MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 173
(XVII) - Nr. 308 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri,
13 aprilie 2005
SUMAR
LEGI SI
DECRETE
42.
- Lege pentru aderarea României la Tratatul international privind resursele
genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură, adoptat la Roma la 3
noiembrie 2001
Tratat
international privind resursele genetice vegetale pentru alimentatie si
agricultură
129.
- Decret privind promulgarea Legii pentru aderarea României la Tratatul
international privind resursele genetice vegetale pentru alimentatie si
agricultură, adoptat la Roma la 3 noiembrie 2001
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia
nr. 142 din 15 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu
destinatia de locuinte
HOTĂRÂRI ALE
GUVERNULUI ROMÂNIEI
224.
- Hotărâre pentru aprobarea Metodologiei de numire si salarizare a
directorilor si directorilor adjuncti din unitătile de învătământ
preuniversitar de stat
248.
- Hotărâre privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
553.
- Ordin al vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală
privind aprobarea Normelor unitare de structură pentru înfiintarea si
functionarea punctelor vamale
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru aderarea României la Tratatul international
privind resursele genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură, adoptat
la Roma la 3 noiembrie 2001
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Articol unic. -
România aderă la Tratatul international privind resursele genetice vegetale
pentru alimentatie si agricultură, adoptat la Roma la 3 noiembrie 2001, în
cadrul celei de-a 31-a sesiuni a Conferintei Organizatiei Natiunilor Unite
pentru Alimentatie si Agricultură (FAO), intrat în vigoare la data de 29 iunie
2004.
Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si
ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR ADRIAN
NĂSTASE |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 17 martie 2005.
Nr. 42.
*) Traducere.
TRATAT
INTERNATIONAL
privind
resursele genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură*)
Convinse de natura specifică
a resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură, problemele si
trăsăturile lor distincte necesitând solutii specifice,
alarmate de
continua eroziune a acestor resurse,
cunoscând că
resursele genetice pentru alimentatie si agricultură sunt de interes comun
pentru toate tările si că toate tările depind, într-o foarte mare măsură, de
resursele genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură cu originea în
altă parte,
recunoscând că
prezervarea, explorarea, colectarea, caracterizarea, evaluarea si documentarea
resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură sunt esentiale
în atingerea scopurilor cuprinse în Declaratia de la Roma asupra securitătii
alimentare mondiale si în Planul de actiune al summit-ului securitătii
mondiale, precum si pentru o dezvoltare agricolă durabilă pentru generatiile
prezente si cele viitoare si că capacitatea tărilor în curs de dezvoltare si a
tărilor cu economii în tranzitie de a prelua astfel de sarcini necesită urgent
să fie întărită,
luând notă că
Planul global de actiune pentru conservarea si utilizarea sustinută a
resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură este un
acord-cadru international pentru asemenea activităti,
recunoscând, în
continuare, că resursele genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură
reprezintă material initial indispensabil în procesul de ameliorare genetică a
plantelor, realizat fie prin selectia fermierilor, fie prin utilizarea
metodelor specifice ameliorării clasice sau ale celei moderne, prin
biotehnologii, si că sunt esentiale pentru adaptarea la schimbările de mediu
imprevizibile si pentru necesitătile viitoare ale omenirii,
afirmând că
aportul trecut, prezent si viitor al fermierilor din toate regiunile globului
si, în mod deosebit, al celor din centrele de origine si diversitate, în
conservarea, îmbunătătirea si facilitarea accesului la aceste resurse este baza
drepturilor fermierilor,
afirmând, de
asemenea, că drepturile recunoscute în prezentul tratat de a salva, utiliza,
schimba si vinde semintele păstrate de fermieri si alt material de propagare si
de a participa la luarea deciziilor referitoare la acestea, precum si la
împărtirea justă si echitabilă a beneficiilor rezultate din utilizarea
resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură sunt
fundamentale atât în respectarea drepturilor fermierilor, cât si în promovarea
acestor drepturi la nivel national si international,
recunoscând că
prezentul tratat si alte acorduri internationale legate de acesta trebuie să se
sprijine reciproc în vederea realizării unei agriculturi durabile si a
securitătii alimentare,
afirmând că nimic
din prezentul tratat nu va fi interpretat ca o implicare în schimbarea
drepturilor si obligatiilor părtilor contractante aflate sub alte acorduri internationale,
întelegând că cele
mai sus mentionate nu intentionează a crea o ierarhie între prezentul tratat si
alte acorduri internationale,
constiente că
problemele referitoare la managementul resurselor genetice vegetale pentru
alimentatie si agricultură sunt de interes pentru agricultură, mediu si comert
si convinse că trebuie să existe o sinergie între aceste sectoare,
constiente de
responsabilitatea lor pentru generatiile trecute si viitoare de a conserva
diversitatea resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură
existentă pe glob,
recunoscând că, în
exercitarea dreptului de suveranitate asupra resurselor genetice vegetale
pentru alimentatie si agricultură, statele pot beneficia reciproc din crearea
unui sistem multilateral eficace care să faciliteze accesul la anumite resurse
si pentru împărtirea justă si echitabilă a beneficiilor rezultate din
utilizarea acestora si
dorind să încheie
un acord international în cadrul Organizatiei pentru Agricultură si Alimentatie
a Natiunilor Unite, denumită în continuare FAO, în conformitate cu art.
XIV din Constitutia FAO,
părtile
contractante sunt de acord cu următoarele:
PARTEA I
Introducere
ARTICOLUL 1
1.1. Obiectivele prezentului
tratat sunt conservarea si utilizarea durabilă a resurselor genetice vegetale
pentru alimentatie si agricultură si împărtirea justă si echitabilă a
beneficiilor rezultate din utilizarea lor, în armonie cu Conventia privind
diversitatea biologică, pentru o agricultură durabilă si securitate alimentară.
1.2. Aceste
obiective vor fi atinse prin legarea strânsă a prezentului tratat de FAO si de
Conventia privind diversitatea biologică.
ARTICOLUL 2
Utilizarea
termenilor
În scopul
prezentului tratat, următorii termeni vor fi definiti astfel:
- conservarea
in situ - conservarea ecosistemelor cu habitatele lor naturale, precum si
mentinerea si refacerea populatiilor de specii viabile în mediul lor natural
si, în cazul speciilor de plante cultivate, în mediul în care acestea si-au
dezvoltat caracteristicile lor distinctive;
- conservarea
ex situ - conservarea resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si
agricultură în afara habitatului lor natural;
- resursele
genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură - orice material
genetic de origine vegetală, cu valoare actuală sau potentială pentru
alimentatie si agricultură;
- material
genetic - orice material de origine vegetală incluzând material de
propagare reproductivă si multiplicare vegetativă, care să contină unităti
functionale ale ereditătii;
- varietate -
grup de plante în cadrul unui singur taxon botanic de cel mai mic rang, definit
prin exprimarea reproductibilă a distinctivitătii sale si prin alte
caracteristici genetice;
- colectie ex situ
- colectie de resurse genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură
mentinute în afara habitatului lor natural;
- centru de
origine - areal geografic unde speciile de plante, cultivate sau sălbatice,
si-au dezvoltat pentru prima dată caracteristicile lor distinctive;
- centru de
diversitate al unei culturi - areal geografic care contine cel mai înalt
grad de diversitate genetică pentru anumite specii de cultură, în conditii in
situ.
ARTICOLUL 3
Scop
Prezentul tratat
se referă la resursele genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură.
PARTEA a II-a
ARTICOLUL 4
Obligatii
generale
Fiecare parte
contractantă va asigura conformitatea legilor, regulamentelor si procedurilor sale
cu obligatiile proprii, asa cum se prevede în prezentul tratat.
ARTICOLUL 5
Conservarea,
explorarea, colectarea, caracterizarea, evaluarea si elaborarea de documente
privind resursele genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură
5.1. Fiecare parte
contractantă va promova o abordare integrală a activitătilor de explorare,
conservare si utilizare durabilă a resurselor genetice vegetale pentru
alimentatie si agricultură, supusă legislatiei nationale si în cooperare cu
alte părti contractante, dacă este cazul, si în, functie de situatie, va
trebui:
a) să exploreze si
să inventarieze resursele genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură,
tinând cont de statutul si de gradul de variabilitate în populatiile existente,
inclusiv al celor potential utile si, pe cât posibil, să aprecieze orice
amenintări asupra acestora;
b) să promoveze
colectarea resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură si a
informatiei asociate acelor resurse genetice vegetale care sunt amenintate ori
care au o utilitate potentială;
c) să promoveze
sau să sprijine, după caz, eforturile fermierilor si comunitătilor locale
pentru a gestiona si a conserva în ferme resursele sale genetice vegetale
pentru alimentatie si agricultură;
d) să promoveze
conservarea in situ a speciilor sălbatice înrudite cu plantele de
cultură si cu plantele sălbatice pentru productia alimentară, incluzând
arealele protejate, prin sprijinirea, inter alia, a eforturilor
comunitătilor locale si indigene;
e) să coopereze
pentru a promova dezvoltarea unui sistem durabil si eficient de conservare ex
situ, acordând atentie necesitătii unei documentări, caracterizări,
regenerări si evaluări adecvate, si să promoveze dezvoltarea si transferul de
tehnologii specifice în scopul cresterii randamentului de utilizare a
resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură;
f) să monitorizeze
mentinerea viabilitătii, a gradului de variabilitate si a integritătii genetice
a colectiilor de resurse genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură.
5.2. Părtile
contractante vor lua măsuri corespunzătoare pentru a reduce la minimum sau,
dacă este posibil, a elimina amenintările asupra resurselor genetice vegetale
pentru alimentatie si agricultură.
ARTICOLUL 6
Utilizarea
durabilă a resurselor genetice vegetale
6.1. Părtile
contractante vor dezvolta si vor mentine politici adecvate si măsuri legale
care să promoveze utilizarea durabilă a resurselor genetice vegetale pentru
alimentatie si agricultură.
6.2. Utilizarea
durabilă a resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură poate
include măsuri, precum:
a) adoptarea unor
politici agricole juste care să promoveze dezvoltarea si mentinerea diferitelor
sisteme agricole care să intensifice utilizarea durabilă a agrobiodiversitătii si
a altor resurse naturale;
b) promovarea si
intensificarea cercetării privind conservarea diversitătii biologice prin
maximalizarea variabilitătii intra- si interspecifice, în beneficiul
fermierilor, în special al celor care produc si utilizează propriile varietăti
si aplică principii ecologice în vederea mentinerii fertilitătii solului si în
combaterea bolilor, buruienilor si dăunătorilor;
c) promovarea,
adecvat conditiilor, a eforturilor de ameliorare a plantelor care, prin
participarea fermierilor, în mod deosebit în tările în curs de dezvoltare,
întăresc capacitatea de a dezvolta varietăti adaptate conditiilor sociale,
economice si ecologice, incluzând arealele izolate;
d) lărgirea bazei
genetice a plantelor de cultură si cresterea amplitudinii diversitătii genetice
disponibile fermierilor;
e) promovarea,
după caz, a extinderii utilizării culturilor si varietătilor locale care au
dezvoltate însusiri de adaptabilitate si a speciilor subutilizate;
f) sprijinirea, în
functie de situatie, a unei mai largi utilizări a diversitătii speciilor si
varietătilor în sistemele de productie ale fermelor, conservarea si utilizarea
durabilă a plantelor de cultură si crearea unor legături solide cu programele
de ameliorare si dezvoltarea agricolă, în scopul reducerii vulnerabilitătii
speciilor cultivate si a eroziunii genetice, precum si al promovării unei
cresteri a productiei de alimente la nivel mondial, compatibilă cu dezvoltarea
durabilă; si
g) revizuirea si,
unde este cazul, adaptarea strategiilor de ameliorare si a reglementărilor
privind lansarea varietătilor si distribuirea semintelor.
ARTICOLUL 7
7.1. Fiecare parte
contractantă va integra, după caz, în programele si politicile de dezvoltare
rurală si agricolă activitătile cuprinse la art. 5 si 6 si va coopera cu alte
părti contractante, direct sau prin intermediul FAO, si cu alte organizatii
internationale relevante, în vederea conservării si utilizării durabile a
resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură.
7.2. Cooperarea
internatională va fi, în mod special, directionată către:
a) înfiintarea sau
consolidarea capacitătilor tărilor în curs de dezvoltare si a tărilor cu
economii în tranzitie cu privire la conservarea si utilizarea durabilă a resurselor
genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură;
b) intensificarea
activitătilor internationale pentru promovarea conservării, evaluării,
documentării, îmbunătătirii genetice, ameliorării plantelor, multiplicării
semintelor si împărtirea, facilitarea accesului si schimbului de resurse
genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură, a informatiei referitoare
la acestea, precum si a tehnologiilor corespunzătoare, în conformitate cu
prevederile părtii a IV-a;
c) mentinerea si
consolidarea acordurilor institutionale prevăzute în partea a V-a; si
d) implementarea
strategiei de finantare prevăzute la art. 18.
ARTICOLUL 8
Asistentă
tehnică
Părtile
contractante sunt de acord să promoveze furnizarea de asistentă tehnică, în mod
deosebit tărilor în curs de dezvoltare sau tărilor cu economii în tranzitie,
fie bilateral, fie prin intermediul unor organizatii internationale adecvate,
având ca obiectiv facilitarea implementării prezentului tratat.
PARTEA a III-a
Drepturile agricultorilor
ARTICOLUL 9
9.1. Părtile
contractante recunosc enorma contributie pe care comunitătile locale si
autohtone, precum si agricultorii din toate regiunile lumii, în mod special cei
din centrele de origine si de diversitate a plantelor cultivate, au avut-o si
continuă să o aibă în conservarea si punerea în valoare a resurselor genetice
vegetale care constituie baza productiei alimentare si agricole din lumea
întreagă.
9.2. Părtile
contractante sunt de acord că responsabilitatea îndeplinirii drepturilor
agricultorilor, în ceea ce priveste resursele genetice vegetale pentru
alimentatie si agricultură, este de resort guvernamental. În raport cu
necesitătile si cu prioritătile sale, fiecare parte contractantă trebuie, în
functie de cele convenite si sub rezerva legislatiei nationale, să ia măsuri
pentru a proteja si a promova drepturile agricultorilor, inclusiv:
a) protectia
cunostintelor traditionale care prezintă interes în ceea ce priveste resursele
genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură;
b) dreptul de a
participa în mod echitabil la împărtirea avantajelor ce decurg din utilizarea
resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură;
c) dreptul de a
participa la luarea deciziilor la nivel national asupra problemelor legate de conservarea
si utilizarea durabilă a resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si
agricultură.
9.3. Nici o
prevedere din acest articol nu va trebui să fie interpretată ca limitând
drepturile pe care le pot avea agricultorii de a conserva, de a utiliza, de a
face schimb si de a vinde seminte din fermă sau material de multiplicare,
potrivit legislatiei nationale si după caz.
PARTEA a IV-a
Sistemul multilateral de acces si de împărtire a
avantajelor
ARTICOLUL 10
Sistemul
multilateral de acces si de împărtire a avantajelor
10.1. În relatiile
lor cu alte state, părtile contractante recunosc drepturile suverane ale
statelor asupra propriilor resurse genetice vegetale pentru alimentatie si
agricultură si faptul că puterea de a permite accesul la aceste resurse revine
guvernelor, în conformitate cu legislatia natională.
10.2. În
exercitiul drepturilor lor suverane, părtile contractante convin să stabilească
un sistem multilateral, care să fie eficient, eficace si transparent, atât
pentru a favoriza accesul la resursele genetice vegetale pentru alimentatie si
agricultură, cât si pentru a împărti în mod just si echitabil avantajele care
decurg din utilizarea acestor resurse, într-o perspectivă complementară si de
încurajare reciprocă.
ARTICOLUL 11
11.1. În scopul
atingerii obiectivelor de conservare si utilizare durabilă a resurselor
genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură si de împărtire justă si
echitabilă a avantajelor ce decurg din utilizarea lor, astfel cum se prevede în
art. 1, Sistemul multilateral se aplică resurselor genetice vegetale pentru
alimentatie si agricultură, enumerate în anexa nr. I, pe baza criteriilor de
securitate alimentară si de interdependentă.
