MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 721         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 9 august 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 323 din 14 iunie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

788. – Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România

 

844. – Hotărâre privind transmiterea unor terenuri, în suprafată totală de 100,05 ha, din domeniul public si privat al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul privat al orasului Baraolt si în administrarea Consiliului Local al Orasului Baraolt, judetul Covasna

 

856. – Hotărâre privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al comunei Bistra si în administrarea Consiliului Local al Comunei Bistra, judetul Alba

 

857. – Hotărâre privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al comunei Poiana Mare si în administrarea Consiliului Local al Comunei Poiana Mare, judetul Dolj

 

858. – Hotărâre privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Public în domeniul public al comunei Podu Turcului si în administrarea Consiliului Local al Comunei Podu Turcului, judetul Bacău

 

859. – Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale

 

861. – Hotărâre pentru aprobarea rectificării bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2005 al Regiei Autonome “Multiproduct“, aflată în coordonarea Ministerului Justitiei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

187/EN. – Decizie a presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Comunicatii pentru aprobarea formularelor necesare si a instructiunilor de utilizare a acestora, privind realizarea creantelor bugetare ale Autoritătii Nationale de Reglementare în Comunicatii, precum si a modelului legitimatiei de executor fiscal

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 323

din 14 iunie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Aurelia Rusu – procuror

Claudia Margareta Nită – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, exceptie ridicată de petenta Wang Xin, în calitate de reprezentant legal al minorului Du Zhuo, în Dosarul nr. 1.199/2005 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă Curtii faptul că partea Oficiul National pentru Refugiati a depus, prin Serviciul de registratură al Curtii Constitutionale, note scrise prin care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens se arată că din ansamblul reglementărilor cuprinse în Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România reiese preocuparea statului de a asigura protectia intereselor superioare ale copilului, asa cum prevăd dispozitiile art. 49 din Constitutie, precum si cele ale Conventiei de la Geneva cu privire la drepturile copilului. Pe de altă parte, se mentionează că, potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale în materie, prevederile art. 16 din Legea fundamentală, referitoare la egalitatea în drepturi a cetătenilor, nu se aplică si străinilor, astfel că si această critică este neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 15 martie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 1.199/2005, Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România. Exceptia a fost ridicată de petenta Wang Xin într-o cauză civilă având ca obiect plângerea împotriva hotărârii Oficiului National pentru Refugiati de respingere a cererii de recunoastere a statutului de refugiat sau de acordare a măsurii de protectie umanitară conditionată pentru minorul Du Zhuo.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că “prin dispozitiile art. 17 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, astfel cum a fost modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 43/2004, se prevede că cererile de acordare a statutului de refugiat minorilor neînsotiti nu pot fi solutionate în procedura accelerată. Printr-o interpretare per a contrario a acestor prevederi legale, rezultă faptul că cererile de acordare a statutului de refugiat minorilor însotiti, cum este si cazul minorului Du Zhuo“, al cărui reprezentant legal este autorul exceptiei, pot fi analizate în procedura accelerată. Autorul exceptiei consideră că textul de lege criticat contravine art. 16 din Constitutie, întrucât minorii însotiti sunt pusi într-o situatie “evident defavorabilă“. De asemenea, se sustine si contrarietatea art. 17 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 fată de prevederile art. 49 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora “Copiii si tinerii se bucură de un regim special de protectie si de asistentă în realizarea drepturilor lor“. Totodată se invocă si încălcarea art. 20 din

Constitutie, prevederi ce impun ca “dispozitiile constitutionale să fie analizate în concordantă cu pactele si tratatele la care România este parte, prevăzându-se că în caz de neconcordantă între legile interne si pactele si tratatele internationale referitoare la drepturile fundamentale ale omului au prioritate reglementările internationale“. Or, textul de lege criticat contravine prevederilor art. 3, art. 4–7, art. 8 si ale art. 10 din Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptată de O.N.U. în 1989, ratificată de România prin Legea nr. 18/1990, deoarece minorul Du Zhuo face parte din asa numita categorie a “copiilor negri“ (copii neînregistrati) în China, iar drepturile sale ar fi încălcate în situatia returnării sale în tara de origine.

Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile art. 17 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, astfel cum a fost modificată, nu contravin prevederilor art. 16 si 49 din Constitutie. Astfel, se arată că “legea în cauză stabileste pentru ambele categorii de minori procedurile aplicabile în materia refugiatilor, fără ca procedura accelerată să fie una discriminatorie“. Procedura specială prevăzută de textul de lege criticat este specifică anumitor situatii, care derogă de la procedura comună, iar aplicarea unor proceduri speciale nu determină încălcarea drepturilor procesuale ale petentilor si nici nu echivalează cu faptul că minorii însotiti nu s-ar bucura de protectie. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel, în ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 fată de prevederile art. 16 din Constitutie, se arată că acestea nu sunt aplicabile cauzelor referitoare la străini, întrucât, asa cum s-a statuat în jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, acest text constitutional are în vedere persoane care au calitatea de cetătean român. Pe de altă parte, se mentionează jurisprudenta constantă a Curtii Constitutionale, în deplin acord cu cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului, în sensul că principiul egalitătii în drepturi si al nediscriminării nu înseamnă uniformitate în ceea ce priveste tratamentul juridic aplicabil subiectelor de drept, ci, dimpotrivă, impune o diferentă de tratament juridic pentru situatii diferite, când acestea se justifică în mod obiectiv si rational. Astfel “reglementarea diferită cu privire la minori are în vedere tocmai protejarea intereselor copilului“.

Nu se poate sustine nici încălcarea prevederilor art. 49 din Constitutie, “întrucât, în acord cu acestea, Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, republicată, stabileste măsuri speciale cu privire la minori“, iar “excluderea minorilor neînsotiti de la solutionarea cererilor în procedură accelerată este tocmai o astfel de măsură, luată pentru protejarea interesului superior al copilului“.

