedintelui, a loctiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliti potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora;

t) refuzul presedintelui biroului electoral sau al loctiitorului acestuia de a elibera o copie certificatã de pe procesul-verbal persoanelor îndreptãtite potrivit prevederilor prezentei legi;

t) neaplicarea pe cartea de alegãtor sau, dupã caz, pe actul de identitate a stampilei cu mentiunea Votat, precum si retinerea cãrtii de alegãtor, fãrã motive întemeiate, de cãtre membrii biroului electoral al sectiei de votare; retinerea unei cãrti de alegãtor de cãtre o persoanã neautorizatã, precum si încredintarea de cãtre titular a cãrtii de alegãtor unei alte persoane;

u) neaplicarea, de cãtre birourile electorale ale sectiilor de votare, de cãtre autoritãtile si institutiile publice la care se referã, a hotãrârilor birourilor electorale de circumscriptie;

v) neaplicarea, de cãtre birourile electorale de circumscriptie si de sectiile de votare, precum si de cãtre autoritãtile si institutiile publice la care se referã, a hotãrârilor adoptate de Biroul Electoral Central.

Art. 98. - Contraventiile prevãzute la art. 97 lit. j), k) si n) se sanctioneazã cu amendã de la 3.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele prevãzute la lit. d), e), f) si g), cu amendã de la 5.000.000 lei la 7.000.000 lei, cele prevãzute la lit. l), m), q), r), s), s), t) si t), cu amendã de la 7.000.000 lei la 10.000.000 lei, cele prevãzute la lit. a), b), c), h), i), o) si p), cu amendã de la 11.000.000 lei la 15.000.000 lei si cele prevãzute la lit. u) si v), cu amendã de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei.

Art. 99. - (1) Constatarea contraventiilor prevãzute la art. 97 si aplicarea sanctiunilor prevãzute la art. 98 se fac de cãtre:

a) politisti, pentru faptele prevãzute la art. 97 lit. i), j), k), n), o), p), r) si t);

b) primari si împuternicitii acestora, pentru faptele prevãzute la art. 97 lit. f) si j);

c) presedintele biroului electoral de circumscriptie, pentru faptele prevãzute la art. 97 lit. a), b), l), j), q), r), s), s) si u);

d) presedintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevãzute la art. 97 lit. c), l) si v);

e) presedintele biroului electoral, în cazul sãvârsirii contraventiilor de cãtre membrii acestuia, ori presedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul sãvârsirii contraventiilor de cãtre presedintii birourilor electorale

ierarhic inferioare sau de cãtre loctiitorii acestora, pentru faptele prevãzute la art. 97 lit. r), s), s), t) si t);

f) împuternicitii presedintelui Autoritãtii Electorale Permanente, pentru faptele prevãzute la art. 97 lit. a), d), e), f), g), h) si r).

(2) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesuluiverbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute la art. 98, agentul constatator fãcând mentiune despre aceastã posibilitate în procesul-verbal.

(3) Contraventiilor prevãzute la art. 97 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile ulterioare.

Art. 100. - (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Înscrierea, cu stiintã, în copia de pe lista electoralã permanentã a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electoralã permanentã constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(3) Tentativa la infractiunile prevãzute la alin. (1) si (2) se pedepseste.

Art. 101. - (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de cãtre membrii biroului electoral al sectiei de votare ori de cãtre alte persoane constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 102. - (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinãrii alegãtorului sã voteze sau sã nu voteze o anumitã listã de candidati ori un anumit candidat, precum si primirea

acestora de cãtre alegãtor, în acelasi scop, constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) a fost sãvârsitã de un observator intern, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

(3) Tentativa se pedepseste.

(4) Nu intrã în categoria bunurilor prevãzute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolicã, inscriptionate cu însemnele partidului respectiv.

Art. 103. - (1) Fapta unei persoane de a vota fãrã a avea drept de vot ori de a vota de douã sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 104. - (1) Utilizarea unei cãrti de alegãtor nule sau a unei cãrti de alegãtor false ori a unui buletin de vot fals, introducerea în urnã a unui numãr suplimentar de buletine decât cele la care are dreptul un alegãtor sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 105. - (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului sectiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacã fapta nu constituie o infractiune mai gravã.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 106. - (1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilitã pentru închiderea votãrii, precum si transportarea urnei speciale în alte conditii decât cele prevãzute la art. 83 constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 107. - (1) Încredintarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al sectiei de votare ori transportarea de cãtre o persoanã a urnei speciale fãrã a face parte din biroul electoral al sectiei de votare constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la un an la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 108. - (1) Introducerea în uz si folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care altereazã înregistrarea rezultatelor obtinute în sectiile de votare, totalizeazã cu erori sau duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii, constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Cu aceeasi pedeapsã se sanctioneazã introducerea de date, informatii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informational national.

(3) Tentativa la infractiunile prevãzute la alin. (1) si (2) se pedepseste.

Art. 109. - Pentru infractiunile prevãzute în prezenta lege, actiunea penalã se pune în miscare din oficiu.

Art. 110. - Bunurile destinate sau folosite la sãvârsirea contraventiilor prevãzute la art. 97 lit. l) si s) sau a infractiunilor prevãzute la art. 102 si 104 ori rezultate din comiterea acestora se confiscã.

CAPITOLUL XII

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 111. - (1) Cheltuielile pentru efectuarea operatiunilor electorale se suportã de la bugetul de stat.

(2) Sediul si dotarea Biroului Electoral Central se asigurã de Guvern, ale birourilor electorale de circumscriptie, de cãtre prefecti si de presedintii consiliilor judetene, respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti, iar ale oficiilor electorale, precum si ale birourilor electorale ale sectiilor de votare, de cãtre primar, împreunã cu prefectii.

(3) Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevãzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 112. - (1) Guvernul asigurã, pentru sprijinirea activitãtii birourilor electorale, statisticienii necesari, iar Ministerul Administratiei si Internelor, împreunã cu Autoritatea Electoralã Permanentã, personalul tehnic auxiliar necesar.

(2) Pe perioada cât functioneazã birourile si oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii si personalul tehnic auxiliar se considerã detasati si primesc o indemnizatie stabilitã prin hotãrâre a Guvernului. Presedintii birourilor electorale, loctiitorii acestora si membrii primesc indemnizatia de la data încheierii proceselor-verbale de învestire, prevãzute la art. 43.

Art. 113. - (1) Judecarea de cãtre instante a întâmpinãrilor, contestatiilor sau a oricãror alte cereri prevãzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanta presedintialã, cu participarea obligatorie a procurorului.

(2) Împotriva hotãrârilor definitive, pronuntate de instantele judecãtoresti potrivit prezentei legi, nu existã cale de atac.

Art. 114. - (1) Termenele pe zile, prevãzute de prezenta lege, se calculeazã din ziua când încep sã curgã, care este luatã în calcul, pânã inclusiv în ziua când se împlinesc, chiar dacã acestea nu sunt zile lucrãtoare.

(2) Pe întreaga perioadã a alegerilor, birourile electorale si instantele judecãtoresti trebuie sã asigure permanenta activitãtii în vederea exercitãrii de cãtre cetãteni a drepturilor electorale. În ziua alegerilor, instantele de judecatã asigurã permanenta activitãtii.

Art. 115. - (1) Persoanele condamnate prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã la pierderea drepturilor electorale nu participã la vot si nu sunt avute în vedere la stabilirea numãrului total al alegãtorilor.

(2) Pentru persoanele detinute în baza unui mandat de arestare preventivã se aplicã în mod corespunzãtor dispozitiile art. 83 privind urna specialã, cererea urmând a fi scrisã personal de cãtre solicitant. Cererea poate fi adresatã numai sectiei de votare în a cãrei razã teritorialã se aflã locul de detinere.

Art. 116. - (1) Prefectii verificã corecta îndeplinire de cãtre primari a obligatiilor ce le revin potrivit prezentei legi si, în cazul constatãrii unor fraude sau încãlcãri ale unor prevederi legale, sesizeazã organele în drept.

(2) În cazul în care prefectii constatã cã un alegãtor nu a fost înscris în listele electorale sau nu a fost radiat, potrivit legii, ori cã birourile electorale de circumscriptie, oficiile electorale ori birourile electorale ale sectiilor de votare nu s-au constituit legal, formuleazã întâmpinãri si contestatii, care se solutioneazã potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 117. - (1) Prin act de identitate, în sensul prezentei legi, se întelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pasaportul diplomatic, de serviciu, consular sau simplu, iar în cazul militarilor în termen si al elevilor din scolile militare, carnetul de serviciu militar.

(2) Pasaportul simplu poate fi folosit pentru exercitarea dreptului de vot numai de cãtre cetãtenii români aflati în strãinãtate sau de cãtre cetãtenii români domiciliati în strãinãtate. Cetãtenii români cu domiciliul în România care voteazã în strãinãtate în baza pasaportului simplu completeazã o declaratie pe propria rãspundere cã nu si-au exercitat sau nu îsi exercitã dreptul la vot în aceeasi zi pe baza altui act de identitate, astfel cum este definit la alin. (1), sau pe baza cãrtii de alegãtor.