11.2. Sistemul
multilateral, după cum se mentionează în art. 11.1, înglobează toate resursele
genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură enumerate în anexa nr. I,
care sunt detinute si administrate de părtile contractante si sunt legate de
domeniul public. În scopul de a ajunge la o acoperire cât mai completă, părtile
contractante invită pe toti ceilalti detinători de resurse genetice vegetale
pentru alimentatie si agricultură, enumerate în anexa nr. I, să încorporeze
aceste resurse în Sistemul multilateral.
11.3. Părtile contractante
convin, de asemenea, să ia măsurile potrivite pentru a încuraja persoanele
fizice si juridice care detin resurse genetice vegetale pentru alimentatie si
agricultură, enumerate în anexa nr. I, să le includă în Sistemul multilateral.
11.4. În cei doi
ani care urmează intrării în vigoare a prezentului tratat, organul executiv
evaluează progresele realizate privind includerea în Sistemul multilateral a
resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură, conform art.
11.3. Ca urmare a acestei evaluări organul executiv decide dacă va facilita în
continuare accesul persoanelor fizice si juridice, mentionate la art. 11.3,
care nu au inclus resurse genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură
în Sistemul multilateral, sau dacă va lua o altă măsură pe care o va considera
adecvată.
11.5. Sistemul
multilateral înglobează, de asemenea, resurse genetice vegetale pentru
alimentatie si agricultură, enumerate în anexa nr. I, si care sunt detinute în
colectii ex situ, de către centrele internationale de cercetări
agricole, ale Grupului consultativ privind cercetarea agricolă internatională
(GCRAI), după cum este prevăzut în art. 15.1 lit. a) si în alte institutii
internationale, conform art. 15.5.
ARTICOLUL 12
Accesul facilitat la resursele genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură în interiorul Sistemului multilateral
12.1. Părtile
contractante sunt de acord că accesul facilitat la resursele genetice vegetale
pentru alimentatie si agricultură în cadrul Sistemului multilateral, după cum
s-a definit în art. 11, se face în conformitate cu dispozitiile prezentului
tratat.
12.2. Părtile
contractante convin să ia măsurile juridice sau alte măsuri considerate
necesare pentru a acorda acest acces celorlalte părti contractante datorită
Sistemului multilateral. Ca efect, acest acces este în mod egal acordat
persoanelor fizice si juridice din jurisdictia tuturor părtilor contractante,
sub rezerva dispozitiilor art. 12.4.
12.3. Acest acces
va fi acordat în conformitate cu conditiile enumerate mai jos:
a) accesul va fi
acordat numai în scopul conservării si utilizării pentru cercetare, ameliorare
si instruire pentru alimentatie si agricultură, cu conditia să nu fie destinate
utilizărilor chimice si farmaceutice si nici altor utilizări industriale nealimentare
si nefurajere. În cazul plantelor cultivate cu folosinte multiple (alimentare
si nealimentare), includerea lor în Sistemul multilateral si aplicabilitatea
regimului de acces facilitat depind de importanta lor pentru securitatea
alimentară;
b) accesul este
acordat rapid, fără a fi necesar să se urmeze o anumită ordine, si gratuit sau,
atunci când este necesară o plată pentru cheltuieli, ea nu trebuie să
depăsească costurile minime implicate;
c) toate datele de
pasaport disponibile si, sub rezerva legislatiei în vigoare, toate celelalte
informatii descriptive asociate si neconfidentiale sunt puse la dispozitie
împreună cu resursele genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură
furnizate;
d) beneficiarii nu
pot revendica nici un drept de proprietate intelectuală sau alt drept care
limitează accesul facilitat la resursele genetice vegetale pentru alimentatie
si agricultură la părti sau la componentele genetice, sub forma primită de la
Sistemul multilateral;
e) accesul la
resursele genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură aflate în curs de
creare, inclusiv la materialul aflat în curs de creare de către agricultori, va
rămâne la dispozitia producătorilor în timpul perioadei de obtinere;
f) accesul la
resursele genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură protejate de
drepturile de proprietate intelectuală si alte drepturi de proprietate este
acordat în conformitate cu acordurile internationale si cu legile nationale în
vigoare;
g) resursele
genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură primite în cadrul
Sistemului multilateral si conservate vor continua să fie făcute disponibile
către Sistemul multilateral de către primitorii acestor resurse genetice
vegetale pentru alimentatie si agricultură, potrivit prevederilor prezentului tratat;
si
h) fără a
prejudicia alte dispozitii ale prezentului articol, părtile contractante convin
că accesul la resursele genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură in
situ este acordat în conformitate cu legislatia natională sau, în absenta
unei asemenea legislatii, în conformitate cu normele stabilite de organul
executiv.
12.4. Ca urmare,
accesul facilitat în conformitate cu art. 12.2 si 12.3 va fi acordat conform
unui acord-tip de transfer de material (ATM), care va fi adoptat de
către organul executiv si care contine prevederile art. 12.3 lit. a), d) si g),
dispozitiile cu privire la împărtirea avantajelor enuntate în art. 13.2 lit. d)
alin. (ii) si alte prevederi relevante ale prezentului tratat, precum si aceea
că primitorul resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură
trebuie să solicite ca prevederile ATM să se aplice atât transferului
resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură către o altă
persoană sau entitate, cât si tuturor transferurilor ulterioare ale acestor
resurse genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură.
12.5. Părtile
contractante vor veghea să fie posibil să se facă recurs în conformitate cu
dispozitiile jurisdictionale aplicabile, în sistemele lor juridice, în caz de
diferende contractuale decurgând din aceste ATM, recunoscând că obligatiile ce
decurg din aceste ATM revin în exclusivitate părtilor care iau parte la aceste
acorduri.
12.6. În situatii
de urgentă cauzate de catastrofe părtile contractante convin să acorde un acces
facilitat la resursele genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură,
potrivit Sistemului multilateral, în scopul de a contribui la refacerea stării
sistemelor agricole, în cooperare cu coordonatorii de ajutoare.
ARTICOLUL 13
Împărtirea
avantajelor în Sistemul multilateral
13.1. Părtile
contractante recunosc că accesul facilitat la resursele genetice vegetale
pentru alimentatie si agricultură care sunt incluse în Sistemul multilateral
constituie în sine un avantaj major al acestui sistem si convin ca avantajele
care rezultă să fie împărtite într-o manieră justă si echitabilă, în
conformitate cu dispozitiile prezentului articol.
13.2. Părtile
contractante convin ca avantajele care decurg din utilizarea, inclusiv cea comercială,
a resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură în cadrul
Sistemului multilateral să fie împărtite în mod just si echitabil prin
următoarele mecanisme: schimbul de informatii, accesul la tehnologii si
transferul acestora, consolidarea capacitătilor, împărtirea avantajelor care
decurg din comercializare, tinând seama de domeniile de activităti prioritare
ale Planului global de actiune în evolutie continuă si în functie de
orientările organului executiv.
a) Schimbul de
informatii
Părtile
contractante convin să facă disponibile informatiile care înglobează, cu
deosebire, cataloage si inventare, informatii asupra tehnologiilor si rezultate
ale cercetării tehnice, stiintifice si socioeconomice, inclusiv caracterizarea,
evaluarea si utilizarea, privind resursele genetice vegetale pentru alimentatie
si agricultură incluse în Sistemul multilateral. Asemenea informtii vor fi
făcute disponibile, dacă ele nu sunt confidentiale, sub rezerva dreptului
aplicabil si în conformitate cu capacitătile nationale. Asemenea informatii vor
fi puse la dispozitie tuturor părtilor contractante la prezentul tratat prin
sistemul de informatii prevăzut la art. 17.
b) Accesul la
tehnologii si transferul de tehnologii
(i) Părtile contractante
se angajează să acorde si/sau să faciliteze accesul la tehnologii vizând
conservarea, caracterizarea, evaluarea si utilizarea resurselor genetice
vegetale pentru alimentatie si agricultură, incluse în Sistemul multilateral.
Recunoscând că anumite tehnologii nu pot fi transferate decât prin materialul
genetic, părtile contractante acordă si/sau facilitează accesul la aceste
tehnologii si la materialul genetic inclus în Sistemul multilateral, precum si
la varietătile ameliorate si la materialul genetic elaborat datorită utilizării
resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură, incluse în
Sistemul multilateral, în conformitate cu dispozitiile art. 12. Accesul la
aceste tehnologii, la soiurile de ameliorare si la materialul genetic va fi
acordat si/sau facilitat, respectându-se drepturile de proprietate si legile
aplicabile privind accesul si conform capacitătilor nationale.
(ii) Accesul la
tehnologii si transferul lor în alte tări, în particular în tări în curs de
dezvoltare si în tări cu economii în tranzitie, vor fi efectuate printr-un
ansamblu de măsuri, cum sunt înfiintarea, functionarea si participarea la grupe
tematice pe culturi pentru utilizarea resurselor genetice vegetale pentru
alimentatie si agricultură la toate tipurile de parteneriat pentru cercetare si
dezvoltare si la societăti comerciale în parteneriat, legate de materialul
primit, de dezvoltarea resurselor umane si de accesul efectiv la facilitătile
de cercetare.
(iii) Accesul la
tehnologii si transferul de tehnologii, asa cum sunt mentionate în alin. (i) si
(ii), incluzând tehnologiile protejate de drepturi de proprietate intelectuală,
pentru tările în curs de dezvoltare care sunt părti contractante, în particular
pentru tările cele mai putin dezvoltate si tările cu economii în tranzitie, vor
fi asigurate si/sau facilitate, în conditii corecte si dintre cele mai
favorabile, în particular în cazul tehnologiilor utilizate în scopul
conservării, precum si al tehnologiilor de care beneficiază agricultorii din
tările în curs de dezvoltare, mai ales din tările cele mai putin dezvoltate si
tările cu economii în tranzitie, inclusiv în conditii de concesiune si
preferentiale, dacă s-a convenit reciproc, printre altele, prin parteneriate în
cercetare si dezvoltare în cadrul Sistemului multilateral. Accesul si
transferul vor fi asigurate în conditii de recunoastere si în conformitate cu
protectia adecvată si efectivă a drepturilor de proprietate intelectuală.
c) Consolidarea
capacitătilor
Tinând cont de
nevoile tărilor aflate în curs de dezvoltare si ale tărilor cu economii în
tranzitie, după cum sunt reflectate de prioritătile pe care le acordă
consolidării capacitătilor în problema resurselor genetice vegetale pentru
alimentatie si agricultură în planurile si programele lor, atunci când ele
există, vizând resursele fitogenetice pentru alimentatie si agricultură
acoperite de către Sistemul multilateral, părtile contractante convin să acorde
prioritate:
(i) stabilirii
si/sau consolidării programelor de educatie si de formare stiintifică si
tehnică în domeniul conservării si utilizării durabile a resurselor genetice
vegetale pentru alimentatie si agricultură; (ii) dezvoltării si modernizării
facilitătilor destinate conservării si utilizării durabile a resurselor
genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură, în particular în tările în
curs de dezvoltare si cele cu economii în tranzitie; si (iii) cercetării
stiintifice efectuate, de preferintă si dacă este posibil în tările în curs de
dezvoltare si în tările în tranzitie, în cooperare cu institutiile din aceste
tări, precum si cresterii capacitătii de a face asemenea cercetări în domeniile
în care ele sunt necesare.
d) Participarea
la rezultatele financiare si la celelalte beneficii ale comercializării:
(i) părtile
contractante sunt de acord, în cadrul Sistemului multilateral, să ia măsuri în
scopul împărtirii beneficiilor comerciale, prin implicarea sectorului privat si
public în activitătile identificate în prezentul articol, prin parteneriate si
colaborări, incluzând sectorul privat din tările în curs de dezvoltare si din
tările cu economii în tranzitie, în domeniul cercetării si dezvoltării
tehnologice;
(ii) părtile
contractante sunt de acord ca ATM descris la art. 12.4 să includă clauza ca
primitorul care comercializează un produs care este resursă genetică vegetală
pentru alimentatie si agricultură si încorporează material obtinut prin
Sistemul multilateral să plătească, conform mecanismului descris în art. 19.3
lit. f), o parte echitabilă din beneficiile obtinute din comercializarea acelui
produs, exceptând orice situatie în care un asemenea produs este disponibil
fără restrictii pentru terti, pentru cercetare si ameliorare ulterioară, caz în
care primitorul care comercializează va fi încurajat să efectueze asemenea
plăti. Organul executiv va stabili la prima sa sesiune nivelul, forma si
modalitatea de efectuare a acestor plăti, în acord cu practica comercială
uzuală. Organul executiv poate decide stabilirea unor niveluri diferentiate de
plăti pentru diferitele categorii de destinatari care comercializează asemenea
produse; poate, de asemenea, decide asupra necesitătii de a excepta de la
aceste plăti micii fermieri din tările în curs de dezvoltare si din tările cu
economii în tranzitie.
Organul executiv
poate din când în când să revizuiască nivelurile de plăti, în vederea
realizării unei împărtiri corecte si echitabile a beneficiilor, si poate, de
asemenea, să evalueze, într-o perioadă de 5 ani de la intrarea în vigoare a
prezentului tratat, dacă plata unei părti din beneficiile rezultate din
comercializarea unor produse sub mandat ATM trebuie să devină obligatorie si în
cazurile în care asemenea produse sunt disponibile fără restrictii pentru
terti, în scopul cercetării si ameliorării ulterioare.
13.3. Părtile
contractante sunt de acord ca beneficiile apărute din utilizarea resurselor
genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură, care sunt împărtite
conform Sistemului multilateral, să fie distribuite cu prioritate, direct si
indirect, către fermierii din toate tările, în special din tările în curs de
dezvoltare si din tările cu economii în tranzitie, care conservă si utilizează
durabil resursele genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură.
13.4. În prima sa
sesiune, organul executiv va elabora politici relevante si criterii pentru
asistentă specifică, în conformitate cu strategia de finantare agreată, conform
art. 18, pentru conservarea resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si
agricultură, pentru tările în curs de dezvoltare si tările cu economii în
tranzitie, ale căror contributii la diversitatea resurselor genetice vegetale
pentru alimentatie si agricultură în cadrul Sistemului multilateral sunt
semnificative si/sau au nevoi speciale.
13.5. Părtile
contractante recunosc că probabilitatea implementării complete a Planului
global de actiune, în special în tările în curs de dezvoltare si în tările cu
economii în tranzitie, va depinde în mare măsură de implementarea efectivă a
prevederilor prezentului articol si de strategia de finantare, asa cum este
prevăzută la art. 18.
13.6. Părtile
contractante vor lua în considerare modalitătile unei strategii de contributii
voluntare pentru împărtirea beneficiilor, prin care industriile de prelucrare a
alimentelor care beneficiază de resurse genetice vegetale pentru alimentatie si
agricultură să contribuie la Sistemul multilateral.
PARTEA a V-a
Capitole auxiliare
ARTICOLUL 14
14. Recunoscând că
Planul global de actiune pentru conservarea si utilizarea durabilă a resurselor
genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură, aflat în derulare, este
important pentru prezentul tratat, părtile contractante vor promova
implementarea sa efectivă, inclusiv prin actiuni nationale si, atunci când sunt
potrivite, prin cooperări internationale care să furnizeze un cadru coerent, inter
alia, pentru crearea de capacităti, transferul de tehnologie si schimbul de
informatii, tinând cont de prevederile art. 13.
ARTICOLUL 15
Colectiile ex
situ de resurse genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură,
detinute de centrele de cercetări agricole internationale ale Grupului
consultativ de cercetări agricole internationale si de alte institutii
15.1. Părtile
contractante recunosc importanta pentru prezentul tratat a colectiilor ex
situ de resurse genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură, aflate
sub răspunderea centrelor de cercetări agricole internationale (IARC) ale
Grupului consultativ de cercetări agricole internationale (CGIAR). Părtile
contractante invită IARC să semneze acorduri cu organul executiv, privitoare la
colectiile ex situ, în concordantă cu termenii si conditiile de mai jos:
a) resursele
genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură, enumerate în anexa nr. I
la prezentul tratat si detinute de IARC, vor fi făcute disponibile conform
prevederilor stabilite în partea a IV-a;
b) resursele
genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură, altele decât cele
enumerate în anexa nr. I la prezentul tratat si colectate înainte de intrarea
sa în vigoare, care sunt detinute de IARC, vor fi făcute disponibile potrivit
ATM aflat în derulare, în conformitate cu conventiile dintre IARC si FAO.