Cât priveste sustinerile referitoare la încălcarea prevederilor art. 3–7 si art. 10 din Conventia cu privire la drepturile copilului, ratificată de România prin Legea nr. 18/1990, si ale art. 20 din Constitutie, se arată că si acestea sunt neîntemeiate si se precizează că, “în conformitate cu dispozitiile art. 11 alin. (2) din Constitutie, «tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern», având astfel aplicabilitate internă“.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 17 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, republicată, sunt constitutionale.

Astfel, se arată că dispozitiile de lege criticate nu încalcă principiul constitutional al egalitătii în drepturi a cetătenilor, deoarece art. 16 din Constitutie “nu este aplicabil în cauza supusă controlului de  neconstitutionalitate“, întrucât are în vedere “doar cetătenii români, nu si apatrizii ori străinii, care intră sub incidenta art. 18 din Legea fundamentală“. În acest sens este invocată si jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, respectiv deciziile nr. 295/2001, nr. 240/2001, nr. 288/2003 si nr. 231/2004.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 17 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 fată de prevederile art. 49 din Constitutie, se apreciază că “dispozitiile legale indicate nu contravin sub nici un aspect dreptului copiilor si al tinerilor la protectie socială“.

Mai mult, se precizează că art. 8 din ordonanta atacată “reglementează situatia străinului minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani, în sensul că interesele acestuia sunt sustinute de reprezentantul său legal, iar în lipsa acestuia Oficiul National pentru Refugiati asigură minorului protectia necesară până la numirea unui reprezentant legal în conformitate cu prevederile legii române“.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozitiile art. 17 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000, aprobată prin Legea nr. 323/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 27 iunie 2001, modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 43/2004. Din analiza criticii de neconstitutionalitate formulate de autorul exceptiei rezultă însă că aceasta vizează doar dispozitiile alin. (3) al art. 17 din ordonanta mentionată. Pe de altă parte, anterior sesizării Curtii Constitutionale, Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004, astfel că, urmare a renumerotării textelor, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă, în realitate, dispozitiile art. 18 alin. (3) din ordonantă. Aceste prevederi au următoarea redactare:

“(3) Cererile de acordare a statutului de refugiat minorilor neînsotiti nu pot fi solutionate în procedură accelerată.“

În motivarea exceptiei ridicate autorul acesteia invocă încălcarea art. 16 alin. (1), art. 20 si a art. 49 alin. (1) din Constitutie, care prevăd următoarele:

– Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.“;

– Art. 20: “(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate în concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacă există neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.“;

– Art. 49 alin. (1): “Copiii si tinerii se bucură de un regim special de protectie si de asistentă în realizarea drepturilor lor.“

De asemenea, autorul exceptiei invocă si dispozitiile art. 3, 4, 5, 6, 7, 8 si 10 din Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 si ratificată de România prin Legea nr. 18/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 13 iunie 2001. Aceste prevederi au următorul continut:

– Art. 3: “1. În toate actiunile care privesc copiii, întreprinse de institutiile de asistentă socială publice sau private, de instantele judecătoresti, autoritătile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala.

2. Statele părti se obligă să asigure copilului protectia si îngrijirea necesare în vederea asigurării bunăstării sale, tinând seama de drepturile si obligatiile părintilor săi, ale reprezentantilor săi legali sau ale altor persoane cărora acesta le-a fost încredintat în mod legal, si în acest scop vor lua toate măsurile legislative si administrative corespunzătoare.

3. Statele părti vor veghea ca institutiile, serviciile si asezămintele care răspund de protectia si îngrijirea copiilor să respecte standardele stabilite de autoritătile competente, în special cele referitoare la securitate si sănătate, la numărul si calificarea personalului din aceste institutii, precum si la asigurarea unei supravegheri competente.“;

– Art. 4: “Statele părti se angajează să ia toate măsurile legislative, administrative si de orice altă natură necesare în vederea punerii în aplicare a drepturilor recunoscute în prezenta conventie. În cazul drepturilor economice, sociale si culturale statele părti se obligă să adopte aceste măsuri, fără a precupeti resursele de care dispun si, dacă este cazul, în cadrul cooperării internationale.“;

– Art. 5: “Statele părti vor respecta responsabilitătile, drepturile si îndatoririle ce revin părintilor naturali ai copilului sau, după caz si conform traditiei locale, membrilor familiei lărgite sau comunitătii, tutorilor sau altor persoane care au, prin lege, copii în îngrijire, de a asigura, de o manieră corespunzătoare capacitătilor în continuă dezvoltare ale copilului, îndrumarea si orientarea necesare în exercitarea de către copil a drepturilor recunoscute în prezenta conventie.“;

– Art. 6: “1. Statele părti recunosc dreptul la viată al fiecărui copil.

2. Statele părti vor face tot ce le stă în putintă pentru a asigura supravietuirea si dezvoltarea copilului.“;

– Art. 7: “1. Copilul se înregistrează imediat după nasterea sa si are, prin nastere, dreptul la un nume, dreptul de a dobândi o cetătenie si, în măsura posibilului, dreptul de a-si cunoaste părintii si de a fi îngrijit de acestia.

2. Statele părti vor veghea ca aplicarea acestor drepturi să respecte legislatia lor natională si obligatiile pe care acestea si le-au asumat în temeiul instrumentelor internationale aplicabile în materie, în special în cazul în care nerespectarea acestora ar avea ca efect declararea copilului ca apatrid.“;

– Art. 8: “1. Statele părti se obligă să respecte dreptul copilului de a-si păstra identitatea, inclusiv cetătenia, numele si relatiile familiale, astfel cum sunt recunoscute de lege, fără nici o imixtiune ilegală.

