MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 304         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 12 aprilie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 131 din 3 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2671 din Codul penal, precum si a dispozitiilor art. 160a, 160b si 189 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 132 din 3 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 si art. 197 alin. 2 lit. a) din Codul penal, precum si a dispozitiilor art. 160a, 160b si 189 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

522. - Ordin al ministrului administratiei si internelor privind modelele registrelor de evidentă a operatiunilor cu arme si munitii desfăsurate de armurierii autorizati în conditiile Legii nr. 295/2004

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

Hotărârea nr. 108 din 23 martie 2005

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 131

din 3 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2671 din Codul penal, precum si a dispozitiilor art. 160a, 160b si 189 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2671 din Codul penal, precum si a dispozitiilor art. 160a, 160b si 189 din Codul de procedură penală, ridicată de Ion Efta în Dosarul nr. 7.601/2004 al Tribunalului Hunedoara - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată în ceea ce priveste art. 2671 din Codul penal si art. 189 din Codul de procedură penală, iar cu privire la dispozitiile art. 160a si 160b din Codul de procedură penală, pune concluzii de respingere a exceptiei ca inadmisibilă, arătând că acestea nu au legătură cu cauza dedusă judecătii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 14 octombrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 7.601/2004, Tribunalul Hunedoara – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2671 din Codul penal, precum si a dispozitiilor art. 160a, 160b si 189 din Codul de procedură penală, ridicată de Ion Efta în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că art. 2671 din Codul penal încalcă art. 53 din Constitutie, întrucât “limitele extrem de mari ale pedepselor prevăzute [...] vor impune o privare de libertate care nu este proportională cu situatia care a generat-o”. În opinia autorului exceptiei, aceleasi prevederi sunt în contradictie si cu art. 4 alin. (2) si art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât “cetătenii care fac infractiuni cu un grad de pericol abstract mai ridicat ca si altii nu pot fi tratati în mod identic cu acestia si limitele speciale ale infractiunilor nu pot fi identice”.

Referitor la dispozitiile art. 160a si 160b din Codul de procedură penală, se apreciază că acestea sunt contrare dreptului la un proces echitabil si dispozitiilor constitutionale privind restrângerea exercitiului unor drepturi si libertăti “în măsura în care acelasi judecător care judecă cauza pe fond va dispune si măsura arestării si va verifica legalitatea acesteia la un interval de 60 de zile”. Se arată în acest sens că “acelasi judecător va dispune mentinerea măsurii si în cursul judecătii si va da si o solutie influentată de luarea acestei măsuri care aproape sigur va fi de condamnare, lucru reliefat si în practică”.

Cât priveste art. 189 din Codul de procedură penală, se sustine că încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât poate conduce la situatia ca instanta să nu încuviinteze probele, atunci când părtile nu sunt de acord să suporte sumele de bani pentru administrarea acestora, astfel încât cei fără mijloace materiale nu pot avea un proces echitabil.

Tribunalul Hunedoara - Sectia penală consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În sustinerea opiniei exprimate cu privire la art. 2671 din Codul penal, se arată că limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor pentru infractiunea de tortură nu pot face obiectul unei cenzuri din partea Curtii Constitutionale, iar în ceea ce priveste dispozitiile art. 160a si 160b din Codul de procedură penală, că acestea “nu au legătură cu cauza, având în vedere că inculpatul a fost trimis în stare de libertate si este judecat în stare de libertate”. În sfârsit, art. 189 din Codul de procedură penală este apreciat ca fiind constitutional, întrucât trebuie coroborat cu prevederile art. 2, 3 si 4 din Codul de procedură penală, “în sensul că instanta de judecată este obligată să aibă rol activ în desfăsurarea procesului penal, iar actele necesare desfăsurării procesului penal se îndeplinesc si din oficiu, deoarece instanta trebuie să asigure aflarea adevărului cu privire la faptele si împrejurările cauzei”.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că art. 2671 din Codul penal nu încalcă prevederile art. 53 din Constitutie, sanctionarea mai aspră a infractiunii de tortură atunci când a avut ca urmare moartea victimei, fată de forma simplă a infractiunii, fiind doar o consecintă a pericolului social ridicat al faptei care are ca rezultat moartea victimei. Aceleasi dispozitii legale criticate sunt considerate a fi în concordantă cu art. 16 din Legea fundamentală, întrucât nu creează nici privilegii, nici discriminări în raport de criteriile egalitătii în drepturi, enumerate de art. 4 din Constitutie.

Totodată, se apreciază că art. 160a si 160b din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor cuprinse în Legea fundamentală, iar cu privire la art. 189 din Codul de procedură penală se arată că optiunea instantei, în sensul plătii de către părti a cheltuielilor judiciare, nu este în contradictie cu prevederile constitutionale ce consacră dreptul la un proces echitabil.

În concluzie, Guvernul consideră că exceptia este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că sesizarea Curtii Constitutionale este nelegală, întrucât din încheierea de sesizare lipseste opinia instantei de judecată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2671 din Codul penal, precum si dispozitiile art. 160a, 160b si 189 din Codul de procedură penală.

Prevederile din Codul penal criticate ca neconstitutionale au următorul continut:

- Art. 2671: “Fapta prin care se provoacă unei persoane, cu intentie, o durere sau suferinte puternice, fizice ori psihice, îndeosebi cu scopul de a obtine de la această persoană sau de la o persoană tertă informatii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o tertă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terte persoane, sau pentru oricare alt motiv bazat pe o formă de discriminare oricare ar fi ea, atunci când o asemenea durere sau astfel de suferinte sunt aplicate de către un agent al autoritătii publice sau de orice altă persoană care actionează cu titlu oficial sau la instigarea ori cu consimtământul expres sau tacit al unor asemenea persoane, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Dacă fapta prevăzută la alin. 1 a avut vreuna din urmările arătate în art. 181 sau 182, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.