Conventiile ATM vor fi amendate de organul executiv nu mai târziu de a doua sa
sesiune, după consultări în concordantă cu prevederile relevante ale
prezentului tratat, în special cu art. 12 si 13 si tinând cont de următoarele
conditii:
(i) IARC vor
informa periodic organul executiv despre ATM la care au aderat, conform unui
calendar ce va fi stabilit de organul executiv;
(ii) părtilor
contractante de pe al căror teritoriu au fost colectate resurse genetice
vegetale pentru alimentatie si agricultură, în conditii in situ, li se
vor pune la dispozitie mostre din asemenea resurse genetice vegetale pentru
alimentatie si agricultură, la cerere, fără a fi nevoie de un ATM;
(iii) beneficiile
rezultate în urma ATM mai sus mentionate, care se colectează conform
mecanismului mentionat la art. 19.3 lit. f), vor fi folosite în special pentru
conservarea si utilizarea durabilă a respectivelor resurse genetice vegetale
pentru alimentatie si agricultură, în special în programele nationale si
regionale din tările în curs de dezvoltare si din tările cu economii în
tranzitie, în particular în centre de diversitate si în tările cele mai putin dezvoltate;
si
(iv) IARC vor lua
măsurile adecvate, în acord cu capacitătile proprii, pentru a se conforma
conditiilor ATM si vor informa cu promptitudine organul executiv despre
cazurile de neconformitate;
c) IARC recunosc
autoritatea organului executiv de a stabili politicile directoare referitoare
la păstrarea colectiilor ex situ detinute de către IARC si subiect al
prevederilor prezentului tratat;
d) facilitătile
stiintifice si tehnice în care sunt conservate colectiile ex situ vor
rămâne sub autoritatea IARC care preiau în gestiune si în administrare
colectiile în conformitate cu standardele internationale acceptate, în
particular cu standardele băncilor de gene girate de Comisia FAO a resurselor
genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură;
e) la cererea unui
IARC, secretarul va încerca să ofere sprijin tehnic corespunzător;
f) secretarul va
avea în orice moment drept de acces la facilităti, precum si dreptul de
inspectie a tuturor activitătilor care au loc în interiorul acestor facilităti,
în directă legătură cu conservarea si schimburile de materiale, subiect al
prezentului articol;
g) dacă
întretinerea curentă a colectiilor ex situ detinute de IARC este
afectată sau amenintată de către oricare eveniment, inclusiv forta majoră,
secretarul, cu aprobarea tării gazdă, va oferi asistentă pentru evacuarea sau
pentru transferul colectiei, în măsura posibilitătilor.
15.2. Părtile
contractante sunt de acord să ofere acces facil la resursele genetice vegetale
pentru alimentatie si agricultură mentionate în anexa nr. I, în conformitate cu
Sistemul multilateral, pentru IARC din CGIAR, care au acorduri semnate cu
organul executiv, în conformitate cu prezentul tratat. Aceste centre vor fi
incluse pe o listă păstrată de secretar, disponibilă, la cerere, pentru părtile
contractante.
15.3. Materialele,
altele decât cele enumerate în anexa nr. I, care sunt receptionate si
conservate de IARC, după intrarea în vigoare a prezentului tratat, vor fi
disponibile în termeni concordanti cu acordurile mutuale dintre IARC care au
primit materialele si tara de origine sau tara care a achizitionat aceste
resurse, în conformitate cu Conventia diversitătii biologice sau cu altă lege
aplicabilă.
15.4. Părtile
contractante sunt încurajate să ofere acelor IARC care au semnat acorduri cu
organul executiv, în baza unor întelegeri mutuale, acces la resursele genetice
vegetale pentru alimentatie si agricultură care nu sunt enumerate în anexa nr.
I, dar sunt importante pentru programele si activitătile IARC.
15.5. Pentru
scopurile declarate în acest articol, organul executiv va căuta să stabilească
întelegeri si cu alte institutii internationale relevante.
ARTICOLUL 16
Retele
internationale de resurse genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură
16.1. Cooperarea existentă
în retelele internationale de resurse genetice vegetale pentru alimentatie si
agricultură va fi încurajată sau dezvoltată pe baza aranjamentelor existente si
în concordantă cu termenii prezentului tratat, în asa fel încât să se realizeze
cea mai mare cuprindere posibilă a resurselor genetice vegetale pentru
alimentatie si agricultură.
16.2. Părtile
contractante vor încuraja, considerând-o oportună, participarea la retele
internationale a tuturor institutiilor relevante, incluzând organizatii guvernamentale,
private, organizatii neguvernamentale, unităti de cercetare, ameliorare si alte
institutii.
ARTICOLUL 17
Sistemul
informational global privind resursele genetice vegetale pentru alimentatie si
agricultură
17.1. Părtile
contractante vor coopera pentru a dezvolta si a consolida un sistem
informational global, în scopul de a facilita schimburile de informatii, bazat
pe sistemele informationale existente, despre chestiuni stiintifice, tehnice si
de mediu, legate de resursele genetice vegetale pentru alimentatie si
agricultură, cu speranta că aceste schimburi vor contribui la împărtirea
beneficiilor prin realizarea disponibilitătii informatiilor despre resursele
genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură, pentru toate părtile
contractante. În dezvoltarea Sistemului informational global cooperarea va
respecta spiritul mecanismului Biroului de decontare al Conventiei diversitătii
biologice.
17.2. Pe baza
notificărilor părtilor contractante vor fi emise din timp avertismente despre
evenimentele probabile, care ar putea ameninta întretinerea eficientă a
resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură, cu o atentie
specială pentru salvarea materialului.
17.3. Părtile
contractante vor coopera cu Comisia FAO pentru resurse genetice vegetale pentru
alimentatie si agricultură, în reevaluările sale periodice asupra stării
resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură de pe glob, în
scopul de a facilita actualizarea Planului global de actiune la care face
referire art. 14.
PARTEA a VI-a
Prevederi financiare
ARTICOLUL 18
Resurse
financiare
18.1. Părtile contractante se angajează să implementeze o strategie de finantare pentru implementarea prezentului tratat, în conformitate cu prevederile prezentului articol.
18.2. Obiectivele
strategiei de finantare vor fi îmbunătătirea disponibilitătii, transparentei,
eficientei si eficacitătii utilizării resurselor financiare pentru
implementarea activitătilor prezentului tratat.
18.3. În vederea
mobilizării fondurilor pentru activităti prioritare, planuri si programe, în
special în tările în curs de dezvoltare si în tările cu economii în tranzitie
si luând în considerare Planul global de actiune, periodic organul executiv va
stabili destinatiile acestor fonduri.
18.4. Strategii de
utilizare a fondurilor:
a) părtile
contractante vor lua măsurile necesare si adecvate în cadrul organelor
executive ale mecanismelor internationale, fondurilor si organismelor
relevante, pentru a asigura prioritatea si atentia necesare alocării efective
de resurse predictibile si convenite pentru implementarea planurilor si
programelor, conform prezentului tratat;
b) măsura în care
părtile contractante care sunt tări în curs de dezvoltare si părtile
contractante cu economii în tranzitie vor implementa efectiv angajamentele
asumate prin prezentul tratat va depinde de alocarea efectivă, în special de
către părtile contractante care sunt tări dezvoltate, a resurselor la care se
referă prezentul articol. Părtile contractante care sunt tări în curs de
dezvoltare si părtile contractante care sunt tări cu economii în tranzitie vor
acorda prioritatea cuvenită în propriile planuri si programe construirii unei
capacităti corespunzătoare în domeniul resurselor genetice vegetale pentru
agricultură si alimentatie;
c) părtile contractante
care sunt tări dezvoltate furnizează, iar părtile contractante care sunt tări
în curs de dezvoltare si părtile contractante cu economii în tranzitie folosesc
resurse financiare pentru implementarea prezentului tratat prin canale
bilaterale, multilaterale si regionale. Asemenea canale vor include mecanismele
descrise la art. 19.3 lit. f);
d) fiecare parte
contractantă acceptă să execute si să furnizeze resurse financiare pentru
activitătile nationale de conservare si utilizare durabilă a resurselor
genetice vegetale pentru agricultură si alimentatie, în functie de
posibilitătile nationale si de resursele financiare. Resursele financiare
disponibile nu pot fi utilizate în scopuri care nu sunt prevăzute în prezentul
tratat, în special în domenii înrudite cu comertul international si cu schimbul
de mărfuri;
e) părtile
contractante acceptă că beneficiile financiare specificate la art. 13.2 lit. d)
sunt parte a strategiei financiare;
f) părtile contractante
pot oferi contributii voluntare, în conformitate cu prevederile art. 13, iar
acestea pot proveni din sectorul privat, de la organizatii neguvernamentale sau
din alte surse. Părtile contractante acceptă ca organul executiv să ia în
considerare strategii de promovare a unor asemenea contributii.
18.5. Părtile
contractante acceptă ca prioritatea să fie acordată implementării unor planuri
si programe convenite, adresate agricultorilor din tările în curs de
dezvoltare, în special din tările cel mai putin dezvoltate si din tările cu
economii în tranzitie, care conservă si utilizează durabil resurse genetice
vegetale pentru alimentatie si agricultură.
PARTEA a VII-a
Clauze internationale
ARTICOLUL 19
Organul
executiv
19.1. Organul
executiv al prezentului Tratat este constituit din toate părtile contractante.
19.2. Toate
deciziile organului executiv vor fi luate prin consens, în afară de cazul în
care pentru a se ajunge la anumite măsuri se stabilesc alte modalităti
decizionale, exceptând situatiile prevăzute la art. 23 si 24, când consensul
este obligatoriu.
19.3. Functiile
organului executiv au ca finalitate promovarea si implementarea corespunzătoare
a prezentului tratat, urmărind obiectivele sale si, în special:
a) să asigure
orientarea tactică si îndrumarea monitorizării, precum si să adopte
recomandările necesare pentru implementarea prezentului tratat, în special
pentru functionarea Sistemului multilateral;
b) să adopte
planurile si programele pentru implementarea prezentului tratat;
c) să adopte la
prima sa sesiune si periodic să revizuiască strategia de folosire a fondurilor
pentru implementarea prezentului tratat, în conformitate cu prevederile art.
18;
d) să adopte
bugetul prezentului tratat;
e) să ia în
considerare si să organizeze, în functie de disponibilitatea fondurilor
necesare, organisme subsidiare, potrivit necesitătilor, si să stabilească
mandatele si componenta acestora;
f) să stabilească,
în functie de necesităti, un mecanism adecvat, cum ar fi un cont de depozit,
pentru primirea si utilizarea resurselor financiare care se vor acumula în el,
în scopul implementării prezentului tratat;
g) să stabilească
si să mentină cooperarea cu alte organizatii internationale relevante si
institutii create de alte tratate, incluzând în mod particular Conferinta
părtilor la Conventia diversitătii biologice, în problemele care cad sub
incidenta prezentului Tratat, inclusiv participarea lor la strategia de
distribuire a fondurilor;
h) să ia în
considerare si să adopte după necesităti amendamentele la prezentul tratat, în
conformitate cu prevederile art. 23;
i) să ia în
considerare si să adopte după necesităti amendamente la anexele prezentului
tratat, în conformitate cu prevederile art. 24;
j) să ia în
considerare strategiile de încurajare a contributiilor voluntare, în special
cele la care se referă art. 13 si 18;
k) să
îndeplinească alte functii necesare realizării obiectivelor prezentului tratat;
l) să ia notă
despre deciziile principale ale Conferintei părtilor la Conventia diversitătii
biologice si despre alte decizii importante ale celorlalte organizatii
internationale si institutii create de alte tratate;
m) să informeze
Conferinta părtilor la Conventia diversitătii biologice, alte organizatii
internationale si institutii create de alte tratate despre problemele ce
privesc implementarea prezentului tratat;
n) să aprobe
termenii acordurilor cu IARC si cu alte institutii internationale, să
revizuiască si să amendeze ATM prevăzut la art. 15.
19.4. În conformitate
cu art. 19.6, fiecare parte contractantă va avea un vot si poate fi
reprezentată la sesiunile organului executiv de un singur delegat, care poate
fi însotit de un supleant, de experti si consilieri.
Supleantii,
expertii si consilierii pot lua parte la dezbaterile organului executiv, dar nu
au drept de vot, cu exceptia cazurilor în care au fost autorizati să
înlocuiască un delegat.
19.5. Organizatia
Natiunilor Unite, agentiile sale specializate si Agentia Internatională pentru
Energie Atomică, precum si orice alt stat care nu este parte contractantă la
prezentul tratat pot fi reprezentate de observatori la sesiunile organului
executiv. Orice alt organism sau agentie, fie guvernamentală, fie
neguvernamentală, calificată în domenii care au legătură cu conservarea si
utilizarea durabilă a resurselor genetice vegetale pentru alimentatie si
agricultură, care a informat secretarul despre dorinta sa de a fi prezentă la o
sesiune a organului executiv, poate fi admisă, cu exceptia cazului în care, cel
putin o treime din numărul părtilor contractante prezintă obiectii. Admiterea
si participarea observatorilor vor fi supuse regulilor de procedură adoptate de
organul executiv.
19.6. O
organizatie membră FAO, care este o parte contractantă, si statele membre ale
acelei organizatii membre, care sunt părti contractante, îsi vor exercita
drepturile care decurg din calitatea de membru si îsi vor îndeplini, mutatis
mutandis, obligatiile de membru în acord cu Constitutia si cu Regulamentul
general FAO.
19.7. Organul executiv
va adopa si va amenda, în functie de necesităti, propriile reguli de procedură
si reguli financiare care nu vor fi contradictorii prezentului tratat.
19.8. La orice
sesiune a organului executiv va fi necesară prezenta de delegati reprezentând
majoritatea părtilor contractante, pentru a se constitui cvorumul.
19.9. Organul
executiv va tine sesiuni ordinare, cel putin una la 2 ani. Aceste sesiuni
trebuie, pe cât posibil, să se desfăsoare înainte sau imediat după sesiunile
ordinare ale Comisiei privind resursele genetice pentru alimentatie si
agricultură.
19.10. Organul
executiv va tine sesiuni extraordinare atunci când acesta le consideră ca fiind
necesare sau la solicitarea adresată, în scris, de către orice parte
contractantă, dovedind că această cerere este sprijinită de cel putin o treime
din numărul părtilor contractante.
19.11. Organul
executiv îsi va alege presedintele si vicepresedintii (care împreună formează
Biroul), în conformitate cu regulile de procedură.
ARTICOLUL 20
Secretarul
20.1. Secretarul
organului executiv va fi numit de directorul general al FAO, cu aprobarea
organului executiv. Secretarul va fi asistat de personal, în functie de
necesităti.
20.2. Secretarul
are următoarele functii:
a) asigură si
furnizează suport administrativ pentru sesiuni ale organului executiv si pentru
orice corpuri subsidiare, după cum se va stabili;
b) asistă organul
executiv în ducerea la îndeplinire a functiilor sale, incluzând realizarea unor
sarcini specifice pe care organul executiv ar putea decide să i le atribuie;
c) raportează
activitătile sale organului executiv.
20.3. Secretarul
va comunica tuturor părtilor contractante si directorului general:
a) deciziile
organului executiv, în termen de 60 de zile de la adoptare;
b) informatiile
primite de la părtile contractante, în conformitate cu prevederile prezentului
tratat.
20.4. Secretarul
va furniza documentatia în cele 6 limbi ale Organizatiei Natiunilor Unite
pentru sesiunile organului executiv.
20.5. Secretarul
va coopera cu alte organizatii si organisme create prin alte tratate, incluzând
în mod special Secretariatul Conventiei asupra diversitătii biologice în
realizarea obiectivelor prezentului tratat.
ARTICOLUL 21
Organul executiv, la prima sa întâlnire, va lua în considerare si va aproba procedurile efective si modul de conlucrare, precum si mecanismele operationale pentru a promova buna-credintă în legătură cu prevederile prezentului tratat si pentru a adresa recomandări în probleme de rea-credintă. Aceste proceduri si mecanisme vor include monitorizarea si oferirea de recomandări sau de asistentă, inclusiv recomandări legale ori asistentă legală, când este necesar, în special tărilor în curs de dezvoltare si tărilor cu economii în tranzitie.
ARTICOLUL 22
22.1. În
eventualitatea unui diferend între părtile contractante privind interpretarea
sau aplicarea prezentului tratat, părtile în cauză vor căuta solutii prin
negocieri.
22.2. Dacă părtile
în cauză nu pot ajunge la o întelegere prin negocieri, ele pot căuta împreună
bunele oficii sau pot cere medierea unui tert.
