MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 704         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 4 august 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 413 din 14 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

39. – Ordonantă privind cinematografia

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINSTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

416/628/406. – Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, al ministrului sănătătii si al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor privind modificarea si completarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor, al ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 359/671/137/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea si păstrarea sucurilor de legume

 

606. – Ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piată

 

809. – Ordin al ministrului finantelor publice pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Amendamentului nr. 5 la Memorandumul de finantare 2000/RO/16/P/PT/003 “Constructia si reabilitarea sectiunilor 4 si 5 ale autostrăzii Bucuresti–Cernavodă, România“

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 413

din 14 iulie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Dana Titian – procuror

Daniela Ramona Maritiu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Dumitru Sime în Dosarul nr. 1.264/2005 al Tribunalului Cluj – Sectia litigii de muncă, asigurări sociale si contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde avocatul Dan Stegăroiu pentru autorul exceptiei, lipsă fiind cealaltă parte, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorului exceptiei solicită admiterea acesteia, arătând că solutia prevăzută de dispozitiile art. 78 din Legea nr. 19/2000, care leagă determinarea punctajului anual al asiguratului, pentru perioadele asimilate, cu salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, creează o diferentă între cetătenii care au urmat aceeasi facultate, dar în perioade diferite. Astfel, păstrarea în forma actuală a acestor dispozitii contravine prevederilor art. 16 din Constitutie, singura solutie rezonabilă fiind prevederea unei sume fixe pe an universitar, actualizată cu rata inflatiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că tratamentul juridic diferentiat este determinat de situatii obiectiv diferite, fără a putea fi considerat ca având caracter discriminatoriu. De altfel, autorul exceptiei propune adoptarea unei noi solutii legislative prin modificarea textului de lege criticat, ceea ce excedează atributiilor Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin Încheierea din 13 mai 2005, pronuntată în Dosarul nr. 1.264/2005, Tribunalul Cluj – Sectia litigii de muncă, asigurări sociale si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (1) lit. b) si art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că, desi art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 prevede asimilarea stagiului de cotizare a perioadelor necontributive în care titularii dreptului la pensie au urmat cursurile universitare de zi, art. 78 alin. (5) lit. b) din aceeasi lege limitează baza de calcul a punctajului anual la 25% din salariul mediu lunar brut pe economie existent în perioada studiilor. Astfel, datorită schimbării salariului mediu brut pe economie de la o perioadă la alta, persoanele care au urmat aceleasi studii universitare, de aceeasi durată, vor beneficia de punctaje diferite si de cuantum diferit al pensiei, în raport cu perioada în care au urmat studiile, în acest mod instituindu-se o discriminare între persoanele aflate în situatii identice. În continuare autorul exceptiei arată că singura solutie rezonabilă este modificarea textului de lege criticat, în sensul instituirii, în locul unui procent din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, astfel cum este prevăzut în articolul criticat, a unei sume fixe pe an universitar, actualizată cu rata inflatiei.

Tribunalul Cluj – Sectia litigii de muncă, asigurări sociale si contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, solicitând admiterea acesteia.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicată.

Guvernul apreciază că dispozitiile legale criticate nu contin în sine nici o reglementare care să instituie vreo inegalitate în raport cu criteriile prevăzute de art. 4 alin. (2) din Constitutie, respectiv de rasă, de nationalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenentă politică, de avere sau de origine socială, reglementările din cuprinsul dispozitiilor legale criticate fiind aplicabile, fără nici o discriminare, pentru toate persoanele care se pensionează, aflate în situatiile prevăzute de aceste dispozitii legale. În ceea ce priveste modalitatea de determinare a punctajului, pe perioada asimilată stagiului de cotizare, utilizat în calculul cuantumului pensiei, arată că reglementarea acestei proceduri este dreptul exclusiv al legiuitorului, fără ca prin aceasta să se aducă atingere vreunei prevederi sau vreunui principiu constitutional.

În continuare se arată că autorul exceptiei nu sustine, în realitate, neconstitutionalitatea dispozitiilor legale criticate prin ceea ce acestea dispun, ci pentru lipsa unor prevederi în sensul dorit de acesta, ceea ce, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate face obiectul unui control de constitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că nu poate fi retinută critica potrivit căreia dispozitiile art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000 încalcă prevederile art. 16 din Constitutie. Faptul că anumite categorii de cetăteni se află în situatii distincte ce sunt determinate de natura profesiei si a functiilor lor nu determină un caracter discriminatoriu al prevederilor Legii nr. 19/2000. De asemenea, plafonarea punctajului de pensie, precum si a cuantumului pensiei se aplică tuturor categoriilor de cetăteni înscrisi în sistemul public de pensii, fiind impusă de limitele fondurilor financiare existente pentru plata pensiilor si a altor drepturi de asigurări sociale. Dispozitiile de lege criticate nu contin în sine nici o reglementare care să creeze o inegalitate pe criterii de rasă, de nationalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenentă politică, de avere sau de origine socială, aplicându-se fără nici o discriminare tuturor persoanelor aflate în situatie identică.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000 fată de prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie, se arată că textul din Legea fundamentală invocat nu are incidentă în cauza de fată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Desi Tribunalul Cluj – Sectia litigii de muncă, asigurări sociale si contencios administrativ a sesizat instanta de contencios constitutional cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (1) lit. b) si art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000, din motivarea acesteia rezultă că autorul critică în realitate doar dispoziitiile art. 78 alin. (5) lit. b), Curtea Constitutională urmând a se pronunta doar asupra acestora. Astfel, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările si completările ulterioare.

Textul de lege criticat are următorul continut:

– Art. 78 alin. (5) lit. b): “(5) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează: [...]

b) 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, pentru cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) si c) si la art. 53 alin. (3).“

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii de lege autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), care au următorul continut: “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000, Curtea constată că autorul exceptiei solicită, în realitate, adoptarea unei noi solutii legislative. Astfel, autorul exceptiei solicită modificarea textului de lege criticat, în sensul înlocuirii cuantumului de 25% din salariul mediu brut lunar pe economie prevăzut de dispozitia de lege criticată cu o sumă fixă pe an universitar, actualizată cu rata inflatiei.

Or, asa după cum Curtea Constitutională a retinut în mod constant, acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instantei de contencios constitutional într-un legislator pozitiv, lucru care ar contraveni art. 61 alin. (1) din Constitutie, potrivit căruia: “Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a tării“. De asemenea, este de observat că, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, “Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.

În consecintă, Curtea Constitutională constată că nu se poate exercita controlul de constitutionalitate si că se impune respingerea exceptiei ca fiind inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Dumitru Sime în Dosarul nr. 1.264/2005 al Tribunalului Cluj – Sectia litigii de muncă, asigurări sociale si contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 iulie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ

privind cinematografia

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 1 pct. VII.3 din Legea nr. 209/2005 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – Prezenta ordonantă reglementează cadrul general de desfăsurare a activitătilor din domeniul cinematografiei, sustinerea dezvoltării industriei filmului, a culturii si educatiei cinematografice în România, modul de constituire si de utilizare a resurselor financiare necesare pentru realizarea, distribuirea, exploatarea si arhivarea creatiilor cinematografice nationale, administrarea bunurilor care fac parte din patrimoniul cinematografiei nationale, precum si organizarea Centrului National al Cinematografiei ca organ de specialitate al administratiei publice centrale în domeniul cinematografiei.

Art. 2. – Reglementarea activitătilor din domeniul cinematografiei are, în principal, următoarele obiective:

a) dezvoltarea industriei filmului din România si sustinerea formării profesionale în domeniu;

b) încurajarea initiativei private în domeniile creatiei, finantării, productiei, distribuirii si exploatării filmelor românesti sau realizate cu participare românească;

c) afirmarea identitătii culturale nationale si a minoritătilor nationale din România prin realizarea filmelor cinematografice si promovarea acestora în circuitul mondial de valori;

d) promovarea unui sistem concurential deschis de acces la modalitătile de credit financiar din Fondul cinematografic;

e) dezvoltarea cooperării cinematografice europene si internationale;

f) protejarea, dezvoltarea si punerea în valoare a patrimoniului cinematografiei nationale.

Art. 3. – În sensul prezentei ordonante, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) cinematografie – industrie culturală, de importantă natională, care creează plusvaloare prin exploatarea si răspândirea diversitătii culturale, are drept scop realizarea, distribuirea si exploatarea filmelor cinematografice si include totalitatea activitătilor si persoanelor care activează în acest domeniu;

b) film cinematografic, denumit în continuare film – produsul finit al unor lucrări artistice si tehnice specifice domeniului, care au ca rezultat realizarea unor filme de fictiune, de animatie, documentare, de orice durată si pe orice suport, si care sunt puse initial în valoare prin proiectia pe ecran în săli sau în grădini de spectacol cinematografic ori în alte spatii destinate acestui scop;

c) film românesc – film realizat cu participare artistică si tehnică preponderent românească, potrivit criteriilor prevăzute în regulamentul emis pe baza si pentru punerea în aplicare a dispozitiilor prezentei ordonante, denumit în continuare regulament;

d) film în coproductie – film în care participarea românească la costurile totale ale productiei nu poate fi mai mică de 20% pentru coproductiile bilaterale si, respectiv, 10% pentru coproductiile multilaterale, cu respectarea conditiilor prevăzute în regulament;

e) film de artă – film care, prin calitatea lui artistică, contribuie la dezvoltarea culturii cinematografice si a diversitătii culturale nationale, europene si universale;

f) producător – persoana fizică sau persoana juridică autorizată ca atare, înscrisă în Registrul cinematografiei, care initiază si sustine în nume propriu realizarea unui film, asigurând în acest scop conditiile financiare, organizatorice si tehnice necesare;

g) coproducător – persoana fizică sau persoana juridică autorizată, care participă cu mijloace tehnice si/sau financiare la realizarea unui film; în cazul persoanelor fizice sau juridice române, acestea trebuie să fie înscrise în Registrul cinematografiei;

h) producător delegat (persoană delegată) – persoana fizică desemnată de toti coproducătorii, care desfăsoară actiunile specifice producătorului, în numele acestuia;

i) producător executiv – persoana fizică, angajată de producător, care, în limita bugetului acordat de acesta, coordonează si răspunde de realizarea efectivă a filmului în parametrii artistici, financiari si organizatorici stabiliti;