Tortura care a avut ca urmare moartea victimei se pedepseste cu detentiune pe viată sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani.

Tentativa se pedepseste.

Nici o împrejurare exceptională, oricare ar fi ea, fie că este vorba de stare de război sau de amenintări cu războiul, de instabilitate politică internă sau de orice altă stare de exceptie, nu poate fi invocată pentru a justifica tortura; de asemenea, nu poate fi invocat nici ordinul superiorului sau al unei autorităti publice.

Faptele prevăzute în alin. 1 nu constituie infractiunea de tortură dacă durerea sau suferintele rezultă exclusiv din sanctiuni legale si sunt inerente acestor sanctiuni sau ocazionate de ele.”

Textele din Codul de procedură penală criticate ca neconstitutionale au următorul continut:

- Art. 160a: “Arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă în cursul judecătii, prin încheiere motivată, dacă sunt întrunite conditiile prevăzute în art. 143 si există vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 148.

Încheierea poate fi atacată separat cu recurs. Termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsă. Dosarul va fi înaintat instantei de recurs în termen de 24 de ore, iar recursul se judecă în 3 zile. Recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea nu este suspensiv de executare.

Dispozitiile art. 151 se aplică si în cazul arestării inculpatului în cursul judecătii.

Fată de inculpatul care a mai fost anterior arestat în aceeasi cauză, în cursul urmăririi penale sau al judecătii, se poate dispune din nou această măsură, dacă au intervenit elemente noi care fac necesară privarea sa de libertate.”;

- Art. 160b: “În cursul judecătii, instanta verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestării preventive.

Dacă instanta constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea arestării preventive si punerea de îndată în libertate a inculpatului.

Când instanta constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanta dispune, prin încheiere motivată, mentinerea arestării preventive.

Încheierea poate fi atacată cu recurs, prevederile art. 160a alin. 2 aplicându-se în mod corespunzător.”;

- Art. 189: “Cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, retribuirea apărătorilor, precum si orice alte cheltuieli ocazionate de desfăsurarea procesului penal se acoperă din sumele avansate de stat sau plătite de părti.

Cheltuielile judiciare prevăzute în alin. 1, avansate de stat, sunt cuprinse distinct, după caz, în bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei, Ministerului Public si Ministerului de Interne.”

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate sunt invocate următoarele prevederi din Legea fundamentală:

- Art. 4 alin. (2): “România este patria comună si indivizibilă a tuturor cetătenilor săi, fără deosebire de rasă, de nationalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenentă politică, de avere sau de origine socială.”;

- Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”;

- Art. 21 alin. (3): “Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.”;

- Art. 53 alin. (1): “Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine următoarele:

I. În opinia autorului exceptiei, art. 2671 din Codul penal este în contradictie cu dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1), privind egalitatea cetătenilor în fata legii, precum si cu cele ale art. 53 alin. (1), referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Aceste critici nu pot fi retinute, întrucât stabilirea limitelor de pedeapsă pentru infractiunea de tortură, care dă expresie vointei legiuitorului în aplicarea unor măsuri de politică penală, nu este de natură să încalce prevederile constitutionale privitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau libertăti. Sanctionarea mai aspră a acestei infractiuni este justificată, fiind determinată de gradul său ridicat de pericol social. Câtă vreme textul de lege criticat se aplică în mod egal tuturor celor vinovati de săvârsirea infractiunii de tortură, fără nici un privilegiu sau discriminare în raport de criteriile egalitătii în drepturi prevăzute de art. 4 alin. (2) din Constitutie, nu poate fi retinută nici pretinsa încălcare, prin dispozitiile art. 2671 din Codul penal, a principiului egalitătii în fata legii.

II. În ceea ce priveste art. 160a si 160b din Codul de procedură penală, care reglementează arestarea inculpatului în cursul judecătii, respectiv verificările privind arestarea inculpatului în cursul judecătii, Curtea constată că acestea nu au legătură cu solutionarea cauzei, întrucât autorul exceptiei, Ion Efta, a fost trimis în judecată în stare de libertate si este judecat în stare de libertate. Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 160a si 160b din Codul de procedură penală urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (1) si alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora: “(1) Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, care are legătură cu solutionarea cauzei în orice fază a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia. [...]

[...] (6) Dacă exceptia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curtii Constitutionale [...]”.

III. Nu poate fi primită nici critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 189 din Codul de procedură penală, constând în încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (3). Astfel, plata cheltuielilor judiciare în conditiile prevăzute de Codul de procedură penală nu încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece, de regulă, sumele necesare sunt avansate de stat, iar în cazurile în care se solicită ca plata să o facă părtile chiar în cursul procesului, de exemplu în cazul unor expertize solicitate de părtile civile ori de părtile responsabile civilmente, refuzul plătii nu împiedică desfăsurarea procesului si nu înlătură obligarea organului judiciar de a solutiona cauza în mod corect, echitabil, cu respectarea tuturor garantiilor procesuale stabilite de lege.

De altfel, cu privire la dispozitiile art. 189 din Codul de procedură penală, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa, prin Decizia nr. 295 din 8 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 8 august 2003, retinând că acestea sunt constitutionale. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2671 din Codul penal, precum si a dispozitiilor art. 189 din Codul de procedură penală, ridicată de Ion Efta în Dosarul nr. 7.601/2004 al Tribunalului Hunedoara - Sectia penală.