22.3. Când se
ratifică, acceptă, aprobă ori se aderă la prezentul tratat sau oricând după
aceea, o parte contractantă poate declara în scris Depozitarului că, pentru un
diferend nerezolvat în concordantă cu art. 22.1 sau art. 22.2, acceptă ca
obligatorii unul sau ambele mijloace de rezolvare care urmează:
a) arbitrajul în
concordantă cu procedura arătată în partea I a anexei nr. II la prezentul
tratat;
b) supunerea
diferendului Curtii Internationale de Justitie.
22.4. Dacă părtile
aflate în diferend, în concordantă cu art. 22.3, nu au acceptat nici un mod
comun de rezolvare a diferendului, acesta va fi supus concilierii în
conformitate cu partea a 2-a din anexa nr. II la prezentul tratat, dacă părtile
nu convin altfel.
ARTICOLUL 23
Amendamentele
tratatului
23.1. Amendamente
la prezentul tratat pot fi propuse de orice parte contractantă.
23.2. Amendamente
la prezentul tratat vor fi adoptate într-o sesiune a organului executiv. Textul
oricărui amendament propus va fi comunicat părtilor contractante de către
secretar cu cel putin 6 luni înaintea sesiunii la care este propus pentru
adoptare.
23.3. Toate
amendamentele la prezentul tratat vor fi aprobate prin consens al părtilor
contractante prezente la sesiunea organului executiv.
23.4. Orice
amendament adoptat de către organul executiv va intra în vigoare pentru părtile
contractante care l-au ratificat, acceptat sau aprobat în a 90-a zi după
depunerea instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare de către două
treimi din numărul părtilor contractante. După 90 de zile de la depunerea
instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare a amendamentului, acesta
va intra în vigoare pentru orice altă parte contractantă.
23.5. În întelesul
prezentului articol, un instrument depus de către o organizatie membră a FAO nu
va fi socotit în plus fată de cele depuse de statele membre ale unei asemenea
organizatii.
ARTICOLUL 24
Anexe
24.1. Anexele la prezentul tratat constituie parte integrantă din acesta, iar o referintă la prezentul tratat va fi în acelasi timp o referintă la oricare dintre anexele sale.
24.2. Prevederile
art. 23 se vor aplica si amendamentelor anexelor.
ARTICOLUL 25
Semnătura
Prezentul tratat
va fi depus la FAO începând cu data de 3 noiembrie 2001 până pe 4 noiembrie
2002, pentru a putea fi semnat de către toti membrii FAO si de orice alte state
care nu sunt membre FAO, dar care sunt membre ale Organizatiei Natiunilor
Unite, sau de oricare dintre agentiile sale specializate ori de Agentia
Internatională de Energie Atomică.
ARTICOLUL 26
Ratificare,
acceptare sau aprobare
Prezentul tratat
va fi supus ratificării, acceptării sau aprobării de către membrii si nemembrii
FAO la care s-a făcut referire în art. 25. Instrumentele de ratificare,
acceptare sau aprobare vor fi depuse la Depozitar.
ARTICOLUL 27
Aderare
Prezentul tratat
va fi deschis spre aderare tuturor membrilor FAO si oricărui stat care nu este membru
FAO, dar este membru al Organizatiei Natiunilor Unite, sau al oricăreia dintre
agentiile sale specializate ori al Agentiei Internationale de Energie Atomică,
începând cu data la care prezentul tratat este închis pentru semnare.
Instrumentele de aderare vor fi depuse la Depozitar.
ARTICOLUL 28
28.1. Conform
prevederilor art. 29.2, prezentul tratat va intra în vigoare în a 90-a zi după
depunerea celui de-al 40-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau
aderare, cu conditia ca cel putin 20 de instrumente de ratificare, acceptare,
aprobare sau aderare să fie depuse de membrii FAO.
28.2. Pentru
fiecare membru FAO si pentru orice stat care nu este membru FAO, dar este
membru al Organizatiei Natiunilor Unite, sau al oricăreia dintre agentiile sale
specializate ori al Agentiei Internationale de Energie Atomică, care ratifică,
acceptă, aprobă sau aderă la prezentul tratat după depunerea, în conformitate
cu art. 28.1, al celui de-al 40-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare
sau aderare, prezentul tratat va intra în vigoare după 90 de zile de la
depunerea instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
ARTICOLUL 29
Organizatii
membre ale FAO
29.1. Când o organizatie
membră a FAO depune un instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau
aderare la prezentul tratat, organizatia membră, în conformitate cu prevederile
art. 11.7. din Constitutia FAO, va notifica orice modificare privind
distributia competentei la declaratia sa de competentă dată conform art. 11.5
din Constitutia FAO, asa cum va fi necesar în lumina acceptării sale la
prezentul tratat. Orice parte contractantă la prezentul tratat poate cere, în
orice moment, de la o organizatie membră FAO care este parte contractantă la
prezentul tratat să furnizeze informatii la fel ca între o organizatie membră
si statele membre ale sale si este responsabilă pentru implementarea oricărei
probleme particulare ce intră sub incidenta prezentului tratat. Organizatia
membră va furniza informatii într-un timp rezonabil.
29.2.
Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare, aderare sau retragere, depuse
de o organizatie membră a FAO, nu vor fi socotite ca suplimentare fată de cele
depuse de statele membre ale acesteia.
ARTICOLUL 30
Rezerve
Nici o rezervă nu
va putea fi adoptată la prezentul tratat.
ARTICOLUL 31
Terti
Părtile
contractante vor încuraja orice membru FAO sau alt stat care nu este parte
contractantă la prezentul tratat să adere la acesta din urmă.
ARTICOLUL 32
Retrageri
32.1. Orice parte
contractantă poate, oricând după 2 ani de la data de la care prezentul tratat a
intrat în vigoare pentru ea, să notifice Depozitarul asupra retragerii sale din
prezentul tratat. Depozitarul va informa imediat părtile contractante.
32.2. Retragerea
va produce efecte după un an de la data primirii notificării.
ARTICOLUL 33
Desfiintarea
33.1. Prezentul
tratat va fi desfiintat de drept dacă si când, ca rezultat al retragerilor,
numărul părtilor contractante scade sub 40, dacă părtile contractante rămase nu
decid în mod unanim altfel.
33.2. Depozitarul
va informa toate părtile contractante când numărul lor scade la 40.
33.3. În
eventualitatea desfiintării tratatului, dispunerea de bunuri se va face conform
regulilor financiare adoptate de organul executiv.
ARTICOLUL 34
Depozitarul
Directorul general al FAO va fi depozitarul acestui tratat.
ARTICOLUL 35
Texte
autentice
Textele în limbile
arabă, chineză, engleză, franceză, rusă si spaniolă ale prezentului tratat sunt
autentice în mod egal.
ANEXA Nr. I*)
ANEXA Nr. II
PARTEA 1
ARTICOLUL 1
Partea reclamantă
va notifica către secretar că părtile litigiului solicită arbitraj conform art.
22. Notificarea va stabili obiectul arbitrajului si va include, în mod special,
mentionarea acelor articole din tratat a căror interpretare sau aplicare are
legătură cu obiectul litigiului. Dacă părtile aflate în litigiu nu s-au înteles
asupra obiectului cauzei înainte de a fi desemnat presedintele tribunalului, atunci
Tribunalul de arbitraj va stabili el însusi obiectul. Secretarul va comunica
informatia astfel primită tuturor părtilor contractante la tratat.
ARTICOLUL 2
În litigiile
dintre două părti Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 membri. Fiecare parte
aflată în litigiu va numi un arbitru, iar cei 2 arbitri vor desemna împreună,
de comun acord, al treilea arbitru, care va fi presedintele Tribunalului de
arbitraj. Acesta din urmă nu va avea nationalitatea uneia dintre părtile
litigiului, nici nu va avea domiciliul pe teritoriul uneia dintre părtile
litigiului, nu va lucra pentru nici unul dintre ei si nu va fi avut de-a face
în vreun fel cu cazul respectiv.
2. În cazul unui
litigiu cu mai mult de două părti contractante, părtile cu interes comun vor numi,
de comun acord, un singur arbitru.
3. Ocuparea
locului vacant va fi făcută în conformitate cu desemnarea initială.
ARTICOLUL 3
1. Dacă
presedintele Tribunalului de arbitraj nu a fost desemnat în termen de două luni
de la numirea celui de-al doilea arbitru, directorul general al FAO , la
solicitarea uneia dintre părtile aflate în litigiu, va desemna presedintele
într-o perioadă suplimentară de două luni.
2. Dacă una dintre
părtile aflate în litigiu nu a numit un arbitru în timp de două luni de la primirea
solicitării, cealaltă parte aflată în litigiu poate să îl informeze pe
directorul general al FAO, care va face desemnarea în timpul unei perioade
suplimentare de două luni.
ARTICOLUL 4
Tribunalul de arbitraj va adopta hotărârile sale în conformitate cu prevederile tratatului si cu dreptul international.
ARTICOLUL 5
Dacă părtile în
litigiu nu au convenit altfel, Tribunalul de arbitraj îsi va stabili propriile
norme de procedură.
ARTICOLUL 6
La solicitarea
uneia dintre părtile litigiului, Tribunalul de arbitraj poate recomanda luarea
de măsuri asiguratorii, indispensabile.
ARTICOLUL 7
Părtile litigiului
trebuie să faciliteze munca Tribunalului de arbitraj si, utilizând toate
mijloacele care le stau la dispozitie, vor trebui, în special, să:
a) furnizeze
tribunalului toate documentele relevante, informatiile si facilitătile; si
b) să permită
Tribunalului de arbitraj, ori de câte ori este necesar, să citeze martorii sau
expertii si să consemneze depozitia acestora.
ARTICOLUL 8
Părtile în litigiu
si arbitrii au obligativitatea păstrării confidentialitătii cu privire la orice
informatie primită cu titlu de confidentă în timpul procesului de arbitraj.
ARTICOLUL 9
Dacă Tribunalul de
arbitraj nu stabileste altfel, din cauza împrejurărilor speciale ale spetei,
atunci cheltuielile tribunalului vor fi suportate în mod egal de către părtile
aflate în litigiu. Tribunalul de arbitraj va păstra înregistrările tuturor
cheltuielilor sale si va furniza un deviz final părtilor în litigiu.
ARTICOLUL 10
Orice parte
contractantă care justifică un interes legitim fată de obiectul litigiului si
care poate fi prejudiciată în vreun fel de hotărârea dată pe fondul cauzei
poate interveni în proces, cu încuviintarea Tribunalului de arbitraj.
ARTICOLUL 11
Tribunalul de arbitraj
poate asculta si hotărî asupra cererilor reconventionale apărute în legătură cu
obiectul litigiului.
ARTICOLUL 12
Hotărârile
Tribunalului de arbitraj atât asupra actelor procedurale, cât si asupra
fondului vor fi luate cu majoritatea voturilor membrilor săi.
ARTICOLUL 13
Dacă una dintre
părtile în litigiu nu apare în fata Tribunalului de arbitraj sau nu se poate
apăra în acest caz, cealaltă parte poate solicita Tribunalului de arbitraj
continuarea procesului si pronuntarea unei hotărâri.
Neprezentarea în
fata Tribunalului de arbitraj a uneia dintre părtile aflate în litigiu sau
imposibilitatea uneia dintre acestea de a se apăra nu poate împiedica
desfăsurarea procesului. Înainte de a se pronunta pe fondul cauzei, Tribunalul
de arbitraj trebuie să fie lămurit cu privire la temeinicia si legalitatea
cererii.
ARTICOLUL 14
Tribunalul va fi
tinut să adopte hotărârea, prin care dezleagă fondul cauzei, în termen de 5
luni de la data constituirii sale, doar dacă nu găseste de cuviintă să
prelungească perioada cu încă un termen de cel mult 5 luni.
ARTICOLUL 15
Hotărârea prin
care se rezolvă fondul cauzei va fi limitată la obiectul litigiului si va
contine motivele care au stat la baza adoptării sale. Va avea mentionate numele
membrilor care au participat la deliberare si data pronuntării. Orice membru al
Tribunalului de arbitraj poate atasa la actul final opinia sa separată sau
diferită fată de solutia dată.
ARTICOLUL 16
Hotărârea
definitivă va fi obligatorie pentru părtile cauzei. Ea va fi dată fără drept de
apel doar dacă părtile aflate în litigiu nu au convenit, în prealabil, altfel
asupra unei proceduri de apel.
ARTICOLUL 17
Orice diferend
care poate să apară între părtile în litigiu, în legătură cu interpretarea sau
executarea hotărârii definitive, poate fi supus spre solutionare, de oricare
dintre părtile cauzei, Tribunalului de arbitraj care a adoptat hotărârea.
PARTEA a 2-a
Concilierea
ARTICOLUL 1
O comisie de
conciliere va fi creată la solicitarea uneia dintre părtile aflate în litigiu.
Comisia de conciliere va fi, dacă părtile nu au convenit altfel, compusă din 5
membri, 2 numiti de fiecare parte implicată si un presedinte ales cu acordul
tuturor membrilor desemnati.
ARTICOLUL 2
În disputele
dintre mai mult de două părti contractante părtile cu interes comun vor numi
membrii comisiei de conciliere din partea lor, de comun acord. Când două sau
mai multe părti la diferend au interese diferite sau există divergente că ar
avea un interes comun, ele vor numi, separat, membrii lor.
ARTICOLUL 3
Dacă în termen de
două luni de la data solicitării de constituire a comisiei de conciliere toti
membrii acesteia nu au fost desemnati de către părtile în litigiu, atunci
directorul general al FAO va proceda, la cererea părtii care a initiat solicitarea,
la desemnarea acestora într-un termen nou, de două luni.
ARTICOLUL 4
Dacă presedintele
comisiei de conciliere nu a fost ales în termen de două luni de la numirea
ultimului membru al acesteia, directorul general al FAO va desemna
presedintele, dacă i se va cere de către una dintre părtile aflate în litigiu,
într-un termen nou, de două luni.
ARTICOLUL 5
Comisia de
conciliere va adopta hotărârile sale cu majoritatea voturilor membrilor săi.
Dacă părtile aflate în litigiu nu au convenit altfel, comisia de conciliere îsi
va stabili propria procedură. Aceasta va adopta o propunere de solutionare a
litigiului, pe care părtile o vor examina cu bună-credintă.
ARTICOLUL 6
În caz de
neîntelegere cu privire la competenta comisiei de conciliere, aceasta din urmă
va hotărî asupra competentei sale.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii pentru aderarea României
la Tratatul international privind resursele genetice vegetale pentru alimentatie
si agricultură, adoptat la Roma la 3 noiembrie 2001
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea pentru aderarea României la Tratatul international privind
resursele genetice vegetale pentru alimentatie si agricultură, adoptat la Roma la
3 noiembrie 2001, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
TRAIAN
BĂSESCU
Bucuresti, 16 martie 2005.
Nr. 129.
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
din 15
martie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu
destinatia de locuinte
Ioan Vida -
presedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Aspazia Cojocaru -
judecător
Constantin Doldur
- judecător
Acsinte Gaspar -
judecător
Kozsokár Gábor -
judecător
Petre Ninosu -
judecător
Ion Predescu -
judecător
Serban Viorel
Stănoiu - judecător
Aurelia Popa - procuror
Ingrid Alina
Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin.
(2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile
cu destinatia de locuinte, exceptie ridicată de Antonio Malinschi în Dosarul
nr. 4.289/2004 al Tribunalului Sibiu - Sectia civilă.
La apelul nominal
se prezintă autorul exceptiei, personal, lipsă fiind celelalte părti, fată de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în
stare de judecată, autorul exceptiei solicită admiterea acesteia, astfel cum a
fost formulată în fata instantei de judecată.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
În acest sens,
invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Deciziile nr.
97/2000 si 143/2001,
arată că dispozitiile legale criticate nu instituie nici un fel de privilegii
sau discriminări între proprietari si chiriasi. De asemenea, apreciază că nu
sunt încălcate nici prevederile art. 21 si 53 din Constitutie, întrucât textul
criticat permite, în egală măsură, atât proprietarului să intervină în justitie
pentru apărarea dreptului său, cât si locatarului să îsi facă apărările
corespunzătoare fată de cererile proprietarului. În ceea ce priveste celelalte
prevederi constitutionale sau dispozitii cuprinse în instrumentele juridice internationale,
Ministerul Public consideră că acestea nu au legătură cu solutionarea cauzei.