2. În cazul în care un copil este lipsit în mod ilegal de toate sau de o parte din elementele constitutive ale identitătii sale, statele părti vor asigura asistenta si protectia corespunzătoare pentru ca identitatea acestuia să fie restabilită cât mai repede posibil.“;

– Art. 10: “1. În conformitate cu obligatia ce revine statelor părti potrivit art. 9 paragraful 1, orice cerere depusă de un copil sau de părintii acestuia, în vederea intrării într-un stat parte sau a părăsirii acestuia în scopul reîntregirii familiei, va fi examinată de statele părti cu bunăvointă, umanism si cu operativitate. Statele părti vor veghea, de asemenea, ca depunerea unei astfel de cereri să nu antreneze consecinte nefaste asupra solicitantilor si membrilor familiei acestora.

2. Copilul ai cărui părinti îsi au resedinta în state diferite va avea dreptul de a întretine, în afara unor situatii exceptionale, relatii personale si contacte directe, în mod regulat, cu ambii săi părinti. În acest scop si în conformitate cu obligatia care revine statelor părti în temeiul art. 9 paragraful 1, statele părti vor respecta dreptul copilului si al părintilor săi de a părăsi orice tară, inclusiv propria lor tară, si de a reveni în propria lor tară. Dreptul de a părăsi orice tară nu poate fi îngrădit decât de restrictiile prevăzute în mod expres de lege si care sunt necesare pentru protejarea sigurantei nationale, a ordinii publice, a sănătătii publice sau a bunelor moravuri ori a drepturilor si libertătilor altora si care sunt compatibile cu celelalte drepturi recunoscute în prezenta conventie.“

Examinând textul de lege criticat, raportat la dispozitiile din Constitutie invocate ca fiind încălcate, Curtea Constitutională constată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată si urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

Art. 18 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 prevede faptul că cererile de acordare a statutului de refugiat minorilor neînsotiti nu pot fi solutionate în procedură accelerată. În opinia autorului exceptiei, această dispozitie creează o discriminare între situatia minorilor neînsotiti, cărora li se aplică procedura ordinară, si cea a minorilor însotiti, cărora, printr-o interpretare per a contrario a textului de lege indicat, le poate fi aplicată procedura accelerată. În acelasi timp, se sustine nerespectarea art. 49 din Constitutie, referitor la protectia copiilor si a tinerilor, precum si a prevederilor art. 3, 4, 5, 6, 7, 8 si 10 din Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 si ratificată de România prin Legea nr. 18/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 13 iunie 2001.

Potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, procedura acordării statutului de refugiat este de două feluri: ordinară si accelerată. Aceasta din urmă reprezintă o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, reglementată în considerarea unor situatii deosebite si care se caracterizează, de exemplu, prin termene mai scurte atât pentru solutionarea cererilor, cât si a plângerilor împotriva solutiilor la acestea sau prin lipsa recursului împotriva hotărârilor pronuntate de instanta de judecată în solutionarea plângerilor împotriva refuzului cererii de acordare a unei forme de protectie (statut de refugiat sau protectie umanitară conditionată).

Cât priveste situatia minorului, art. 9 din ordonanta mentionată prevede că, dacă acesta nu a împlinit vârsta de 14 ani, interesele sale sunt sustinute de reprezentantul său legal, iar în lipsa acestuia i se numeste un reprezentant în conformitate cu prevederile legii române.

După împlinirea vârstei de 14 ani, minorul poate depune personal cererea pentru acordarea statutului de refugiat si i se poate numi, în conditiile legii, un reprezentant legal.

Până la numirea acestuia, protectia necesară minorului este asigurată de Oficiul National pentru Refugiati.

Prin urmare, Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 stabileste, în ceea ce priveste situatia minorilor, măsuri speciale care sunt, în mod evident, în deplină concordantă atât cu prevederile art. 49 din Constitutie, cât si cu cele ale Conventiei cu privire la drepturile copilului. Excluderea minorilor neînsotiti de la solutionarea cererilor în procedură accelerată, asa cum aceasta este prevăzută de art. 18 alin. (3) din ordonantă, este tocmai o astfel de măsură, luată pentru protejarea interesului superior al copilului.

Tratamentul juridic diferit al minorilor însotiti fată de cel acordat minorilor neînsotiti are în vedere evitarea situatiilor discriminatorii, astfel încât acestora din urmă să le fie asigurate toate mijloacele de protectie a intereselor lor. În prezentul dosar Curtea Constitutională constată însă că dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, care reglementează egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, nu sunt aplicabile cauzelor referitoare la străini, deoarece textul constitutional are în vedere doar persoanele care au calitatea de cetătean român. Curtea Constitutională a statuat constant în acest sens, un exemplu fiind Decizia nr. 209 din 28 iunie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 25 octombrie 2001.

Având în vedere cele expuse mai sus, rezultă în mod evident că nu există contradictie nici între dispozitiile de lege criticate si cele ale art. 20 din Constitutie, referitoare la aplicarea cu prioritate a tratatelor internationale privind drepturile omului, si, în consecintă, Curtea nu poate retine sustinerile privind încălcarea prevederilor din documentele internationale invocate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, exceptie ridicată de Wang Xin, în calitate de reprezentant legal al minorului Du Zhuo, în Dosarul nr. 1.199/2005 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 iunie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia Margareta Nită

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 65 din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului  Psihologilor din România,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul educatiei si cercetării,

Mircea Miclea

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

 

Bucuresti, 14 iulie 2005.

Nr. 788.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – Prezentele norme metodologice, denumite în continuare norme, reglementează punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România, denumită în continuare lege.

Art. 2. – Prin psiholog cu drept de liberă practică, denumit în continuare psiholog, se întelege persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) din lege care au absolvit o institutie de învătământ superior cu diplomă de licentă în psihologie sau asimilată si desfăsoară, potrivit atestărilor dobândite, tipurile de activităti enumerate la art. 5 din lege.

Art. 3. – Prin diplomă de licentă asimilată, în sensul art. 2 alin. (2) din lege, se întelege:

a) actele emise de institutiile de învătământ superior care atestă absolvirea, până în anul 1990 inclusiv, a unei facultăti de filosofie, filosofie-istorie sau din domeniul stiintelor socioumane;

b) diplomele si diplomele de licentă eliberate de o institutie de învătământ superior acreditată, începând cu anul 1991, pentru una dintre specializările: psihosociologie, psihopedagogie specială si psihologie, în conditiile dublei specializări.