Art. 118. - (1) Procesele-verbale predate la Biroul Electoral Central, registrele acestuia, precum si toate documentele si materialele de la Biroul Electoral Central, rezultate în urma procesului electoral pentru alegerea

Camerei Deputatilor si a Senatului, se pãstreazã, în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, cu modificãrile si completãrile ulterioare, în arhiva Înaltei Curti de Casatie si Justitie, separat de celelalte documente ale instantei.

(2) Buletinele de vot întrebuintate sau neîntrebuintate, precum si cele nule, procesele-verbale si stampilele necesare votãrii, primite de instantele judecãtoresti de la birourile electorale de circumscriptie sau de la birourile electorale ale sectiilor de votare, sunt pãstrate în arhivã, separat de celelalte documente ale instantei, timp de 3 luni de la data publicãrii rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Dupã împlinirea termenului prevãzut la alin. (2), instantele, cu sprijinul prefectilor, predau, în vederea topirii, agentilor economici specializati buletinele de vot si celelalte materiale utilizate în procesul votãrii.

Art. 119. - În termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileste modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale speciale, al listei sustinãtorilor, al listei membrilor organizatiilor cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale, precum si al stampilei birourilor electorale de circumscriptie si a Biroului Electoral Central. De asemenea, Guvernul stabileste, cu cel putin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votãrii si al certificatului doveditor al alegerii deputatilor si senatorilor.

Art. 120. - (1) Alegerile din anul 2004 pentru Camera Deputatilor si Senat, precum si pentru functia de Presedinte al României au loc la data de 28 noiembrie 2004.

(2) Campania electoralã pentru alegerile prevãzute la alin. (1) începe la data de 28 octombrie 2004 si se încheie pe data de 27 noiembrie 2004, ora 7,00.

(3) Prevederile prezentului articol intrã în vigoare la data de 11 octombrie 2004, datã de la care încep sã curgã termenele care, potrivit prevederilor prezentei legi, se calculeazã de la stabilirea datei alegerilor.

Art. 121. - (1) La alegerile din anul 2004, dreptul de vot se exercitã numai pe baza actului de identitate, astfel cum acesta este definit la art. 117, pe care se aplicã stampila cu mentiunea Votat si data scrutinului sau, dupã caz, un timbru autocolant care cuprinde mentiunea Votat si data scrutinului. Neaplicarea stampilei cu mentiunea Votat sau, dupã caz, a timbrului autocolant pe actul de identitate constituie contraventie si se sanctioneazã cu amendã de la 5.000.000 lei la 7.000.000 lei. Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se fac potrivit prevederilor art. 99 alin. (1) lit. a) si e).

(2) Cãrtile de alegãtor eliberate pânã la data alegerilor parlamentare din anul 2004 nu se utilizeazã pentru aceste alegeri.

(3) Prevederile prezentei legi referitoare la utilizarea cãrtilor de alegãtor se aplicã începând cu alegerile parlamentare din anul 2008.

(4) Ministerul Administratiei si Internelor este obligat sã întocmeascã si sã elibereze tuturor cetãtenilor cu drept de vot cãrtile de alegãtor, pânã la data de 31 decembrie 2006.

Art. 122. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992, cu

modificãrile si completãrile ulterioare.

Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicatã.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI NICOLAE VÃCÃROIU

Bucuresti, 24 septembrie 2004.

Nr. 373.

ANEXE

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicatã,

Presedintele României decreteazã:

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

Bucuresti, 24 septembrie 2004.

Nr. 717.

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 294

din 6 iulie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societãtilor comerciale, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 506/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale art. 1 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 25/2002

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Acsinte Gaspar - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Ion Predescu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Florentina Baltã - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societãtilor comerciale, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 506/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale art. 1 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 25/2002, exceptie ridicatã de Asociatia Salariatilor (PAS) Comsig - S.A. Sighisoara în Dosarul nr. 6.356/2003 al Tribunalului Mures.

La apelul nominal lipsesc pãrtile, fatã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a exceptiei de neconstitutionalitate.

Face referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale, care prin Decizia nr. 165/2003, Decizia nr. 175/2003 si Decizia nr. 465/2003 a statuat cã dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 21 ianuarie 2004, pronuntatã în Dosarul nr. 6.356/2003, Tribunalul Mures a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societãtilor comerciale, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 506/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale art. 1 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 25/2002.

Exceptia a fost ridicatã de Asociatia Salariatilor (PAS) Comsig - S.A. Sighisoara în dosarul cu numãrul de mai sus, având drept obiect constatarea rezolutiunii contractului de vânzare-cumpãrare de actiuni încheiat de autoarea exceptiei cu A.P.A.P.S. (în prezent, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului).

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine cã dispozitiile legale criticate încalcã principiul neretroactivitãtii legii, deoarece reglementeazã posibilitatea modificãrii unilaterale a unor raporturi juridice anterioare adoptãrii textelor incriminate, ceea ce duce la o gravã atingere a stabilitãtii sistemului juridic, legiuitorul neputându-se, de altfel, substitui vointei pãrtilor în modificarea unor clauze contractuale.

Tribunalul Mures opineazã cã exceptia de neconstitutionalitate este întemeiatã, deoarece, prin dispozitiile criticate, organul legislativ s-a substituit vointei pãrtilor, dându-se posibilitatea modificãrii unilaterale si discretionare a unui raport juridic nãscut anterior adoptãrii acestor dispozitii legale.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul României, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale, apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este nefondatã.

Avocatul Poporului apreciazã cã exceptia ridicatã este neîntemeiatã. Astfel, referitor la critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (1)-(4) din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002, fatã de dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutia României, Avocatul Poporului considerã cã aceasta este neîntemeiatã, deoarece textele legale incriminate nu contin dispozitii cu caracter retroactiv. În acest sens a fost citatã Decizia nr. 165/2003, pronuntatã de Curtea Constitutionalã la data de 6 mai 2003.

În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 25/2002, Avocatul Poporului apreciazã cã verificarea acestor dispozitii intrã în competenta instantelor judecãtoresti de contencios administrativ, iar nu în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale. De asemenea, aratã cã nu intrã în competenta Curtii Constitutionale examinarea conformitãtii anumitor acte normative cu diferite dispozitii legale, ci numai concordanta acestora cu principiile si normele constitutionale.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând Încheierea de sesizare, punctele de vedere al Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã constatã cã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicatã, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societãtilor comerciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 2 februarie 2002, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 506/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 26 iulie 2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale art. 1 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 25/2002. Desi autorul exceptiei indicã ca fiind neconstitutionale dispozitiile art. 1 pct. 1 lit. a) si b) si art. 2 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 25/2002, din motivarea exceptiei se observã cã de fapt dispozitiile criticate de autor sunt cele ale art. 1.

Textele criticate au urmãtorul continut:

- Art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002:

“(1) În cazul desfiintãrii contractului pe cale conventionalã sau judiciarã Autoritatea va retine de la cumpãrãtor toate sumele achitate de acesta în contul contractului, reprezentând, dupã caz, avans, rate, dobânzi, penalitãti achitate cu orice titlu, pânã la desfiintarea acestuia.

(11) În cazul desfiintãrii contractului pe cale conventionalã sau judiciarã, pentru prejudicii cauzate Autoritãtii, cumpãrãtorul este obligat la plata daunelor-interese constituite din:

a) sumele reprezentând dobânzile si penalitãtile datorate pentru ratele scadente si neachitate pânã la data desfiintãrii contractului, precum si penalitãtile datorate ca urmare a neîndeplinirii celorlalte obligatii contractuale;

b) sumele reprezentând dividendele încasate de cumpãrãtor în perioada de valabilitate a contractului;

c) sumele prevãzute de Hotãrârea Guvernului nr. 1.045/2001 privind recuperarea onorariilor de succes plãtite consultantilor de cãtre Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului în cadrul Programului pentru Ajustarea Sectorului Privat (PSAL).

(12) Prevederile alin. (1) si (11) se aplicã si proceselor în curs de judecatã având ca obiect desfiintarea contractului, începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonante.

(2) Pentru prejudiciile cauzate societãtii de cãtre cumpãrãtor, aceasta poate cere instantei judecãtoresti dauneinterese.

(3) Stabilirea prejudiciilor si a întinderii daunelor-interese prevãzute la alin. (2), precum si a celor provocate Autoritãtii se va face, la solicitarea societãtii/Autoritãtii, pe baza unei expertize întocmite de persoane fizice si/sau juridice abilitate prin lege pentru astfel de operatiuni.

(4) Cheltuielile aferente efectuãrii expertizei prevãzute la alin. (3) vor fi avansate de societate sau, dupã caz, de Autoritate si vor fi recuperate de la cumpãrãtor.”

Art. 1 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 25/2002:

“(1) Dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societãtilor comerciale, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 506/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare, denumitã în continuare ordonantã, si ale prezentelor norme metodologice, denumite în continuare norme, se aplicã contractelor având ca obiect vânzarea cumpãrarea de actiuni detinute de stat la societãti comerciale, încheiate de Fondul Proprietãtii de Stat sau de Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, denumitã în continuare Autoritate, si aflate în derulare, pentru efectele produse de aceasta dupã intrarea în vigoare a ordonantei, si anume:

a) contractelor încheiate anterior intrãrii în vigoare a ordonantei, în care scadentele obligatiilor asumate sunt anterioare sau ulterioare intrãrii în vigoare a ordonantei;

b) contractelor încheiate ulterior intrãrii în vigoare a ordonantei.