CURTEA,
având în vedere
actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea
din 27 octombrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 4.289/2004, Tribunalul
Sibiu - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr.
40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile
cu destinatia de locuinte, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
241/2001. Exceptia a fost ridicată de Antonio Malinschi într-o cauză ce are
ca obiect solutionarea recursului formulat împotriva Sentintei civile nr. 2.681
din 19 aprilie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 3.602/2004 al Judecătoriei
Sibiu.
În motivarea
exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor
art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) si
ale art. 53 din Constitutie, precum si reglementărilor cuprinse în art. 6 pct.
1, art. 8 pct. 1 si art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si
a libertătilor fundamentale. În acest sens, arată că “exercitiul dreptului de
locatiune, recunoscut de lege, trebuie să aibă tratament egal cu exercitiul
dreptului de proprietate, protejat, la rândul său, de lege”. Arată astfel că nu
este posibilă limitarea, prin ordonanta presedintială, a dreptului locativ,
drept recunoscut atât de Codul
civil, cât si de Legea nr.
114/1996.
Tribunalul
Sibiu - Sectia civilă apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că
dispozitiile art. 11 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
40/1999 vizează o situatie socială concretă, impusă de ratiuni practice, ce
dă posibilitatea părtilor de a se adresa instantelor judecătoresti pe calea
procedurii speciale, fiind aplicabile tuturor persoanelor aflate într-o situatie
juridică identică, asigurându-se astfel egalitatea de tratament si suprematia
legii.
Potrivit
prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate
este neîntemeiată. În acest sens, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale
în materie, respectiv Decizia nr.
263/2003, apreciază că textul de lege criticat nu aduce atingere
prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), întrucât nu instituie nici
un fel de privilegii sau discriminări între proprietari sau între chiriasi.
Apreciază totodată că dispozitiile art. 11 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr.
40/1999 nu contravin nici prevederilor art. 21 alin. (3), care consacră
dreptul la un proces echitabil, si nici celor ale art. 53 din Constitutie,
referitoare la conditiile în care poate fi dispusă restrângerea unor drepturi,
considerând că textul de lege criticat constituie, dimpotrivă, expresia
aplicării acestor prevederi constitutionale.
Avocatul
Poporului consideră că
dispozitiile art. 11 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
40/1999 sunt constitutionale. În acest sens, arată că nu poate fi retinută
contrarietatea dispozitiilor criticate fată de art. 1 din Constitutie, întrucât
acestea nu încalcă în nici un mod trăsăturile si valorile supreme ale statului
român si nici principiul suprematiei Constitutiei si al obligativitătii legii.
De asemenea,
apreciază că nu poate fi retinută nici critica privind înfrângerea art. 21 din
Constitutie, deoarece textul legal criticat stabileste că măsura evacuării din
spatiul detinut abuziv de chiriasul care refuză să încheie contractul de
închiriere în termen de 60 de zile de la notificarea făcută de proprietar poate
fi luată pe calea ordonantei presedintiale. Potrivit art. 582 din Codul de
procedură civilă, ordonanta presedintială este supusă recursului, iar împotriva
executării acesteia se poate face contestatie, astfel încât chiriasul are
posibilitatea de a apela la instantele de judecată competente, poate formula
pretentii si apărări si poate beneficia de toate garantiile procesuale oferite
de un proces echitabil.
În final, Avocatul
Poporului arată că nu sunt înfrânte nici prevederile constitutionale ale art.
53, întrucât măsura evacuării neconditionate a chiriasilor culpabili este
stabilită prin lege, fiind justificată de respectarea drepturilor si
libertătilor proprietarilor, reprezentând totodată o măsură necesară într-o
societate democratică, aplicată în mod nediscriminatoriu si proportională cu
situatia care a determinat-o.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, sustinerile
părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei
de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 11 alin. (2) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile
cu destinatia de locuinte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
241/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din
23 mai 2001.
Dispozitiile
legale criticate au următorul continut:
- Art. 11 alin.
(2): “Lipsa unui răspuns scris sau refuzul nejustificat al chiriasului sau
al fostului chirias de a încheia un nou contract de închiriere în termen de 60
de zile de la primirea notificării îl îndreptăteste pe proprietar să ceară în
justitie evacuarea neconditionată a locatarilor, cu plata daunelorinterese, pe
calea ordonantei presedintiale.”
În sustinerea
neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorul exceptiei invocă
încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (1), art. 16 alin. (1),
art. 21 alin. (3) si ale art. 53 din Constitutie, care au următorul continut:
- Art. 1 alin.
(3): “România este stat de drept, democratic si social, în care demnitatea
omului, drepturile si libertătile cetătenilor, libera dezvoltare a
personalitătii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezintă valori
supreme, în spiritul traditiilor democratice ale poporului român si idealurilor
Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.”;
- Art. 11 alin.
(1): “Statul român se obligă să îndeplinească întocmai si cu bună-credintă
obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.”;
- Art. 16 alin.
(1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără
privilegii si fără discriminări.”;
- Art. 21 alin.
(3): “Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
într-un termen rezonabil.”;
- Art. 53: “(1)
Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin
lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale,
a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor
cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei
calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2)
Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate
democratică. Măsura trebuie să fie proportională cu situatia care a
determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere
existentei dreptului sau a libertătii.”
Autorul exceptiei
invocă, de asemenea, încălcarea dispozitiilor cuprinse în art. 6 pct. 1, art. 8
pct. 1 si art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a
libertătilor fundamentale, potrivit cărora:
- Art. 6 pct. 1: “Orice
persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un
termen rezonabil a cauzei sale, de către o instantă independentă si impartială,
instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor si
obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii
în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronuntată
în mod public, dar accesul
în sala de
sedintă poate fi interzis presei si publicului pe întreaga durată a procesului
sau a unei părti a acestuia în interesul moralitătii, al ordinii publice ori al
securitătii nationale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor
sau protectia vietii private a părtilor la proces o impun, sau în măsura
considerată absolut necesară de către instantă atunci când, în împrejurări
speciale, publicitatea ar fi de natură să
aducă atingere
intereselor justitiei.”;
- Art. 8. pct. 1: “Orice
persoană are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a
domiciliului său si a corespondentei sale.”;
- Art. 13: “Orice
persoană, ale cărei drepturi si libertăti recunoscute de prezenta conventie au
fost încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv unei instante nationale,
chiar si atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au actionat în
exercitarea atributiilor lor oficiale.”
Examinând exceptia
de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 11 alin. (2) din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
40/1999 au fost supuse în mai multe rânduri controlului de
constitutionalitate, prin raportare la principiul egalitătii în drepturi a
cetătenilor.
Astfel, prin
Decizia nr.
143 din 8 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 387 din 16 iulie 2001, si Decizia nr.
212 din 11 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 725 din 4 octombrie 2002, Curtea a constatat că aceste dispozitii de
lege sunt constitutionale. În acest context, referindu-se la conformitatea
textului de lege criticat cu dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie,
Curtea a retinut că acesta nu instituie nici un fel de privilegii sau
discriminări între proprietari sau între chiriasi, ci sanctionează doar
conduita contrară legii a unor chiriasi.
De asemenea, prin
Decizia nr.
97 din 18 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 512 din 19 octombrie 2000, Curtea a retinut că dispozitiile Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr.
40/1999 nu contravin principiului egalitătii în drepturi a cetătenilor,
deoarece egalitatea între cetăteni nu împiedică stabilirea unor restrictii sau
limitări ale dreptului de proprietate.
Cât priveste
sustinerea potrivit căreia dispozitiile criticate ar aduce atingere art. 21
alin. (3) din Constitutie, raportat la prevederile art. 6 pct. 1 si ale art. 13
din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor
fundamentale, Curtea constată că prevederile art. 11 alin. (2) din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr.
40/1999, care îl îndreptătesc pe proprietar să ceară în justitie evacuarea
neconditionată a locatarului, cu plata daunelor-interese, pe calea ordonantei presedintiale,
nu numai că nu îngrădesc accesul liber la justitie, dar permit, în egală
măsură, atât proprietarului să intervină în justitie pentru apărarea dreptului
său, cât si locatarului să îsi facă apărările corespunzătoare fată de cererile
proprietarului. Cererea proprietarului nu poate să surprindă pe locatar, din
moment ce este precedată de o notificare si de un termen de 60 de zile în care
chiriasul sau fostul chirias poate actiona.
Astfel, acestia (chiriasii), printr-o actiune de drept comun, pot să solicite instantei de judecată recunoasterea unui eventual drept locativ, pe care să îl opună dreptului aparent al proprietarului. În acest sens, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 136 din 11 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 21 august 2000.
Referitor la
sustinerea autorului exceptiei privind înfrângerea art. 53 din Constitutie,
prin Decizia nr.
88 din 4 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 389 din 21 august 2000, si Decizia nr.
97 din 18 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 512 din 19 octombrie 2000, Curtea a constatat că nici o dispozitie a
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
40/1999 nu pune în discutie restrângerea exercitiului unor drepturi sau al
unor libertăti fundamentale si nici exercitarea cu bună-credintă a unor
asemenea drepturi sau libertăti.
În sfârsit, cu
privire la pretinsa încălcare a dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin.
(3), precum si celor ale art. 8 din Conventia pentru apărarea drepturilor
omului si a libertătilor fundamentale, Curtea apreciază că acestea nu sunt
relevante pentru solutionarea exceptiei de fată.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum si al art. 29
din Legea nr.
47/1992,
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
În numele
legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr.
40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile
cu destinatia de locuinte, exceptie ridicată de Antonio Malinschi în Dosarul
nr. 4.289/2004 al Tribunalului Sibiu - Sectia civilă.
Definitivă si
general obligatorie.
Pronuntată în
sedinta publică din data de 15 martie 2005.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ.
dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid
Alina Tudora
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru aprobarea Metodologiei de numire si
salarizare a directorilor si directorilor adjuncti din unitătile de învătământ
preuniversitar de stat
În temeiul art.
108 din Constitutia
României, republicată, si al art. 51 alin. (61) din Legea nr.
128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si
completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Art. 1. - Se
aprobă Metodologia de numire si salarizare a directorilor si directorilor
adjuncti din unitătile de învătământ preuniversitar de stat, prevăzută în anexa
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Prezenta
hotărâre intră în vigoare la data de 1 septembrie 2005 si se aplică unitătilor
de învătământ preuniversitar de stat din judetele Brăila, Cluj, Dolj, Harghita,
Iasi, Neamt, Satu Mare si Sibiu, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.
1.942/2004 privind nominalizarea judetelor-pilot care vor aplica noul
sistem de finantare si administrare a unitătilor de învătământ preuniversitar
de stat.
Art. 3. - Pe data
intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă dispozitiile art. 15-18 din
anexa la Ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr.
3.297/2004 privind Metodologia de organizare si desfăsurare a concursului
pentru functiile de director si director adjunct la unitătile de învătământ
preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293
din 5 aprilie 2004.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul
educatiei si cercetării,
Mircea
Miclea
Ministrul
administratiei si internelor,
Vasile
Blaga
Ministrul
muncii, solidaritătii sociale si familiei,
Gheorghe
Barbu
Ministrul
finantelor publice,
Ionel
Popescu
Bucuresti, 24 martie 2005.
Nr. 224.
ANEXĂ
METODOLOGIE
de numire
si salarizare a directorilor si directorilor adjuncti din unitătile de
învătământ preuniversitar de stat
CAPITOLUL I
Numirea
directorilor si directorilor adjuncti din unitătile de învătământ
preuniversitar de stat
Art. 1. - (1) Numirea
în functiile de director si director adjunct din unitătile de învătământ
preuniversitar de stat, unitătile conexe si cele cu activităti extrascolare se
face în urma reusitei candidatilor care îndeplinesc conditiile prevăzute de
lege la concursul pentru ocuparea posturilor de conducere vacante, organizat
potrivit metodologiei de organizare si desfăsurare a concursului pentru functia
de director si director adjunct din învătământul preuniversitar de stat,
aprobată prin ordin al ministrului educatiei si cercetării.
(2) Directorii
unitătilor de învătământ prescolar, primar, gimnazial si ai unitătilor de
învătământ cu clasele I-X sunt numiti în functie, în urma câstigării
concursului, prin decizie, de către inspectorul scolar general, pentru o
perioadă de 4 ani.
(3) Directorii
unitătilor de învătământ liceal, postliceal si ai scolilor de arte si meserii
sunt numiti în functie, la propunerea inspectorului scolar general, în urma
câstigării concursului, prin ordin al ministrului educatiei si cercetării,
pentru o perioadă de 4 ani.
(4) Propunerile de
numire în functie a directorilor unitătilor de învătământ liceal, postliceal si
ai scolilor de arte si meserii sunt formulate de inspectorul scolar general al
inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti si se înaintează
Ministerului Educatiei si Cercetării, însotite de fisa de evaluare a
curriculumului vitae si borderoul de notare stabilite prin metodologia de
concurs aprobată prin ordin al ministrului educatiei si cercetării.
(5) Directorii
unitătilor destinate activitătilor extrascolare sunt numiti prin ordin al
ministrului educatiei si cercetării la unitătile direct subordonate
Ministerului Educatiei si Cercetării si prin decizie a inspectorului scolar
general, la unitătile din subordinea inspectoratului scolar.
(6) Directorul
adjunct este numit în functie prin decizie a directorului unitătii de
învătământ, pe baza hotărârii consiliului de administratie al unitătii, cu
consultarea consiliului profesoral, dintre candidatii care au promovat
concursul pentru ocuparea acestui post.
(7) Hotărârea
consiliului de administratie se adoptă după consultarea consiliului profesoral,
prin vot nominal deschis.
Este declarat
reusit candidatul care a obtinut cel mai mare număr de voturi din partea
membrilor consiliului de administratie, fapt care se consemnează în registrul
de procese-verbale al consiliului de administratie.
(8) În
conformitate cu prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr.
53/2003 - Codul muncii, cu modificările si completările ulterioare, numirea
directorilor si directorilor adjuncti se face cu o perioadă de probă de cel
mult 90 de zile calendaristice.
Art. 2. - (1)
Pentru exercitarea atributiilor care îi revin, potrivit legii, directorul
încheie un contract de management educational cu inspectorul scolar general, pe
o perioadă de 4 ani de la numirea în functie.
(2) Directorul
adjunct încheie cu directorul unitătii de învătământ preuniversitar de stat un
contract de management educational pe o perioadă de 4 ani, dar care nu
depăseste data de expirare a contractului managerial al directorului.
(3) Pentru
persoanele care au mai putin de 4 ani până la împlinirea vârstei standard de
pensionare, contractul de management se încheie până la sfârsitul anului scolar
în care se realizează conditiile standard de pensionare. Contractul poate fi
prelungit anual, de către inspectorul scolar general pentru director si,
respectiv, de către directorul unitătii de învătământ, pentru directorul
adjunct, la cererea managerului, atât timp cât acesta îsi păstrează calitatea
de cadru didactic titular în învătământul preuniversitar de stat, fără a se
depăsi 4 ani de la data numirii în functia de director/director adjunct.
Art. 3. -
Continutul contractului de management educational se stabileste prin ordin al
ministrului educatiei si cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Art. 4. - (1) Cu
15 zile înainte de expirarea perioadei de probă inspectorul scolar general
înaintează Ministerului Educatiei si Cercetării, printr-o adresă, aprecierea
potrivit căreia persoana numită în functia de director de unitate de învătământ
liceal, postliceal sau scoală de arte si meserii corespunde/nu corespunde sub
raport managerial.
Aprecierea are la
bază punctajul acordat în urma evaluării continue realizate de inspectorul
scolar de management, evaluare si dezvoltare institutională si consemnat în fisa
de evaluare a persoanei numite în functia de director de unitate de învătământ
preuniversitar de stat.
(2) Pentru
directorul unitătii de învătământ prescolar, primar, gimnazial si al unitătii
de învătământ cu clasele I-X, aprecierea este formulată de către inspectorul
general adjunct/seful compartimentului evaluare, prognoze, strategii si
programe si este înaintat inspectorului scolar general.
Aprecierea are la
bază punctajul acordat în urma evaluării continue realizate de inspectorul
scolar de management, evaluare si dezvoltare institutională si consemnat în
fisa de evaluare a persoanei numite în functia de director de unitate de
învătământ preuniversitar de stat.