Art. 4. – Pentru a fi atestate ca psiholog persoanele aflate în situatia prevăzută la art. 3 lit. a) trebuie să îndeplinească, cumulativ, si conditia desfăsurării unor activităti prevăzute la art. 5 din lege pe o perioadă de minimum 10 ani, dovedită prin documente legalizate.

Art. 5. – Absolventii facultătilor din domeniul sociopsihopedagogie după anul 1991, care la data intrării în vigoare a legii exercitau legal functia de psiholog, dovedită cu documente legalizate, pot solicita atestatul de liberă practică urmând procedurile specifice de atestare stabilite prin prezentele norme.

Art. 6. – În exercitarea profesiei si în legătură cu aceasta, psihologul este independent profesional si nu poate fi supus nici unei îngrădiri sau presiuni de orice tip, fiind protejat de lege împotriva acestora.

Art. 7. – (1) Prin independenta profesională a psihologului este garantată exercitarea activitătilor prevăzute la art. 5 din lege, potrivit competentelor pentru care a fost atestat, fără nici o ingerintă în ceea ce priveste aplicarea cunostintelor sale profesionale, cu respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică si a legilor în vigoare.

(2) Independenta profesională în exercitarea actului psihologic conferă, potrivit legii, dreptul de initiativă si decizie, cu asumarea integrală a răspunderii pentru calitatea acestuia.

Art. 8. – (1) În situatia în care tipurile de activităti prevăzute la art. 5 din lege, toate sau unele dintre acestea, sunt desfăsurate în echipă, răspunderea pentru actele psihologice apartine psihologului coordonator alechipei si psihologului care desfăsoară direct actul psihologic.

(2) În situatiile în care coordonatorul echipei nu este psiholog, răspunderea pentru actele psihologice revine psihologului care desfăsoară direct actul psihologic.

Art. 9. – (1) Psihologul este obligat să păstreze confidentialitatea în legătură cu faptele si informatiile despre care a luat cunostintă în exercitarea atributiilor profesionale, fiind interzisă utilizarea în interes personal sau în beneficiul unui tert a informatiilor dobândite în exercitarea actului psihologic.

(2) Rezultatele evaluărilor psihologice pot fi prezentate unei terte persoane numai cu acordul persoanei evaluate si cuprind informatii relevante în raport cu scopul urmărit, fără a se motiva concluziile, potrivit prevederilor Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.

(3) În situatiile în care, potrivit legii, psihologul este obligat să dezvăluie aspecte cuprinse în confidentialitatea actului psihologic, aceasta nu constituie o abatere.

(4) Confidentialitatea actului psihologic persistă si după încheierea relatiilor profesionale cu beneficiarul.

(5) Psihologul răspunde disciplinar pentru încălcarea confidentialitătii actului psihologic, potrivit Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică si Codului de procedură disciplinară.

 

CAPITOLUL II

Dobândirea dreptului de liberă practică

 

Art. 10. – Obtinerea atestatului de liberă practică în oricare dintre formele prevăzute la art. 10 din lege presupune parcurgerea următoarelor etape, a căror succesiune este obligatorie:

a) depunerea dosarului la Comitetul filialei de care apartine solicitantul, verificarea continutului si conformitătii si înaintarea acestuia la Comitetul director;

b) analizarea dosarului de către comisia aplicativă, potrivit procedurilor specifice fiecărei comisii, reglementate prin prezentele norme;

c) parcurgerea de către psihologul solicitant a procedurilor specifice fiecărei comisii aplicative;

d) sustinerea de către presedintele comisiei aplicative, în cadrul Comitetului director, a propunerii de eliberare/neeliberare a atestatului în domeniul de specializare solicitat;

e) eliberarea de către Comitetul director a atestatului de psiholog cu drept de liberă practică, în situatia în care sunt îndeplinite conditiile prevăzute de lege, de prezentele norme si de documentele aprobate de Conventia Natională a Psihologilor din România.

Art. 11. – (1) Dosarul pentru obtinerea atestatului de liberă practică trebuie să cuprindă:

a) cerere-tip adresată Comitetului director;

b) copie de pe actul de identitate;

c) copii legalizate de pe actele de studii si anexele acestora;

d) certificat de cazier judiciar;

e) copie de pe certificatul de căsătorie sau de pe hotărârea judecătorească definitivă si irevocabilă de divort, după caz;

f) certificat medical eliberat în conditiile legii;

g) copii legalizate de pe documente care atestă absolvirea unor stagii, cursuri de specializare si alte forme de perfectionare;

h) copii legalizate de pe carnetul de muncă ori contractul individual de muncă, iar pentru psihologii din structurile apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, adeverinte care să ateste vechimea în muncă si în specialitate;

i) extras din fisa postului – numai pentru obtinerea atestatului de liberă practică în conditiile art. 13 lit. b); j) curriculum vitae si lista manifestărilor stiintifice la care a participat, a comunicărilor stiintifice prezentate, a articolelor si cărtilor de specialitate publicate;

k) dovada achitării taxelor necesare acoperirii costurilor atestării profesionale.

Art. 12. – (1) După primirea dosarului si verificarea conformitătii acestuia, Comitetul filialei îl transmite, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la depunere, la secretariatul Comitetului director.

(2) Prin conformitate în sensul alin. (1) se întelege verificarea existentei în dosar a documentelor prevăzute la art. 11.

(3) Secretariatul Comitetului director înregistrează dosarul si comunică solicitantului data când a fost programat pentru sustinerea procedurilor de atestare în fata comisiei aplicative competente.

Art. 13. – (1) Atestatul de psiholog cu drept de liberă practică se poate obtine în baza:

a) formării profesionale conform standardelor stabilite prin hotărâre de către Comitetul director;

b) experientei profesionale dovedite.