(2) Contractele mentionate la alin. (1) sunt considerate ca aflate în perioada de derulare pânã când acestea înceteazã sã mai producã efecte, întelegându-se prin aceasta stingerea tuturor obligatiilor si valorificarea tuturor drepturilor izvorâte din

respectivele contracte, inclusiv pânã la rãmânerea definitivã si irevocabilã a unor hotãrâri judecãtoresti/arbitrale cu privire la litigii nãscute din neexecutarea sau executarea partialã a contractelor.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine cã prin dispozitiile legale criticate sunt încãlcate prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutia României, articol care dupã revizuirea Legii fundamentale are urmãtorul continut:

- Art. 15 alin. (2): “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.”

De asemenea, autorul exceptiei considerã cã dispozitiile criticate vin în contradictie si cu art. 1 si art. 969 alin. 1 din Codul civil.

1. În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 1 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 25/2002, Curtea constatã cã, potrivit art. 146 lit. d) din Legea fundamentalã, poate hotãrî numai “asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate în fata instantelor judecãtoresti sau de arbitraj comercial”. Aceastã dispozitie a fost preluatã si de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare. Astfel fiind, instanta de judecatã, potrivit alin. (6) al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, trebuia sã respingã exceptia printr-o încheiere motivatã, fãrã a mai sesiza Curtea Constitutionalã.

Pe cale de consecintã, Curtea urmeazã sã respingã aceastã exceptie ca fiind inadmisibilã.

2. Examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002, Curtea constatã cã aceasta a fost adoptatã în scopul organizãrii si desfãsurãrii în conditii unitare a controlului postprivatizare, ce are ca obiect urmãrirea modului în care sunt respectate de cãtre cumpãrãtor obligatiile asumate prin contractele de vânzare-cumpãrare de actiuni detinute de stat la societãti si, dupã caz, urmãrirea evolutiei principalilor indicatori economico-financiari ai societãtilor la care au fost vândute actiuni ale statului prin contracte aflate în perioada de derulare.

Potrivit dispozitiilor art. 2, asa cum au fost modificate prin Ordonanta Guvernului nr. 40/2003, Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 “se aplicã contractelor având ca obiect vânzarea-cumpãrarea de actiuni detinute de stat la societãti, încheiate de Fondul Proprietãtii de Stat sau de Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, denumitã în continuare Autoritate, si aflate în derulare, pentru efectele produse de acestea dupã intrarea ei în vigoare”, si nu pun în discutie reglementarea initialã sau efectele scurse pânã la aparitia noilor dispozitii. Referitor la critica privind încãlcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, republicatã, Curtea constatã cã formula redactionalã a textului legal dedus controlului nu contine, în sine, nici o dispozitie cu caracter retroactiv, textul urmând a-si gãsi aplicarea exclusiv de la data intrãrii în vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 25/2002, si anume de la data de 2 februarie 2002, data publicãrii acesteia în Monitorul Oficial al României. Curtea Constitutionalã a statuat, de exemplu prin Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, cã o lege nu este retroactivã atunci când modificã pentru viitor o stare de drept nãscutã anterior si nici atunci când suprimã producerea în viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru cã în aceste cazuri legea nouã nu face altceva decât sã reglementeze modul de actiune în timpul urmãtor intrãrii ei în vigoare, adicã în domeniul ei propriu de aplicare.

Curtea Constitutionalã s-a mai pronuntat asupra constitutionalitãtii dispozitiilor art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002, statuând prin Decizia nr. 165 din 6 mai 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, si prin Decizia nr. 189 din 27 aprilie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 7 iunie 2004, cã aceste dispozitii de lege sunt constitutionale.

În sfârsit, referitor la critica privind neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 21 prin raportare la dispozitiile art. 1 si art. 969 alin. 1 din Codul civil, Curtea constatã cã aceasta nu poate fi primitã. Prin Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999, Curtea Constitutionalã a statuat cã examinarea constitutionalitãtii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din aceastã comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia cã, desi fiecare dintre dispozitiile legale este constitutionalã, numai coexistenta lor ar pune în discutie constitutionalitatea uneia dintre ele. Rezultã deci cã nu ne aflãm în prezenta unei chestiuni privind constitutionalitatea, ci a unei simple contrarietãti între norme legale din acelasi domeniu, coordonarea legislatiei în vigoare fiind de competenta autoritãtii legiuitoare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicatã, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.d), art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca inadmisibilã exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 25/2002, exceptie ridicatã de Asociatia Salariatilor (PAS) Comsig - S.A. Sighisoara în Dosarul nr. 6.356/2003 al Tribunalului Mures.

2. Respinge ca neîntemeiatã exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societãtilor comerciale, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 506/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare, exceptie ridicatã de acelasi autor în acelasi dosar.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 6 iulie 2004.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 299

din 6 iulie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pretioase, aliajelor acestora si pietrelor pretioase în România, republicatã

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecãtor

Acsinte Gaspar - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Ion Predescu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Florentina Baltã - procuror

Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 261/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pretioase în România, exceptie ridicatã de Hrisanti Petrescu în Dosarul nr. 956/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilã.

La apelul nominal rãspunde, pentru autorul exceptiei, avocat Constantin Iordan, lipsind celelalte pãrti, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

Presedintele constatã cauza în stare de judecatã si acordã cuvântul pe fond.

Reprezentantul autorului solicitã admiterea exceptiei, sustinând oral motivele de neconstitutionalitate a textelor de lege criticate, expuse în notele scrise depuse la dosar, si criticând totodatã punctele de vedere transmise de Guvern si de Avocatul Poporului, pe care le considerã neîntemeiate. Referitor la punctul de vedere transmis de Guvern, aratã cã exceptia nu poate fi consideratã inadmisibilã, deoarece introducerea în textul criticat a unui termen de decãdere nu echivaleazã cu abrogarea acestuia.

Reprezentantul Ministerului Public aratã cã Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 190/2000 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, dispozitiile acesteia au fost renumerotate, iar textul care formeazã obiectul exceptiei a fost cuprins în art. 26 alin. (1), pãstrându-se în substanta sa. Solicitã respingerea exceptiei ca neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 157 din 30 martie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 10 mai 2004.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:

Prin Încheierea din 3 iunie 2003, pronuntatã în Dosarul nr. 956/2003, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 261/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pretioase în România. Exceptia a fost ridicatã de Hrisanti Petrescu în dosarul cu numãrul de mai sus, având ca obiect solutionarea recursului împotriva unei decizii civile a Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civilã, prin care s-a respins actiunea având ca obiect restituirea unor obiecte din metale pretioase, a cãror confiscare este consideratã de autor ca fiind abuzivã.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul sustine cã prevederile legale mentionate încalcã dispozitiile art. 15 alin. (1) si (2), art. 20, art. 21, art. 41 alin. (1), (2) si (3), art. 42, art. 51 si art. 150 din Constitutie, precum si principiile înscrise în Declaratia Universalã a Drepturilor Omului, deoarece dau eficientã reglementãrilor abuzive din perioada cuprinsã între anul 1946 si anul 1990.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilã opineazã în sensul cã exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiatã, deoarece dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul considerã cã exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilã, arãtând cã dispozitiile legale a cãror neconstitutionalitate este invocatã sunt cuprinse în art. 341 alin. (1) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 190/2000, fiind introduse prin Legea nr. 261/2002 de aprobare a acestei ordonante. Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 190/2000, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 261/2002, a fost modificatã si completatã prin Ordonanta Guvernului nr. 24/2003, iar, prin Legea nr. 362/2003 de aprobare a acesteia, dispozitiilor art. 341 alin. (1) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 190/2000 li s-a dat urmãtorul continut: “Persoanele fizice si juridice ale cãror obiecte din metale pretioase, aliaje ale acestora si pietre pretioase de natura celor prevãzute la art. 3 au fost preluate abuziv, cu încãlcarea reglementãrilor în vigoare, dupã anul 1946 si pânã în anul 1990, pot solicita restituirea acestora instantelor de judecatã de la domiciliul reclamantului, pânã la data de 31 decembrie 2003.”

Dupã cum se poate observa dispozitiile cuprinse în alin. (1) al art. 341 au avut o aplicare limitatã în timp, dupã data de 31 decembrie 2003 ele devenind inaplicabile. De altfel, Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pretioase, aliajelor acestora si pietrelor pretioase în România, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 261/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare, a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, iar dispozitiile criticate nu mai apar în textul acesteia, ele iesind din vigoare.

Având în vedere cã, potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicatã, “Curtea Constitutionalã decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecãtoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau ordonantã în vigoare, de care depinde solutionarea cauzei”, exceptia de neconstitutionalitate ce formeazã obiectul Dosarului nr. 156 D/2004 al Curtii Constitutionale este inadmisibilã.

Avocatul Poporului apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã, motivând cã nu poate fi retinutã critica de neconstitutionalitate a art. 341 alin. (1) din Legea nr. 261/2002, fatã de art. 44 din Constitutie, republicatã.