2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 160a si 160b din Codul de procedură penală, ridicată de acelasi autor în aceeasi cauză.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 3 martie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 132

din 3 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 si art. 197 alin. 2 lit. a) din Codul penal, precum si a dispozitiilor art. 160a, 160b si 189 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 si art. 197 alin. 2 lit. a) din Codul penal, precum si a dispozitiilor art. 160a, 160b si 189 din Codul de procedură penală, ridicată de Dan Creta în Dosarul nr. 2.272/2004 al Judecătoriei Deva.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 si art. 197 alin. 2 lit. a) din Codul penal, precum si a celor ale art. 189 din Codul de procedură penală, iar în ceea ce priveste dispozitiile art. 160a si 160b din Codul de procedură penală, pune concluzii de respingere a exceptiei ca inadmisibilă, arătând că acestea nu au legătură cu cauza dedusă judecătii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 26 iulie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 2.272/2004, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 si art. 197 alin. 2 lit. a) din Codul penal, precum si a dispozitiilor art. 160a, 160b si 189 din Codul de procedură penală, ridicată de Dan Creta în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că limitele de pedeapsă prevăzute pentru infractiunea de viol săvârsită în conditiile art. 197 alin. 2 din Codul penal ar trebui să fie aceleasi cu cele prevăzute pentru infractiunea de perversiune săvârsită în conditiile art. 201 alin. 4 din Codul penal, întrucât cele două infractiuni au acelasi grad de pericol abstract, precum si faptul că infractiunea continuată ar trebui să aibă acelasi tratament sanctionator aplicabil concursului de infractiuni.

Referitor la dispozitiile art. 160a si 160b din Codul de procedură penală, se sustine că acestea sunt contrare dreptului la un proces echitabil si normelor constitutionale privind restrângerea exercitiului unor drepturi si libertăti “în măsura în care sunt interpretate în sensul că acelasi judecător care a dispus initial măsura arestării va dispune si măsura prelungirii arestării si ulterior va judeca cauza pe fond”, întrucât “judecătorul care a dispus măsura arestării în cursul judecătii va da si o solutie influentată de luarea acestei măsuri care aproape sigur va fi de condamnare, lucru reliefat si în practică [...]”.

Cât priveste art. 189 din Codul de procedură penală, se motivează că încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât poate conduce la situatia ca instanta să nu încuviinteze probele, atunci când părtile nu sunt de acord să suporte sumele de bani pentru administrarea acestora, astfel încât cei fără mijloace materiale nu pot avea un proces echitabil.

Judecătoria Deva consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În sustinerea opiniei exprimate se arată că stabilirea unui regim sanctionator mai aspru pentru infractiunea de viol decât pentru infractiunea de perversiune nu creează nici o discriminare între cetăteni si nu aduce nici o atingere principiilor consacrate de art. 16 alin. (1) si art. 4 alin. (2) din Constitutie, întrucât, chiar dacă ambele infractiuni privesc viata sexuală, fiecare dintre acestea reglementează fapte, situatii diferite si distincte, astfel că regimul sanctionator al acestora poate fi identic sau nu, în functie de vointa legiuitorului, care exprimă o anumită politică penală din momentul reglementării.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 42 din Codul penal, precum si ale art. 160a, 160b si 189 din Codul de procedură penală, se apreciază că “nu au legătură cu solutionarea cauzei în faza procesuală a cercetării judecătoresti”.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că prevederile art. 42 din Codul penal, precum si cele ale art. 160a si 160b din Codul de procedură penală nu au legătură cu solutionarea cauzei. Referitor la critica dispozitiilor art. 197 alin. 2 lit. a) din Codul penal, se apreciază că aceasta este neîntemeiată, pentru aceleasi considerente expuse de instanta de judecată în cuprinsul încheierii de sesizare, iar cu privire la art. 189 din Codul de procedură penală se arată că optiunea instantei, în sensul plătii de către părti a cheltuielilor judiciare, nu este în contradictie cu normele constitutionale ce consacră dreptul la un proces echitabil.

În concluzie, Guvernul consideră că exceptia este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că nu poate fi retinută nici o contradictie între textele de lege criticate si prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3). Astfel, cu privire la normele cuprinse în art. 160a si 160b din Codul de procedură penală se arată că “nu opresc în realitate părtile interesate de a apela la instantele judecătoresti si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditionează, într-o societate democratică, procesul echitabil”. De asemenea, plata cheltuielilor judiciare în conditiile art. 189 din Codul de procedură penală “nu contravine dreptului părtilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil”.

Cât priveste critica prevederilor ce fac obiectul exceptiei în raport de dispozitiile art. 4 alin. (2) si art. 16 alin. (1) din Constitutie, se arată că este neîntemeiată, întrucât instituirea unui tratament penal mai sever pentru acele categorii de infractiuni, apreciate de legiuitor ca fapte cu un grad de pericol social ridicat, nu contravine sub nici un aspect principiului egalitătii consacrat de prevederile constitutionale mentionate.

În opinia Avocatului Poporului, textele criticate “nu contin norme contrare dispozitiilor constitutionale referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti fundamentale”, astfel încât nu se poate retine nici critica acestora în raport de dispozitiile art. 53 alin. (1) din Constitutie.

În concluzie, Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 42 si art. 197 alin. 2 lit. a) din Codul penal, precum si dispozitiile art. 160a, 160b si 189 din Codul de procedură penală.

Prevederile din Codul penal criticate ca neconstitutionale au următorul continut:

- Art. 42: “Infractiunea continuată se sanctionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infractiunea săvârsită, la care se poate adăuga un spor potrivit dispozitiilor art. 34.”;

- Art. 197 alin. 2 lit. a): “(2) Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi, dacă: a) fapta a fost săvârsită de două sau mai multe persoane împreună; [...]”.

Textele din Codul de procedură penală criticate ca neconstitutionale au următorul continut:

- Art. 160a: “Arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă în cursul judecătii, prin încheiere motivată, dacă sunt întrunite conditiile prevăzute în art. 143 si există vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 148.