j) finantator – persoana fizică sau juridică care participă la finantarea unui film si nu are drepturi asupra negativului acestuia;

k) autori de film – scenaristul, regizorul, autorul muzicii, precum si alte persoane fizice care contribuie în mod creativ la realizarea filmului, definite ca atare de dispozitiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificările si completările ulterioare;

l) credit direct – creditul financiar rambursabil, fără dobândă, acordat din Fondul cinematografic în urma câstigării unui concurs pentru productia de film si dezvoltarea de proiecte, în conformitate cu prevederile regulamentului;

m) sprijin financiar nerambursabil – sume nerambursabile atribuite din Fondul cinematografic, sprijinul financiar automat pentru succes de public si calitate artistică, pentru distribuirea si exploatarea în cinematografe a filmelor românesti sau cu participare românească ori pentru organizarea sau participarea la festivaluri si târguri de profil, precum si pentru sustinerea unor programe de cultură si educatie cinematografică sau pentru functionarea cinematografului de artă;

n) distribuitor de filme – persoana fizică sau persoana juridică autorizată ca atare, înscrisă în Registrul cinematografiei, al cărei obiect de activitate este distribuirea filmelor;

o) distribuire de filme – activitatea care are ca scop prezentarea, prin proiectii pe ecrane către public, a unui film în cinematografe sau în alte spatii definite ca atare, vânzări de licente către posturile de televiziune, de casete video sau DVD-uri, precum si importul si exportul de filme;

p) cinematograf – orice spatiu dotat cu echipament cinematografic în vederea prezentării publice, prin proiectie pe ecrane, a unui film si unde se încasează contravaloarea biletelor de intrare;

r) cinematograf de artă – cinematograful care difuzează film de artă într-o proportie de minimum 60% din programul anual de spectacole, din care cel putin jumătate este rezervată filmului european si/sau românesc;

s) filme dificile si cu buget redus – filme care prezintă următoarele caracteristici: filme de lung metraj de debut, filme de lung metraj de interes cultural national, filme de lung metraj de mare complexitate si a căror realizare prezintă un grad sporit de dificultate, filme de scurt metraj, documentare si animatie;

s) dezvoltare de proiect constă în activitătile care au ca scop realizarea unui proiect cinematografic, precum: scrierea sau rescrierea scenariului, documentare, întocmirea bugetului si a planului de finantare, identificarea surselor de finantare, precum si orice alte activităti dedicate acestui scop;

t) productie de film – totalitatea operatiunilor desfăsurate din prima zi a pregătirilor până în ultima zi din postproductie, care au ca finalitate realizarea copiei standard a filmului;

t) costuri directe – cheltuielile efectuate, înregistrate, evidentiate si justificate pe bază de acte contabile prevăzute, întocmite si emise potrivit legii; modul de înregistrare în contabilitate se face conform legii si regulamentului.

 

CAPITOLUL II

Centrul National al Cinematografiei

 

Art. 4. – (1) Centrul National al Cinematografiei se reorganizează si functionează ca organ de specialitate al administratiei publice centrale în domeniul cinematografiei, institutie publică de interes national, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor.

(2) Centrul National al Cinematografiei are sediul în municipiul Bucuresti, str. Dem. I. Dobrescu nr. 4–6, sectorul 1.

(3) Activitatea Centrului National al Cinematografiei, precum si a unitătilor din subordine se finantează din venituri proprii si din subventii alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Culturii si Cultelor.

Art. 5. – (1) Centrul National al Cinematografiei este coordonat de un consiliu de administratie, denumit în continuare Consiliu, compus din 7 membri.

(2) Membrii Consiliului sunt numiti prin ordin al ministrului culturii si cultelor, pentru o perioadă de 2 ani.

(3) Din componenta Consiliului fac parte:

a) 5 membri numiti la propunerea uniunilor si asociatiilor din domeniul cinematografiei;

b) un membru propus de Ministerul Culturii si Cultelor;

c) directorul general al Centrului National al Cinematografiei.

(4) Membrii Consiliului sunt retribuiti cu o indemnizatie lunară de 25% din salariul brut al directorului general al Centrului National al Cinematografiei.

(5) Centrul National al Cinematografiei este condus de un director general, numit prin ordin al ministrului culturii si cultelor în urma unui concurs organizat potrivit legii.

(6) Directorul general al Centrului National al Cinematografiei este, de drept, presedintele Consiliului.

(7) Directorul general al Centrului National al Cinematografiei este ordonator secundar de credite si reprezintă institutia în raporturile sale cu tertii.

(8) În exercitarea atributiilor ce îi revin, directorul general al Centrului National al Cinematografiei emite decizii cu caracter normativ sau individual.

(9) Organizarea si functionarea Centrului National al Cinematografiei, precum si atributiile Consiliului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii si Cultelor, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante.

Art. 6. – (1) Centrul National al Cinematografiei Ondeplineste următoarele atributii principale:

1. elaborează, sub coordonarea Ministerului Culturii si Cultelor, strategia si politicile sectoriale în domeniul cinematografiei, pe care le supune spre aprobare Guvernului;

2. elaborează si propune spre aprobare Guvernului, prin Ministerul Culturii si Cultelor, proiecte de acte normative pentru domeniul său de activitate;

3. emite, potrivit prezentei ordonante, norme si metodologii privind desfăsurarea activitătilor din domeniul cinematografiei;

4. emite reglementări, norme si instructiuni pentru institutiile din subordine;

5. participă, împreună cu Ministerul Culturii si Cultelor si Ministerul Afacerilor Externe, la initierea si la negocierea conventiilor, acordurilor si a altor întelegeri internationale din domeniul cinematografiei, potrivit prezentei ordonante;

6. propune Ministerului Culturii si Cultelor încheierea unor conventii, acorduri si a altor întelegeri de cooperare internatională, precum si aderarea sau, după caz, ratificarea conventiilor internationale din domeniul său de competentă;

7. emite norme, asigură organizarea, functionarea si administrarea Registrului cinematografiei, ca instrument unitar de evidentă pentru persoanele fizice si juridice care desfăsoară activităti în domeniul cinematografiei;

8. emite norme si asigură, prin Registrul cinematografiei, clasificarea filmelor, precum si a sălilor si grădinilor de spectacol cinematografic sau a oricăror alte spatii în care se prezintă proiectii publice de filme, în functie de nivelul dotărilor tehnice si al facilitătilor de confort si de vizionare oferite publicului;

9. suspendă sau retrage clasificările stabilite, în cazul nerespectării conditiilor prevăzute prin normele si metodologiile emise;

10. administrează si exploatează patrimoniul national al cinematografiei, potrivit prezentei ordonante;

11. asigură, în conditiile prezentei ordonante, resursele financiare necesare pentru conservarea, întretinerea si modernizarea bunurilor care fac parte din patrimoniul national al cinematografiei;

12. poate închiria sau concesiona bunuri din patrimoniul national al cinematografiei, potrivit prezentei ordonante;

13. poate aloca resurse financiare în vederea conservării, restaurării si valorificării filmelor cinematografice românesti, precum si a altor bunuri care fac parte din patrimoniul cinematografiei nationale;

14. asigură colectarea si administrarea eficientă a Fondului cinematografic, potrivit prezentei ordonante;

15. initiază reglementările necesare si asigură organizarea si desfăsurarea evaluării si selectionării, într-un sistem concurential deschis, a proiectelor cinematografice, în vederea acordării sprijinului financiar, în conditiile prezentei ordonante;

16. acordă, în conformitate cu dispozitiile prezentei ordonante, credite directe pentru productia de film si dezvoltarea de proiecte;

17. acordă sprijin financiar nerambursabil pentru sustinerea unor programe de cultură si educatie cinematografică, pentru distribuirea si exploatarea filmelor românesti în tară si în străinătate, precum si pentru cinematograful de artă;

18. analizează modul de utilizare a creditelor financiare alocate din Fondul cinematografic si ia măsurile legale ce se impun pentru recuperarea acestora în situatia nerespectării prevederilor legale si a clauzelor contractelor de creditare;

19. poate acorda sprijin financiar, în conditiile prezentei ordonante, pentru organizarea unor festivaluri cinematografice, participarea filmelor si a cineastilor români la manifestări interne si internationale de profil, prin organizarea de standuri, manifestări si actiuni promotionale în cadrul acestora;

20. initiază, organizează si sprijină financiar, în conditiile prezentei ordonante, orice alte forme de punere în valoare a creatiei cinematografice românesti si a patrimoniului national al cinematografiei;

21. acordă anual Premiul National al Cinematografiei si poate institui premii pentru creatia si productia de filme românesti;

22. elaborează indicatori statistici de specialitate si asigură colectarea datelor statistice pentru domeniul său de activitate;

23. editează, publică si comercializează Anuarul Statistic al Cinematografiei, alte publicatii de specialitate si poate sprijini editarea unor asemenea publicatii;

24. poate initia si comercializa, direct sau în colaborare, transpuneri ale filmelor românesti din patrimoniul cinematografiei nationale, pe orice fel de suport, cu respectarea legislatiei privind drepturile de autor si drepturile conexe;

25. stabileste, cu aprobarea Ministerului Culturii si Cultelor, preturile si tarifele pentru serviciile pe care le prestează, precum si pentru cele prestate de institutiile din subordine;

26. organizează si finantează activitătile de formare si perfectionare profesională a persoanelor care exercită meserii specifice domeniului cinematografiei si pentru care nu există forme speciale de scolarizare si eliberează în acest scop atestate profesionale;

27. colaborează, în conditiile prezentei ordonante, cu organizatiile neguvernamentale, sindicatele si patronatele din domeniul cinematografiei, precum si cu alte structuri ale societătii civile, controlează si asigură respectarea reglementărilor în domeniul cinematografiei, aplică sanctiunile contraventionale prevăzute de prezenta ordonantă;

28. acordă sprijin de specialitate producătorilor, distribuitorilor si exploatantilor de cinematografe pentru accesul la formele de finantare interne si internationale;

29. propune Ministerului Culturii si Cultelor reprezentanti ai României în organismele internationale sau interguvernamentale din domeniul cinematografiei;

30. avizează si aprobă, în calitate de autoritate natională competentă, cererile de acceptare la regimul juridic de coproductie cinematografică europeană.

(2) Centrul National al Cinematografiei Ondeplineste orice alte atributii prevăzute de dispozitiile legale, în scopul dezvoltării cinematografiei nationale si al promovării filmului românesc.