(2) Comisiile aplicative stabilesc criteriile de accedere în fiecare dintre cele două modalităti de obtinere a atestatului.

Art. 14. – În exercitarea profesiei de psiholog sunt recunoscute trei trepte de specializare:

a) psiholog practicant;

b) psiholog specialist;

c) psiholog principal.

Art. 15. – (1) Comisia de psihologie clinică si psihoterapie desfăsoară proceduri si activităti specifice de evaluare în vederea atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele specialităti:

a) psihologie clinică;

b) consiliere psihologică;

c) psihoterapie.

(2) Competenta în specialitatea psihoterapie poate fi dobândită si de absolventi ai facultătilor de medicină generală (medicii psihiatri), asistentă socială, filosofie, pedagogie, teologie, cu conditia completării studiilor universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin hotărâre a Comitetului director, precum si formării complementare potrivit cerintelor prevăzute de prezentele norme.

(3) Psihologul atestat în specialitatea psihoterapie are si toate competentele psihologului atestat în specialitatea consiliere psihologică, pe trepte similare de specializare.

Art. 16. – Comisia de psihologia muncii, transporturilor si serviciilor desfăsoară proceduri si activităti specifice de evaluare în vederea atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele specialităti:

a) psihologia muncii si organizatională;

b) psihologia transporturilor;

c) psihologia aplicată în servicii.

Art. 17. – Comisia de psihologie educatională, consiliere scolară si vocatională desfăsoară proceduri si activităti specifice de evaluare în vederea atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele specialităti:

a) psihologie educatională, consiliere scolară si vocatională;

b) psihopedagogie specială.

Art. 18. – (1) Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică si sigurantă natională desfăsoară proceduri si activităti specifice de evaluare în vederea atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele specialităti:

a) psihologie aplicată în domeniul securitătii nationale;

b) psihologie judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf.

(2) Competenta în specialitatea psihologie judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf poate fi obtinută si de către absolventii facultătilor de drept, cu conditia completării studiilor universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin hotărâre a Comitetului director, precum si formării complementare potrivit cerintelor prezentelor norme.

(3) Psihologul atestat în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securitătii nationale are si toate competentele psihologului atestat în specialitatea psihologia muncii si organizatională, pe trepte similare de specializare.

Art. 19. – Competentele psihologilor pe treptele de specializare prevăzute la art. 14 si pentru fiecare specialitate se stabilesc prin hotărâre a Comitetului director, la propunerea fiecărei comisii aplicative.

Art. 20. – Competentele psihologilor se obtin prin programe universitare la nivel de licentă, masterat sau doctorat si prin programe de formare complementară organizate în conditiile stabilite prin prezentele norme.

Art. 21. – În vederea obtinerii atestatului de psiholog în fiecare treaptă de specializare candidatul va prezenta Comitetului filialei un dosar care va contine documentele prevăzute la art. 11.

Art. 22. – Conditiile de obtinere a atestatului de liberă practică prin cele două modalităti prevăzute la art. 13 alin. (1) se stabilesc la propunerea fiecărei comisii aplicative prin hotărâre a Comitetului director.

Art. 23. – Trecerea psihologilor în trepte de specializare superioare se poate realiza la solicitare, după minimum 5 ani de exercitare a profesiei, dacă sunt îndeplinite si celelalte conditii de formare profesională stabilite de fiecare comisie aplicativă.

Art. 24. – Obtinerea atestatului de liberă practică prin procedurile specifice Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică si sigurantă natională este obligatorie pentru:

a) psihologii care desfăsoară unele sau toate activitătile prevăzute la art. 5 din lege în ministerele si institutiile cu atributii în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale;

b) psihologii care, în conditiile legii, avizează psihologic persoanele care solicită permis de armă;

c) persoanele care desfăsoară activităti de evaluare a comportamentului simulat prin tehnica poligraf.

Art. 25. – Membrii Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică si sigurantă natională trebuie să detină autorizatie de acces la informatii clasificate de nivel strict secret, eliberată de institutiile abilitate, potrivit legii.

Art. 26. – Controlul profesional, metodologic si deontologic pentru psihologii care îsi desfăsoară activitatea în institutiile din domeniul sigurantei nationale se realizează numai de către membrii comisiei aplicative de specialitate.

Art. 27. – (1) Comisia aplicativă competentă analizează documentele din dosarul de atestare si decide admiterea dosarului în baza îndeplinirii conditiilor de studii, respectiv a disciplinelor obligatorii prevăzute în procedurile specifice fiecăreia.

(2) În cazul neîndeplinirii conditiilor prevăzute la alin. (1), presedintele comisiei propune Comitetului director neeliberarea atestatului solicitat.

Art. 28. – Comitetul director, după parcurgerea etapelor obligatorii prevăzute în prezentele norme, după caz, eliberează solicitantului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării dosarului la secretariatul Comitetului director, atestatul de liberă practică sau adresa de comunicare a respingerii acordării atestatului.

Art. 29. – Persoanele nemultumite de rezultatul atestării pot depune la secretariatul Comitetului director o contestatie în termen de 10 zile de la data comunicării.

Art. 30. – În termen de 30 de zile de la data înregistrării, conducerea operativă a Colegiului Psihologilor din România va analiza contestatia depusă si, prin grija secretariatului, va comunica modul de solutionare a acesteia.

Art. 31. – După eliberarea atestatului, secretariatul Comitetului director va asigura înscrierea psihologului în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România si alocarea codului personal.

Art. 32. – Parafa profesională individuală va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) numele si prenumele psihologului;

b) codul personal, format din 5 cifre, alocat în ordinea înscrierii în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, partea I, cod ce nu va mai putea fi realocat;

c) treapta de specializare;

d) domeniul de specializare potrivit atestatului.

Art. 33. – Atestatele de liberă practică emise sunt în regim individual si se trec în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, partea I.

Art. 34. – (1) Dosarul persoanei atestate se arhivează la secretariatul Comitetului director, potrivit prevederilor legale.