Încheierea poate fi atacată separat cu recurs. Termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsă. Dosarul va fi înaintat instantei de recurs în termen de 24 de ore, iar recursul se judecă în 3 zile. Recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea nu este suspensiv de executare.

Dispozitiile art. 151 se aplică si în cazul arestării inculpatului în cursul judecătii.

Fată de inculpatul care a mai fost anterior arestat în aceeasi cauză, în cursul urmăririi penale sau al judecătii, se poate dispune din nou această măsură, dacă au intervenit elemente noi care fac necesară privarea sa de libertate.”;

- Art. 160b: “În cursul judecătii, instanta verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestării preventive.

Dacă instanta constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea arestării preventive si punerea de îndată în libertate a inculpatului.

Când instanta constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanta dispune, prin încheiere motivată, mentinerea arestării preventive.

Încheierea poate fi atacată cu recurs, prevederile art. 160a alin. 2 aplicându-se în mod corespunzător.”;

- Art. 189: “Cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, retribuirea apărătorilor, precum si orice alte cheltuieli ocazionate de desfăsurarea procesului penal se acoperă din sumele avansate de stat sau plătite de părti.

Cheltuielile judiciare prevăzute în alin. 1, avansate de stat, sunt cuprinse distinct, după caz, în bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei, Ministerului Public si Ministerului de Interne.”

Dispozitiile din Legea fundamentală invocate în motivarea exceptiei au următorul continut:

- Art. 4 alin. (2): “România este patria comună si indivizibilă a tuturor cetătenilor săi, fără deosebire de rasă, de nationalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenentă politică, de avere sau de origine socială.”;

- Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”;

- Art. 21 alin. (3): “Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.”;

- Art. 53 alin. (1): “Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.”;

- Art. 124 alin. (2): “Justitia este unică, impartială si egală pentru toti.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine următoarele:

I. În ceea ce priveste sustinerile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 si art. 197 alin. 2 lit. a) din Codul penal, fată de art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) si art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală, Curtea constată că, în realitate, acestea constau în raportarea textelor de lege criticate la alte dispozitii din Codul penal, care reglementează concursul de infractiuni, respectiv infractiunea de perversiune sexuală. Astfel, în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că limitele de pedeapsă prevăzute pentru infractiunea de viol săvârsită în conditiile art. 197 alin. 2 din Codul penal ar trebui să fie aceleasi cu cele prevăzute pentru infractiunea de perversiune si că infractiunea continuată ar trebui să aibă acelasi tratament sanctionator ca si concursul de infractiuni.

Această critică nu poate fi retinută, întrucât, asa cum a statuat Curtea în jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 486 din 11 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2004, examinarea constitutionalitătii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei.

II. Cât priveste dispozitiile art. 160a si 160b din Codul de procedură penală, care reglementează arestarea inculpatului în cursul judecătii, respectiv verificările privind arestarea inculpatului în cursul judecătii, criticate în raport de normele constitutionale referitoare la dreptul la un proces echitabil si conditiile restrângerii exercitiului unor drepturi si libertăti, Curtea constată că acestea nu au legătură cu solutionarea cauzei, întrucât autorul exceptiei, Dan Creta, a fost trimis în judecată în stare de libertate si este judecat în stare de libertate. Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 160a si 160b din Codul de procedură penală urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (1) si alin. (6) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora:

“(1) Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, care are legătură cu solutionarea cauzei în orice fază a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia. [...]

[...] (6) Dacă exceptia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curtii Constitutionale [...]”.

III. Nu poate fi primită nici critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 189 din Codul de procedură penală, formulată în raport de dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (3), plata cheltuielilor judiciare în conditiile prevăzute de Codul de procedură penală nefiind de natură să încalce dreptul la un proces echitabil. Astfel, de regulă, sumele necesare sunt avansate de stat, iar în cazurile în care se solicită ca plata să o facă părtile chiar în cursul procesului, de exemplu în cazul unor expertize solicitate de părtile civile ori de părtile responsabile civilmente, refuzul plătii nu împiedică desfăsurarea procesului si nu înlătură obligatia organului judiciar de a solutiona cauza în mod corect, echitabil, cu respectarea tuturor garantiilor procesuale stabilite de lege.

De altfel, cu privire la dispozitiile art. 189 din Codul de procedură penală, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa, prin Decizia nr. 295 din 8 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 8 august 2003, retinând că acestea sunt constitutionale. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziei mai sus mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 si art. 197 alin. 2 lit. a) din Codul penal, precum si a dispozitiilor art. 189 din Codul de procedură penală, ridicată de Dan Creta în Dosarul nr. 2.272/2004 al Judecătoriei Deva.

2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 160a si 160b din Codul de procedură penală, ridicată de acelasi autor în aceeasi cauză.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 3 martie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

privind modelele registrelor de evidentă a operatiunilor cu arme si munitii desfăsurate de armurierii autorizati în conditiile Legii nr. 295/2004

 

Având în vedere prevederile art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite următorul ordin:

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Se aprobă modelele registrelor de evidentă a operatiunilor cu arme si munitii desfăsurate de armurierii autorizati în baza Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, cu modificările ulterioare.

Art. 2. - Modelele registrelor de evidentă a operatiunilor cu arme si munitii desfăsurate de armurierii autorizati sunt prevăzute în anexele nr. 1-6.