 

CAPITOLUL III

Arhiva Natională de Filme

 

Art. 7. – În subordinea Centrului National al Cinematografiei functionează Arhiva Natională de Filme, institutie publică de interes national, cu personalitate juridică.

Art. 8. – Arhiva Natională de Filme Ondeplineste functia de depozit legal si voluntar si are ca principale atributii colectarea, conservarea, restaurarea si punerea în valoare a filmelor, documentelor scrise si de orice altă natură ale culturii cinematografice românesti si universale, precum si organizarea si sprijinirea, prin Cinemateca Română, a promovării culturii cinematografice în România.

Art. 9. – (1) Arhiva Natională de Filme se finantează prin bugetul Centrului National al Cinematografiei.

(2) Arhiva Natională de Filme este condusă de un director, care Ondeplineste functia de ordonator tertiar de credite.

Art. 10. – (1) În cadrul Arhivei Nationale de Filme functionează Cinemateca Română si Laboratorul de Restaurare a Peliculei.

(2) Cinemateca Română functionează si îsi desfăsoară programele de cultură cinematografică în sălile de cinema: “UNION“ si “EFORIE“ din municipiul Bucuresti.

(3) Arhiva Natională de Filme are în administrare sălile de cinema: “UNION“, “EFORIE“ si “STUDIO“ din municipiul Bucuresti.

(4) În vederea sustinerii si dezvoltării culturii cinematografice si a promovării filmului românesc, Arhiva Natională de Filme poate înfiinta filiale ale Cinematecii Române în alte localităti din tară.

Art. 11. – Organizarea si functionarea Arhivei Nationale de Filme se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii si Cultelor, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante.

 

CAPITOLUL IV

Fondul cinematografic

 

Art. 12. – (1) Pentru asigurarea mijloacelor financiare necesare dezvoltării activitătii cinematografice, precum si pentru îndeplinirea atributiilor ce revin Centrului National al Cinematografiei este instituit Fondul cinematografic.

(2) Fondul cinematografic se constituie din venituri proprii realizate potrivit prevederilor prezentei ordonante si din sume alocate Centrului National al Cinematografiei de la bugetul de stat.

(3) Centrul National al Cinematografiei poate utiliza veniturile proprii colectate la Fondul cinematografic si pentru efectuarea unor cheltuieli de capital, de personal si materiale necesare pentru îndeplinirea atributiilor si responsabilitătilor ce îi revin potrivit prezentei ordonante.

Art. 13. – (1) Veniturile proprii care se colectează în contul Fondului cinematografic se constituie din următoarele surse:

a) venituri obtinute din administrarea si exploatarea bunurilor din patrimoniul cinematografiei nationale, care se află în proprietatea publică sau privată a statului, conform prezentei ordonante;

b) venituri obtinute din închirierea si concesionarea imobilelor sau a altor bunuri aflate în administrarea sa, potrivit prezentei ordonante.

c) tarife pentru efectuarea operatiunilor de clasificare si înregistrare în cadrul Registrului cinematografiei; tarifele se stabilesc si se actualizează periodic prin ordin al ministrului culturii si cultelor, la propunerea directorului general al Centrului National al Cinematografiei;

d) colectarea unei contributii de 2% din pretul de vânzare si/sau de închiriere al casetelor video înregistrate, DVD-urilor sau al oricărui alt material, care se adaugă la pretul acestora, plătibilă de operatorul economic care face vânzarea si/sau închirierea angro; operatorii economici distribuitori angro de casete video înregistrate sau DVD-uri sunt obligati să transmită Centrului National al Cinematografiei lista contractelor de vânzare si/sau de închiriere încheiate, cuprinzând valoarea acestora si datele de identificare a partenerilor contractuali, prezentând si licentele pentru titlurile respective; în cazul filmelor cu interdictie de vizionare pentru minori, contributia este de 10%;

e) colectarea unei contributii de 3% din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile de televiziune publice si private, care se adaugă la acest pret si care se încasează de la agentul de publicitate, sau de firma intermediară cumpărătoare a minutelor de publicitate; acestea sunt obligate să transmită Centrului National al Cinematografiei lista cu contractele încheiate, cuprinzând valoarea acestora si denumirea agentilor vânzători; obligatia de plată revine agentiei de publicitate sau firmei intermediare cumpărătoare a minutelor de publicitate, după caz;

f) colectarea unei contributii de 3% în cazul vânzărilor barter, care se calculează din valoarea echivalentă pretului minutului de publicitate practicat de postul de televiziune respectiv, în cadrul vânzărilor contra cost pentru tronsonul orar în care se difuzează publicitatea; plata contributiei către Fondul cinematografic se face de agentul de publicitate sau, după caz, de agentul intermediar;

g) colectarea unei contributii de 3% din pretul minutelor de publicitate vândute din spatiul programului propriu de către societătile de televiziune prin cablu, care au licenta pentru productia de programe, si care se adaugă acestui pret; plata contributiei către Fondul cinematografic se face de postul de televiziune prin cablu, cu respectarea conditiilor prevăzute la lit. d)–f);

h) colectarea unei contributii de 3% din încasările provenite din exploatarea filmelor cinematografice, de orice gen si pe orice fel de suport, în cinematografe sau în alte spatii destinate vizionării cu public; contributia revine în proportie de 50% distribuitorilor si de 50% exploatantilor si va fi achitată de exploatant;

i) o contributie de 1% aplicată asupra veniturilor realizate lunar de operatorii economici pentru transmisia prin cablu a emisiunilor de televiziune si satelit;

j) colectarea unei contributii de minimum 25% din venitul net realizat din cesiunea, acordată pe bază de licitatie, a drepturilor de difuzare si exploatare a filmelor românesti din patrimoniul cinematografiei nationale, cu respectarea legislatiei privind dreptul de autor si drepturile conexe;

k) colectarea unei contributii de 1% din profitul annual realizat de operatorii economici care organizează jocuri de noroc. Plata se va face până la data de 31 mai a anului în curs, pentru anul precedent;

l) realizarea altor activităti specifice, precum si acceptarea de donatii si sponsorizări;

m) dobânda aferentă disponibilitătilor din contul de venituri proprii ale Centrului National al Cinematografiei, aflat în Trezoreria Statului;

n) alte venituri dobândite în conditiile prezentei ordonante.

(2) Sumele datorate pentru contributiile stabilite la alin. (1) lit. d)–i) reprezintă cheltuială deductibilă la calculul profitului impozabil al operatorilor economici respectivi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Contributiile prevăzute la alin. (1) lit. d)–i) se aplică asupra încasărilor totale realizate, din care s-a dedus TVA-ul aferent si/sau impozitul pe spectacol, precum si taxa de timbru cinematografic.

Art. 14. – Operatorii economici sunt obligati să declare si să vireze Centrului National al Cinematografiei sumele prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. d)–j), până la data de 25 a lunii curente, pentru luna anterioară, precum si să depună lista contractelor încheiate, prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. d)–j), cu mentionarea valorii acestora.

Art. 15. – (1) Pentru virarea cu întârziere a sumelor datorate de operatorii economici, potrivit prevederilor art. 13, se percep dobânzi si penalităti de întârziere, în conformitate cu reglementările legale privind regimul impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat.

(2) Pentru urmărirea încasării sumelor datorate, Centrul National al Cinematografiei este autorizat să aplice procedurile de executare silită, în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare.

(3) Dobânzile si penalitătile de întârziere, încasate în conformitate cu prevederile alin. (1), constituie surse la Fondul cinematografic si se utilizează în conformitate cu prevederile prezentei ordonante.

Art. 16. – (1) Persoanele juridice autorizate, prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. d)–i), pot opta pentru finantarea directă a productiei de filme, în conditiile prezentei ordonante, cu până la jumătate din suma datorată, la solicitarea producătorilor, cu notificarea Centrului National al Cinematografiei.

(2) Persoanele fizice si juridice autorizate, prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. h), pot opta, cu notificarea Centrului National al Cinematografiei, pentru finantarea directă a productiei sau distribuirii de filme românesti, în conditiile prezentei ordonante.

(3) Sumele neutilizate se virează în contul de venituri proprii al Centrului National al Cinematografiei, până la data de 31 decembrie a anului în curs.

(4) Notificările formulate potrivit alin. (1) vor fi depuse trimestrial la Centrul National al Cinematografiei.

(5) Sumele investite potrivit prevederilor alin. (1) si (2) vor fi scăzute din cuantumul contributiei datorate Fondului cinematografic, în conditiile prezentei ordonante.

(6) Bugetele filmelor finantate în conditiile prevăzute la alin. (1) si (2) trebuie să fie aprobate de Centrul National al Cinematografiei, pe baza listelor de preturi unitare medii de piată pentru echipamente si utilaje, laborator, aparatura de preluare sunet si montaj, în conformitate cu regulamentul.

(7) Operatorii economici care intentionează să participe la selectia de proiecte cinematografice, organizată potrivit prezentei ordonante, si care au în patrimoniu echipamente de filmare sunt obligati să comunice, până la data de 31 martie a fiecărui an, lista de preturi pentru echipamente si utilaje, aparatura de preluare a sunetului si de montaj.

Preturile pentru laborator vor fi cele comunicate de laboratoarele care functionează în România.

(8) Contributia persoanelor fizice si juridice prevăzute la alin. (1) si (2) reprezintă participarea operatorilor economici respectivi la productia sau distribuirea filmului, nefiind inclusă în cuantumul creditului direct acordat conform prevederilor prezentei ordonante.

Art. 17. – (1) Pentru sustinerea productiei nationale de film cinematografic, Societatea Română de Televiziune va contribui cu o sumă reprezentând 15% din veniturile proprii realizate din publicitate.

(2) Societatea Română de Televiziune poate opta pentru finantarea directă a productiei de filme, în conditiile prezentei ordonante, cu până la jumătate din suma datorată la solicitarea producătorilor, cu notificarea Centrului National al Cinematografiei.

(3) Sumele neutilizate se virează în contul de venituri proprii al Centrului National al Cinematografiei, până cel mai târziu la data de 31 martie a anului în curs, pentru anul precedent.

Art. 18. – La sfârsitul fiecărui an, suma reprezentând veniturile proprii, rămasă neutilizată din Fondul cinematografic, se reportează în anul următor cu aceeasi destinatie.

