MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 695         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 2 august 2005

 

SUMAR

 

DECRETE

 

792. – Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Comandor

 

793. – Decret privind conferirea Ordinului national Pentru Merit în grad de Cavaler

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 362 din 5 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3021 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

801. – Hotărâre pentru aprobarea atestării localitătii Albac, judetul Alba, ca statiune turistică de interes local

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

393. – Decizie privind aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru bursa specială “Guvernul României”

 

394. – Decizie privind numirea vicepresedintelui Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului

 

395. – Decizie privind numirea doamnei Corina Coman în functia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

396. – Decizie privind numirea doamnei Bogdana Balmus în functia de consilier personal în cadrul Cancelariei Primului Ministru–Cabinetul Primului-Ministru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

659. – Ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2005 ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare care functionează în coordonarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Comandor

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. A si ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al

României, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe,

în semn de apreciere pentru întreaga carieră literară, pentru contributia deosebită avută ca traducător la promovarea literaturii române în spatiul cultural francofon,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria A – “Literatură“, doamnei Juliette Aderca-Léon de Bouton.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 28 iulie 2005.

Nr. 792.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului national Pentru Merit în grad de Cavaler

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. A si ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările ulterioare, având în vedere propunerea directorului Serviciului de Informatii Externe si directorului Serviciului Român de Informatii,

pentru contributia deosebită la promovarea relatiilor dintre România si Franta, pentru a recompensa serviciile importante aduse statului nostru în procesul de integrare euroatlantică,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se conferă Ordinul national Pentru Merit în grad de Cavaler persoanei prevăzute în anexa*) la prezentul decret.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 28 iulie 2005.

Nr. 793.


*) Anexa se comunică institutiilor interesate.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 362

din 5 iulie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3021 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Florentina Baltă – procuror

Ioana Marilena Chiorean – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3021 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ministerul Finantelor Publice – Directia Generală a Finantelor Publice Iasi în Dosarul nr. 6.583/2004 al Tribunalului Iasi.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât prin Decizia nr. 176/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 27 aprilie 2005, Curtea Constitutională a declarat neconstitutionale prevederile legale criticate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 decembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 6.583/2004, Tribunalul Iasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3021 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ministerul Finantelor Publice – Directia Generală a Finantelor Publice Iasi, recurentă într-o cauză civilă având ca obiect solutionarea unei cereri de validare poprire.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că formularea art. 3021 din Codul de procedură civilă, în ceea ce priveste mentiunea “sub sanctiunea nulitătii“ referitoare la elementele pe care trebuie să le cuprindă cererea de recurs, “este neconstitutională în măsura în care permite instantelor să interpreteze textul în sensul constatării nulitătii recursului, fără a se verifica incidenta în cauză a dispozitiilor art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă si fără a se da posibilitatea recurentului să acopere eventualele lipsuri ale cererii sale de recurs, lipsuri care nu aduc nici un fel de vătămare procesuală“.

Practic, recurentul se găseste de cele mai multe ori în imposibilitatea absolută de a indica aceste date, întrucât în majoritatea hotărârilor judecătoresti referitoare la persoane juridice nu se indică în dispozitiv toate aceste date de identificare. Dacă în cazul cererii de chemare în judecată lipsa elementelor de identificare a părtilor poate fi complinită până la prima zi de înfătisare, în recurs, sanctiunea nulitătii este cu atât mai mult nejustificată, întrucât la formularea recursului există deja o hotărâre în care sunt mentionate toate datele de identificare a părtilor, iar în mod corect singura conditie pentru promovarea recursului ar trebui să fie individualizarea hotărârii care se atacă. În concluzie, autorii exceptiei apreciază că textul criticat aduce atingere dreptului la exercitarea unei căi de atac si dreptului la acces liber la justitie, contravenind astfel art. 21 si 129 din Constitutie, întrucât: permite constatarea nulitătii recursurilor fără a da posibilitatea părtilor să discute existenta sau inexistenta vătămării; nu este însotit de un alt text legal care să prevadă posibilitatea acoperirii lipsurilor (similar cu cel existent pentru cererea de chemare în judecată); sanctiunea nulitătii este neclară în ceea ce priveste caracterul ei; recurentul este identificat cu toate datele prevăzute de lege, iar hotărârea care se atacă cu recurs este perfect individualizată, ceea ce duce la identificarea fără dubii a tuturor părtilor, acoperindu-se astfel orice vătămare; nici chiar hotărârile judecătoresti nu trebuie să cuprindă aceste date de identificare; indicarea corectă a datelor cu privire la intimati nu ar duce la aceeasi sanctiune a nulitătii, întrucât instanta ar rectifica aceste date la îndeplinirea procedurilor de citare în raport cu datele care rezultă din dosar.