 

CAPITOLUL II

Atributiile Inspectoratului General al Politiei Române privind constituirea si utilizarea registrelor de evidentă a operatiunilor cu arme si munitii desfăsurate de către armurierii autorizati pe teritoriul României

 

Art. 3. - În scopul desfăsurării în conditii legale a operatiunilor cu arme si munitii de către armurierii autorizati, Inspectoratul General al Politiei Române, prin structurile sale de specialitate, centrale si teritoriale, execută următoarele activităti:

a) urmăreste constituirea de către armurierii autorizati a registrelor de evidentă a operatiunilor cu arme si munitii, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 1-6;

b) înregistrează registrele de evidentă a operatiunilor cu arme si munitii, prezentate de armurierii autorizati;

c) controlează registrele de evidentă a operatiunilor cu arme si munitii cu privire la corectitudinea datelor consemnate, anual si ori de câte ori este necesar pentru aplicarea legislatiei în domeniu.

 

CAPITOLUL III

Tipuri de registre de evidentă

 

Art. 4. - Armurierii autorizati operează, în conformitate cu dispozitiile legii în vigoare, cu următoarele tipuri de registre de evidentă:

a) registre de evidentă a operatiunii de comercializare a armelor si munitiilor (model prezentat în anexele nr. 1 A si nr. 1 B);

b) registre de evidentă a operatiunii de reparare a armelor (model prezentat în anexa nr. 2);

c) registre de evidentă a operatiunilor de confectionare

si comercializare a munitiei de vânătoare (model prezentat în anexa nr. 3);

d) registre de evidentă a operatiunilor de import-export

al armelor si munitiilor (model prezentat în anexa nr. 4);

e) registre de evidentă a operatiunilor de transport intern si international de arme si munitii (model prezentat în anexa nr. 5);

f) registre de evidentă a operatiunii de depozitare de arme si munitii (model prezentat în anexa nr. 6).

Art. 5. - Registrul de evidentă a operatiunilor cu arme si munitii are următoarele caracteristici:

a) dimensiunile fiecărei file sunt: lungimea de 50 cm, iar lătimea de 30 cm;

b) rubricatia este de formă tabelară, cu indicatorii scrisi în partea superioară a filei, tipărită începând cu verso fila 1 (pagina 2) si fată fila 2, continuând în acest fel până la pagina 97, iar paginile 98 si 99 sunt destinate consemnărilor organelor de verificare. Ultima pagină este destinată mentionării numărului de înregistrare a registrului la organul de politie competent;

c) fiecare registru are un număr de 100 de file;

d) copertele registrului sunt cartonate cu carton tip JAKART, iar filele sunt cusute la prindere de coperte;

e) filele sunt din hârtie OFFSET.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 6. - Rubricile cuprinse în registrele de evidentă prevăzute la art. 4 se pot completa sau modifica numai prin ordin al ministrului administratiei si internelor.

Art. 7. - Registrele de evidentă a operatiunilor cu arme si munitii au regim special.

Art. 8. - Sumele aferente operatiunii de constituire si tipărire a registrelor mentionate în prezentul ordin vor fi suportate de către persoanele juridice solicitante, autorizate ca armurieri în conditiile legislatiei în domeniu.

Art. 9. - Prin grija Directiei generale reglementări juridice si contencios din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor se va asigura publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 10. - Anexele nr. 1-6*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

 

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 21 februarie 2005.

Nr. 522.

 

ANEXE

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

Pagina a 15-a

Pagina a 16-a

Pagina a 17-a

Pagina a 18-a

Pagina a 19-a

Pagina a 20-a

Pagina a 21-a

Pagina a 22-a

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂREA Nr. 108

din 23 martie 2005

 

Având în vedere prevederile art. 24 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii,

în temeiul dispozitiilor art. 44 alin. (3) si ale art. 94 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăste:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind modul de organizare si desfăsurare a concursului sau examenului pentru definitivare în functie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiasi instante sau aceluiasi parchet, precum si în functii de executie a personalului auxiliar de specialitate la instante si parchete superioare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezentul regulament se trimite spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător dr. Dan Lupascu

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind modul de organizare si desfăsurare a concursului sau examenului pentru definitivare în functie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiasi instante sau aceluiasi parchet, precum si în functii de executie a personalului auxiliar de specialitate la instante si parchete superioare

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezentul regulament cuprinde norme de organizare si desfăsurare a examenului pentru definitivare în functie, precum si a examenului si concursului de promovare a personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor, asa cum prevede sectiunea a 2-a din cap. IV al Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea.

Art. 2. - Definitivarea în functie a personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor, încadrat pentru prima dată după terminarea studiilor, cu exceptia absolventilor prevăzuti la art. 24 alin.  (1) din Legea nr. 567/2004, se face pe bază de examen, potrivit dispozitiilor art. 42 din aceeasi lege.

Art. 3. - (1) Promovarea în functii de executie a personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor se face prin concurs sau prin examen, în functia imediat superioară, potrivit dispozitiilor cuprinse în art. 43 si 44 din Legea nr. 567/2004.

(2) Promovarea în functii de executie în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiasi instante sau aceluiasi parchet, se face prin examen.

(3) Promovarea în functii de executie la instante sau parchete superioare se face numai prin concurs.

(4) Personalul auxiliar de specialitate poate candida pentru promovarea la oricare dintre instantele si, respectiv, parchetele superioare, cu respectarea conditiilor minime de vechime.

Art. 4. - Examenul si concursul de promovare în functii de executie se organizează pe baza unor criterii de apreciere a performantelor profesionale, avându-se în vedere vechimea minimă în specialitate, competenta profesională si rezultatele obtinute în activitatea desfăsurată.

Art. 5. - Examenul pentru definitivare în functie pentru personalul auxiliar de specialitate debutant se organizează de către instanta sau parchetul la care acesta este încadrat.

Art. 6. - Examenul de promovare în functii de executie în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiasi instante sau aceluiasi parchet, precum si concursul de promovare în functii de executie la  instante sau parchete superioare se organizează după cum urmează:

a) pentru judecătorii, tribunale, curti de apel, instante specializate si pentru parchetele de pe lângă acestea, de curtile de apel, respectiv de parchetele de pe lângă acestea;

b) pentru Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National Anticoruptie, de către aceste institutii.