 

CAPITOLUL V

Mecanisme si modalităti de finantare a unor activităti din Fondul cinematografic

 

SECTIUNEA 1

Finantarea prin acordarea de credit direct

 

Art. 19. – Centrul National al Cinematografiei acordă, din Fondul cinematografic, în conditiile prezentei ordonante, credite directe persoanelor fizice si juridice autorizate si înscrise în Registrul cinematografiei.

Art. 20. – (1) Creditul direct se acordă, în conditiile prezentei ordonante, pentru:

a) productia de filme de toate genurile: de fictiune, documentar, de animatie;

b) dezvoltarea proiectelor de film.

(2) Creditul direct se acordă de Centrul National al Cinematografiei în conformitate cu dispozitiile prezentei ordonante si ale regulamentului.

(3) Creditul direct pentru productie nu poate depăsi 50% din valoarea totală a bugetului de cheltuieli de productie.

(4) Sunt exceptate de la limita prevăzută la alin. (3) filmele dificile si cu buget redus.

Art. 21. – (1) Pot solicita credit direct pentru productie si dezvoltare de proiect persoanele fizice si persoanele juridice autorizate care au câstigat o sesiune de selectie si îndeplinesc următoarele conditii:

a) sunt înscrise în Registrul cinematografiei;

b) au un capital social de minimum 20.000 lei RON, în cazul persoanelor juridice, respectiv prezintă o scrisoare de garantie bancară, în echivalent sumă, emisă în favoarea Centrului National al Cinematografiei, în cazul persoanelor fizice;

c) asigură o contributie proprie de minimum 6% din bugetul total al productiei filmului, în numerar, servicii sau în natură, în conditiile art. 16 alin. (5) si (6);

d) în cazul coproductiilor cinematografice, contributia proprie de minimum 6% se referă la participarea părtii române;

e) au obtinut, în conditiile prezentei ordonante, acordul scris al autorului/autorilor scenariului pentru realizarea filmului, precum si dreptul de exploatare al filmului produs;

f) prezintă dosarul proiectului întocmit în conformitate cu prevederile regulamentului;

g) includ în devizul de productie al filmului costuri care nu pot depăsi următoarele cote maximale:

– 10% pentru onorariul societătilor producătoare;

– 10% pentru cheltuieli neprevăzute;

– 5% pentru onorariul pentru activitatea de regizor, precum si pentru cesiunea drepturilor provenite din această activitate;

– 4% pentru onorariul pentru scrierea scenariului, precum si a dialogurilor si cesiunea drepturilor provenite din această activitate;

– 4% pentru producătorul executiv;

– 4% pentru onorariul pentru muzica original compusă;

h) includ în devizul de productie al filmului costuri la echipamente si materiale, conform art. 16 alin. (5) si (6);

i) fac dovada că nu au datorii la bugetul de stat sau la bugetele locale, la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum si la Fondul cinematografic, cu exceptia ratelor scadente la contractele încheiate cu Centrul National al Cinematografiei si aflate în derulare.

(2) Producătorul poate cheltui minimum 20% din bugetul unui film pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene sau semnatare ale Acordului Central European pentru Comert Liber. Conditia de teritorialitate este îndeplinită dacă din bugetul filmului se cheltuie până la maximum 80% pe teritoriul României.

(3) Creditul direct pentru productia unui film se acordă exclusiv pentru proiectele declarate câstigătoare ale concursurilor de selectie si nu este transmisibil, cu exceptia cazurilor speciale prevăzute de prezenta ordonantă.

Art. 22. – (1) Creditul direct pentru dezvoltare de proiect se poate acorda în cadrul sesiunilor de concurs pentru proiectele cinematografice, pe baza evaluărilor pe care comisiile le fac, potrivit prevederilor regulamentului.

(2) Creditul direct pentru dezvoltare de proiect se acordă numai pentru filmele de lung metraj de fictiune, documentare sau de animatie.

(3) Creditul direct pentru dezvoltare de proiect se poate acorda pentru documentare si prospectii necesare scrierii scenariului, angajarea de specialisti dramaturgi sau pentru acoperirea altor cheltuieli legate de dezvoltarea proiectului.

(4) Proiectele care au beneficiat de credite pentru dezvoltare vor fi înscrise în mod obligatoriu la concursurile de selectie pentru productie a proiectelor cinematografice, în termen de maximum un an de la încheierea contractului de creditare pentru dezvoltare.

(5) În cazul în care proiectul respectiv nu este declarat câstigător la 4 concursuri succesive, beneficiarul creditului este obligat să îl restituie.

(6) În cazul proiectelor câstigătoare, suma acordată drept credit de dezvoltare se cumulează cu creditul de productie acordat proiectului si se acordă în conditiile prevăzute la art. 20 alin. (3) si (4).

(7) Creditul pentru dezvoltare de proiect nu poate depăsi cuantumul de 3% din valoarea creditului mediu de productie al unui film de fictiune, documentar sau de animatie, după caz, realizat în anul precedent.

(8) Creditul pentru dezvoltare de proiect este netransmisibil, cu exceptia cazurilor prevăzute de prezenta ordonantă.

Art. 23. – Cuantumul maxim de creditare care se poate acorda în conditiile prezentei ordonante este de 80% din valoarea devizului filmului.

Art. 24. – Centrul National al Cinematografiei poate acorda credit direct în cazul productiilor internationale de film care îndeplinesc următoarele conditii:

a) coproducători sunt persoane fizice sau juridice române, autorizate ca atare si înscrise în Registrul cinematografiei;

b) coproducătorii români au participat si au câstigat o sesiune de selectie, în conditiile prezentei ordonante;

c) coproducătorii români au o participare de minimum 10% din bugetul de productie al filmului, în cazul coproductiilor multilaterale, si de minimum 20% din bugetul de productie al filmului, în cazul coproductiilor bilaterale, în conditiile prevăzute în regulament;

d) coproducătorii detin, pe bază de contract de coproductie, dreptul de coproprietate asupra negativului filmului, corespunzător contributiei fiecăruia, si sunt detinători ai dreptului de exploatare a filmului pe teritoriul României;

e) coproducătorii îsi asumă obligatia ca, pe genericul filmului si în toate materialele publicitare, să mentioneze faptul că filmul a fost realizat cu sprijinul financiar al Centrului National al Cinematografiei;

f) utilizarea creditului acordat de Centrul National al Cinematografiei se face în proportie de maximum 80% pe teritoriul României;

g) creditul direct pentru coproductii internationale nu poate depăsi 65% din contributia părtii române la realizarea filmului, cu exceptia filmelor prevăzute la art. 20 alin. (4).

 

SECTIUNEA a 2-a

Finantarea prin acordarea de sprijin financiar nerambursabil

 

Art. 25. – Centrul National al Cinematografiei acordă din Fondul cinematografic, în conditiile prezentei ordonante, sprijin financiar nerambursabil persoanelor fizice si juridice autorizate si înscrise în Registrul cinematografiei.

Art. 26. – (1) Sprijinul financiar nerambursabil se acordă, în conditiile prezentei ordonante, pentru:

a) încurajarea realizatorilor si producătorilor filmelor cu succes de public;

b) încurajarea realizatorilor si producătorilor filmelor de valoare artistică deosebită, recunoscute ca atare pe plan international;

c) distribuirea filmelor românesti de toate genurile: de fictiune, documentar, animatie;

d) încurajarea functionării cinematografelor de artă si a programării filmelor în acestea;

e) organizarea sau participarea la festivaluri si târguri de filme, interne si internationale;

f) sustinerea unor programe de cultură si educatie cinematografică.

(2) Acordarea de sprijin financiar nerambursabil se face în conformitate cu prevederile prezentei ordonante si ale regulamentului.

(3) Sprijinul financiar nerambursabil se acordă la cerere, conform regulamentului, de către Consiliu.

Art. 27. – (1) Sprijin financiar automat pentru succes de public se acordă producătorilor si regizorilor unui film realizat în conditiile prezentei ordonante, denumit film de referintă, care a realizat în sălile de cinematograf sau alte săli destinate vizionării cu public un număr de spectatori plătitori definit ca prag de referintă.

(2) Pragul de referintă pentru filmele românesti se stabileste de către Centrul National al Cinematografiei la începutul fiecărui an, pe baza datelor statistice înregistrate în sălile de cinematograf din România, în anul precedent, reprezentând media numărului de spectatori înregistrati la această categorie de filme.

(3) Modalitatea de calcul al sprijinului este prevăzută în regulament.

(4) Sprijinul financiar automat pentru succes de public se acordă numai la cererea producătorului, exclusiv pentru productia unui nou film, în conditiile prezentei ordonante.

(5) Această sumă se acordă separat, în proportie egală producătorului si regizorului filmului, pentru realizarea unui nou proiect cinematografic, dacă acesta a fost declarat câstigător al concursului de selectie organizat în conditiile prezentei ordonante.

(6) Sprijinul financiar automat pentru succes de public se acordă producătorilor doar pentru filmele românesti sau în coproductie cu participare românească.

(7) Sprijinul financiar automat pentru succes de public se acordă regizorilor în situatia filmelor în coproductie cu participare românească doar în cazul în care au încheiate contracte ferme.

(8) Sprijinul financiar automat pentru succes de public este un sprijin financiar nerambursabil.

Art. 28. – (1) Sprijin financiar automat pentru calitatea artistică a filmului se acordă producătorilor si regizorilor unui film, realizat în conditiile prezentei ordonante, care a fost selectionat sau premiat la festivalurile internationale de categoria A.

(2) Cuantumul acestui sprijin este echivalent cu sprijinul financiar automat pentru succes de public, ce se poate acorda în anul respectiv.

(3) Această sumă se acordă separat, în proportie egală producătorului si regizorului filmului, pentru realizarea unui nou proiect cinematografic, dacă acesta a fost declarat câstigător al concursului de selectie organizat în conditiile prezentei ordonante.

(4) Sprijinul financiar automat pentru calitatea artistică se acordă numai la cererea producătorului, exclusiv pentru productia unui nou film, în conditiile prezentei ordonante.

(5) Sprijinul financiar automat pentru calitatea artistică se acordă producătorilor doar pentru filmele românesti sau în coproductie cu participare românească.

(6) Sprijinul financiar automat pentru calitatea artistică se acordă regizorilor în situatia filmelor în coproductie cu participare românească doar în cazul în care au încheiate contracte ferme.