Sustinerea autorului exceptiei cã, potrivit art. 311 alin. (1) din Legea nr. 261/2002, restabilirea dreptului sãu de proprietate asupra obiectelor din metale pretioase confiscate este conditionatã de efectele unei legi abuzive, nu este întemeiatã, deoarece o lege poate fi apreciatã numai în functie de regimul constitutional sub imperiul cãruia a fost adoptatã, fiind supusã regulii “tempus regit actum”. În acest sens, Curtea Constitutionalã s-a pronuntat prin Decizia nr. 73/1995 si Decizia nr. 136/1998. Pe cale de consecintã, chiar dacã modul în care, sub imperiul unor legi anterioare, a luat nastere dreptul de proprietate al statului nu este corespunzãtor prevederilor actualei Constitutii, dreptul subiectiv de proprietate al statului, constituit potrivit reglementãrilor legale anterioare, nu este stins ca efect al intrãrii în vigoare a actualei Legi fundamentale, independent de modificãrile aduse regimului juridic al proprietãtii (Decizia Curtii Constitutionale nr. 73/1995).

Ca urmare, persoanele care se considerã îndreptãtite la restituirea obiectelor din metale pretioase nu detin, în prezent, un drept de proprietate asupra obiectelor intrate în proprietatea statului ca efect al reglementãrilor în vigoare dupã anul 1946 si pânã în anul 1990, ci doar posibilitatea de a solicita instantei de judecatã restabilirea dreptului de proprietate asupra obiectelor din metale pretioase, pe care le-au avut în proprietate. În acest sens, Curtea Constitutionalã a statuat cã “garantarea constitutionalã a proprietãtii private este, în mod necesar, subsecventã existentei unui titlu de proprietate, eliberat cu respectarea dispozitiilor legale, si nu opereazã în situatia unui drept a cãrui recunoastere are caracter aleatoriu, constituind, din punctul de vedere al viitorului titular, aflat în postura de solicitant, doar o eventualitate” (Decizia Curtii Constitutionale nr. 316/2003).

Critica de neconstitutionalitate a art. 341 alin. (1) din Legea nr. 261/2002, fatã de art. 21 din Constitutie, republicatã, nu poate fi retinutã. Astfel, prevederile art. 341 alin. (1) din Legea nr. 261/2002 nu îngrãdesc dreptul pãrtilor interesate de a se adresa justitiei pentru apãrarea drepturilor, libertãtilor si intereselor lor legitime, ci reprezintã tocmai o concretizare a principiului fundamental al accesului liber la justitie. Astfel, conform art. 341 alin. (1) din Legea nr. 261/2002, aprecierea respectãrii legii aplicabile, în cazurile în care obiectele din metale pretioase au fost preluate de cãtre stat, cu sau fãrã încãlcarea reglementãrilor în vigoare dupã anul 1946 si pânã în anul 1990, se face de cãtre instanta de judecatã.

Nu poate fi retinutã nici critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 341 alin. 1 din Legea nr. 261/2002, fatã de dispozitiile art. 46 din Constitutie, republicatã. Astfel, din continutul art. 341 alin. (1) din Legea nr. 261/2002 nu rezultã cã acesta ar încãlca, sub vreun aspect, dreptul la mostenire. În plus, Legea nr. 261/2002 recunoaste nelimitat drepturile mostenitorilor, drepturi care sunt identice cu cele ale fostului proprietar al obiectelor din metale pretioase, la a cãrui succesiune sunt chemati, si nu este prevãzutã vreo derogare de la normele de drept comun referitoare la procedura succesoralã.

În concluzie prevederile art. 341 alin. (1) din Legea nr. 261/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pretioase în România sunt constitutionale.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicatã.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, sustinerile reprezentantului autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicatã, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, asa cum rezultã din textul criticat, citat în notele scrise ale autorului si Încheierea de sesizare, dispozitiile art. 341 alin. (1) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pretioase în România, în redactarea datã prin Legea nr. 261/2002 pentru aprobarea acestei ordonante.

Textul de lege criticat avea urmãtorul continut: “Persoanele fizice si juridice ale cãror obiecte din metale pretioase de natura celor prevãzute la art. 3 au fost preluate abuziv, cu încãlcarea reglementãrilor în vigoare, de dupã anul 1946 si pânã în anul 1990, pot solicita restituirea acestora instantelor de judecatã de la domiciliul reclamantului, în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonantei de urgentã.”

Ulterior sesizãrii Curtii Constitutionale, prin punctul 2 al articolului unic al Legii nr. 362 din 19 septembrie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 26 septembrie 2003, titlul Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 190/2000 a fost modificat, dându-i-se urmãtorul cuprins: “Ordonantã de urgentã privind regimul metalelor pretioase, aliajelor acestora si pietrelor pretioase în România”.

Prin punctul 17 al articolului unic din aceastã lege, art. 341 alin. (1) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 190/2000 a fost modificat, având urmãtorul continut: “Persoanele fizice si juridice ale cãror obiecte din metale pretioase, aliaje ale acestora si pietre pretioase de natura celor prevãzute la art. 3 au fost preluate abuziv, cu încãlcarea reglementãrilor în vigoare, dupã anul 1946 si pânã în anul 1990, pot solicita restituirea acestora instantelor de judecatã de la domiciliul reclamantului, pânã la data de 31 decembrie 2003.”

În urma republicãrii Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 190/2000 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, dispozitiile acesteia au fost renumerotate, iar textul care formeazã obiectul exceptiei a fost cuprins în art. 26 alin. (1).

În raport cu aceastã evolutie legislativã si având în vedere cã dispozitiile legale criticate de autorul exceptiei s-au pãstrat în substanta lor, textul de lege supus controlului va fi cel al art. 26 alin. (1) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 190/2000, în forma în care acest act normativ a fost republicat la data de 29 ianuarie 2004.

Aceste dispozitii sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale în raport cu prevederile art. 15 alin. (1) si (2), art. 20, art. 21, art. 41 alin. (1), (2) si (3), art. 42, art. 51 si art. 150 din Constitutie, încãlcând totodatã principiile înscrise în Declaratia Universalã a Drepturilor Omului.

Dupã revizuirea Constitutiei, dispozitiile art. 41 alin. (1), (2) si (3), art. 42, art. 51 si art. 150 din Legea fundamentalã, invocate în sustinerea exceptiei, sunt cuprinse în art. 44 alin. (1), (2) si (3), art. 46, art. 1 alin. (5) si art. 154.

Textele constitutionale invocate au urmãtorul continut:

- Art. 15: “(1) Cetãtenii beneficiazã de drepturile si de libertãtile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevãzute de acestea.

(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.”

- Art. 20: “(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertãtile cetãtenilor vor fi interpretate si aplicate în concordantã cu Declaratia Universalã a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacã existã neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementãrile internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”

- Art. 21: “(1) Orice persoanã se poate adresa justitiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãtilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.

(3) Pãrtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.”

- Art. 44: “(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privatã este garantatã si ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãtenii strãini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã si din alte tratate internationale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în conditiile prevãzute prin lege organicã, precum si prin mostenire legalã.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã si prealabilã despãgubire.”

- Art. 46: “Dreptul la mostenire este garantat.”

- Art. 1 alin. (5): “În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.”

- Art. 154: “(1) Legile si toate celelalte acte normative rãmân în vigoare, în mãsura în care ele nu contravin prezentei Constitutii.

(2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislatiei cu prezenta Constitutie si va face Parlamentului sau, dupã caz, Guvernului, propuneri corespunzãtoare.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine cã dispozitiile art. 26 alin. (1) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 190/2000 nu aduc atingere art. 44 alin. (1), (2) si (3) din Constitutie, republicatã, privind dreptul de proprietate privatã, dimpotrivã, constituie un caz al aplicãrii textului constitutional, prin posibilitatea creatã persoanelor mentionate în dispozitia legalã atacatã de a obtine restituirea bunurilor lor, preluate abuziv de stat.

Stabilirea în cuprinsul ordonantei a unui termen de exercitare a actiunii în restituirea bunurilor preluate abuziv nu constituie o limitare a dreptului de proprietate ci o conditie de exercitare a actiunii în restituire, pe care legiuitorul a instituit-o în virtutea prerogativelor sale stabilite prin dispozitia constitutionalã amintitã si prin prevederile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentalã.

De asemenea, Curtea constatã cã textul criticat nu contine nici o prevedere prin care sã limiteze sau sã împiedice accesul la justitie, ci, asa cum s-a arãtat, instituie posibilitatea si conditiile în care persoanele fizice si juridice ale cãror obiecte de natura celor prevãzute în ordonantã au fost preluate abuziv, cu încãlcarea reglementãrilor în vigoare, se pot adresa justitiei.

Nu poate fi primitã nici sustinerea privind retroactivitatea textului de lege atacat, dat fiind cã, în mod evident, Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 190/2000 reglementeazã pentru viitor dreptul fostilor proprietari, persoane fizice sau persoane juridice, de a li se restitui bunurile confiscate abuziv.

În sfârsit, Curtea retine cã dispozitiile art. 46 din Constitutie, republicatã, privind dreptul la mostenire nu sunt încãlcate, deoarece, în cuprinsul dispozitiilor supuse controlului de constitutionalitate, nu este prevãzutã nici o derogare de la normele dreptului comun în materie succesoralã.