Art. 7. - (1) Examenul pentru definitivare prevăzut la art. 2 se organizează la sfârsitul perioadei de 6 luni prevăzute de art. 42 din Legea nr. 567/2004.

(2) Examenul si concursul prevăzute la art. 3 se organizează anual sau ori de câte ori este nevoie.

 

CAPITOLUL II

Conditii pentru înscrierea la examen sau la concursul pentru definitivare în functie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiasi instante sau aceluiasi parchet, precum si în functii de executie la instantele si parchetele superioare

 

SECTIUNEA 1

Conditii pentru înscrierea la examenul pentru definitivare în functie

 

Art. 8. - Poate participa la examenul pentru definitivare în functie personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor încadrat pentru prima dată după terminarea studiilor, cu exceptia absolventilor prevăzuti la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, la sfârsitul perioadei de 6 luni prevăzute de lege.

Art. 9. - Data examenului pentru definitivare în functie se afisează cu 30 de zile înainte de împlinirea termenului de 6 luni, prin afisare la sediul instantelor sau parchetelor care organizează examenul.

Art. 10. - (1) Tematica pentru examenul pentru definitivare în functie va cuprinde subiecte din legislatia care reglementează statutul personalului auxiliar de specialitate, regulamentele de ordine interioară ale instantelor si parchetelor de pe lângă acestea, precum si notiuni generale de procedură penală si/sau de procedură civilă.

(2) Tematica va fi stabilită anual de colegiul de conducere al instantei sau parchetului care organizează examenul pentru definitivare în functie.

Art. 11. - (1) În cazul examenului pentru definitivare în functie a informaticienilor, tematica pentru examen va cuprinde subiecte prin care să se asigure verificarea cunostintelor în domeniul informatic.

(2) Tematica va fi stabilită de informaticianul-sef al compartimentului informatic al instantei sau parchetului, cu avizul Directiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie. În cazul inexistentei sau vacantei postului de informatician-sef, tematica va fi alcătuită de un informatician desemnat de colegiul de conducere al instantei sau parchetului si va fi avizată de Directia de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv de compartimentul informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(3) Pentru definitivarea în functie a informaticienilor din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie tematica va fi alcătuită de colegiul de conducere al instantei sau parchetului care organizează examenul, cu sprijinul reprezentantilor compartimentului informatic din cadrul acestora.

 

SECTIUNEA a 2-a

Conditii pentru înscrierea la examenul pentru promovarea în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiasi instante sau aceluiasi parchet

 

Art. 12. - Poate participa la examenul pentru promovarea în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiasi instante sau aceluiasi parchet personalul auxiliar de specialitate care îndeplineste următoarele conditii:

a) are vechimea minimă prevăzută de lege pentru functia respectivă;

b) nu a fost sanctionat disciplinar după acordarea ultimului calificativ;

c) are calificativul “foarte bine” în ultimii 3 ani.

Art. 13. - Îndeplinirea conditiilor prevăzute de art. 12 se constată prin raport întocmit de presedintele instantei ori de conducătorul parchetului unde candidatul îsi desfăsoară activitatea.

 

SECTIUNEA a 3-a

Conditii pentru înscrierea la concursul pentru promovarea în functii de executie la instante sau parchete superioare

 

Art. 14. - Poate participa la concursul pentru promovarea în functii de executie la instante sau parchete superioare personalul auxiliar de specialitate care îndeplineste următoarele conditii:

a) are o vechime de cel putin 3 ani în functie la instanta sau parchetul la care este încadrat;

b) are calificativul “foarte bine” în ultimii 3 ani;

c) nu a fost sanctionat disciplinar după acordarea ultimului calificativ.

Art. 15. - Îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 14 se constată prin raport întocmit de presedintele instantei ori de conducătorul parchetului unde candidatul îsi desfăsoară activitatea.

 

CAPITOLUL III

Organizarea si desfăsurarea examenului sau concursului pentru definitivare în functie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiasi instante sau aceluiasi parchet, precum si în functii de executie la instante sau parchete superioare

 

SECTIUNEA 1

Organizarea si desfăsurarea examenului pentru definitivare în functie

 

Art. 16. - (1) Comisia de examen pentru definitivare în functie este alcătuită din presedinte si 2 membri numiti de colegiul de conducere al instantei sau parchetului unde candidatii îsi desfăsoară activitatea.

(2) Din comisia de examen va face parte si un reprezentant al personalului auxiliar de specialitate.

(3) În cazul examenului pentru definitivarea în functie a informaticienilor, reprezentantul personalului auxiliar de specialitate este informaticianul-sef al compartimentului informatic al instantei sau parchetului, iar în cazul inexistentei sau vacantei postului de informatician-sef, un informatician cu experientă desemnat de colegiul de conducere al instantei sau parchetului, cu avizul Directiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, după caz.

(4) Pentru definitivarea în functie a informaticienilor din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie desemnarea informaticianului membru al comisiei de examen se face fără avizul prevăzut la alin. (3).

Art. 17. - (1) Anterior desfăsurării examenului, comisia de examen va elabora subiectele din tematica prevăzută la art. 10 si baremele de corectare.

(2) Locul desfăsurării examenului, timpul afectat elaborării lucrării, precum si modalitatea de securizare a lucrărilor sunt stabilite de comisia de examen.

(3) În caz de fraudă, pe lucrare se va face mentiunea “Fraudă”, se va încheia proces-verbal în acest sens, iar candidatul va fi declarat respins.

(4) La sfârsitul sustinerii probei se va afisa baremul de corectare.