(7) Sprijinul financiar automat pentru calitatea artistică este un sprijin financiar nerambursabil.

Art. 29. – (1) Pot solicita sprijin financiar nerambursabil pentru distribuirea si exploatarea filmelor românesti persoanele fizice si persoanele juridice autorizate ca atare, care îndeplinesc următoarele conditii:

a) sunt înscrise în Registrul cinematografiei;

b) au un capital social de minimum 10.000 lei (RON), în cazul distribuitorilor si exploatantilor, persoane juridice, sau prezintă o scrisoare de garantie bancară, în echivalent sumă, emisă în favoarea Centrului National al Cinematografiei, în cazul persoanelor fizice;

c) asigură un aport propriu de 6% din valoarea devizului în numerar sau în echivalent servicii;

d) au obtinut, în conditiile prezentei ordonante, acordul scris al producătorului în vederea distribuirii si exploatării filmului;

e) prezintă dosarul întocmit în conformitate cu prevederile regulamentului;

f) includ în deviz costuri care nu pot să depăsească următoarele cote maximale:

– 7,5% pentru onorariul societătilor de distribuire;

– 5% cheltuieli neprevăzute.

(2) Distribuitorul poate cheltui minimum 20% din bugetul de distribuire al unui film românesc pe teritoriul statelor membre al Uniunii Europene sau semnatare ale Acordului Central European pentru Comert Liber. Conditia de teritorialitate este îndeplinită dacă din bugetul filmului se cheltuie până la maximum 80% pe teritoriul României.

(3) Sprijinul financiar nerambursabil pentru distribuirea si exploatarea unui film nu este transmisibil, cu exceptia cazurilor speciale prevăzute de prezenta ordonantă.

(4) Sprijinul nerambursabil pentru distribuirea unui film românesc sau cu participare românească se poate acorda cu cel mult 6 luni de la termenul de începere a distribuirii acestuia.

(5) În cazul filmelor românesti sau al filmelor cu participare majoritar românească, se poate acorda sprijin nerambursabil si pentru distribuirea si exploatarea filmelor cinematografice în afara României.

Art. 30. – Pot solicita sprijin financiar nerambursabil pentru functionarea cinematografului de artă persoanele fizice si persoanele juridice autorizate ca atare, care îndeplinesc următoarele conditii:

a) sunt înscrise în Registrul cinematografiei;

b) au un capital social de minimum 10.000 lei (RON) în cazul persoanelor juridice sau prezintă o scrisoare de garantie bancară în echivalent sumă, emisă în favoarea Centrului National al Cinematografiei, în cazul persoanelor fizice;

c) prezintă dosarul întocmit în conformitate cu regulamentul;

d) difuzează film de artă în proportie de minimum 60% din programul anual, din care cel putin jumătate este consacrat filmului european sau românesc.

Art. 31. – (1) Sprijinul financiar nerambursbil se acordă pe baza unui contract încheiat cu Centrul National al Cinematografiei.

(2) Sprijinul financiar nerambursabil, cu exceptia sprijinului financiar automat pentru succes de public si pentru calitatea artistică a filmului, se acordă în transe de plată, cu conditia ca prima dintre acestea să nu depăsească 30% din totalul finantării aprobate, iar ultima să fie de cel putin 15%.

(3) Ultima transă se acordă numai după încheierea activitătii si prezentarea documentelor justificative cu privire la costurile efectuate si a raportului de evaluare a proiectului derulat.

(4) Sprijinul financiar nerambursabil nu poate fi utilizat pentru acoperirea cheltuielilor salariale sau a altor debite ale beneficiarilor finantării ori pentru obtinerea de profit.

(5) Modul de utilizare a sprijinului financiar nerambursabil este supus controlului Centrului National al Cinematografiei, precum si al autoritătilor publice cu atributii în domeniul financiar-bugetar.

 

CAPITOLUL VI

Concursul de proiecte cinematografice

 

Art. 32. – (1) Acordarea creditului direct pentru dezvoltarea proiectelor si pentru productia filmelor se face ca urmare a câstigării unor concursuri de selectie a proiectelor cinematografice.

(2) Concursul de proiecte cinematografice se organizează de două ori pe an si se desfăsoară potrivit dispozitiilor prezentei ordonante si ale regulamentului.

Art. 33. – Concursurile de selectie a proiectelor cinematografice se organizează cu respectarea următoarelor principii:

a) libertatea de creatie, de exprimare artistică si de comunicare publică a filmelor cinematografice;

b) primordialitatea valorii artistice în cadrul selectiei si promovării proiectelor cinematografice;

c) încurajarea coproductiilor cinematografice internationale;

d) încurajarea debuturilor în cinematografie.

Art. 34. – (1) La concursurile de selectie a proiectelor cinematografice pot participa persoane fizice si juridice române, autorizate ca producător de filme si înregistrate în Registrul cinematografiei, ale căror proiecte îndeplinesc cumulativ conditiile prevăzute în regulament.

(2) Persoanele fizice si juridice care nu au respectat prevederile prezentei ordonante si obligatiile stabilite prin contractele aflate în derulare cu Centrul National al Cinematografiei nu pot beneficia de credite din Fondul cinematografic.

Art. 35. – (1) În conditiile prezentei ordonante sunt eligibile proiectele cinematografice pentru realizarea filmelor de lung metraj, fictiune, animatie si documentare, cu o durată de minimum 70 de minute, si a filmelor de scurt metraj de fictiune, animatie si documentare, cu o durată de maximum 60 de minute.

(2) Concursul de selectie a proiectelor cinematografice se organizează în două sectiuni: sectiunea filmelor de fictiune de lung sau scurt metraj si sectiunea filmelor documentare si de animatie.

Art. 36. – La data anuntării publice a concursului, directorul general al Centrului National al Cinematografiei numeste secretariatul tehnic al concursului, alcătuit din 3 persoane.

Art. 37. – (1) Organizarea concursului de proiecte cinematografice se anuntă prin mijloacele de informare în masă, prin publicarea în cel putin 3 ziare cu acoperire natională, prin publicare pe site si prin afisare la sediul Centrului National al Cinematografiei, cu cel putin 30 de zile înainte de data limită de depunere a dosarelor de concurs.

(2) La data anuntării publice a concursului, Centrul National al Cinematografiei va comunica si valoarea totală a fondurilor alocate pentru respectiva sesiune de concurs.

(3) Din totalul fondurilor se va aloca un cuantum minim de 15% pentru filmele de lung metraj de fictiune de debut, minimum 5% pentru filme de scurt metraj de fictiune si 15% pentru filmele documentare si filmele de animatie.

Art. 38. – (1) Proiectele cinematografice de lung metraj de fictiune, care urmează să beneficieze de credite financiare pentru productie, trebuie să fie prezentate la premieră, prin proiectie pe ecrane, în copie standard de 35 mm sau proiectie digitală.

(2) Filmele de scurt metraj, documentare si cele de animatie pot fi prezentate la premieră si pe suport video betacam, digibeta sau HD.

Art. 39. – (1) În vederea participării la concursul de proiecte cinematografice, producătorii de filme vor întocmi dosarul de scenariu de film si dosarul de proiect.

(2) Dosarele se vor depune la secretariatul tehnic al concursului.

(3) Dosarele de scenariu se depun sub formă securizată, fără să contină numele scenaristului, regizorului, producătorului sau alt indiciu care ar face posibilă identificarea acestora.

(4) Selectia proiectelor cinematografice se face de două comisii, astfel:

a) o comisie formată din 5 membri pentru sectiunea filmelor de fictiune, de lung si scurt metraj;

b) o comisie formată din 3 membri pentru sectiunea filmelor documentare si de animatie.

(5) Comisia de selectie pentru sectiunea filmelor de fictiune va fi sprijinită în activitatea sa de către o comisie ajutătoare de lectori fără drept de vot.

(6) Nominalizarea membrilor comisiei de lectori se face de către membrii comisiei de selectie.

(7) Comisia de lectori analizează scenariile de filme si întocmeste referate de specialitate, pe care le pune la dispozitie membrilor comisiei de selectie.

(8) Organizarea si functionarea comisiilor de selectie si a comisiei de lectori se stabilesc prin regulament.

Art. 40. – (1) Componenta comisiilor de selectie a proiectelor cinematografice se stabileste, pentru fiecare sesiune de concurs, prin ordin al ministrului culturii si cultelor.

(2) Membrii comisiilor de selectie sunt desemnati pentru două sesiuni de concurs.

(3) Membrii comisiei de lectori pot fi desemnati pentru două sesiuni de concursuri succesive.

(4) Persoanele propuse atât pentru comisiile de selectie, cât si pentru comisia de lectori, membrii familiilor acestora sau rudele de gradul unu nu pot participa în nici o calitate la realizarea unui proiect cinematografic înscris în sesiunea respectivă de concurs.

(5) Pentru activitatea desfăsurată în cadrul comisiilor, pe perioada sesiunilor de concurs membrii acestora vor fi remunerati din bugetul Centrului National al Cinematografiei.

Art. 41. – (1) Comisiile de selectie evaluează si selectează proiectele cinematografice care au îndeplinit conditiile de eligibilitate si stabilesc rezultatele concursului pe baza următoarelor criterii de evaluare:

a) calitatea scenariului;

b) calitatea regizorului;

c) calitatea producătorului.

(2) Ponderea acestor criterii în evaluarea si selectarea proiectelor cinematografice se stabileste prin regulament.

(3) Pentru creditul direct de dezvoltare de proiect, criteriile de evaluare sunt:

a) calitatea sinopsisului sau scenariul, dacă este finalizat si se doreste rescrierea lui, în cazul filmelor de fictiune;

b) calitatea descrierii proiectului, în cazul filmelor documentare sau de animatie;

c) calitatea scenaristului;

d) calitatea producătorului.

Art. 42. – La încheierea etapei de selectie a proiectelor cinematografice, respectiv a celei de acordare a creditelor directe pentru dezvoltare de proiect, comisiile de selectie vor emite hotărâri cu privire la selectia acestora.