(2) Dosarele persoanelor cărora nu li s-a acordat atestatul se restituie acestora, iar pentru o nouă solicitare de atestare psihologul va relua procedurile stabilite de prezentele norme.

(3) Pentru obtinerea atestatului în altă specialitate sau în altă treaptă de specializare dosarul prevăzut la alin. (1) se completează numai cu actele si documentele necesare.

Art. 35. – Persoanele prevăzute la art. 8 alin. (2) si (3) din lege beneficiază de recunoasterea documentelor de calificare profesională în conformitate cu Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România. Dobândirea dreptului de liberă practică, pentru cei care se stabilesc în România, se face în conformitate cu procedura aplicabilă psihologilor români, potrivit prezentelor norme. Autoritatea de recunoastere a calificării profesionale obtinute în Uniunea Europeană si Spatiul Economic European pentru cetătenii statelor membre este Colegiul Psihologilor din România.

Art. 36. – (1) Persoanele prevăzute la art. 8 alin. (3) din lege sunt exceptate de la procedura atestării reglementată prin prezentele norme, precum si de la obligativitatea înscrierii în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România sau de la plata unor taxe administrative.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligatia de a face o declaratie, autentificată de un notar public, referitoare la serviciile psihologice pe care le vor presta pe teritoriul României, precum si la perioada prestării acestor servicii, pe care o vor depune la Comitetul director.

(3) Documentele prevăzute la alin. (2) vor fi însotite de copii legalizate, traduse în limba română, ale documentelor care atestă competentele profesionale, în domeniul psihologiei, eliberate în tara de origine.

(4) În urma analizării dosarului cu documentele prevăzute la alin. (2) si (3) de către conducerea operativă a Colegiului Psihologilor din România, potrivit art. 40 din lege, presedintele acestuia va elibera autorizatia provizorie de prestare a serviciilor psihologice pentru perioada si activitătile solicitate prin cerere.

(5) Pentru persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) din lege, autoritatea de recunoastere a studiilor efectuate si a documentelor de calificare în profesia de psiholog este Ministerul Educatiei si Cercetării.

Art. 37. – Potrivit art. 38 din lege comisiile aplicative elaborează norme si proceduri de control si supervizare profesională în domeniile proprii aprobate de către Consiliul Colegiului Psihologilor din România.

Art. 38. – (1) Supervizarea profesională este activitatea formativă specifică profesiei de psiholog prin care se asigură managementul calitătii actului psihologic.

(2) Comitetul director, prin comisiile aplicative, stabileste procedurile de supervizare si de formare a psihologilor cu drept de supervizare.

(3) Psihologii principali pot superviza psihologii specialisti si psihologii practicanti, iar psihologii specialisti pot superviza psihologii practicanti conform procedurilor stabilite de fiecare comisie aplicativă.

(4) Pentru a putea desfăsura activităti de supervizare profesională psihologul care solicită atestarea potrivit art. 10 lit. c) din lege, pe lângă documentele prevăzute la art. 11, trebuie să îndeplinească si criteriile de competentă si experientă profesională stabilite prin procedurile specifice fiecărei comisii aplicative.

Art. 39. – (1) Controlul si supravegherea exercitării profesiei de psiholog se realizează de către membrii Comitetului director în conformitate cu procedurile stabilite prin hotărâre a Consiliului Colegiului Psihologilor din România.

(2) Comitetul fiecărei filiale teritoriale controlează activitatea profesională a membrilor Colegiului Psihologilor din România din zona de responsabilitate, în limitele mandatului dat de Comitetul director.

Art. 40. – Pregătirea persoanelor cu atributii de control se face prin sustinerea unor instructaje periodice desfăsurate la sediul Comitetului director sub coordonarea persoanelor desemnate prin dispozitie scrisă a presedintelui acestuia.

Art. 41. – Controlul pe bază de mandat al Comitetului director acordat Comitetului filialei se efectuează în următoarele cazuri:

a) sesizări ale psihologilor din teritoriu;

b) reclamatii ale beneficiarilor serviciilor psihologice.

Art. 42. – Reclamatia primită la Comitetul director este analizată si solutionată potrivit reglementărilor Codului de procedură disciplinară aprobat de Conventia Natională a Psihologilor din România.

Art. 43. – Furnizarea serviciilor psihologice se realizează prin: cabinete psihologice individuale, cabinete psihologice asociate, societăti civile profesionale sau în temeiul unor contracte individuale de muncă, potrivit legii.

Art. 44. – Angajatorii au obligatia de a sprijini procesul de formare profesională continuă a psihologilor.

Art. 45. – Comitetul director, prin comisiile sale, avizează profesional formele de pregătire continuă a psihologilor.

Art. 46. – În scopul asigurării secretului profesional, actele, lucrările si înregistrările cu caracter profesional aflate asupra psihologului ori la locul unde acesta îsi exercită profesia sunt inviolabile, potrivit legii.

Art. 47. – (1) Probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnările si înregistrările se păstrează în conditii de sigurantă o perioadă de cel putin 10 ani de la încheierea relatiilor profesionale, dacă prin alte prevederi legale nu este prevăzut un termen mai mare.

(2) La expirarea termenului prevăzut la alin. (1), probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnările si înregistrările se distrug în totalitate potrivit prevederilor legale.

Art. 48. – Responsabilitatea pentru păstrarea probelor psihologice aplicate, a rezultatelor acestora, a însemnărilor si înregistrărilor revine psihologilor si, după caz, angajatorilor.

Art. 49. – (1) Psihologul se poate asigura pentru răspunderea profesională, în conditiile legii.

(2) Prin răspundere profesională se întelege acoperirea daunelor efective suferite de beneficiar si rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor legii, ale prezentelor norme si ale Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 50. – La propunerea Comitetului director, Ministerul Educatiei si Cercetării poate emite ordine în sprijinul reglementării unor aspecte ale desfăsurării activitătii de psiholog cu drept de liberă practică.