Art. 18. - Examenul de definitivare pentru personalul auxiliar de specialitate debutant constă într-o probă scrisă cu caracter preponderent practic.

Art. 19. - Comisia de examen va aprecia lucrările cu note de la 1 la 10, fiind declarati admisi candidatii care au obtinut cel putin nota 6.

Art. 20. - Candidatii pot depune contestatii în termen de 48 de ore de la data afisării rezultatelor la presedintele instantei sau la conducătorul parchetului unde acestia îsi desfăsoară activitatea.

Art. 21. - (1) Rezolvarea contestatiilor se face de o comisie desemnată de colegiul de conducere al instantei sau parchetului care a organizat examenul, având aceeasi componentă numerică cu cea a comisiei de examen prevăzute la art. 16, fără ca vreun membru al acesteia să fi făcut parte din comisia de examen, în termen de 3 zile de la data limită de depunere a contestatiilor.

(2) Hotărârea comisiei de solutionare a contestatiilor este definitivă. Art. 22. - (1) În cazul nepromovării examenului pentru definitivare în functie, perioada prevăzută de art. 42 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 poate fi prelungită cu încă 6 luni.

(2) Nepromovarea pentru a doua oară a examenului pentru definitivare în functie atrage eliberarea din functie pentru incapacitate profesională.

(3) În cazul neprezentării la examenul pentru definitivare în functie din motive neimputabile, candidatul poate participa la următoarea sesiune organizată de către instanta sau parchetul în care îsi desfăsoară activitatea.

 

SECTIUNEA a 2-a

Organizarea si desfăsurarea examenului de promovare în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiasi instante sau aceluiasi parchet

 

Art. 23. - Data organizării examenului de promovare în grade sau trepte profesionale superioare, precum si tematica stabilită potrivit art. 10 se comunică de către curtile de apel si parchetele de pe lângă acestea instantelor si parchetelor din circumscriptia acestora, cu cel putin 30 de zile înainte, si se aduce la cunostintă prin afisare.

Art. 24. - (1) În termen de 15 zile de la comunicarea datei examenului, cei interesati pot depune cereri la presedintele instantei sau la conducătorul parchetului unde acestia îsi desfăsoară activitatea.

(2) Cererile împreună cu raportul prevăzut de art. 13 vor fi înaintate, după caz, la curtea de apel sau la parchetul de pe lângă aceasta, cu cel putin 10 zile înaintea datei sustinerii examenului.

Art. 25. - (1) Examenul constă în sustinerea unei lucrări scrise si a unei probe practice.

(2) Tematica va fi stabilită de colegiul de conducere al curtii de apel si, respectiv, al parchetului de pe lângă aceasta si va cuprinde legislatia care reglementează statutul personalului auxiliar de specialitate, regulamentele de ordine interioară ale instantelor si parchetelor, precum si notiuni din procedura penală si/sau procedura civilă, iar pentru probele practice, cunostinte de operare pe calculator.

(3) În cazul examenului de promovare a informaticienilor, tematica va fi stabilită de informaticianul-sef al compartimentului informatic al instantei sau parchetului, cu avizul Directiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie. În cazul inexistentei sau vacantei postului de informatician-sef, precum si în cazul în care informaticianul-sef sustine examenul de promovare, tematica va fi alcătuită de un informatician desemnat de colegiul de conducere al instantei sau parchetului si va fi avizată de Directia de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv de compartimentul informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(4) Pentru definitivarea în functie a informaticienilor din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie tematica va fi stabilită de colegiul de conducere al instantei sau parchetului care organizează examenul, cu sprijinul reprezentantilor compartimentului informatic din cadrul acestora.

Art. 26. - (1) Comisia de examen este numită de colegiul de conducere al curtii de apel si, respectiv, al parchetului de pe lângă aceasta si este formată din 2 magistrati, dintre care unul este membru al colegiului de conducere si unul este reprezentant al personalului auxiliar de specialitate.

(2) În cazul examenului pentru definitivarea în functie a informaticienilor, reprezentantul personalului auxiliar de specialitate este informaticianul-sef al compartimentului informatic al instantei sau parchetului unde se organizează examenul, iar în cazul inexistentei sau vacantei postului de informatician-sef, un informatician cu experientă desemnat de colegiul de conducere al instantei sau parchetului, cu avizul Directiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, după caz.

(3) Pentru definitivarea în functie a informaticienilor din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie desemnarea informaticianului membru al comisiei de examen se face fără avizul prevăzut la alin. (2).

Art. 27. - (1) În termen de maximum 5 zile înainte de data examenului, comisia de examen va verifica si va aviza raportul prevăzut la art. 13 si va afisa lista candidatilor.

(2) În cazul neavizării raportului, candidatul nu poate participa la examen.

Art. 28. - Anterior desfăsurării examenului, comisia de examen va proceda potrivit dispozitiilor art. 17.

Art. 29. - (1) Comisia de examen va aprecia atât proba scrisă, cât si proba practică cu note de la 1 la 10, nota finală fiind reprezentată de media aritmetică a notelor obtinute la cele două probe.

(2) Comisia de examen va întocmi tabelul de clasificare a candidatilor si va afisa lista la sediul curtii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta.

Art. 30. - (1) În termen de 48 de ore de la afisarea rezultatului se pot face contestatii, care vor fi solutionate de o comisie formată din 3 magistrati desemnati de colegiul de conducere al curtii de apel sau parchetului de pe lângă aceasta, care nu vor putea fi aceiasi cu membrii comisiei de examen.

(2) Contestatiile vor fi solutionate în termen de 3 zile de la data limită de depunere a acestora.

(3) Hotărârea comisiei de solutionare a contestatiilor este definitivă.