Textul de lege atacat a mai fost supus controlului de constitutionalitate. Prin Decizia nr. 157 din 30 martie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 10 mai 2004, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 190/2000, republicatã.

Fatã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicatã, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.d) si alin. (3), al art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pretioase, aliajelor acestora si pietrelor pretioase în România, republicatã, exceptie ridicatã de Hrisanti Petrescu în Dosarul nr. 956/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civilã.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 6 iulie 2004.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cãtãlina Turcu

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 308

din 8 iulie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 615 alin. 1 din Codul de procedurã civilã

Ion Predescu - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecãtor

Acsinte Gaspar - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Florentina Baltã - procuror

Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 615 din Codul de procedurã civilã, exceptie ridicatã de Sorin Ioan Cotfas în Dosarul nr. 6.617/2003 al Judecãtoriei Târgu Mures.

La apelul nominal lipsesc pãrtile, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

Presedintele constatã cauza în stare de judecatã si acordã cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiatã, motivând cã principiul publicitãtii se impune a fi respectat si cu privire la procesul de divort deoarece în cursul acestuia se dispune uneori asupra unor probleme care depãsesc cadrul vietii intime, familiale si private, de exemplu problema încredintãrii copiilor minori.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:

Prin Încheierea din 24 noiembrie 2003, pronuntatã în Dosarul nr. 6.617/2003, Judecãtoria Târgu Mures a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 615 din Codul de procedurã civilã.

Exceptia a fost ridicatã de Sorin Ioan Cotfas, pârât în dosarul cu numãrul de mai sus, având ca obiect desfacerea cãsãtoriei prin divort.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul sustine cã dezbaterea în sedintã publicã a actiunii în desfacerea cãsãtoriei, prin specificul probelor administrate, aduce atingere art. 26 din Constitutie, republicatã, privind viata intimã, familialã si privatã. Judecarea în sedintã publicã sau în sala de consiliu ar trebui sã fie lãsatã la latitudinea pãrtilor, singurele îndreptãtite sã decidã asupra caracterului public sau confidential pe care înteleg sã-l atribuie solutionãrii problemelor lor.

Judecãtoria Târgu Mures opineazã în sensul cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã, regula publicitãtii sedintei de judecatã în care se solutioneazã cererea de desfacere a cãsãtoriei este determinatã de caracterul social al cãsãtoriei si de impactul desfacerii acesteia asupra copiilor minori.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este întemeiatã, motivând cã publicitatea sedintei de judecatã este, în majoritatea cazurilor, justificatã de functia educativã a procesului, care trebuie sã fie echitabil si impartial, precum si de eventualul interes manifestat de orice altã persoanã strãinã de litigiu. În ceea ce priveste procesul de divort, nu se poate însã afirma fãrã rezerve cã aceleasi considerente prevaleazã în raport cu dreptul pãrtilor la ocrotirea vietii lor intime, familiale si private.

Dacã în general în litigiile civile si în cauzele penale statul, prin mãsurile legislative adoptate, precum si autoritãtile statale, prin aplicarea reglementãrilor în vigoare, pot prezuma si pot statua asupra interesului public fatã de interesul privat, nu acelasi lucru se poate spune despre procesele de divort. În cadrul acestora aducerea în discutie a detaliilor privind relatiile dintre soti - atitudinea lor reciprocã, aspectele ce tin de viata intimã, de relatiile extraconjugale, de orientãrile sau apartenenta sexualã, de corespondenta acestora, de aspecte pecuniare, de convingeri si optiuni religioase - constituie regula. În virtutea principiului consacrat în art. 26 din Constitutie, republicatã, si în art. 8 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, nimeni nu ar trebui sã fie obligat sã îsi expunã public viata privatã si de familie, cu exceptia unor motive serios justificate care, într-o societate democraticã, sã se impunã “pentru securitatea nationalã, siguranta publicã, bunãstarea economicã a tãrii, apãrarea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sãnãtãtii sau a moralei ori protejarea drepturilor sau libertãtilor altora”. Astfel de elemente care sã justifice atingeri ale drepturilor invocate anterior nu se regãsesc într-un proces de divort decât foarte rar, asa cã nu este justificatã ca regulã publicitatea dezbaterilor.

În conditiile în care atât dreptul la viatã intimã, familialã si privatã, cât si publicitatea sedintei de judecatã sunt principii constitutionale, legea ar trebui sã dea prioritate în aceastã materie celui dintâi principiu, adicã sã dea expresie în mod neechivoc, fãcând aplicabilã exceptia îngãduitã de art. 127 din Constitutie, republicatã, dreptului sotilor de a decide dacã doresc sau nu sã facã publice aspecte ale vietii lor intime si familiale.

Este adevãrat cã textul atacat prevede posibilitatea judecãrii cererii de divort în camera de consiliu, dar în acest mod nu se pune accentul si nu se valorificã dreptul pãrtilor de a decide cu privire la dezbaterea publicã a propriilor probleme din viata intimã, familialã si privatã. De altfel, decizia de a solutiona cauza în sala de consiliu, constituind o exceptie de la principiul publicitãtii sedintei de judecatã, trebuie motivatã de instantã.

Solutia potrivit cãreia în materie de divort regula sã nu fie publicitatea, ci, dimpotrivã, solutionarea cauzei în camera de consiliu corespunde tendintelor actuale manifestate la nivel european, de accentuare a protectiei si respectului fatã de viata intimã, familialã si privatã. Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât, în majoritatea cazurilor, divortul priveste si interesele minorilor, iar în cazul cãsãtoriilor din care au rezultat copii minori nu este posibil, de lege lata, divortul prin acordul sotilor, ca modalitate de protectie a vietii lor intime.

Avocatul Poporului apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã. Prevederile art. 615 din Codul de procedurã civilã instituie regula potrivit cãreia cererea de divort se judecã în sedintã publicã, dar si exceptia de la aceastã regulã, conform cãreia instanta poate dispune judecarea cererii de divort în camera de consiliu, dacã apreciazã cã prin aceasta s-ar asigura o mai bunã judecatã sau administrare a probelor. În aprecierea caracterului public sau secret al sedintei de judecatã, instanta trebuie sã actioneze în cadrul strict stabilit de lege, cadru care nu este în contradictie cu exigentele dreptului la viatã intimã, familialã si privatã al persoanelor fizice. În acest context, textul de lege criticat trebuie coroborat cu dispozitiile art. 121 alin. 2 din Codul de procedurã civilã care permit instantei sã dispunã ca dezbaterile sã se facã în sedintã secretã, dacã dezbaterea publicã ar putea vãtãma ordinea publicã sau pãrtile. În cazul divortului, trebuie avut în vedere si caracterul social al cãsãtoriei, deoarece aceasta nu constituie o problemã strict de ordin personal, ci intereseazã si societatea. Dispozitiile criticate sunt în conformitate cu prevederile art. 48 alin. (2) din Constitutie, republicatã, conform cãrora conditiile de încheiere, de desfacere si de nulitate a cãsãtoriei se stabilesc prin lege, cu prevederile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentalã, potrivit cãrora procedura de judecatã si competenta instantelor judecãtoresti sunt prevãzute numai prin lege, precum si cu prevederile art. 127 din Constitutie, republicatã, care dispun cã sedintele de judecatã sunt publice, afarã de cazurile prevãzute de lege, deoarece principiul publicitãtii constituie un principiu fundamental al înfãptuirii justitiei într-un stat de drept. Mai mult, dispozitiile criticate sunt în concordantã cu art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, care consacrã regula judecãrii cauzei în mod public, dar si cu exceptia de la aceastã regulã, justificatã printre altele de protectia vietii private a pãrtilor la proces.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicatã, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia, îl constituie dispozitiile art. 615 din Codul de procedurã civilã. În realitate, asa cum rezultã din notele scrise depuse de autor la instantã, critica de neconstitutionalitate se referã exclusiv la dispozitiile alin. 1 al art. 615 din Codul de procedurã civilã.

Textul de lege criticat are urmãtorul continut:

- Art. 615: “Cererea de divort se judecã în sedintã publicã. Instanta va putea sã dispunã însã judecarea în camera de consiliu, dacã va aprecia cã prin aceasta s-ar asigura o mai bunã judecare sau administrare a probelor.”

Aceste dispozitii sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale în raport cu prevederile art. 26 din Constitutie, republicatã, care au urmãtorul continut:

- Art. 26: “(1) Autoritãtile publice respectã si ocrotesc viata intimã, familialã si privatã.

(2) Persoana fizicã are dreptul sã dispunã de ea însãsi, dacã nu încalcã drepturile si libertãtile altora, ordinea publicã sau bunele moravuri.”

Examinând exceptia, Curtea constatã cã principiul publicitãtii sedintelor de judecatã este înscris atât în art. 6 pct. 1 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, cât si în art. 127 din Constitutie, republicatã.

Publicitatea este consideratã o garantie a corectitudinii si impartialitãtii judecãtorilor, a independentei acestora, contribuind totodatã la promovarea încrederii cetãtenilor în administrarea justitiei.

Legiuitorul român a instituit ca regulã publicitatea sedintei în care se judecã cererea de divort, în considerarea faptului cã transparenta actului de justitie este necesarã în aceste procese, deoarece problemele care se pot pune, cum ar fi, de exemplu, încredintarea copiilor minori, depãsesc cadrul vietii intime a sotilor, prezentând interes public.