Art. 43. – (1) Proiectele de film selectionate vor fi clasificate în functie de ordinea descrescătoare a punctajului final obtinut, pe liste separate, pentru următoarele categorii de filme, după cum urmează:

a) lista proiectelor cinematografice selectionate pentru filmele de fictiune de lung metraj;

b) lista proiectelor cinematografice selectionate pentru filmele de fictiune de lung metraj, de debut;

c) lista proiectelor cinematografice selectionate pentru filmele de scurt metraj de fictiune;

d) lista proiectelor selectionate pentru filmele documentare si de animatie;

e) lista proiectelor selectionate pentru acordarea creditelor de dezvoltare de proiect.

(2) Hotărârile comisiilor de selectie reprezintă înscrisul care certifică selectionarea proiectelor pentru faza de finantare si se transmit directorului general al Centrului National al Cinematografiei.

Art. 44. – (1) În etapa de finantare Consiliul analizează dosarele proiectelor cinematografice în ordinea descrescătoare a punctajelor finale, stabilite prin hotărârea comisiei de selectie.

(2) Consiliul decide cuantumul creditului ce se acordă pentru productia de filme proiectelor selectionate în functie de următoarele criterii:

a) ierarhizarea proiectelor cinematografice selectionate prin hotărârea comisiei de selectie;

b) devizul de productie sau al dezvoltării de proiect, după caz;

c) planul de finantare;

d) planul de productie;

e) modul de derulare a contractelor anterioare încheiate între Centrul National al Cinematografiei si producătorul proiectului cinematografic, dacă este cazul.

(3) Pentru fiecare proiect analizat se întocmeste un raport de acordare a creditului financiar.

Art. 45. – Cuantumul maxim care se poate aloca unui producător persoană fizică sau juridică autorizată, ca atare, din totalul fondurilor alocate de Centrul National al Cinematografiei pentru fiecare sesiune de concurs se comunică înainte de fiecare sesiune.

Art. 46. – În cazul în care producătorul unui proiect câstigător al concursului decide înlocuirea regizorului, această înlocuire se poate face numai în cazuri bine justificate si numai cu aprobarea Consiliului.

Art. 47. – (1) Comisia de selectie si Consiliul se vor întruni în termen de maximum două zile după încheierea etapei de finantare, pentru adoptarea unei hotărâri finale cu privire la rezultatele concursului de selectie a proiectelor cinematografice si de acordare a creditelor financiare.

(2) Proiectele care au fost selectionate si care au obtinut credite financiare sunt declarate câstigătoare ale concursului.

Art. 48. – (1) Rezultatele concursului, inclusiv valoarea creditului direct alocat fiecărui proiect câstigător, vor fi făcute publice prin afisare la sediul Centrului National al Cinematografiei, pe site-ul acestuia, precum si într-un ziar cu acoperire natională, în termen de 5 zile de la redactarea hotărârii finale a comisiei de selectie si a Consiliului.

(2) Hotărârea de acordare a creditelor directe pentru productie este valabilă 12 luni de la data comunicării, pentru o productie exclusiv românească, si 24 de luni pentru proiectele ce se realizează în coproductie cu participare românească, interval în care trebuie asigurată finantarea proiectului si trebuie încheiat contractul de creditare.

(3) Beneficiarii creditelor, precum si persoanele desemnate în calitate de producător nu pot solicita noi credite până la semnarea contractelor de creditare a proiectului în curs.

(4) În cazuri bine justificate, directorul general al Centrului National al Cinematografiei poate acorda o prelungire a termenului prevăzut la alin. (2), de maximum 3 luni, respectiv 6 luni.

Art. 49. – Centrul National al Cinematografiei este obligat să comunice în scris solicitantilor de credite, în termen de 7 zile calendaristice, hotărârea de acordare a creditelor financiare directe.

Art. 50. – (1) Nerespectarea procedurilor prevăzute de prezenta ordonantă privind acordarea creditului direct pentru productie si dezvoltare de proiect poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la anuntarea rezultatelor sesiunii de concurs, la Ministerul Culturii si Cultelor.

(2) Ministrul culturii si cultelor va numi prin ordin o comisie de solutionare a contestatiilor, formată din 5 membri.

(3) Comisia de solutionare a contestatiilor se pronuntă în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestatiilor.

(4) Hotărârile comisiei de contestatie pot fi atacate la Curtea de Apel Bucuresti, în 30 de zile de la comunicare.

(5) Decizia Curtii de Apel Bucuresti emisă în solutionarea acestor contestatii este definitivă si irevocabilă.

Art. 51. – (1) Creditul direct pentru productie si creditul pentru dezvoltare de proiecte de film se acordă pe baza unui contract încheiat între Centrului National al Cinematografiei si persoana fizică sau juridică autorizată ca atare, care l-a solicitat.

(2) Contractele se încheie numai după verificarea dosarului financiar al proiectului de film de către Consiliu, dosar prin care trebuie să se ateste faptul că finantarea integrală a proiectului, atât ca sume, cât si ca termene, este asigurată.

(3) Productia unui film realizat cu ajutorul creditului pentru productie, al sprijinului financiar automat pentru succes de public, precum si al sprijinului pentru calitatea artistică trebuie să înceapă în maximum 6 luni de la semnarea contractului, iar realizarea copiei standard nu trebuie să depăsească 2 ani de la acea dată, pentru o productie exclusiv românească.

(4) Productia unui film realizat cu ajutorul creditului pentru productie, al sprijinului financiar automat pentru succes de public, precum si al sprijinului pentru calitatea artistică trebuie să înceapă în maximum un an de la semnarea contractului, iar realizarea copiei standard nu trebuie să depăsească 3 ani de la această dată, pentru proiectele realizate în coproductie cu participare românească.

Art. 52. – (1) Creditul direct pentru productie se alocă astfel:

a) până la 50% din suma alocată la începutul perioadei de pregătire;

b) diferenta de până la 50% din valoarea rămasă se alocă pe parcursul realizării proiectului:

– până la 20% la solicitarea producătorului sau a producătorului delegat, la jumătatea filmărilor, pe baza rapoartelor de productie semnate de regizor si producător sau, în functie de caz, de producătorul delegat;

– până la 20% la solicitarea producătorului, la sfârsitul filmărilor, pe baza rapoartelor de productie si a procesuluiverbal de încheiere a filmărilor, semnate de regizor si producător;

– 10% la solicitarea producătorului, odată cu îndeplinirea următoarelor conditii cumulative: predarea copiei standard sau a matritei video; predarea unui audit care să certifice corecta utilizare a creditului, participarea financiară a coproducătorilor/finantatorilor proiectului, precum si aportul producătorului si prezentarea unui contract de distribuire.

(2) Alocarea ultimei transe de creditare se face numai în urma unui audit financiar, realizat si predat de producător, care să certifice corecta utilizare a creditelor acordate.

Art. 53. – Directorul general al Centrului National al Cinematografiei poate să suspende sau, după caz, să rezilieze contractele de acordare a creditului financiar, poate solicita restituirea sumelor virate din credit si poate declansa procedura executării silite, potrivit prezentei ordonante, în următoarele situatii:

a) beneficiarul creditului direct nu prezintă Centrului National al Cinematografiei situatia cheltuielilor efectuate si documentele justificative, în termen de maximum 15 zile de la data solicitării;

b) beneficiarul creditului direct nu respectă obligatiile contractuale asumate fată de Centrul National al Cinematografiei.

Art. 54. – (1) Beneficiarul unui credit direct, acordat potrivit dispozitiilor prezentei ordonante, este obligat să tină evidenta contabilă a încasărilor pentru filmul pentru care i s-a acordat creditul, în cont analitic distinct, pe toată durata returnării creditului.

(2) Beneficiarul creditului direct este obligat să pună la dispozitie Centrului National al Cinematografiei, la cerere, toate documentele contabile solicitate.

Art. 55. – (1) Creditul direct pentru productie si dezvoltare, acordat în conditiile prezentei ordonantei, se rambursează Centrului National al Cinematografiei din veniturile obtinute de beneficiarul creditului, exclusiv prin valorificarea filmului realizat cu acest credit.

(2) Rambursarea se face începând de la primul leu încasat, procentual, din toate veniturile realizate de filmul care a obtinut creditarea, din toate formele de exploatare audiovizuală, cinematograf, video, televiziune, piata internă sau cea internatională, procentul de rambursare fiind egal cu procentul de creditare a proiectului respectiv de către Centrul National al Cinematografiei.

(3) Durata de rambursare a creditului direct pentru productie este de 7 ani.

(4) În cazul nerambursării integrale a creditului direct pentru productie, după expirarea perioadei de 7 ani, Centrul National al Cinematografiei va prelua, în baza unui protocol încheiat cu beneficiarul creditului, dreptul de valorificare a filmului respectiv, până la recuperarea cuantumului nerambursat din valoarea creditului acordat, pe baza unei “Scrisori de acces“ la laborator pentru efectuarea de noi copii, semnate de producător.

(5) La data semnării protocolului prevăzut la alin. (4), suma nerambursată se stinge ca datorie. În cazul coproductiilor cu parteneri străini, prevederile art. (4) se referă la partea de finantare românească.

(6) Producătorii, persoane fizice sau juridice, care au obtinut credit direct sunt obligati să raporteze periodic Centrului National al Cinematografiei veniturile realizate de filmul respectiv, în toate formele de exploatare, cinematograf, video, TV si orice altă formă de prezentare, atât pe teritoriul României, cât si peste hotare.

(7) Această raportare se face lunar în primul an de exploatare a filmului, trimestrial în următorii 2 ani si annual după cel de-al treilea an de exploatare. Raportările se fac pe formulare speciale aprobate de Centrul National al Cinematografiei.

(8) Neraportarea acestor venituri, pentru o perioadă mai lungă de 3 luni în primul an, 6 luni în anii 2 si 3 si un an în următorii ani de creditare, duce la rezilierea automată a contractului de creditare si la obligarea debitorului la plata integrală a soldului creditului respectiv.

Art. 56. – Transferul sumelor reprezentând ratele scadente la creditele acordate, prevăzute la art. 55 alin. (2), se face trimestrial, până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor celui în care s-au încasat veniturile realizate din exploatarea filmului, potrivit dispozitiilor art. 55 alin. (7).

Art. 57. – (1) În conditiile prezentei ordonante, dreptul de proprietate asupra negativului filmului apartine producătorului.

(2) Până la restituirea creditului, negativul si toate materialele primare ale filmului realizat cu credit de la Fondul cinematografic se vor depune într-un laborator agreat de Centrul National al Cinematografiei, care este cosemnatar al actului de depunere.