 

SECTIUNEA a 3-a

Organizarea si desfăsurarea concursului de promovare la instante sau la parchete superioare

 

Art. 31. - Data organizării concursului de promovare la Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie si la celelalte instante sau parchete superioare, precum si tematica concursului stabilită potrivit art. 25 alin. (2) si, respectiv, alin. (3) se comunică de către curtile de apel si parchetele de pe lângă acestea instantelor si parchetelor din circumscriptia lor, cu cel putin 30 de zile înainte.

Art. 32. - Dispozitiile art. 13 se aplică în mod corespunzător.

Art. 33. - Concursul pentru promovarea în functii de executie la instante si parchete superioare constă într-o probă scrisă si una practică din tematica anuntată.

Art. 34. - (1) Comisia de concurs este numită de colegiul de conducere al curtii de apel sau parchetului de pe lângă aceasta si este formată dintr-un membru al colegiului de conducere si alti 2 magistrati.

(2) În cazul concursului de promovare a informaticienilor, comisia de concurs este formată dintr-un membru al colegiului de conducere, informaticianul-sef al compartimentului informatic al instantei sau parchetului unde se organizează concursul, precum si un informatician cu experientă din cadrul aceluiasi compartiment informatic, desemnat de colegiul de conducere al instantei sau parchetului, cu avizul Directiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(3) În cazul inexistentei sau vacantei postului de informatician-sef, colegiul de conducere al instantei sau parchetului va desemna 2 informaticieni cu experientă care vor face parte din comisia de concurs sau va decide ca în componenta acesteia să fie inclusi specialisti în domeniul informatic din afara instantei sau parchetului. Desemnarea informaticienilor, respectiv a specialistilor membri ai comisiei de concurs, se va face cu avizul prevăzut la alin. (2).

(4) Pentru promovarea în functie a informaticienilor din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie desemnarea informaticienilor membri ai comisiei de concurs se face fără avizul prevăzut la alin. (2).

Art. 35. - (1) Cu 10 zile înaintea datei concursului, comisia de concurs va verifica îndeplinirea de către candidati a conditiilor de participare la concurs si va afisa lista candidatilor la sediul curtii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta.

(2) Candidatii respinsi pot face contestatie în termen de 48 de ore de la data afisării listei, care va fi solutionată de o comisie formată din 3 magistrati numiti de către colegiul de conducere, care nu vor fi aceiasi cu membrii comisiei de concurs, în termen de 3 zile.

(3) Modul de solutionare a contestatiei se comunică prin afisare la sediul curtii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta, cel mai târziu cu o zi înainte de data sustinerii concursului.

Art. 36. - (1) Comisia de concurs va elabora subiectele si baremele de corectare anterior desfăsurării concursului.

(2) Subiectele vor fi păstrate în plic sigilat până la ora începerii concursului.

(3) Locul si ora desfăsurării concursului vor fi stabilite de către comisia de concurs.

(4) La ora stabilită pentru concurs, plicul cu subiecte va fi adus în sală si va fi desfăcut de către un candidat, după verificarea integritătii plicului.

(5) Candidatii care nu au fost prezenti la deschiderea plicului pierd dreptul de a sustine concursul.

(6) În caz de fraudă, pe lucrare se va face mentiunea “Fraudă”, se va încheia proces-verbal în acest sens, iar candidatul va fi declarat respins.

(7) La predarea lucrărilor, coltul cu numele candidatului va fi sigilat si stampilat în prezenta acestuia, iar candidatul va semna într-un tabel, cu mentionarea numărului paginilor scrise.

(8) La sfârsitul sustinerii probei scrise se va afisa baremul de corectare.

(9) Proba practică se va sustine în aceeasi zi cu proba scrisă, iar rezultatele vor fi afisate la sfârsitul examinării tuturor candidatilor.

(10) Notele obtinute la proba practică nu pot fi contestate.

Art. 37. - (1) Comisia de concurs va aprecia atât proba scrisă, cât si proba practică cu note de la 1 la 10, nota finală fiind reprezentată de media aritmetică a notelor obtinute la cele două probe.

(2) Comisia de concurs întocmeste tabelul de clasificare a candidatilor, în termen de 5 zile de la data concursului, si afisează lista la sediul curtii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta.

(3) Vor fi declarati admisi, în limita posturilor scoase la concurs, candidatii care au obtinut cel putin media 7, fără ca la vreuna dintre probe să fi obtinut o notă mai mică de 5.

(4) La medii egale vor fi declarati admisi candidatii care au obtinut nota mai mare la proba scrisă.

Art. 38. - Candidatii pot face contestatie care se va depune la Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie, precum si la curtile de apel sau la parchetele de pe lângă acestea, în termen de 48 de ore de la afisarea rezultatelor.

Art. 39. - (1) Rezolvarea contestatiilor se va face de către comisia prevăzută la art. 34, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de depunere a acestora.

(2) Hotărârea comisiei de solutionare a contestatiilor este definitivă.

 

CAPITOLUL IV

Numirea candidatilor admisi

 

Art. 40. - Candidatii declarati admisi la examenul de promovare în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiasi instante sau aceluiasi parchet ori la concursul de promovare la instante sau parchete superioare sunt numiti, în conditiile legii, prin decizie a presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, a presedintelui curtii de apel sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel.

Art. 41. - Lucrările scrise si rezultatele concursului se anexează la dosarele personale ale candidatilor declarati admisi.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 42. - Dispozitiile prezentului regulament se aplică în mod corespunzător personalului auxiliar de specialitate de la instantele specializate si parchetele de pe lângă acestea, Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie, precum si instantelor si parchetelor militare, Sectiei militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Sectiei de combatere a infractiunilor de coruptie săvârsite de militari a Parchetului National Anticoruptie.

Art. 43. - Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.