(3) Directorul
unitătii de învătământ înaintează consiliului de administratie, cu 15 zile înaintea
expirării perioadei de probă, aprecierea sa privind corespunderea sub raport
managerial a persoanei numite în functia de director adjunct. Aprecierea are la
bază punctajul acordat în urma evaluării continue realizate de inspectorul
scolar de management educational si consemnat în fisa de evaluare a
directorului adjunct al unitătii de învătământ preuniversitar de stat.
Consiliul de administratie stabileste, pe baza fisei de evaluare si în prezenta
directorului adjunct, punctajul obtinut si aprecierea potrivit căreia acesta
corespunde postului ocupat.
(4) Aprecierea,
însotită de fisa de evaluare privind activitatea directorului adjunct si
calificativul acordat, este înaintată inspectorului scolar general, spre
informare.
Art. 5. -
Contractul de management educational al persoanelor numite în functiile de
director/director adjunct încetează:
a) în cazul în
care, la evaluarea făcută potrivit art. 4, nu corespund sub raport managerial;
b) dacă, pe
perioada derulării contractului de management educational, au obtinut în urma
evaluării anuale sau în urma inspectiei speciale efectuate de către
inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti ori de către Ministerul
Educatiei si Cercetării calificativul “nesatisfăcător”;
c) în cazul
neîndeplinirii angajamentelor manageriale;
d) în cazul
pierderii calitătii de cadru didactic titular în învătământul preuniversitar de
stat;
e) în cazurile de
încetare a contractului individual de muncă prevăzute de Legea nr. 53/2003, cu
modificările si completările ulterioare.
Art. 6. - În toate
situatiile în care contractul de management educational încetează, inspectorul
scolar general emite decizie de eliberare din functie pentru directorii numiti
în functie prin decizia sa, respectiv solicită Ministerului Educatiei si Cercetării
emiterea ordinului de eliberare din functie a directorilor numiti în functie
prin ordin al ministrului. Pentru directorul adjunct, decizia de eliberare din
functie este emisă de directorul unitătii de învătământ, pe baza hotărârii
consiliului de administratie.
Art. 7. - În
situatiile în care contractul de management educational încetează, functia de
director/director adjunct poate fi îndeplinită, până la ocuparea prin concurs a
postului, de un cadru didactic titular, numit prin delegare/detasare în interesul
învătământului, potrivit legii.
CAPITOLUL II
Norma
didactică si salarizarea directorilor si directorilor adjuncti de la unitătile
de învătământ preuniversitar de stat
Art. 8. - (1)
Directorul unitătii de învătământ preuniversitar de stat este, potrivit legii,
degrevat total sau partial de norma didactică de predare si nu poate preda în
regim de cumul sau plată cu ora. Degrevarea totală de normă se aprobă de către
inspectorul scolar general, la solicitarea directorului. În cazul degrevării
partiale, norma didactică de predare nu poate depăsi 6 ore săptămânal si se
înscrie în contractul de management educational.
(2) Directorul
adjunct are, potrivit legii, normă didactică de predare de 2-6 ore si nu poate
preda în regim de cumul sau plată cu ora. Norma didactică de predare se înscrie
în contractul de management educational.
Art. 9. - (1)
Nivelul salariului de bază pentru directorii unitătilor de învătământ se
stabileste conform prevederilor art. 51 alin. (1) si (1') din Legea nr.
128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si
completările ulterioare.
(2) Salarizarea
directorului adjunct al unitătii de învătământ este asigurată printr-un salariu
de bază stabilit conform art. 51 alin. (2) din Legea nr.
128/1997, cu modificările si completările ulterioare.
(3) Salarizarea
personalului de conducere al unitătilor conexe se face conform prevederilor
art. 51 alin. (31) din Legea nr.
128/1997, cu modificările si completările ulterioare.
(4) La salariile
de bază calculate conform alin. (1)-(3) se adaugă si celelalte indemnizatii,
sporuri si alte drepturi prevăzute de lege.
Art. 10. - (1)
Nivelul indemnizatiilor de conducere ale directorului si directorului adjunct
se înscrie în contractul de management educational si poate fi revizuit anual,
în functie de modificările volumului si gradului de complexitate a activitătii
si de performantele individuale manageriale.
(2) Nivelul
indemnizatiilor de conducere acordate directorilor si directorilor adjuncti din
unitătile de învătământ se stabileste de către inspectoratul scolar, cu avizul
consiliului de administratie al unitătii de învătământ.
Criteriile pentru
evaluarea activitătii manageriale a directorilor/directorilor adjuncti din
unitătile de învătământ preuniversitar de stat, pe baza cărora se stabileste
mărimea acestor indemnizatii pentru evaluarea activitătii manageriale, sunt
prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie.
(3) Punctele
pentru fiecare criteriu si set de indicatori se acordă în limitele prevăzute în
Criteriile si standardele de evaluare a unitătii de învătământ, aprobate prin
ordin al ministrului educatiei si cercetării. Punctajul final al evaluării se
transpune în calificativul anual, care poate fi “foarte bine”, “bine”,
“satisfăcător”, “nesatisfăcător”, acordat directorului si în functie de care se
stabileste nivelul indemnizatiei de conducere.
ANEXĂ
la metodologie
CRITERII
pentru evaluarea
activitătii manageriale a directorilor/directorilor adjuncti din unitătile de
învătământ preuniversitar de stat
1. Mărimea si
gradul de complexitate al unitătii de învătământ preuniversitar de stat:
a) numărul de
elevi/prescolari;
b) structura pe
trepte si filiere de învătământ a elevilor scolarizati;
c) dispersia în
teritoriu a spatiilor;
d) structura bazei
materiale - spatii de învătământ, laboratoare, ateliere scolare, terenuri
agricole, cantine si internate scolare etc.;
e) cluburi
culturale si baze sportive.
2. Baza
materială (resurse, gestiune)
2.1. Gradul de
încărcare al unitătii de învătământ preuniversitar de stat:
a) grad de
încărcare în folosul elevilor din învătământul de zi si seral, după caz;
b) numărul de
schimburi în care functionează unitatea de învătământ preuniversitar de stat.
2.2. Spatiul de
învătământ:
a) dispersia
spatiilor de învătământ pentru toate activitătile cerute de procesul de
învătământ (săli de clasă, laboratoare, cabinete scolare etc.);
b) calitatea
spatiului de învătământ: întretinere, modernizare; încadrarea în normele de
igienă scolară;
c) utilizarea spatiilor
de învătământ conform destinatiei, pentru elevii unitătii de învătământ
preuniversitar de stat;
d) baza sportivă
si de agrement a unitătii de învătământ preuniversitar de stat (săli de sport
si/sau terenuri sportive sau de joacă, bazine de înot/piscine).
2.3. Întretinerea
constructiei si a terenurilor:
a) calitatea
constructiei unitătii de învătământ preuniversitar de stat;
b) întretinerea
spatiilor exterioare si a terenurilor existente: curtea unitătii de învătământ
preuniversitar de stat, grădini, parcuri, loturi scolare, alte terenuri
(întretinerea, gospodărirea si functionalitatea acestora).
2.4. Utilităti:
a) prezenta si
calitatea utilitătilor.
2.5. Dotarea cu
echipamente si mijloace de învătare:
a) mijloace de
învătământ si material didactic;
b) respectarea
conditiilor ergonomice privind mobilierul scolar;
c) dotarea cu
echipamente si mijloace moderne de informare si comunicare.
2.6. Biblioteca
scolară:
a) fondul de
carte;
b) functionalitatea
bibliotecii: spatiul si sistemul de evidentă, accesibilitatea pentru
utilizatori (elevi si cadre didactice).
2.7. Spatii
auxiliare procesului didactic:
a) servicii
culturale;
b) servicii
sociale;
c) constituirea
scolii în centru de examen/centru de corectare.
3. Resurse si
management financiar
3.1. Resurse
3.1.1. Finantare
de la bugetul local
3.1.2. Venituri
extrabugetare:
a) venituri
realizate prin eforturi proprii;
b) venituri
realizate din donatii, sponsorizări;
c) venituri
realizate cu sprijinul părintilor.
3.2. Management
financiar
3.2.1. Costuri:
a) costul
mediu/elev, prescolar, în functie de nivelurile de învătământ, în limitele
costului standard elaborat de Consiliul National pentru Finantarea
Învătământului Preuniversitar;
b) costul
mediu/elev, prescolar, reflectat în cheltuielile de personal, în limitele
costului standard elaborat de Consiliul National pentru Finantarea
Învătământului Preuniversitar;
c) costul
mediu/elev, prescolar, reflectat în cheltuielile de întretinere si dezvoltare a
bazei materiale, în limitele costului standard elaborat de Consiliul National
pentru Finantarea Învătământului Preuniversitar.
3.2.2. Eficienta
investitiilor (cheltuieli, investitii, dotări):
a) plan de
investitii si reparatii necesare;
b) plan pentru
dotarea cu mijloace de învătământ pentru fiecare disciplină/arie curriculară;
c) gradul de
îndeplinire a planului de investitii;
d) utilizarea
eficientă a echipamentelor si mijloacelor din dotare pentru obtinerea de noi
venituri;
e) ponderea
venitului reinvestit în mijloace de învătământ, în mobilier scolar, în alte
dotări;
f) gradul de
utilizare a ultimelor achizitii.
4. Personalul
didactic si nedidactic
4.1. Personalul
didactic
4.1.1. Calificare,
perfectionare, formare:
a) numărul de
elevi pe post didactic, pe cicluri de învătământ si pe tipuri de scoli;
b) gradul de
acoperire a normelor cu personal didactic;
c) gradul de
acoperire cu personal didactic calificat (în specialitate si cu pregătire
psiho-pedagogică corespunzătoare art. 68 din Legea învătământului nr. 84/1995,
republicată, cu modificările si completările ulterioare);
d) ponderea
personalului didactic cu definitivat si/sau grade didactice;
e) perfectionare,
formare, participare si rezultate obtinute la cursurile de pregătire.
4.1.2. Stabilitatea/fluctuatia
personalului:
a) ponderea
personalului didactic care si-a mentinut continuitatea în unitatea de
învătământ preuniversitar de stat în ultimii 4 ani;
b) ponderea
personalului didactic care si-a mentinut continuitatea la catedră în unitatea
de învătământ preuniversitar de stat un ciclu scolar, la disciplinele din
trunchiul comun al planului-cadru.
4.1.3. Activitatea
personalului didactic:
4.1.3.1.
activitatea didactică:
a) activitatea
curentă la clasă;
b) calitatea
documentelor didactice; parcurgerea integrală
a temelor din
programele analitice;
c) prestatia pedagogică;
prestigiul didactic;
d) rezultatele
inspectiilor de specialitate si ale altor inspectii care au avut loc în
unitatea de învătământ preuniversitar de stat;
e) activităti
didactice suplimentare cu elevii;
f) programe cu
elevii privind:
4.1.3.2. programe
educative de formare:
a) programe
adresate altor categorii de beneficiari decât elevii unitătii de învătământ
preuniversitar de stat;
4.1.3.3.
activitatea stiintifică:
a) ponderea
cadrelor didactice cu performante în activitatea stiintifică;
b) participarea
elevilor si/sau a cadrelor didactice si rezultatele acestor participări la
programe/seminarii/alte întâlniri organizate în străinătate sau activităti
desfăsurate în unitatea de învătământ preuniversitar de stat în perspectiva
integrării europene;
4.1.3.4.
activităti extracurriculare/extrascolare:
a) nivelul la care
este organizată activitatea/programul în care unitatea de învătământ este
implicată;
b) participarea
elevilor si cadrelor didactice la activitătile educative extrascolare;
c) cercuri,
cenacluri, expozitii;
4.1.3.5.
activitatea de orientare scolară si profesională:
a) cabinetul de
orientare scolară si profesională, activitatea de orientare scolară si
profesională;
b) logistica si
organizarea activitătii de orientare scolară si profesională, relatia cu alte
unităti de învătământ preuniversitar de stat, relatia cu agenti economici si
agentii de orientare si consiliere.
4.1.4. Calitatea
resurselor umane:
a) ponderea
personalului didactic care a obtinut calificativele “bine” si “foarte bine” în
anul scolar anterior;
b) cadrele
didactice care au obtinut gradatia de merit sau alte distinctii profesionale,
ordine, medalii pentru activitatea deosebită desfăsurată.
4.2. Personal
didactic auxiliar si nedidactic:
a) gradul de
acoperire si calificarea;
b) activitatea
personalului didactic auxiliar si nedidactic din cadrul serviciilor auxiliare
unitătii de învătământ.
5. Procesul de
învătământ: conditii, organizare si rezultate
5.1. Oferte ale
unitătii de învătământ preuniversitar de stat
5.1.1. Context
si conditii de functionare:
a) clase/grupe de
elevi pentru învătământul de masă;
b) respectarea
dreptului minoritătilor de organizare a învătământului în limba maternă.
5.1.2. Elemente
de natură curriculară:
a) durata orelor
de curs/activităti didactice;
b) acoperirea
disciplinelor de studiu cu personal didactic calificat;
c) organizarea
procesului didactic în spatii de învătământ corespunzătoare, pentru
disciplinele care impun conditii si dotări specifice;
d) clase speciale organizate
în unitatea de învătământ preuniversitar de stat (bilingve/intensive/de artă/de
sport/alte tipuri);
e) adaptarea
structurii anului scolar la conditiile specifice din zonă - mijloc de prevenire
a abandonului si nescolarizării, pentru unităti de învătământ preuniversitar de
stat din zone izolate cu probleme de acces, dependente de factori geoclimatici,
sau unităti de învătământ preuniversitar de stat situate în zone cu structuri
ocupationale specifice;
f) adaptarea
ofertei scolare la nevoile educationale din zonă;
g) asigurarea
continuării educatiei după finalizarea învătământului de bază;
h) stabilirea
disciplinelor optionale.
5.2. Rezultate
ale procesului/finalităti
5.2.1. Rezultate
ale evaluării interne
5.2.1.1. Fluxuri
scolare:
a) rata de promovabilitate;
b) rata de
repetentie;
c) rata de
participare la cursuri.
5.2.1.2. Rezultate
scolare:
a) mediile generale la sfârsitul anului scolar.
5.2.2. Rezultate
ale evaluării externe
5.2.2.1. Situatia
la examenele de finalizare a studiilor:
a) promovabilitatea
la examene;
b) rezultatele
obtinute la examenele de capacitate/bacalaureat/de absolvire.
5.2.3. Rezultate
la olimpiade, concursuri, expozitii:
a) rezultate la
olimpiade, concursuri;
b) rezultate la
concursuri, participări la expozitii, sesiuni nationale de comunicări
stiintifice cu referate etc. în cadrul activitătilor extrascolare sau al
cercurilor de elevi.
5.3. Progresul
elevilor si atingerea standardelor nationale pe discipline:
a) compararea
rezultatelor obtinute la teste finale cu cele obtinute la teste initiale.
5.4. Calitatea
evaluării interne:
a) compararea
rezultatelor la examenele nationale cu rezultatele evaluărilor interne, la
disciplinele la care s-a sustinut examenul.
5.5. Rezultate
ale muncii educative:
a) ponderea
elevilor cu medii peste 8 la purtare, apreciindu-se că problemele de
comportament sunt reflectate în medii scăzute la purtare (sub 8).
5.6. Acordarea
unor burse de merit:
a) ponderea
elevilor cu rezultate deosebite la învătătură, sustinuti cu burse obtinute prin
efortul unitătii de învătământ preuniversitar de stat de la persoane fizice sau
juridice.
6. Management
si dezvoltare institutională
6.1. Management
strategic
6.1.1. Monitorizarea
participării scolare:
a) gradul de
acoperire a locurilor planificate;
b) programe de
recuperare a celor nescolarizati din raza localitătii/cartierului/zonei
arondate unitătii de învătământ preuniversitar de stat;
c) programe de
prevenire/ameliorare a abandonului scolar.
6.1.2. Program
managerial:
a) existenta si
gradul de aplicare a unui program managerial.
6.1.3. Planul
strategic de dezvoltare al unitătii de învătământ preuniversitar de stat:
a) existenta unei
strategii de dezvoltare pe termen lung.
6.1.4. Documentele
de organizare managerială:
a) documentele de
organizare managerială si calitatea lor;
b) documente
legislative (actualizate permanent);
c) calitatea
documentelor de organizare, planificare, evidentă si control.
6.2. Management
operational
6.2.1. Politica
de personal:
a) legalitatea
încadrării si politica de personal; gestionarea, distribuirea sarcinilor,
perfectionarea relatiilor interumane.
6.2.2. Calitatea
activitătii manageriale. Stilul de conducere si climatul de muncă:
a) stilul de
conducere si climatul de muncă.