Art. 51. – (1) Presedintele Comitetului director este abilitat să emită dispozitii, iar Comitetul director are dreptul de a adopta hotărâri obligatorii pentru aplicarea unitară si detalierea dispozitiilor legii, ale prezentelor norme, precum si ale altor acte normative ulterioare emise potrivit art. 50.

(2) Dispozitiile si hotărârile cu caracter normativ vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit legii.

Art. 52. – (1) Cursurile complementare de specializare în domeniul psihologiei, altele decât cele universitare, se organizează numai sub egida si cu avizul Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România.

(2) Valoarea creditelor privind formarea profesională continuă se stabileste, la propunerea comisiilor aplicative, prin dispozitie scrisă a presedintelui Comitetului director.

Art. 53. – Spatiile necesare desfăsurării activitătilor prevăzute la art. 5 din lege, precum si dotările aferente sunt stabilite, pentru fiecare formă de exercitare a profesiei de psiholog, prin hotărâri ale Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România.

Art. 54. – Cotizatia anuală si nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare si a altor servicii prestate se aprobă prin hotărâre a Consiliului Colegiului Psihologilor din România.

Art. 55. – Spatiile necesare desfăsurării activitătii structurilor de conducere ale Colegiului Psihologilor din România si ale filialelor teritoriale ale acestuia se asigură, potrivit legii, de Regia Autonomă “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat“.

Art. 56. – (1) Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România este organizat în două părti:

a) partea I – evidenta psihologilor;

b) partea a II-a – evidenta formelor de exercitare a profesiei de psiholog.

(2) Responsabilitatea gestionării si actualizării registrului revine secretariatului Comitetului director.

Art. 57. – Documentele care atestă dreptul de liberă practică, Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România si timbrul sec se realizează, în conditiile legii, de către Regia Autonomă “Monetăria Statului“.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unor terenuri, în suprafată totală de 100,05 ha, din domeniul public si privat al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul privat al orasului Baraolt si în administrarea Consiliului Local al Orasului Baraolt, judetul Covasna

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (2), art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă transmiterea unor terenuri în suprafată totală de 100,05 ha, situate în orasul Baraolt, judetul Covasna, identificate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public si privat al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul privat al orasului Baraolt si în administrarea Consiliului Local al Orasului Baraolt, judetul Covasna.

Art. 2. – Predarea-preluarea terenurilor prevăzute la art. 1 se va face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 28 iulie 2005.

Nr. 844.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a terenurilor în suprafată de 100,05 ha, care se transmit din domeniul public si privat al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul privat al orasului Baraolt si în administrarea Consiliului Local al Orasului Baraolt, judetul Covasna

 

Denumirea si locul

unde sunt situate terenurile

 

 

 

Persoana juridică

de la care se transmit terenurile

Persoana juridică

la care se transmit terenurile

Caracteristicile

terenurilor

Numărul atribuit

de Ministerul Finantelor

Publice conform

Hotărârii Guvernului

nr. 2.060/2004

(cod de clasificare

a terenului)

Nr. de cadastru 45—193, teren, orasul Baraolt, judetul Covasna

Domeniul public al statului si din administrarea

Ministerului Administratiei

si Internelor

Domeniul privat al orasului

Baraolt si în administrarea

Consiliului Local al Orasului Baraolt, judetul Covasna

Teren în suprafată

de 64,49 ha

 

 

101.154

Cod de clasificare

8.29.10

 

 

Teren, orasul Baraolt, judetul Covasna

Domeniul privat al statului si din administrarea

Ministerului Administratiei

si Internelor

Domeniul privat al orasului Baraolt si în administrarea

Consiliului Local al Orasului Baraolt, judetul Covasna

Teren în suprafată

de 35,56 ha

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al comunei Bistra si în administrarea Consiliului Local al Comunei Bistra, judetul Alba

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1) si art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă transmiterea unui imobil, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al comunei Bistra si în administrarea Consiliului Local al Comunei Bistra, judetul Alba.

Art. 2. – Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Teodor Atanasiu

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 28 iulie 2005.

Nr. 856.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se transmite din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al comunei Bistra si în administrarea Consiliului Local al Comunei Bistra, judetul Alba

 

Locul unde este situat imobilul care se transmite

 

 

Persoana juridică

de la care se  transmite imobilul

 

 

Persoana juridică

la care se transmite

imobilul

 

 

Codul de clasificare

din inventarul bunurilor aflate în administrarea

Ministerului Apărării

Nationale care alcătuiesc domeniul public al statului

Caracteristicile tehnice

ale imobilului

 

Comuna Bistra,

judetul Alba

Statul român —

Ministerul Apărării

Nationale

Comuna Bistra,

judetul Alba,

Consiliul Local al

Comunei Bistra

— imobil 2.997

— cod 8.29.09

— nr. M.F. 103.973

Suprafata terenului =

17.100 m2

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al comunei Poiana Mare si în administrarea Consiliului Local al Comunei Poiana Mare, judetul Dolj

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă transmiterea unui imobil, identificat potrivit datelor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al comunei Poiana Mare si în administrarea Consiliului Local al Comunei Poiana Mare, judetul Dolj.

Art. 2. – Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Teodor Atanasiu

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 28 iulie 2005.

Nr. 857.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se transmite din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al comunei Poiana Mare si în administrarea Consiliului Local al Comunei Poiana Mare, judetul Dolj

 

Locul unde este situat imobilul care se transmite

 

 

Persoana juridică

de la care se transmite

imobilul

 

 

Persoana juridică

la care se transmite

imobilul

 

 

Codul de clasificare

din inventarul bunurilor aflate în administrarea Ministerului Apărării

Nationale care  alcătuiesc domeniul public al statului

Caracteristicile tehnice

ale imobilului

 

 

Comuna Poiana Mare, judetul Dolj

Statul român,

Ministerul Apărării

Nationale

Comuna Poiana Mare, judetul Dolj,

Consiliul Local al

Comunei Poiana Mare

— imobil 2.764

— cod 8.29.09

— nr. M.F. 103.903

Suprafata construită = 1.689 m2

Suprafata desfă.urată = 1.689 m2

Suprafata totală a terenului, inclusiv constructiile =

16.600 m2

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Public în domeniul public al comunei Podu Turcului si în administrarea Consiliului Local al Comunei Podu Turcului, judetul Bacău

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă transmiterea unui imobil, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Public în domeniul public al comunei Podu Turcului si în administrarea Consiliului Local al Comunei Podu Turcului, judetul Bacău.