Tribunalul Iasi si-a exprimat opinia în sensul că dispozitiile art. 3021 din Codul de procedură civilă nu încalcă textele constitutionale invocate de recurent, întrucât din coroborarea art. 21 si a art. 129 din Legea fundamentală nu reiese că o cale de atac, precum recursul, nu ar putea fi supusă vreunei conditionări de ordin formal. Toate cererile adresate unor instante judecătoresti trebuie să se circumscrie unor conditii a căror respectare este necesară pentru ca succesiunea de acte îndeplinite în cursul procesului civil să permită realizarea sau stabilirea drepturilor si intereselor deduse judecătii.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât din dispozitiile legale criticate nu rezultă că sanctiunea nulitătii operează automat, fără a da părtilor posibilitatea îndeplinirii cerintelor legale, ci, dimpotrivă, potrivit art. 316, coroborat cu art. 287 alin. 2 din Codul de procedură civilă, există posibilitatea îndeplinirii cerintelor mentionate până la prima zi de înfătisare, iar lipsa semnăturii – în tot cursul judecătii, conform art. 133 alin. 2. De altfel, chiar cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, potrivit art. 112 din Codul de procedură civilă, toate datele de identificare a reclamantului.

Apreciază că, în lipsa unei interpretări si aplicări coroborate a prevederilor art. 3021 cu cele ale art. 316 si 287 din Codul de procedură civilă, aplicarea automată a sanctiunii nulitătii recursului poate produce exact acele consecinte pentru care Curtea Constitutională a declarat neconstitutional textul. Constituind însă o problemă de aplicare a legii, apreciază că excede competentei Curtii Constitutionale cenzurarea modului de aplicare a legii de către instantele judecătoresti.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât dispozitiile legale criticate, referitoare la conditiile de formă pentru cererea de recurs, nu îngrădesc dreptul părtilor de a se adresa justitiei si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditionează într-o societate democratică procesul echitabil. Dispozitiile legale criticate dau expresie principiului liberului acces la justitie, prin aceea că legiuitorul a acordat recurentului, în temeiul art. 316 coroborat cu art. 287 alin. 2 din Codul de procedură civilă, posibilitatea de a îndeplini cerintele mentionate până la prima zi de înfătisare, cu respectarea principiului contradictorialitătii, garantie a procesului echitabil si a dreptului la un recurs efectiv.

De asemenea, sunt respectate si celelalte garantii ale procesului echitabil, prin faptul că recurentul are în permanentă posibilitatea consultării dosarului pentru a afla datele de identificare ale celorlalte părti si are la dispozitie un termen rezonabil în scopul formulării cererii de recurs.

În ceea ce priveste art. 129 din Constitutie, apreciază că dispozitiile legale criticate reprezintă o concretizare a regulii constitutionale potrivit căreia, împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac potrivit legii.

În final, invocă Decizia Curtii Constitutionale nr. 310/2004.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Dispozitiile art. 3021 din Codul de procedură civilă au fost introduse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă si completate prin art. I pct. 6 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2003.

Desi instanta de judecată a sesizat Curtea Constitutională cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a întregului art. 3021 din Codul de procedură civilă, din notele scrise ale autorilor exceptiei rezultă că acestia se referă doar la alin. 1 lit. a) a art. 3021 din Codul de procedură civilă, dispozitii care au următorul cuprins: “Cererea de recurs va cuprinde, sub sanctiunea nulitătii, următoarele mentiuni: a) numele, domiciliul sau resedinta părtilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal si contul bancar. Dacă recurentul locuieste în străinătate, va arăta si domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; [...]“

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate consideră că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (1), (2) si (3) si art. 129 din Constitutie, al căror continut este următorul:

– Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.“;

– Art. 129: “Împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii.“

Analizând exceptia de neconstitutionalitate ridicată Curtea constată că prin Decizia nr. 176 din 24 martie 2005 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 27 aprilie 2005) s-a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3021 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă. Cu acest prilej Curtea a constatat că textul de lege atacat este neconstitutional în ceea ce priveste sanctionarea cu nulitate absolută a omisiunii de a se preciza în cuprinsul cererii de recurs “numele, domiciliul sau resedinta părtilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal si contul bancar“, precum si – dacă recurentul locuieste în străinătate – “domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul“.