Pe de altã parte, protectia vietii private a pãrtilor în procesul de divort este asiguratã prin reglementarea în textul criticat a exceptiei de la regula publicitãtii, în sensul cã instanta va putea sã dispunã judecarea în camera de consiliu, dacã va aprecia cã prin aceasta s-ar asigura o mai bunã judecare sau administrare a probelor. În acelasi scop, în art. 121 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, legiuitorul a acordat instantei posibilitatea de a dispune ca dezbaterile sã se facã în sedintã secretã, dacã dezbaterea publicã ar putea vãtãma ordinea sau moralitatea publicã, sau pãrtile.

De altfel, Curtea s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate, prin Decizia nr. 56 din 13 octombrie 1993, definitivã prin nerecurare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 1 februarie 1994. Întrucât nu au intervenit elemente noi care sã determine schimbarea jurisprudentei Curtii

Constitutionale, solutia si considerentele cuprinse în decizia mentionatã îsi mentin valabilitatea si în cauza de fatã, astfel încât exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 615 alin. 1 din Codul de procedurã civilã urmeazã a fi respinsã.

Fatã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicatã, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.d) si alin. (3), al art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 615 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, exceptie ridicatã de Sorin Ioan Cotfas în Dosarul nr. 6.617/2003 al Judecãtoriei Târgu Mures.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 8 iulie 2004.

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Cristina Cãtãlina Turcu

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 339

din 17 septembrie 2004

asupra sesizãrii de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

Cu Adresa nr. 51/666 din 9 septembrie 2004 secretarul general al Camerei Deputatilor a transmis Curtii Constitutionale sesizarea privind declansarea controlului de constitutionalitate asupra dispozitiilor art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutie, republicatã. Sesizarea a fost formulatã, în temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie, republicatã, si al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicatã, de cãtre un numãr de 51 de deputati, si anume: Paula Maria Ivãnescu, Ioan Onisei, Stefan Marian Popescu-Bejat, Romeo Marius Raicu, Gheorghe Albu, Victor Babiuc, Gheorghe Barbu, Radu Mircea Berceanu, Iulian-Gabriel Bîrsan, Anca Daniela Boagiu, Daniel Marius Bogdan, Vasile Bran, Costicã Canacheu, Ion Cîrstoiu, Teodor Cladovan, Valentin Adrian Iliescu, Victor Sorin Lepsa, Mircea Man, Alexandru Mocanu, Ion Mogos, Nicolae Nan, Vasile Nistor, Ioan Oltean, Mihai Stãnisoarã, Teodor Crãciun Tuducan, Marin Anton, George Crin Laurentiu Antonescu, Constantin-Gheorghe Avramescu, Viorel-Gheorghe Coifan, Vasile Dãnilã, Liviu Iuliu Dragos, Valeriu Gheorghe, Titu Nicolae Gheorghiof, Puiu Hasotti, Anton Ionescu, Ion Luchian, Cãtãlin Micula, Vlad-Octavian Moisescu, Monica Octavia Muscã, Gheorghe-Eugen Nicolãescu, Napoleon Pop, Cornel Popa, Cãlin Constantin Anton Popescu-Tãriceanu, Vasile Predicã, Dan Radu Rusanu, Nini Sãpunaru, Adrian Emanuil Semcu, Dan Coriolan Simedru, Cornel Stirbet, Radu Stroe si Sergiu Mihail Tofan.

Din examinarea listelor membrilor grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat si ale Partidului National Liberal, pe care figureazã un numãr de 54 de deputati, rezultã cã acestea nu sunt semnate de domnii Adrian Gurzãu si Alexandru Peres (pozitiile 16 si 25 pe lista Grupului parlamentar al Partidului Democrat) si de domnul Dorin Grigore Popescu (pozitia 18 pe lista Grupului parlamentar al Partidului National Liberal), astfel cã, în realitate, sesizarea este formulatã de 51 de deputati.

Sesizarea a fost înregistratã la Curtea Constitutionalã sub nr. 4.590 din 9 septembrie 2004, formând obiectul Dosarului nr. 490A/2004.

Autorii sesizãrii solicitã Curtii Constitutionale sã constate cã prevederile art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului sunt neconstitutionale, întrucât încalcã, “în mod evident si flagrant, litera si spiritul Constitutiei, dispozitiile art. 80 alin. (2) si ale art. 84 alin. (1) din Legea Supremã”. În sustinerea sesizãrii, autorii acesteia iau în consideratie si art. 37

«Dreptul de a fi ales din Constitutie”.

În legãturã cu sustinerea cã textul de lege criticat ar încãlca dispozitiile constitutionale ale art. 80 alin. (2), autorii sesizãrii aratã cã Presedintele României, “chiar asa-zis «independent» [...] candidat pe lista unui partid politic”, nu îsi poate pãstra neutralitatea si echidistanta necesare exercitãrii misiunii de mediere între puterile statului, precum si între stat si societate, asa cum stabileste textul din Constitutie mentionat.

Cu privire la sustinerea cã art. 5 alin. (7) din legea supusã controlului ar contraveni dispozitiilor art. 84 alin. (1) din Constitutie, republicatã, în motivarea sesizãrii se aratã cã “prezenta pe listele unui partid politic a Presedintelui României, chiar sub eticheta, ce se vrea acoperitoare, de «independent», nu salveazã decât, eventual, aparentele”.

Conform sustinerilor autorilor sesizãrii “candidat pe listele unui partid politic, Presedintele României va fi implicat partinic, va fi identificat cu partidul pe listele cãruia candideazã, cu doctrina, programul politic si electoral, cu mesajul si actiunea politicã-publicã a acelui partid, cu actiunile lui de campanie electoralã”. Autorii sesizãrii, coroborând dispozitiile art. 37 din Constitutie, republicatã, privind “dreptul de a fi ales” cu cele ale art. 16 alin. (3) si ale art. 40 alin. (3) la care acestea fac trimitere, precum si cu cele ale art. 84 alin. (1), considerã cã “rezultã, cu claritate, faptul cã, întrucât Presedintele României nu se poate asocia, în timpul mandatului, într-un partid politic, lui îi este restrâns - în virtutea acestei functii - dreptul de a fi ales pe lista unui partid politic”.

În conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea CurtiiConstitutionale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, sesizarea a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere cu privire la obiectia de neconstitutionalitate.

Presedintele Senatului considerã cã sesizarea formulatã este neîntemeiatã, deoarece textele constitutionale invocate ca fiind încãlcate “fie nu au legãturã cu materia, fie sunt interpretate eronat”. Se sustine, totodatã, cã din dispozitiile art. 84 alin. (1) din Constitutie, republicatã, care stabilesc cã, în timpul mandatului, Presedintele României nu poate fi membru al unui partid politic, nu rezultã cã acesta nu poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei aliante politice sau aliante electorale pentru obtinerea unui mandat de deputat sau senator. În continuare, se aratã cã “faptul cã Presedintele candideazã pe listele unui partid politic are doar semnificatia însusirii doctrinei acelui partid sau aliante politice, fãrã a fi membru al acestuia, beneficiind, ca toti cetãtenii României, de drepturile prevãzute de art. 29 si art. 37 din Constitutie”, republicatã.

Potrivit punctului de vedere prezentat, din coroborarea textelor “se observã cu usurintã cã Presedintele României în functie nu este inclus în sfera celor care nu pot candida, respectiv nu existã nici o prevedere expresã în acest sens, asa cum existã prevãzut în art. 40 alin. (3) din Constitutie, republicatã, pentru judecãtorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organicã”. În opinia Presedintelui Senatului, acceptarea tezei autorilor sesizãrii “ar însemna cã Presedintele României este decãzut din exercitiul unui drept fundamental prevãzut de Constitutie, si anume dreptul de a fi ales [...]”.

Presedintele Camerei Deputatilor considerã cã sesizarea de neconstitutionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, se aratã cã art. 5 alin. (7) nu cuprinde “nici o interdictie sau un impediment ori o altfel de reglementare cu privire la exercitarea functiei de mediere între puterile statului, precum si între stat si societate, de cãtre Presedintele României”. Pentru ca Presedintele sã vegheze la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritãtilor publice si, mai ales, sã exercite functia de mediere între puterile statului, precum si între stat si societate, functie prevãzutã de art. 80 alin. (2) din Constitutie, republicatã, se aratã de cãtre presedintele Camerei Deputatilor cã “trebuie sã fie neutru din punct de vedere politic”. Potrivit punctului de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor, “înscrierea Presedintelui pe listele de candidati ale unui partid pe durata campaniei electorale, nu ca membru al acelui partid, ci ca independent, îi asigurã libertatea necesarã pentru a fi echidistant în îndeplinirea functiei de mediere, cât si a celorlalte prerogative”. Se considerã, totodatã, cã “neutralitatea nu trebuie interpretatã ca o interdictie pentru persoana în cauzã de a se exprima politic dupã expirarea mandatului si este firesc ca Presedintele în functie sã poatã fi inclus în perspectivele politice ale tãrii”. În punctul de vedere prezentat se considerã cã un alt mod de interpretare a textelor “ar însemna o abordare rigidã a Constitutiei si mai ales o suspendare nejustificatã a exercitiului drepturilor electorale pentru un mandat care începe, de fapt, la expirarea mandatului prezidential”. Se sustine, de asemenea, cã “adoptarea unei alte solutii ar însemna ca dreptul si justitia electoralã sã cedeze în fata unor oportunitãti politice de moment.”