(3) Cazurile în care Centrul National al Cinematografiei poate aproba transmiterea unui proiect spre productia unui alt producător sunt:

a) incapacitatea de plată;

b) reorganizarea judiciară sau falimentul;

c) retragerea din proiect a unui coproducător sau finantator.

Art. 58. – (1) Nu pot participa la concursurile de selectie pentru obtinerea de credite acordate din Fondul cinematografic:

a) proiectele autorilor care ocupă functii de director general al Centrului National al Cinematografiei, de membri ai Consiliului, de directori ai studiourilor cinematografice cu capital majoritar de stat, ai societătilor comerciale cu capital majoritar de stat din domeniul cinematografiei sau care detin alte functii de conducere din cadrul Centrului National al Cinematografiei si al societătilor comerciale cu capital majoritar de stat, de membri ai comisiilor de selectie, pentru perioada succesivă a două sesiuni de concurs, precum si de functionari publici în cadrul Ministerului Culturii si Cultelor;

b) proiectele cinematografice care propagă defăimarea tării sau a natiunii, a ordinii de drept sau a principiilor constitutionale, care incită la război, la ură natională, rasială, de clasă sau religioasă, la discriminare pe criterii etnice, religioase, de sex sau orientare sexuală, la separatism teritorial;

c) proiectele de film care contin, în imagini ori în limbaj, elemente cu caracter pornografic sau obscen;

d) proiectele cinematografice care prejudiciază demnitatea, onoarea, viata particulară a persoanei si dreptul acesteia la propria imagine;

e) proiectele cinematografice care incită, direct sau indirect, la violentă;

f) proiectele cinematografice cu caracter de propagandă electorală, politică sau religioasă.

(2) Nu pot participa la concursurile de selectie pentru obtinerea de credite acordate din Fondul cinematografic studiourile cinematografice cu capital integral de stat.

(3) Studiourile cinematografice cu capital integral de stat pot participa la concursurile de selectie pentru obtinerea de credite acordate din Fondul cinematografic, în calitate de coproducător.

Art. 59. – (1) Autoritătile administratiei publice locale pot sustine, în conditiile prezentei ordonante, costruirea de noi cinematografe cu unul sau mai multe ecrane, prin alocarea de fonduri ori prin închirierea sau concesionarea de terenuri adecvate pentru persoanele juridice care doresc să investească în acest domeniu.

(2) Autoritătile administratiei publice locale vor acorda facilităti pentru desfăsurarea filmărilor si a altor activităti de productie cinematografică, în cazul filmelor românesti sau realizate în coproductie cu participare românească.

Art. 60. – (1) Pentru încurajarea distribuirii filmului românesc, exploatantii de săli si grădini de cinematograf au  obligatia de a asigura minimum 5% din numărul anual de spectacole cu productii cinematografice românesti, din care cel putin 1% la orele de maximă audientă, putând beneficia de sprijin financiar nerambursabil în conditiile prezentei ordonante.

(2) Sălile de cinematograf care vor asigura minimum 10% din numărul anual de spectacole cu productii cinematografice românesti vor beneficia de o reducere de 50% a contributiei prevăzute la art. 13.

Art. 61. – Televiziunile generaliste au obligatia să asigure minimum 5% din timpul de transmisie, cu exceptia programelor de stiri, evenimente sportive, jocuri si reclamă, pentru difuzarea productiilor cinematografice românesti, din care cel putin 1% la orele de maximă audientă.

Art. 62. – (1) În vederea sprijinirii activitătii cinematografice, operatorii economici care au ca obiect de activitate principal si sunt direct implicati în productia, distribuirea si exploatarea de filme cinematografice, înscrisi ca atare în Registrul cinematografiei, pot beneficia de scutirea de la plata taxelor vamale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003, cu modificările si completările ulterioare, si a Tarifului vamal de import al României pentru importurile de utilaje si echipamente cinematografice, peliculă si substante de procesare care nu se produc în tară, alte bunuri folosite în industria cinematografică.

(2) În vederea sprijinirii activitătii cinematografice, operatorii economici direct implicati în productia si finantarea de filme, Onscrisi ca atare în Registrul cinematografiei, sunt scutiti de la plata impozitului pe profit a cotei-părti din profitul brut reinvestit, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Pentru punerea în aplicare a dispozitiilor alin. (2), Centrul National al Cinematografiei va emite un “Certificat de investitor“ pentru producător, respectiv “Certificat de finantator“ pentru coproducător sau finantator, în care sunt precizate următoarele date:

a) numele persoanei juridice si datele de identificare;

b) numărul de înscriere în Registrul cinematografiei, în cazul producătorului si coproducătorului, sau contractul, în cazul finantatorului;

c) valoarea creditului direct obtinut;

d) valoarea totală a bugetului estimativ al productiei si valoarea costurilor directe de productie;

e) valoarea totală a investitiei sau a finantării.

(4) Certificatele prevăzute la alin. (3) vor fi depuse la organele fiscale de către persoanele juridice, odată cu celelalte declaratii prevăzute de lege.

 

CAPITOLUL VII

Patrimoniul national al cinematografiei si modul de administrare a acestuia

 

Art. 63. – (1) Se află în proprietatea publică a statului următoarele categorii de bunuri:

a) filme de toate genurile: lungmetraje si scurtmetraje de fictiune, documentare sau de animatie, precum si materialele lor primare de imagine si sunet, mixajele de sunet realizate până în anul 1997 cu finantare de la bugetul de stat, de la bugetul unor unităti de stat sau de la bugetul Centrului National al Cinematografiei;

b) materialele documentare, precum: fotografii, afise, scenarii, partituri si alte asemenea bunuri legate de istoria filmului românesc, aflate în cadrul Arhivei Nationale de Filme;

c) sediile si anexele în care îsi desfăsoară activitatea Centrul National al Cinematografiei;

d) sediile si anexele în care îsi desfăsoară activitatea Arhiva Natională de Filme;

e) sălile de cinematograf “Union“, “Eforie“ si “Studio“ din municipiul Bucuresti.

(2) Bunurile din patrimoniul public al statului enumerate la alin. (1) lit. a) si c) se află în administrarea Centrului National al Cinematografiei, iar cele enumerate la alin. (1) lit. b) si e) se află în administrarea Arhivei Nationale de Filme.

Art. 64. – Mixajele magnetice, materialele si bunurile rămase în urma productiilor românesti, realizate în conditiile art. 63 alin. (1) lit. a), sau din prestatii internationale, care pot fi utilizate la realizarea altor filme, cum ar fi: obiecte de recuzită, mobilier, costume, arme, armuri, decoruri sau elemente de decor, achizitionate si confectionate pe costurile filmelor respective si aflate în orice loc de depozitare, se află în patrimoniul privat al statului si în administrarea Centrului National al Cinematografiei.

Art. 65. – (1) Se află în proprietatea privată a statului si în administrarea Regiei Autonome de Distributie si Exploatare a Filmelor “România-Film“ sălile si grădinile de spectacol cinematografic, precum si terenurile aferente acestora, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă.

(2) Se află în proprietatea privată a statului si în administrarea Regiei Autonome de Distributie si Exploatare a Filmelor “România-Film“ Laboratorul de Prelucrare a Peliculei Mogosoaia din municipiul Bucuresti.

Art. 66. – Se află în proprietatea privată a statului sediile, clădirile cu altă destinatie, precum si terenurile aferente acestora, aflate în patrimoniul Studioului Cinematografic “Sahia Film“ – S.A., Studioului Cinematografic “Rofilm“ – S.A. si al Studioului Cinematografic “Animafilm“ – S.A., societăti ce functionează sub autoritatea Ministerului Culturii si Cultelor.

Art. 67. – (1) Diminuarea participatiei statului la unitătile aflate sub autoritatea Ministerului Culturii si Cultelor, prevăzute la art. 66, precum si vânzarea sălilor si grădinilor de spectacol cinematografic si terenurilor aferente acestora, aflate în proprietatea privată a statului si în administrarea Regiei Autonome de Distributie si Exploatare a Filmelor “România-Film“, se poate face, pe baza unei strategii emise de Ministerul Culturii si Cultelor si aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(2) Strategia va cuprinde modalităti de realizare a privatizării, respectiv a vânzării, prin:

a) vânzarea de actiuni;

b) vânzarea sălilor si grădinilor de spectacol cinematografic, sediilor, clădirilor cu altă destinatie, precum si a altor bunuri proprietate privată a statului către utilizatorii actuali;

c) majorarea capitalului social prin aport de capital privat;

d) încheierea unor contracte de asociere cu investitori privati în scopul realizării de investitii în domeniu;

e) orice combinatie a metodelor prevăzute la lit. a)–d).

(3) Strategia de privatizare se aprobă în termen de 45 de zile de la data publicării prezentei ordonante.

 

CAPITOLUL VIII

Contraventii si sanctiuni

 

Art. 68. – Constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 25.000 lei (RON) nerespectarea dispozitiilor prezentei ordonante privind:

a) înregistrarea în Registrul cinematografiei a persoanelor fizice sau juridice care desfăsoară activităti în domeniul cinematografiei;

b) desfăsurarea oricăror activităti de distributie, difuzare sau exploatare de filme cinematografice, indiferent de suportul de transpunere al acestora, fără certificat de clasificare emis de Centrul National al Cinematografiei;

c) exploatarea, inclusiv prin comercializare si/sau închiriere de videograme, a filmelor cinematografice în alte conditii decât cele prevăzute în certificatul de clasificare;

d) exploatarea sălilor si/sau grădinilor de spectacole cinematografice fără certificatul de clasificare emis de Centrul National al Cinematografiei;

e) exploatarea, prin proiectie publică, comercializare si/sau închiriere de filme cinematografice ori videograme netraduse sau nedublate în limba română.

Art. 69. – Constatarea contraventiilor si sanctionarea încălcării prevederilor prezentei ordonante se fac de către Centrul National al Cinematografiei sau de organele de specialitate ale Ministerului Administratiei si Internelor:

a) la cererea unei autorităti publice;

b) din oficiu;

c) ca urmare a plângerii depuse de o persoană fizică sau juridică prejudiciată în mod direct prin încălcarea prevederilor prezentei ordonante.

Art. 70. – Contraventiilor prevăzute la art. 68 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 71. – (1) Sumele provenite din aplicarea amenzilor se fac venit la bugetul de stat.