În acest sens, Curtea a retinut că dispozitiile legale criticate “apar ca un formalism inacceptabil de rigid, de natură să afecteze grav efectivitatea exercitării căii de atac si să restrângă nejustificat accesul liber la justitie“. Totodată, Curtea a observat că “cele mai multe dintre elementele prevăzute în textul de lege atacat, si anume domiciliul sau resedinta părtilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal si contul bancar, precum si – dacă recurentul locuieste în străinătate – domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul se regăsesc, în totalitate, în actele dosarului în care s-a pronuntat hotărârea care face obiectul căii de atac, că nu sunt indispensabile pentru identificarea acestei hotărâri si că nici nu sunt mentionate în dispozitivul hotărârii atacate.

Pe de altă parte s-a mai retinut că în sistemul Codului de procedură civilă recursul este conceput ca o cale extraordinară de atac, altfel spus, ca un ultim nivel de jurisdictie în care părtile în litigiu îsi pot apăra drepturile lor subiective, înlăturând efectele hotărârilor pronuntate în conditiile celor 10 cazuri de nelegalitate prevăzute de art. 304 din Codul de procedură civilă. Or, instituirea sanctiunii nulitătii pentru neîndeplinirea acestor cerinte de formă în însusi cuprinsul cererii de recurs, fără nici o posibilitate de remediere a omisiunii, îl lipseste pe recurent, fără o justificare rezonabilă, de posibilitatea de a se examina, pe calea recursului, sustinerile sale întemeiate, privind modul eronat, eventual abuziv, prin care s-a solutionat, prin hotărârea atacată, litigiul în care este parte“.

Potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, “Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioară a Curtii Constitutionale.“, iar, conform alin. (6) al aceluiasi articol, “Dacă exceptia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. [...]“

Având în vedere că publicarea Deciziei nr. 176 din 24 martie 2005 în Monitorul Oficial al României, Partea I, a avut loc la data de 27 aprilie 2005, ulterior datei încheierii de sesizare a Curtii Constitutionale cu prezenta exceptie (respectiv 15 decembrie 2004), Curtea urmează a respinge prezenta exceptie ca devenită inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ ,

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3021 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ministerul Finantelor Publice – Directia Generală a Finantelor Publice Iasi în Dosarul nr. 6.583/2004 al Tribunalului Iasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 iulie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea atestării localitătii Albac, judetul Alba, ca statiune turistică de interes local

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfăsurarea activitătii de turism în România, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările ulterioare, si al art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1.122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localităti ca statiuni turstice de interes national, respectiv local, cu completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se aprobă atestarea localitătii Albac, judetul Alba, ca statiune turistică de interes local.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor, constructiilor

si turismului,

Gheorghe Dobre

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 14 iulie 2005.

Nr. 801.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru bursa specială “Guvernul României“

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 8 alin. (2), (3), (5) si (6) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 157/2004 privind instituirea bursei speciale “Guvernul României“ pentru formarea managerilor din sectorul public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.516/2004, cu modificările si completările ulterioare,

Primul-ministru emite prezenta decizie.

Articol unic. – Se aprobă componenta nominală a Comisiei pentru bursa specială “Guvernul României“, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta decizie.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 29 iulie 2005.

Nr. 393.

 

ANEXĂ

 

COMPONENTA NOMINALĂ

a Comisiei pentru bursa specială “Guvernul României“

 

Nr.

crt.

Numele si prenumele

Functia/Structura reprezentată

Calitatea

în cadrul

comisiei

1.

Ioan Pânzaru

Presedintele Comisiei pentru Bursa Specială “Guvernul României“

presedinte

2.

Adrian Gorun

Secretar general la Ministerul Educatiei si Cercetării

membru

3.