6.2.3. Activitatea
de îndrumare si control:
a) asistente la
ore efectuate de către conducerea unitătii de învătământ preuniversitar de
stat;
b) controlul
actelor/documentelor scolare si arhivarea acestora.
6.2.4. Respectarea
normelor PSI si de protectie a muncii
6.3. Managementul
evaluării
6.3.1. Evaluarea
curentă:
a) preocuparea
conducerii unitătii de învătământ preuniversitar de stat pentru evaluarea
sistematică, corectă
a elevilor de
către cadrele didactice în procesul instructiveducativ;
b) respectarea
criteriilor de evaluare a personalului;
c) monitorizarea
absolventilor;
d) monitorizarea
si asigurarea conditiilor pentru scolarizarea elevilor/copiilor cu deficiente,
cu respectarea standardelor specifice în vigoare.
6.4. Recuperarea
manualelor
6.5. Climatul
(ethosul) specific unitătii de învătământ preuniversitar de stat
6.6. Colaborarea
cu alte unităti de învătământ preuniversitar de stat
6.6.1. Calitatea
relatiei dintre unitătile de învătământ preuniversitar de stat:
a) colaborarea în
domeniul managementului cu directorii altor unităti de învătământ
preuniversitar de stat, participarea la schimburi de experientă etc.;
b) colaborarea si
relationarea cu inspectoratul scolarjudetean/al municipiului Bucuresti;
c) parteneriate cu
scoli din tară si străinătate, “înfrătiri”, proiecte si programe comune.
6.7. Preocupări
pentru diseminarea informatiei:
a) afisajul local
(în cancelarie, panouri, gazete etc.) actualizat permanent si la vedere;
b) informarea
despre examene, legislatie, regulamente scolare etc. a elevilor si a
părintilor.
7. Relatia cu
comunitatea
7.1. Relatia cu
părintii
7.1.1. Implicarea
părintilor în activitatea managerială:
a) elaborarea
planului de venituri si cheltuieli al scolii;
b) evaluarea
calitătii actului didactic din unitatea de învătământ preuniversitar de stat de
către părinti.
7.1.2. Asistenta
acordată părintilor:
a)
audiente/consultatii între conducerea unitătii de învătământ preuniversitar de
stat si/sau cadre didactice/diriginti si părintii elevilor;
b) derularea în
unitatea de învătământ preuniversitar de stat a unui program de consiliere de
familie;
c) parteneriatul
dintre cadrele didactice si familii/părinti pentru a asigura sustinerea optimă
a învătării copiilor si a nevoilor lor de dezvoltare;
d) participarea
reprezentantului comitetului de părinti în consiliul de administratie, la
activitătile unitătii de învătământ preuniversitar de stat.
7.2. Relatia cu
comunitatea locală
7.2.1. Colaborarea
cu autoritătile locale:
a) colaborare
între unitatea de învătământ si reprezentantii administratiei publice locale;
b) importanta si
necesitatea unitătii de învătământ pentru comunitate, activităti comune în
folosul ambelor părti implicate: scoală/comunitate si sprijinul reciproc
acordat;
c) organizarea de
activităti comune cu biserica, politia, alte institutii ale statului.
7.2.2. Colaborarea
cu agentii economici:
a) proiectarea curriculumului
scolar în concordantă cu perspectiva economică si socioculturală a zonei;
b) implicarea
unitătii de învătământ preuniversitar de stat în asigurarea conditiilor de
desfăsurare a instruirii practice în întreprinderi, firme si/sau unităti proprii
de microproductie;
c) relatia cu
institutiile de învătământ superior/cu agentii economici si numărul celor
admisi în unităti din învătământul superior/numărul contractelor de angajare
din rândul absolventilor la terminarea studiilor.
7.3. Monitorizarea
grupurilor minoritare din zonă:
a) accesul la
educatie si formare profesională al grupurilor minoritare.
NOTĂ:
Convertirea în
puncte a criteriilor pentru evaluarea activitătii manageriale a directorilor si
directorilor adjuncti este de competenta inspectoratului scolar si se face
publică o dată cu lista posturilor scoase la concurs.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind redobândirea cetăteniei române de către
unele persoane
În temeiul art.
108 din Constitutia
României, republicată, si al art. 10 si 11 din Legea cetăteniei române nr.
21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Articol unic. - Se
acordă cetătenia română persoanelor prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezenta hotărâre, care au avut această cetătenie si au
solicitat redobândirea ei, cu mentinerea domiciliului în străinătate.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul
justitiei,
Monica
Luisa Macovei
p. Ministrul
afacerilor externe,
Valentin
Naumescu,
secretar de
stat
Ministrul
administratiei si internelor,
Vasile Blaga
Bucuresti, 31 martie 2005.
Nr. 248.
ANEXĂ
persoanelor
care solicită redobândirea cetăteniei române cu mentinerea domiciliului în
străinătate
1. Andritchi
Natalia, fiica lui Rotari Grigore si Zinaida (fiica lui Balan Modest, n. la 6
iulie 1932 în Cenac-Cimislia, si Sofia), născută la 4 februarie 1978 în
localitatea Ialoveni, judetul Chisinău, Moldova, cetătean moldovean, cu
domiciliul actual în Republica Moldova, Chisinău, str. Podul Înalt nr. 12, bl.
2, ap. 19. Copii minori: Andritchi Vladimir, născut la 24 iulie 1999.
2. Anshel Reuven,
fiul lui Ancel Moisa-Iancu si Golda, născut la 13 noiembrie 1949 în localitatea
Iasi, judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în
Israel, Petah Tiqva, str. Iatkovski nr. 9A.
3. Arie Ruth,
fiica lui Hascal Saia si Ita, născută la 17 martie 1953 în localitatea Iasi,
judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel,
Petah Tiqva, str. Brande nr. 23.
4. Baciu Eugenia,
fiica lui Baciu Mihail (n. la 3 decembrie 1922 în Cenac-Lăpusna) si Teodora,
născută la 25 octombrie 1959 în localitatea Cociulia, judetul Cahul, Moldova,
cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea
Iargara, Str. Păcii nr. 3, ap. 5, judetul Leova.
5. Baciu Gheorghe,
fiul lui Macaria Petru (n. la 10 ianuarie 1925 în Cociulia) si Ecaterina,
născut la 19 februarie 1963 în localitatea Cociulia, judetul Cahul, Moldova,
cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, satul Băius,
judetul Leova. Copii minori: Macaria Mihail, născut la 4 aprilie 1996, Macaria
Iulia, născută la 14 februarie 1988.
6. Bandalac
Valeriu, fiul lui Bandalac Vasile (n. la 2 august 1930 în Grimăncăuti) si Ana,
născut la 11 octombrie 1969 în localitatea Grimăncăuti, judetul Edinet,
Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, satul
Grimăncăuti, judetul Edinet. Copii minori: Bandalac Rafael, născut la 6
septembrie 2003.
7. Baxanean
Natalia, fiica lui Baxanean Gheorghe (fiul lui Foca, n. la 14 august 1929 în
Călărasi, si Elena) si Larisa, născută la 10 decembrie 1980 în localitatea
Călărasi, judetul Ungheni, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în
Republica Moldova, localitatea Călărasi, str. Gh. Asachi nr. 1, judetul
Ungheni.
8. Besliu Andrei,
fiul lui Besliu Ana (n. la 20 septembrie 1920 în Bestemac), născut la 29
noiembrie 1950 în localitatea Bestemac, judetul Lăpusna, Moldova, cetătean
moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Hîncesti,
str. Alba Iulia nr. 8, judetul Lăpusna.
9. Bet Ana, fiica
lui Talmaci Vasile (n. la 22 martie 1924 în Abaclia) si Maria (n. la 18
noiembrie 1923 în Abaclia), născută la 22 septembrie 1963 în localitatea
Abaclia, judetul Lăpusna, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în
Republica Moldova, Chisinău, str. Miorita nr. 5, bl. 1, ap. 35. Copii minori:
Bet Catricio, născut la 24 octombrie 1989, si Bet Daniel-Paris, născut la 17
septembrie 2002.
10. Bezu Vladimir,
fiul lui Bezu Grigore (n. la 24 noiembrie 1931 în Bălăusesti-Chisinău) si Elena
(n. la 18 octombrie 1939 în Trebujeni), născut la 8 iulie 1961 în localitatea
Trebujeni, judetul Orhei, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în
Republica Moldova, Chisinău, str. Ceucari nr. 10, bl. 1, ap. 21. Copii minori:
Bezu Alexandru, născut la 5 noiembrie 1995.
11. Bezu Zinaida,
fiica lui Buruiană Ion (n. la 5 august 1932 în Boghiceni) si Maria (n. la 23
august 1937 în Miresti-Lăpusna), născută la 31 ianuarie 1965 în localitatea
Boghiceni, judetul Lăpusna, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual
în Republica Moldova, Chisinău, str. Ceucari nr. 10, bl. 1, ap. 21.
12. Boicenco
Evghenia, fiica lui Boicenco Grigore (n. la 11 martie 1934 în Slobozia) si Ana
(n. la 22 noiembrie 1932 în Stefănesti-Tighina), născută la 11 februarie 1965 în
localitatea Slobozia, judetul Tighina, Moldova, cetătean moldovean, cu
domiciliul actual în Republica Moldova, satul Speia, raionul Anenii Noi.
13. Bucatca
Stelian, fiul lui Anatolii (fiul lui Gheorghe, n. la 10 martie 1936 în
Caracusenii Vechi, si Daria, n. la 14 ianuarie 1937) si Valentina, născut la 17
decembrie 1980 în localitatea Bălti, judetul Bălti, Moldova, cetătean
moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, satul Caracusenii Vechi,
sectorul Briceni, judetul Edinet.
14. Castravet
Iulita, fiica lui Castravet Andrei (n. la 20 mai 1910 în Zîmbreni) si Maria,
născută la 20 mai 1954 în localitatea Zîmbreni, judetul Ialoveni, Moldova,
cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chisinău, str.
Belgrad nr. 17.
15. Cazacu Tatiana,
fiica lui Hosman Ion (n. în anul 1923 în localitatea Cociulia, raionul
Cantemir) si Tudora, născută la 12 februarie 1965 în localitatea Cociulia,
judetul Cahul, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova,
localitatea Cahul, str. C. Negruzzi nr. 121, ap. 42, judetul Cahul. Copii
minori: Cazacu Iurie, născut la 26 august 1989, si Cazacu Marcel, născut la 22
august 1992.
16. Călugăru
Gheorghe, fiul lui Alexandru (n. la 26 iunie 1907 în Lăpusna) si Profira,
născut la 10 februarie 1947 în localitatea Lăpusna, judetul Lăpusna, Moldova,
cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chisinău, str.
Tudor Vladimirescu nr. 1, bl. 2, ap. 45.
17. Călugăru
Liliana, fiica lui Gheorghe (fiul lui Alexandru, n. la 26 iunie 1907 în Lăpusna)
si Maria, născută la 25 mai 1978 în localitatea Cărpineni, judetul Lăpusna,
Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova,
Chisinău, str. Tudor Vladimirescu nr. 1, bl. 2, ap. 45.
18. Ciumas Stefan,
fiul lui Tudor (n. la 23 februarie 1930 în Vălcinet) si Sofia (n. la 14 mai
1932 în Vălcinet), născut la 16 martie 1959 în localitatea Vălcinet, judetul
Ungheni, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica
Moldova, satul Vălcinet, judetul Ungheni.
19. Cotrută Iurii,
fiul lui Vasilii (n. la 9 februarie 1940 în Orhei) si Zenaida, născut la 22
octombrie 1968 în localitatea Telenesti, judetul Telenesti, Moldova, cetătean
moldovean, cu domiciliul actual în Kazahstan, Alma-Ata, str. Teslenco nr. 232.
Copii minori: Cotrută Nadejda, născută la 16 decembrie 1987, si Cotrută
Ecaterina, născută la 1 mai 1997.
20. Cultuclu
Anatolie, fiul lui Cultuclu Ion (n. la 20 ianuarie 1938 în localitatea
Alexandru Ioan Cuza, judetul Cahul) si Liubov, născut la 9 aprilie 1964 în
localitatea Cismichioi, judetul Vulcănesti, Moldova, cetătean moldovean, cu
domiciliul actual în Republica Moldova, Chisinău, str. Zelinschi nr. 33/2, ap.
54. Copii minori: Cultuclu Serghei, născut la 26 ianuarie 1987.
21. Decker-That Ingeborg-Karin, fiica lui Decker Richard si Irngard, născută la 3 aprilie 1939 în localitatea Sibiu, judetul Sibiu, România, cetătean german, cu domiciliul actual în Germania, 86153 Augsburg, Berlinerallee 20f.
22. Diamant Cerna,
fiica lui Landesman Iosif si Estera, născută la 9 septembrie 1956 în
localitatea Viseu de Sus, judetul Maramures, România, cetătean israelian, cu
domiciliul actual în Israel, 75702 Rishon Le-Zion, str. Heil Handasa 3.
23. Dochin Victor,
fiul lui Dochin Ion (n. la 25 octombrie 1925 în Chirca-Anenii Noi) si Ecaterina,
născut la 10 iunie 1955 în localitatea Tîntăreni, judetul Chisinău, Moldova,
cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, comuna
Tântăreni, judetul Chisinău.
24. Dochina Diana,
fiica lui Dochin Victor (fiul lui Ion, n. la 25 octombrie 1925 în Chirca-Anenii
Noi, si Ecaterina) si Evdochia, născută la 24 ianuarie 1979 în Chisinău,
Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova,
Chisinău, Str. Independentei nr. 30, bl. 3, ap. 33.
25. Dochina
Evdochia, fiica lui Hangan Gheorghe (n. la 14 aprilie 1921 în Isnovăt) si
Anastasia, născută la 16 august 1958 în localitatea Isnovăt, judetul Chisinău,
Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova,
Chisinău, Str. Independentei nr. 30, bl. 3, ap. 33.
26. Dulută
Veronica, fiica lui Sofianu Ion (n. la 22 ianuarie 1928 în Cărpineni) si Maria
(n. la 4 iunie 1934 în Cărpineni), născută la 11 iunie 1972 în localitatea
Cărpineni, judetul Lăpusna, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual
în Republica Moldova, localitatea Cărpineni, judetul Lăpusna. Copii minori:
Dulută Cristina, născută la 4 septembrie 1994.
27. Fălceanu
Veronica, fiica lui Chitanu Ion si Fălceanu Daria (fiica lui Fălceanu Ulita, n.
la 22 iunie 1912 în localitatea Cărpineni, raionul Hîncesti, si a lui Fălceanu
Gheorghe), născută la 20 iulie 1979 în localitatea Cărpineni, judetul Lăpusna,
Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova,
localitatea Cărpineni, judetul Lăpusna.
28. Frăsineanu
Lilian, fiul lui Frăsineanu Vasile (fiul lui Iustina, n. la 15 octombrie 1929
în Sărătenii Vechi) si Maria, născut la 5 iulie 1980 în localitatea Sărătenii
Vechi, judetul Orhei, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în
Republica Moldova, localitatea Sărătenii Vechi, judetul Orhei.
29. Garofil Stere,
fiul lui Garofil Iancu si Chirata, născut la 20 octombrie 1927 în localitatea
Giomaia de Sus, Bulgaria, cetătean german, cu domiciliul actual în Germania,
80687 M.nchen, Elsenheimerstr. 3.
30. Ghersgorin
Martin, fiul lui Ghersgorin Mendel si Estera, născut la 11 noiembrie 1945 în
localitatea Botosani, judetul Botosani, România, cetătean venezuelean, cu
domiciliul actual în Venezuela, 5-Av. Con. Tr. 7-A, Los Pinos Grandes, Caracas.
31. Ghies Alexei,
fiul lui Ghies Marcu (n. la 5 septembrie 1923 în Beleavinti) si Sofia (n. la 14
martie 1927 în Beleavinti), născut la 10 iunie 1956 în localitatea Beleavinti,
judetul Edinet, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica
Moldova, satul Beleavinti- Briceni, judetul Edinet. Copii minori: Ghies
Valentin, născut la 7 aprilie 1992.
32. Gojinetchi
Diana, fiica lui Ilie si Varvara (fiica lui Luchian Tatiana, n. 4 ianuarie 1931
în satul Lucăsenca, judetul Orhei), născută la 5 ianuarie 1978 în localitatea
Rîbnita, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica
Moldova, Chisinău, str. Spătarul Milescu N. nr. 19, bl. 1, ap. 83. Copii
minori: Gojinetchi Veronica, născută la 27 ianuarie 1998.