Cât priveste sustinerile referitoare la încãlcarea prevederilor art. 84 alin. (1) din Constitutie, republicatã, în punctul de vedere prezentat se aratã, în esentã, cã legea electoralã nu stabileste “expressis verbis cã persoana înscrisã pe lista de candidaturi a unui partid politic trebuie sã fie membru al acelui partid”. De asemenea, textul de lege ce face obiectul sesizãrii “nu cuprinde referiri la asocierea [Presedintelui României] la un partid politic, ci permite candidatura, ca independent, a Presedintelui pe lista unui partid”, ceea ce “este o chestiune de ordin exclusiv politic, ce priveste acordul existent între reprezentantii partidului politic care sustin un candidat independent pe listele partidului respectiv, în detrimentul propriilor membri, pe de o parte, si candidatul independent, pe de altã parte”. Se considerã cã este “firesc ca un partid politic sã promoveze în Parlament, pe listele sale, personalitãti cunoscute, fãrã ca acestea sã facã parte formal din partidul respectiv”. În continuare, se apreciazã cã “o astfel de candidaturã nu poate fi încadratã juridic în categoria incompatibilitãtilor”. Justificarea dreptului Presedintelui în functie de a participa la scrutinul parlamentar se întemeiazã, în conceptia punctului de vedere prezentat, pe aceleasi ratiuni care justificã candidatura oricãrei persoane, concomitent, atât pentru mandatul prezidential, cât si pentru cel de parlamentar. “Depunerea candidaturii ca independent pe listele unui partid politic sau ale unei aliante politice ori electorale nu se poate confunda cu calitatea de membru de partid”, acestea fiind notiuni distincte, care impun proceduri diferite pentru dobândirea statutului de “candidat independent” sau de “membru de partid”. Asadar, se apreciazã cã Presedintele României îsi poate exercita dreptul de a fi ales, “drept garantat de art. 37 din Constitutie, republicatã, acesta îndeplinind si exigentele statuate la art. 16 alin. (3) din Constitutie”, republicatã.

În legãturã cu sustinerile potrivit cãrora art. 5 alin. (7) din lege încalcã dispozitiile art. 37 din Constitutie, republicatã, referitoare la “Dreptul de a fi ales”, presedintele Camerei Deputatilor considerã cã “autorii sesizãrii fac aceeasi confuzie între notiunea de candidat independent pe lista unui partid politic si cea de membru de partid”. Aceasta, deoarece Presedintele României nu este inclus în prevederile constitutionale ale art. 40 alin. (3) care stabilesc interdictii privind dreptul de asociere în partide politice judecãtorilor Curtii Constitutionale, avocatilor poporului, magistratilor, membrilor activi ai armatei, politistilor si altor categorii de functionari publici. Exceptiile fiind de “strictã interpretare”, se apreciazã cã “nu pot fi coroborate prevederile art. 84 alin. (1) cu cele ale art. 37 si art. 40 alin. (3) din Constitutie, republicatã, în vederea constatãrii neconstitutionalitãtii art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului [...]”. În plus, se mai aratã cã nici o dispozitie din Constitutie nu stabileste continutul listelor de candidati, astfel cã “pe listele de candidati poate fi inclusã orice persoanã care îndeplineste conditiile prevãzute de art. 37 coroborat cu art. 40 alin. (3) din Constitutie”, republicatã.

Guvernul, în punctul sãu de vedere, considerã cã obiectiile de neconstitutionalitate formulate prin sesizarea grupului de deputati sunt neîntemeiate. Astfel, în legãturã cu sustinerile privind încãlcarea dispozitiilor art. 80 alin. (2) din Constitutie, republicatã, în ipoteza în care Presedintele României devine candidat pe listele unui partid politic pentru Camera Deputatilor sau pentru Senat, se aratã cã o atare situatie “nu ar impieta asupra îndeplinirii mandatului sãu constitutional”, deoarece art. 80 alin. (2) din Constitutie, republicatã, nu vizeazã “o mediere între partidele politice angajate în lupta electoralã”. Guvernul mai sustine cã, dacã s-ar admite “cã prin candidatura pe lista unui partid este afectatã îndeplinirea responsabilitãtilor constitutionale ale Presedintelui, ar trebui sã admitem cã aceasta ar fi afectatã în egalã mãsurã si de o eventualã candidaturã independentã a Presedintelui, situatie pe care autorii sesizãrii o considerã legalã si constitutionalã”.

În ceea ce priveste invocarea încãlcãrii art. 84 alin. (1) din Constitutie, republicatã, se apreciazã cã “prezenta Presedintelui României pe lista de candidati depusã de un partid politic nu îi conferã calitatea de membru de partid”.

Calitatea de membru de partid se dobândeste “în urma exprimãrii vointei în acest sens de cãtre o persoanã (prin depunerea unei cereri de adeziune, de exemplu) si a aprobãrii cererii de cãtre forurile partidului care, potrivit statutului, au aceastã competentã”.

În sfârsit, Guvernul considerã cã normele constitutionale ale art. 37, coroborate cu cele ale art. 40 alin. (3) si ale art. 80 alin. (1), “nu au nici o implicatie asupra institutiei prezidentiale”. Se sustine cã art. 80 alin. (1) din Constitutie, republicatã, în virtutea cãruia Presedintele României nu poate fi membru al unui partid politic, “nu creeazã o circumstantiere în aplicarea prevederilor art. 37, care sunt de strictã interpretare” si care “delimiteazã sfera persoanelor care au dreptul sã fie alese (si, deci, dreptul de a candida), fãrã nici o referire la modalitatea depunerii candidaturii - pe lista unui partid sau individual”. Guvernul considerã cã este aplicabil adagiul “ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus”. Potrivit punctului de vedere exprimat, neincluderea Presedintelui României între categoriile de persoane prevãzute de art. 40 alin. (3) cãrora le este interzisã asocierea în partide politice “denotã faptul cã, în situatia sa, nu avea de-a face cu o interdictie de asociere în partide politice, ci cu o incompatibilitate între functia de Presedinte al României si calitatea de membru al unui partid politic, ceea ce implicã un alt regim juridic aplicabil”.

Guvernul precizeazã cã Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului “este actul normativ care îi permite Presedintelui României sã candideze pe lista unui partid politic”, arãtând cã, “dacã ar fi fost în intentia legiuitorului constituant împiedicarea Presedintelui României de a candida în acest fel, interdictia respectivã ar fi trebuit sã se regãseascã explicit în textul Constitutiei, printre prevederile care reglementeazã institutia prezidentialã”. Se aratã, de asemenea, cã, “prin coroborare cu art. 80 alin. (1) din Constitutie, republicatã, prevederea art. 5 alin. (6) teza a doua din legea în discutie, potrivit cãreia nu se admit candidaturi independente pe listele de candidati, ar fi condus la crearea unei interdictii totale pentru Presedintele României de a candida pe lista unui partid, interdictie care ar fi excedat prevederilor constitutionale referitoare la institutia prezidentialã”. Or, art. 5 alin. (7) din lege, potrivit cãruia Presedintele României poate candida pe lista unui partid politic, “dacã se aflã în ultimele 3 luni ale mandatului”, nu face decât sã corecteze “acest exces, având totusi grijã ca o eventualã candidaturã a Presedintelui pentru functia de senator sau deputat sã nu perturbe bunul mers al institutiilor statului, tinând cont si de decalarea datelor alegerilor pentru Parlament si pentru Presedinte, care va surveni ca urmare a duratelor diferite ale mandatului Presedintelui si al Parlamentului. Astfel, art. 5 alin. (7) prevede cã Presedintele României poate candida pe lista unui partid politic dacã se aflã în ultimele 3 luni ale mandatului”.

CURTEA,

examinând sesizarea depusã de cei 51 de deputati, punctele de vedere ale presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, dispozitiile art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicatã, retine urmãtoarele:

Curtea a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, republicatã, precum si celor ale art. 1, 10, 15 si 18 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã se pronunte asupra constitutionalitãtii prevederilor legale criticate.

Obiectul controlului de constitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, care au urmãtorul cuprins: “Presedintele României, în functie la data alegerii Camerei Deputatilor si Senatului, dacã se aflã în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei aliante politice sau aliante electorale pentru obtinerea unui mandat de deputat sau senator. În cazul în care este ales deputat sau senator, Presedintele României este obligat ca, dupã validare, sã opteze între calitatea de deputat sau senator si aceea de presedinte.”

Dispozitiile constitutionale considerate de autorii sesizãrii ca fiind încãlcate prin textul de lege criticat sunt, în ordinea invocãrii, art. 80 alin. (2), art. 84 alin. (1), precum si art. 37, care au urmãtorul cuprins:

- Art. 80 alin. (2): “Presedintele României vegheazã la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritãtilor publice. În acest scop, Presedintele exercitã functia de mediere între puterile statului, precum si între stat si societate.”