Adrian Constantinescu

Secretar general la Ministerul Afacerilor Externe

membru

4.

Nicolae Berechet

Secretar general la Ministerul Administratiei si Internelor

membru

5.

Viorel Palască

Secretar general la Ministerul Economiei si Comertului

membru

6.

Ioan Nicolescu

Secretar general la Ministerul Finantelor Publice

membru

7.

József Birtalan

Presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici

membru

8.

Mirel Talos

Consilier de stat, consilierul primului-ministru

membru

9.

Vasile Marica

Presedintele Aliantei Federative a Sindicatelor Functionarilor Publici “SED LEX“

membru

10.

Radu Negrea

Secretar general la Asociatia Română a Băncilor

membru

11.

Academician Marius Iosifescu

Vicepresedintele Academiei Române

membru

12.

Ion Gheorghe Rosca

Presedintele Consiliului National al Rectorilor

membru

13.

Florin Pogonaru

Copresedintele Aliantei Confederatiilor Patronale din România

membru

14.

Rodica Stefănescu

Secretar general la JCI România (desemnată de Autoritatea Natională pentru Tineret)

membru

15.

Răzvan Cirică

Seful Sectiunii Guvernare, Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare

membru

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea vicepresedintelui Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului

 

Având în vedere propunerile Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, cuprinse în Nota nr. 3.747/SB din data de 2 iunie 2005,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 459/2005 privind reorganizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului,

primul-ministru emite următoarea decizie:

Articol unic. – Începând cu data prezentei decizii, domnul Vasile Bran se numeste în functia de vicepresedinte al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii si Gospodăririi Apelor.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 29 iulie 2005.

Nr. 394.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Corina Coman în functia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

În temeiul prevederilor art. 15 lit. e) si ale art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

primul-ministru emite următoarea decizie:

Articol unic. – Începând cu data de 1 august 2005, doamna Corina Coman, detasată de Guvernul Republicii Franceze pe lângă Primul-Ministru al Guvernului României, se numeste în functia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru – Secretariatul Permanent pentru Afaceri Europene.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 1 august 2005.

Nr. 395.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Bogdana Balmus în functia de consilier personal în cadrul Cancelariei Primului-Ministru – Cabinetul Primului-Ministru

 

În temeiul prevederilor art. 15 lit. c) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

primul-ministru emite următoarea decizie:

Articol unic. – Începând cu data prezentei decizii, doamna Bogdana Balmus se numeste în functia de consilier personal în cadrul Cancelariei Primului-Ministru – Cabinetul Primului-Ministru.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 1 august 2005.

Nr. 396.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR

 

ORDIN

privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2005 ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare care functionează în coordonarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor

 

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată si modificată prin Legea nr. 324/2003, si ale Legii nr. 292/2002 privind stabilirea modalitătii de aprobare a bugetelor de venituri si cheltuieli ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul mediului si gospodăririi apelor emite prezentul ordin.

Art. 1. – (1) Se aprobă bugetele de venituri si cheltuieli pe anul 2005, denominate conform Legii nr. 348/2004, ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare care functionează în coordonarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor:

– Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – I.C.I.M. – Bucuresti;

– Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa“ – I.N.C.D.M. – Constanta;

– Institutul National de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunării“ – I.N.C.D.D.D. – Tulcea.

(2) Bugetele de venituri si cheltuieli ale institutelor nationale de cercetare-dezvoltare prevăzute la alin. (1) sunt prezentate în anexele nr. 1–3 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetele de venituri si cheltuieli prevăzute la art. 1 reprezintă limite maxime ce nu pot fi depăsite decât în cazuri bine justificate si numai cu aprobarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.

(2) În cazul în care în executie se înregistrează depăsiri sau nerealizări ale veniturilor aprobate, institutele nationale de cercetare-dezvoltare vor efectua cheltuieli în functie de realizarea veniturilor, cu încadrarea în indicatorii de eficientă aprobati.

Art. 3. – Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage răspunderea disciplinară, contraventională sau penală, după caz.

Art. 4. – Directia generală economică, administrativ va comunica bugetele de venituri si cheltuieli institutelor susmen tionate pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor acestora.

Art. 5. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

 

Bucuresti, 25 iulie 2005.

Nr. 659.