33. Gojinetchi
Ilie, fiul lui Leon (n. la 20 iunie 1922 în satul Pripiceni, raionul Rezina) si
Claudia, născut la 25 ianuarie 1955 în localitatea Pripiceni, judetul Orhei,
Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova,
localitatea Rîbnita, str. Versigora nr. 123, ap. 75.
34. Golubenco
Ivan, fiul lui Golubenco Simion (n. la 14 februarie 1927 în Ulmu) si Lidia (n.
la 6 martie 1934 în Ulmu), născut la 28 martie 1963 în localitatea Ulmu,
judetul Chisinău, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în
Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. George Cosbuc nr. 10, judetul
Chisinău. Copii minori: Golubenco Marian, născut la 24 august 1996, Golubenco
Livia, născută la 3 decembrie 1990.
35. Golubenco
Valentina, fiica lui Gotonoagă Mihail (n. la 4 iulie 1926 în Ulmu) si Elena (n.
la 11 aprilie 1932 în Ulmu), născută la 20 iulie 1967 în localitatea Ulmu,
judetul Chisinău, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în
Republica Moldova, Chisinău, str. Cusu Gheorghe nr. 20/3.
36. Guvir Sergiu,
fiul lui Mihail (fiul lui Erofei, n. la 17 octombrie 1892 în Ustia, si Irina)
si Eugenia, născut la 26 august 1980 în localitatea Dubăsari, judetul Dubăsari,
Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova,
localitatea Ustia, str. Stefan cel Mare nr. 9, raionul Dubăsari.
37. Herteanu
Isabela, fiica lui Moise Nuhăm si Carolina, născută la 25 aprilie 1936 în
Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, 63116
Tel Aviv, Disengoff 233/6.
38. Ignat Tatiana,
fiica lui Saharneanu Vasile (n. la 7 iulie 1937 în localitatea Pohrebeni,
judetul Orhei) si Eugenia, născută la 20 februarie 1970 în localitatea
Pohrebeni, judetul Orhei, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în
Republica Moldova, localitatea Peresecina, str. Vasile Lupu, judetul Orhei.
Copii minori: Ignat Natalia, născută la 30 ianuarie 1991, Ignat Gheorghe,
născut la 17 august 1992.
39. Ivanes Oleg,
fiul lui Ivanes Ion (fiul lui Samuil, n. la 27 august 1910 în
Vărvăreuca-Soroca, si Alexandra), si Ludmila, născut la 1 august 1976 în
localitatea Floresti, judetul Soroca, Moldova, cetătean moldovean, cu
domiciliul actual în Republica Moldova, Chisinău, Calea Iesilor nr. 42, ap. 15.
40. Jotzu (Iotzu)
Ruxandra-Maria, fiica lui Busneag Olga, născută la 17 septembrie 1955 în Bucuresti,
România, cetătean german, cu domiciliul actual în Germania, 61352 Bad Homburg,
Am Alten Bach 2.
41. Jotzu Alexander (Iotzu Alexandru), fiul lui Iotzu Alexandru-Grigore si Pleniceanu-Iotzu Elena, născut la 17 august 1955 în Bucuresti, România, cetătean german, cu domiciliul actual în Germania, 61352 Bad Homburg, Am Alten Bach 2.
42. Klozer Bela,
fiul lui Klozer Laurentiu si Gizella, născut la 31 august 1940 în localitatea
Grânari, judetul Brasov, România, cetătean american, cu domiciliul actual în
Statele Unite ale Americii, 96 Long Beach Road, Montgomery, Illinois 60538.
43. Klozer
Margareta, fiica lui Balasz Stefan si Elisabeta, născută la 14 decembrie 1941
în localitatea Grânari, judetul Brasov, România, cetătean american, cu
domiciliul actual în Statele Unite ale Americii, 96 Long Beach Road,
Montgomery, Illinois 60538. 44. Levavi Miriam, fiica lui Fucs Talic si Peiril,
născută la 18 iulie 1927 în localitatea Fălesti, Moldova, cetătean israelian,
cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, str. Sirkin nr. 30, ap. 6.
45. Lungu
Gheorghe, fiul lui Lungu Alexei si Ana (fiica lui Alexei, n. la 17 martie 1920
în Dubăsarii Vechi, si Maria), născut la 10 aprilie 1971 în localitatea
Dubăsarii Vechi, judetul Chisinău, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul
actual în Republica Moldova, satul Dubăsarii Vechi, judetul Chisinău. Copii
minori: Lungu Sorin, născut la 10 august 1995, Lungu Ilisei, născut la 12
august 1997.
46. Manole
Felicia, fiica lui Tudor Gheorghe si Stefania, născută la 7 septembrie 1936 în localitatea
Turtucaia, judetul Durostor, Bulgaria, cetătean francez, cu domiciliul actual
în Franta, 75015 Paris, 6 Rue Franquet.
47. Marschall
Constantin Gerhard, fiul lui Iftimescu Constantin si Elisaveta, născut la 12
iulie 1956 în localitatea Nerău, judetul Timis, România, cetătean german, cu
domiciliul actual în Germania, 40589 Dusseldorf, Offenbacherweg 8.
48. Meiri Haim
(Maer Haim-Smil), fiul lui Moisă si Rebeica, născut la 24 noiembrie 1930 în
localitatea Adjud, judetul Vrancea, România, cetătean israelian, cu domiciliul
actual în Israel, Tel Aviv, Eliau Hakim nr. 8.
49. Mereacre Ion,
fiul lui Mereacre Vasile (fiul lui Mihail, n. la 4 iunie 1904 în Costesti, si
Susana) si Nina, născut la 16 ianuarie 1982 în localitatea Costesti, judetul
Chisinău, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica
Moldova, localitatea Costesti, judetul Chisinău.
50. Năvoloaca Ion, fiul lui Năvoloaca Mihail (n. la 12 mai 1928 în Prepelita) si Olimpiada (n. la 25 august 1932 în Prepelita), născut la 26 martie 1956 în localitatea Prepelita, judetul Bălti, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sîngerei, Str. Independentei nr. 144, ap. 27, judetul Bălti.
51. Nossin Toma,
fiul lui Abraham si Sara, născut la 19 octombrie 1947 în localitatea
Cluj-Napoca, judetul Cluj, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în
Israel, Ramat Gan, Haiarden 51.
52. Obreja
Gheorghe, fiul lui Obreja Nicolae (n. la 7 ianuarie 1915 în Ciobalaccia) si
Maria (n. la 10 decembrie 1919 în Ciobalaccia), născut la 13 aprilie 1963 în
localitatea Ciobalaccia, judetul Cahul, Moldova, cetătean moldovean, cu
domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, str. Stefan cel Mare
nr. 44, ap. 5, judetul Cahul. Copii minori: Obreja Andrei, născut la 22
noiembrie 1993.
53. Obreja Teodor,
fiul lui Obreja Ana (fiica lui Obreja Ion, n. la 2 martie 1922 în Ciobalaccia
si Elena), născut la 17 august 1971 în localitatea Flocoasa, judetul Cahul,
Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova,
Chisinău, str. N. Spătarul Milescu nr. 19, ap. 5.
54. Pănuti Nina,
fiica lui Bîrca Mihail si Ana (n. la 21 noiembrie 1937 în localitatea Hulboaca,
judetul Orhei), născută la 19 iunie 1957 în localitatea Hulboaca, judetul
Orhei, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova,
Chisinău, str. I. Vieru nr. 14, bl. 2, ap. 88.
55. Pătrăscanu
Magdalena, fiica lui Nicolau Ioan si Maria, născută la 4 septembrie 1944 în
localitatea Câmpulung, judetul Arges, România, cetătean american, cu domiciliul
actual în Statele Unite ale Americii, 444 So. Pleasant Ave., Ridgewood, New
Jersey 07450.
56. Pîcălău
Lilian, fiul lui Chiriac Grigore si Maria (fiica lui Simion, n. la 13 octombrie
1934 în Bocani, si Parascovia, n. la 23 august 1930 în Bocani), născut la 25
mai 1972 în localitatea Bocani, judetul Bălti, Moldova, cetătean moldovean, cu
domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Fălesti, str. Burebista nr.
100, judetul Bălti.
57. Rotaru Ion,
fiul lui Rotaru Tudor (n. la 13 martie 1934 în Ulmu) si Ana (n. la 25 iulie
1937 în Văsieni), născut la 1 noiembrie 1959 în localitatea Ulmu, judetul
Chisinău, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica
Moldova, satul Ulmu-Ialoveni, judetul Chisinău. Copii minori: Rotaru Tudor,
născut la 16 decembrie 1988.
58. Samson Vasile,
fiul lui Samson Nicolae si Varvara (n. la 8 noiembrie 1938 în Hulboaca-Orhei),
născut la 1 noiembrie 1961 în localitatea Dubăsarii Vechi, judetul Chisinău,
Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova,
Chisinău, str. P. Zadnipru nr. 19, bl. 1, ap. 3. Copii minori: Samson Tudor,
născut la 13 mai 1989.
59. Schefler
Filomela, fiica lui Carol si Dvoira, născută la 27 mai 1943 în localitatea
Moghilău, judetul Transnistria, Rusia, cetătean israelian, cu domiciliul actual
în Israel, Bat-Yam, str. Hertzel nr. 4.
60. Segal Simon,
fiul lui Segal Iacob si Ita, născut la 17 octombrie 1937 în localitatea Iasi,
judetul Iasi, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel,
Ramat Gan, Ahim Litvinski 5.
61. Sturza
Nicolae, fiul lui Sturza Constantin (n. la 1 decembrie 1929 în Lozova) si Ana
(n. la 1 iulie 1929 în Lozova), născut la 19 iulie 1959 în localitatea Lozova,
judetul Chisinău, Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în
Republica Moldova, localitatea Străseni-Scoreni, judetul Chisinău. Copii
minori: Sturza Dina, născută la 17 martie 1989.
62. Stern
Yehudith, fiica lui Fleischmann Leiser si Rifke, născută la 10 martie 1912 în
localitatea Rădăuti, judetul Suceava, România, cetătean israelian, cu
domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Golomb Eliahu nr. 29.
63. Supac Angela,
fiica lui Ojog Grigore si Maria (fiica lui Sofronie, n. în 1914 în localitatea
Slobozia-Cremene, judetul Soroca, si Teodora), născută la 23 noiembrie 1968 în
localitatea Răzeni, judetul Chisinău, Moldova, cetătean moldovean, cu
domiciliul actual în Republica Moldova, Chisinău, str. Florica Nita nr. 7, bl.
1, ap. 22, Copii minori: Supac Daniela, născută la 7 februarie 1992.
64. Ursu Petru,
fiul lui Ursu Vasile (n. la 17 octombrie 1930 în Corjeuti) si Maria, născut la
3 mai 1965 în localitatea Corjeuti, judetul Edinet, Moldova, cetătean
moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, satul Corjeuti-Briceni,
judetul Edinet.
65. Vinari Petru,
fiul lui Vinari Nicolae (fiul lui Vinari Petru, n. la 16 iunie 1918 în
Chisinău) si Jieru Elena, născut la 7 mai 1978 în Chisinău, judetul Chisinău,
Moldova, cetătean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova,
Chisinău, Str. Iazului nr. 82.
ACTE ALE ORGANELOR
DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ
Autoritatea Natională a Vămilor
privind aprobarea Normelor unitare de structură pentru
înfiintarea si functionarea punctelor vamale
În temeiul
prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 141/1997 privind Codul
vamal al României, cu modificările ulterioare,
în conformitate cu
prevederile art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr.
165/2005 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale a
Vămilor,
vicepresedintele
Agentiei Nationale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:
Art. 1. - Începând
cu data adoptării prezentului ordin se aprobă Normele unitare de structură
pentru înfiintarea si functionarea punctelor vamale.
Art. 2. - Anexa
face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 3. - Pe
aceeasi dată îsi încetează aplicabilitatea prevederile deciziilor nr. 330/2002
si nr. 362/2002, precum si ale Ordinului nr. 853/2004.
Art. 4. - Directia
resurse umane, organizare generală si perfectionare, directiile regionale
vamale si birourile vamale vor duce la îndeplinire dispozitiile prezentului
ordin.
Vicepresedintele
Agentiei Nationale de Administrare Fiscală,
Gelu
Stefan Diaconu
Bucuresti, 1 aprilie 2005.
Nr. 553.
ANEXĂ
NORME
unitare de
structură pentru înfiintarea si functionarea punctelor vamale
1. Activitatea
autoritătii vamale se exercită prin Autoritatea Natională a Vămilor si prin
directiile regionale vamale, birourile vamale si punctele vamale subordonate
Autoritătii Nationale a Vămilor.
2. În vederea eficientizării
activitătii vamale, în cadrul birourilor vamale se pot înfiinta, prin ordin al
vicepresedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală care conduce
Autoritatea Natională a Vămilor, puncte vamale.
3. La cererea
comisionarilor în vamă autorizati pe lângă biroul vamal, înfiintarea punctelor
vamale se poate aproba de vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare
Fiscală care conduce Autoritatea Natională a Vămilor pe durată determinată sau
nedeterminată, în functie de numărul lucrătorilor vamali existent, de distanta
fată de sediul biroului vamal respectiv si de sediile altor puncte vamale.
Înfiintarea
punctelor vamale se aprobă comisionarilor în vamă autorizati, care au contracte
ferme încheiate cu agentii economici care au plasat fiecare în anul anterior
mărfuri sub un regim vamal determinat în baza unui număr de minimum 15.000 de
declaratii vamale.
4. Pentru
înfiintarea unui punct vamal, comisionarul în vamă are următoarele obligatii:
a) să asigure
gratuit spatiul necesar desfăsurării activitătii personalului vamal, adecvat
functionării în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
b) să asigure
gratuit utilitătile necesare functionării punctului vamal;
c) să asigure
birotica necesară desfăsurării activitătii personalului vamal;
d) să asigure
gratuit infrastructura si birotica informatică necesare desfăsurării
activitătii personalului vamal, în conformitate cu prevederile în vigoare
privind Metodologia de prelucrare a declaratiei vamale în detaliu prin procedee
informatice;
e) să asigure
gratuit si în parametri corespunzători conexiunea on-line a retelei informatice
a punctului vamal la serverul biroului vamal, inclusiv solutia de back-up;
f) să dispună de
spatii corespunzătoare tehnic si suficiente pentru a permite controlul fizic si,
după caz, total a cel putin 3-4 mijloace de transport, concomitent;
g) să dispună de
spatii de depozitare corespunzătoare si autorizate potrivit legii pentru
depozitarea si conservarea mărfurilor si bunurilor confiscate sau retinute,
indiferent de natura lor. Aceste mărfuri trebuie să fie asigurate pe toată
perioada depozitării;
h) să asigure
accesul tuturor persoanelor fizice sau juridice care solicită prelucrarea
declaratiilor vamale, precum si a tuturor mijloacelor de transport prezentate
pentru îndeplinirea formalitătilor vamale;
i) să prezinte, la
cererea biroului vamal, certificate fiscale care să ateste că nu are debite
către autoritătile statului.
5. Pentru
înfiintarea unui punct vamal, solicitantul trebuie să depună la Autoritatea
Natională a Vămilor o cerere, precum si orice documente care să ateste
îndeplinirea conditiilor prevăzute la pct. 4.
6. Verificarea
conditiilor necesare înfiintării unui punct vamal se face de către Autoritatea
Natională a Vămilor sau, prin delegare, de către directia regională vamală.
7. Punctele vamale
vor functiona numai cu îndeplinirea următoarelor conditii:
a) Autoritatea
Natională a Vămilor să poată asigura un număr minim de 6 lucrători vamali,
dintre care unul cu atributii financiar-contabile, încadrati în statul de
functii si personal al biroului vamal în a cărui subordine au fost înfiintate,
a căror coordonare va fi efectuată de o persoană cu functie de executie, numită
de conducerea biroului vamal prin ordin de serviciu;
b) locatia
punctelor vamale să respecte deciziile administratiilor locale cu privire la
restrictiile de circulatie impuse mijloacelor de transport marfă.
8. În situatia în care după înfiintarea punctului vamal conditiile cumulative prevăzute în vederea înfiintării acestuia nu mai sunt întrunite, vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală care conduce Autoritatea Natională a Vămilor va dispune, prin ordin, încetarea functionării punctului vamal respectiv.