- Art. 84 alin. (1): “În timpul mandatului, Presedintele României nu poate fi membru al unui partid si nu poate îndeplini nici o altã functie publicã sau privatã.”

- Art. 37: “(1) Au dreptul de a fi alesi cetãtenii cu drept de vot care îndeplinesc conditiile prevãzute în articolul 16 lineatul (3), dacã nu le este interzisã asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidatii trebuie sã fi împlinit, pânã în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi în Camera Deputatilor sau în organele administratiei publice locale, vârsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi în Senat si vârsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi în functia de Presedinte al României.”

Textele constitutionale la care fac trimitere dispozitiile art. 37 din Constitutie au urmãtorul cuprins:

- Art. 16 alin. (3): “Functiile si demnitãtile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în conditiile legii, de persoanele care au cetãtenia românã si domiciliul în tarã. Statul român garanteazã egalitatea de sanse între femei si bãrbati pentru ocuparea acestor functii si demnitãti.”

- Art. 40 alin. (3): “Nu pot face parte din partide politice judecãtorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organicã.”

În esentã, critica de neconstitutionalitate formulatã de cei 51 de deputati cu privire la dispozitiile art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului constã în sustinerea cã, în conditiile în care Presedintele României poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei aliante politice sau aliante electorale pentru obtinerea unui mandat de deputat sau de senator, “nu-si poate pãstra neutralitatea si echidistanta” necesare “pentru a-si îndeplini responsabilitatea constitutionalã de a media între puterile statului, între acestea si societate”. De asemenea, se sustine cã în calitate de candidat pe lista unui partid politic, chiar ca “independent”, “Presedintele României va fi implicat partinic, va fi identificat cu partidul pe listele cãruia candideazã, cu doctrina, programul politic si electoral, cu mesajul si actiunea politicã-publicã a acelui partid, cu actiunile lui de campanie electoralã”. În acelasi timp, autorii sesizãrii de neconstitutionalitate, coroborând dispozitiile art. 84 alin. (1) din Constitutie, republicatã, privind incompatibilitatea dintre functia de Presedinte al României si calitatea de membru al unui partid politic, cu dispozitiile art. 37 alin. (1) si ale art. 40 alin. (3) sustin cã Presedintelui “îi este restrâns - în virtutea acestei functii - si dreptul de a fi ales pe lista unui partid politic”. Examinând textul de lege criticat, prin raportare la dispozitiile din Constitutie invocate de autorii sesizãrii ca fiind încãlcate, Curtea Constitutionalã constatã cã între acestea nu existã nici un fel de incompatibilitate.

Dispozitiile constitutionale invocate de autorii exceptiei nu interzic, nici explicit, nici implicit, posibilitatea ca Presedintele României, în functie la data alegerii Camerei Deputatilor si a Senatului, dacã se aflã în ultimele 3 luni ale mandatului, sã candideze ca independent pe listele unui partid politic, unei aliante politice sau aliante electorale pentru un mandat de deputat sau de senator.

Problema care se pune în cauzã este aceea dacã, în conditiile textului de lege criticat, Presedintele României are sau nu dreptul de a fi ales, prevãzut de art. 37 din Constitutie, republicatã.

Una dintre conditiile prevãzute de art. 37 alin. (1) din Constitutie, republicatã, pentru dreptul fundamental de a fi ales este corelatã cu dreptul de asociere. Din coroborarea dispozitiilor art. 37 alin. (1) si ale art. 40 alin. (3) din Constitutie, republicatã, rezultã în mod clar cã dreptul de a fi ales este interzis judecãtorilor Curtii Constitutionale, avocatilor poporului, magistratilor, membrilor activi ai armatei, politistilor si altor categorii de functionari publici stabilite prin lege organicã, care nu pot face parte din partide politice.

Curtea constatã cã Presedintele României nu este prevãzut între categoriile de cetãteni, stabilite limitativ de cele douã texte constitutionale, cãrora le este interzis dreptul fundamental de a fi ales, desi, pe durata mandatului, nu poate fi membru al unui partid, conform dispozitiilor art. 84 alin. (1) din Constitutie, republicatã.

În virtutea principiului cã exceptiile sunt de strictã interpretare, Curtea nu poate considera cã situatia prevãzutã de art. 84 alin. (1) din Constitutie care stabileste o incompatibilitate politicã temporarã pentru Presedintele României, ar putea, în lipsa unei prevederi constitutionale, sã aibã consecinta interzicerii dreptului de a fi ales pentru Presedintele României, în conditiile în care acesta nu devine membru al unui partid politic.

Curtea retine cã numai printr-o interpretare fortatã - prin adãugare la normele constitutionale – situatia prevãzutã în textul de lege criticat ar putea fi convertitã în incompatibilitatea prevãzutã de art. 84 alin. (1) si în interdictia dreptului de a fi ales stabilitã de art. 37 alin. (1) coroborat cu art. 40 alin. (3) din Constitutie, republicatã, astfel cum se sustine în sesizarea de neconstitutionalitate.

O asemenea interpretare, care ar disimula o veritabilã creare a unei norme constitutionale, contravine principiului suprematiei Constitutiei, prevãzut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentalã, precum si statutului constitutional si legal al Curtii, care îi interzice rolul de legislator pozitiv.

În calitatea sa de garant al suprematiei Constitutiei, prevãzutã de art. 142 alin. (1) din Constitutie, republicatã, Curtii Constitutionale îi este interzis, potrivit dispozitiilor art. 2 din legea sa organicã, în exercitarea controlului de constitutionalitate, sã modifice sau sã completeze prevederile supuse controlului. Cu atât mai mult, Curtii îi este interzis sã procedeze, chiar printr-un act necesar de interpretare, la modificarea si completarea dispozitiilor constitutionale, operatiuni supuse exclusiv regimului strict reglementat al revizuirii constitutionale.

În legãturã cu sustinerea autorilor sesizãrii de neconstitutionalitate, în sensul cã posibilitatea oferitã în textul criticat Presedintelui României de a candida ca independent pe lista unui partid politic pentru un loc de deputat sau senator ar face ca acesta sã nu-si pãstreze neutralitatea si echidistanta necesare exercitãrii functiei de mediere între puterile statului, precum si între stat si societate, Curtea constatã cã aceastã sustinere nu reprezintã un motiv de neconstitutionalitate a dispozitiei de lege supusã controlului. De altfel, textul invocat al art. 80 alin. (2) din Constitutie, republicatã, nici nu are continutul arãtat de autorii sesizãrii, decât partial, si nu priveste relatiile dintre presedinte si partidele politice. În realitate, textul se referã numai la rolul ce revine Presedintelui României în cadrul statului. Problema modului în care Presedintele îsi exercitã acest rol tine de mãsura în care Presedintele îsi îndeplineste obligatiile, de etica exercitãrii mandatului prezidential, care, în caz cã este încãlcatã grav, atrage rãspunderea constitutionalã a titularului acestui mandat. De altfel, mutatis mutandis, problema ridicatã de autorii sesizãrii s-ar putea pune si cu privire la situatia în care Presedintele României ar candida pentru un al doilea mandat succesiv, astfel cum prevede art. 81 alin. (4) din Constitutie, republicatã. Cu toate acestea, nici nu se poate concepe sã se interzicã Presedintelui în functie sã candideze pe listele unui partid politic, unei aliante politice sau aliante electorale pentru cel de al doilea mandat succesiv, întrucât, astfel, textul respectiv ar deveni inaplicabil, lipsit de continut.

Pentru considerentele expuse, Curtea Constitutionalã constatã cã prevederile art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului nu contravin prevederilor Constitutiei.

La dosarul Curtii au fost depuse de cãtre Cabinetul individual de avocaturã “Poenaru Liliana”, cu faxul nr. 4.688 din 15 septembrie 2004 si cu adresele nr. 4.716 din 16 septembrie 2004 si nr. 4.737 din 17 septembrie 2004, “Cerere de interventie accesorie”, iar, de cãtre Liga Apãrãrii Drepturilor Omului, “Obiectiuni la proiectul de lege pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului”. Curtea retine cã, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, republicatã, si ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicatã, are a se pronunta asupra constitutionalitãtii legilor înainte de promulgarea acestora, “la sesizarea Presedintelui României, a unuia dintre presedintii celor douã Camere, a Guvernului, a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numãr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori”.

Tinând seama de faptul cã în cadrul controlului prealabil, abstract, de constitutionalitate, dreptul de sesizare apartine numai subiectelor prevãzute de textul constitutional indicat, Curtea retine cã cererile respective nu pot fi examinate.

Având în vedere considerentele expuse în prezenta decizie, dispozitiile art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, dispozitiile art. 146 lit. a) din Constitutie, republicatã, precum si prevederile art. 11 alin. (1) lit. A.a), art. 15 si 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Constatã cã dispozitiile art. 5 alin. (7) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului sunt constitutionale.

Definitivã si general obligatorie.

Decizia se comunicã Presedintelui României si se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc în sedinta din data de 17 septembrie 2004 si la aceasta au participat: Ioan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Constantin Doldur, Acsinte Gaspar, Kozsokár Gábor, Petre Ninosu, Ion Predescu si Serban Viorel Stãnoiu, judecãtori.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent sef,

Gabriela Dragomirescu