(2) Cuantumul amenzilor contraventionale va fi actualizat periodic, la propunerea Ministerului Culturii si Cultelor, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 72. – În cazul nerespectării prevederilor prezentei ordonante si a normelor metodologice care reglementează functionarea si administrarea Registrului cinematografiei, Centrul National al Cinematografiei poate dispune suspendarea sau retragerea certificatului de înscriere sau de clasificare în Registrul cinematografiei si de încetare imediată a activitătilor pentru care s-a dispus măsura respectivă.

 

CAPITOLUL IX

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 73. – (1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante, Centrul National al Cinematografiei va elabora regulamentul prevăzut de prezenta ordonantă privind concursul de selectie a proiectelor cinematografice în vederea acordării de credite financiare directe pentru dezvoltarea de proiecte, productie si distribuire de filme.

(2) Proiectul regulamentului mentionat la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului culturii si cultelor si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) În acelasi termen Centrul National al Cinematografiei va elabora si va supune spre aprobare Ministerului Culturii si Cultelor normele si instructiunile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonante, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 74. – (1) Operatiunile de înscriere si de clasificare efectuate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 418/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru organizarea, functionarea si administrarea Registrului cinematografiei, care îsi păstrează valabilitatea, nu vor fi modificate până la expirarea de drept a termenelor pentru care au fost acordate.

(2) Se exceptează de la obtinerea clasificării filmele cinematografice care se prezintă în cadrul unor festivaluri cinematografice internationale, schimburi culturale, alte manifestări oficiale organizate în România sau în străinătate.

Art. 75. – (1) Centrul National al Cinematografiei organizează activităti de formare si perfectionare profesională, precum si eliberarea de certificate de atestare de liberă practică în meseriile specifice domeniului cinematografiei pentru care nu există forme de scolarizare în învătământul de stat.

(2) În acest scop, pe lângă Centrul National al Cinematografiei se constituie comisii de specialisti din care fac parte reprezentanti ai Ministerului Educatiei si Cercetării, Ministerului Culturii si Cultelor si Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.

(3) Comisiile prevăzute la alin. (2) se constituie prin ordin comun al ministrilor de resort, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante.

(4) Comisiile îsi vor desfăsura activitatea la sediul Centrului National al Cinematografiei, care va asigura secretariatul tehnic.

(5) Pentru activitatea desfăsurată în cadrul comisiilor, membrii acestora vor fi remunerati conform prevederilor legale.

Art. 76. – În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante, Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei va introduce în codul clasificării ocupatiilor din România, la propunerea Ministerului Culturii si Cultelor, profesiile si meseriile specifice domeniului cinematografic, în acord cu legislatia europeană în materie.

Art. 77. – Plata cotizatiilor datorate de către Centrul National al Cinematografiei si Arhiva Natională de Filme către organismele internationale de profil se suportă din bugetul Centrului National al Cinematografiei.

Art. 78. – (1) Societatea Română de Radiodifuziune si Societatea Română de Televiziune sunt obligate ca, în cadrul grilelor de programe, să rezerve spatiul publicistic necesar promovării premierelor cinematografice românesti, realizate în conditiile prezentei ordonante.

(2) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante, Centrul National al Cinematografiei, Societatea Română de Radiodifuziune si Societatea Română de Televiziune vor stabili, în baza unui protocol, modalitătile si spatiul acordat în grila de programe pentru promovarea filmului românesc.

(3) Publicitatea difuzată în conditiile alin. (1) nu constituie publicitate comercială.

Art. 79. – Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante se abrogă Legea cinematografiei nr. 630/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 9 decembrie 2002, cu modificările si completările ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

Art. 80. – Prezenta ordonantă intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul culturii si cultelor,

Ioan Onisei,

secretar de stat

p. Ministrul educatiei si cercetării,

Anton Anton,

secretar de stat

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 14 iulie 2005.

Nr. 39.

 

ANEXĂ*)

 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII,

PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII

RURALE

Nr. 416 din 1 iunie 2005

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

Nr. 628 din 13 iunie 2005

AUTORITATEA NATIONALĂ

PENTRU PROTECTIA

CONSUMATORILOR

Nr. 406 din 13 iulie 2005

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor, al ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 359/671/137/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea si păstrarea sucurilor de legume

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 90.311 din 1 iunie 2005 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor, al ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 359/671/137/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea si păstrarea sucurilor de legume,

având în vedere prevederile art. 34 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializării alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 57/2002,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Hotărârii Guvernului nr. 755/2003 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 209/2005,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, ministrul sănătătii si presedintele Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor emit următorul ordin:

Art. I. – Normele cu privire la natura, continutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea si păstrarea sucurilor de legume, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor, al ministrului sănătătii si familiei si al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 359/671/137/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 6 ianuarie 2003, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatul (4) al articolului 3 va avea următorul cuprins:

“(4) Sucul de tomate este produsul obtinut direct prin zdrobirea si strecurarea tomatelor proaspete, sănătoase, întregi, ajunse la maturitate industrială, de culoare rosie intensă, fără semne de fermentare sau mucegai, neatacate de boli, ori obtinute prin reconstituire cu apă fie din suc concentrat de tomate care prezintă continutul de substantă uscată solubilă naturală din rosii cuprins între 8–18% (exclusiv), urmărindu-se mentinerea compozitiei si calitătii sucului, fie din concentrat de tomate care prezintă continutul de substantă uscată solubilă naturală din rosii cuprins între 18–24% (exclusiv).“

2. Articolul 4 se completează cu punctele 8 si 9 care vor avea următorul cuprins:

“8. Sucul concentrat de tomate este produsul obtinut din suc de tomate prin îndepărtarea fizică a unei cantităti din continutul de apă, având substanta uscată solubilă mai mică de 18% grade refractometrice, la 20s C.

9. Concentratul de tomate este produsul obtinut prin concentrarea lichidului obtinut prin zdrobirea si strecurarea tomatelor proaspete, sănătoase, întregi, ajunse la maturitate industrială, de culoare rosie intensă, fără semne de fermentare sau mucegai, neatacate de boli; concentratia sa în substantă uscată solubilă naturală din tomate este cuprinsă între 18–24% (exclusiv).“

3. Litera b) a alineatului (3) al articolului 5 se abrogă.

4. Litera d) a alineatului (2) al articolului 12 va avea următorul cuprins:

“d) în cazul în care sucurile provin din concentrate, expresia «obtinut din concentrat de...», urmată de numele legumelor/fructelor, se va înscrie sub denumirea sub care se vinde produsul; caracterele literelor vor fi de acelasi tip si aceeasi mărime cu cele utilizate pentru înscrierea denumirii sub care se vinde produsul;

– se interzice înscrierea termenului «natural»;

– eticheta trebuie să contină lista completă a ingredientelor, înscrise în ordinea descrescătoare a ponderii acestora; se exceptează de la înscriere apa utilizată la reconstituirea sucului din concentrat.“

Art. II. – Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătătii si Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor, prin directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene si a municipiului Bucuresti, prin directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti si prin oficiile pentru protectia consumatorilor judetene si al municipiului Bucuresti, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

Ministrul sănătătii,

Mircea Cinteză

Presedintele Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor,

Cătălin Florin Teodorescu

 

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR

 

ORDIN

privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piată

 

În baza prevederilor art. 27 si 53 din Ordonanta Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne,  precum si a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 214/2002,

în temeiul art. 3 alin. (1) pct. 5 si al art. 4 alin. (1) pct. I.10 din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul mediului si gospodăririi apelor emite următorul ordin:

Art. 1. – (1) Se aprobă Formularul pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piată, denumit în continuare Formular de raportare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Formularul de raportare se transmite de către notificator la autoritatea competentă, conform prevederilor legale în vigoare. Autoritatea competentă este autoritatea centrală pentru protectia mediului.

(3) Formularul de raportare se transmite si în format electronic.

Art. 2. – Un formular de raportare trebuie să corespundă unei singure autorizatii emise de autoritatea competentă si trebuie să fie identificat pe baza unui singur număr de notificare.

Art. 3. – (1) Pentru fiecare număr de notificare, notificatorul transmite un raport final sau un raport final si unul intermediar de monitorizare postintroducere, după caz.

Ambele tipuri de rapoarte se elaborează în conformitate cu Formularul de raportare.

(2) Raportul final trebuie transmis după ultima recoltare a plantelor superioare modificate genetic. Dacă pentru o notificare nu se solicită monitorizare postintroducere, nu mai sunt necesare rapoarte ulterioare.

(3) Raportul final de monitorizare postintroducere se transmite după finalizarea monitorizării postintroducere.

Art. 4. – Autoritatea competentă stabileste în autorizatie, unde este cazul, durata monitorizării postintroducere, precum si calendarul pentru transmiterea rapoartelor intermediare de monitorizare postintroducere.

Art. 5. – Autoritatea competentă poate solicita informatii suplimentare de la notificator, în special sub forma unui jurnal sau a unor rapoarte interimare, furnizate pe parcursul programului de cercetare, înainte de finalizarea introducerii deliberate în mediu.

Art. 6. – Anexa la prezentul ordin se pune la dispozitie celor interesati si pe pagina web a autoritătii centrale pentru protectia mediului, la adresa: www.mappm.ro .

Art. 7. – Prezentul ordin transpune integral Decizia Comisiei nr. 2003/701/CE de instituire, în temeiul Directivei nr. 2001/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului, a unui formular pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piată, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 254 din 8 octombrie 2003.

Art. 8. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

 

Bucuresti, 6 iulie 2005.

Nr. 606.

 

ANEXĂ*)

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Amendamentului nr. 5 la Memorandumul de finantare 2000/RO/16/P/PT/003 “Constructia si reabilitarea sectiunilor 4 si 5 ale autostrăzii Bucuresti–Cernavodă, România“

 

În temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Amendamentului nr. 5 la Memorandumul de finantare 2000/RO/16/P/PT/003 “Constructia si reabilitarea sectiunilor 4 si 5 ale autostrăzii Bucuresti–Cernavodă, România“ (semnat de partea română la 4 octombrie 2004 si de partea comunitară la 25 mai 2005), cuprins în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Autoritatea de Management pentru Infrastructură din cadrul Ministerului Finantelor Publice va urmări punerea în aplicare a prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 14 iunie 2005.

Nr. 809.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.