Art. 2. – Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

Ministrul justitiei,

Monica Luisa Macovei

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 28 iulie 2005.

Nr. 858.

 

ANEXĂ

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se transmite din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Public în domeniul public al comunei Podu Turcului, judetul Bacău, si în administrarea Consiliului Local al Comunei Podu Turcului

 

Locul unde este situat imobilul care se transmite

 

 

Persoana juridică

de la care se transmite imobilul

 

 

Persoana juridică

la care se transmite

imobilul

 

 

Caracteristici tehnice

ale imobilului

 

Codul de clasificare din inventarul

bunurilor aflate în administrarea

Ministerului Public care alcătuiesc domeniul public al statului

Comuna Podu Turcului,

judetul Bacău

Statul român,

din administrarea

Ministerului Public

Comuna

Podu Turcului

si în administrarea

Consiliului Local al

Comunei Podu Turcului

Suprafata construită = 419,40 m2

Suprafata terenului =

879,22 m2

 

— cod 8.29.08

— nr. M.F.P. 35.615

— cod 8.29.08

— nr. M.F.P. 35.616

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 2  din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale, amplasate în incinta imobilelor având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – Trecerea în domeniul privat al statului se face în vederea scoaterii din functiune si a demolării constructiilor prevăzute la art. 1.

Art. 3. – După scoaterea din functiune si demolarea constructiilor Ministerul Apărării Nationale îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Teodor Atanasiu

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 28 iulie 2005.

Nr. 859.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a constructiilor care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale

 

Nr.crt.

Adresa imobilului

Persoana juridică

care administrează imobilul

Caracteristicile bunurilor

care trec în domeniul privat al statului

1.

Localitatea Argestru,

judetul Suceava

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 1.212, nr. M.F. 106.867

Pavilionul C1:

— suprafata construită = 45 m2

— valoarea contabilă = 20.000 lei

Pavilionul C2:

— suprafata construită = 45 m2

— valoarea contabilă = 20.000 lei

Pavilionul D2:

— suprafata construită = 140 m2

— valoarea contabilă = 127.000 lei

Pavilionul D3:

— suprafata construită = 140 m2

— valoarea contabilă = 127.000 lei

Pavilionul V3:

— suprafata construită = 49 m2

— valoarea contabilă = 3.000 lei

2.

Localitatea Jucu, judetul Cluj

 

Ministerul Apărării Nationale

 

 

Imobil 2.729, nr. M.F. 106.703

Pavilionul M:

— suprafata construită = 615 m2

— valoarea contabilă = 246.000 lei

3.

Localitatea Hanu Conachi,

judetul Galati

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 713, nr. M.F. 107.056

Pavilionul I7:

— suprafata construită = 56 m2

— valoarea contabilă = 5.000 lei

Pavilionul G1:

— suprafata construită = 248 m2

— valoarea contabilă = 25.000 lei

Pavilionul Y1:

— suprafata construită = 8 m2

— valoarea contabilă = 100.800 lei

4.

Localitatea Sângeorgiu de Mures, judetul Mures

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 2.265, nr. M.F. 104.095

Pavilionul C:

— suprafata construită = 4,62 m2

— valoarea contabilă = 2.600 lei

5.

Localitatea Râsnov,

judetul Brasov

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 1.164, nr. M.F. 104.054

Pavilionul P:

— suprafata construită = 21 m2

— valoarea contabilă = 40.000 lei

Pavilionul P1:

— suprafata construită = 21 m2

— valoarea contabilă = 40.000 lei

6.

Municipiul Făgăras,

judetul Brasov

Ministerul Apărării Nationale

Imobil 531, nr. M.F. 104.010

Pavilionul X:

— suprafata construită = 240 m2

— valoarea contabilă = 31.000 lei

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea rectificării bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2005 al Regiei Autonome “Multiproduct“, aflată în coordonarea Ministerului Justitiei

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 38 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, cu modificările si completările ulterioare, precum si al Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă rectificarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2005 al Regiei Autonome “Multiproduct“, aflată în coordonarea Ministerului Justitiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.397/2004 si rectificat prin Hotărârea Guvernului nr. 152/2005.

Art. 2. – Bugetul de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2005 pentru Regia Autonomă “Multiproduct“ este prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. – (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri si cheltuieli reprezintă limite maxime care nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate si numai cu aprobarea Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei.

(2) În cazul în care în executie se înregistrează depăsiri sau nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Regia Autonomă “Multiproduct“ poate efectua cheltuieli totale proportional cu gradul de realizare a veniturilor totale.


PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Monica Luisa Macovei

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 28 iulie 2005.

Nr. 861.


*) Anexa se comunică Ministerului Justitiei.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN COMUNICATII

 

DECIZIE

pentru aprobarea formularelor necesare si a instructiunilor de utilizare a acestora, privind realizarea creantelor bugetare ale Autoritătii Nationale de Reglementare în Comunicatii, precum si a modelului legitimatiei de executor fiscal

 

În temeiul prevederilor art. 38 alin. (1), (3) si (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 196 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Comunicatii emite prezenta decizie.

Art. 1. – (1) Se aprobă modelul si continutul formularelor necesare în activitatea de colectare a creantelor bugetare ale Autoritătii Nationale de Reglementare în Comunicatii, reglementată prin titlul VIII – “Colectarea creantelor fiscale“ din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare, după cum urmează:

– Notă privind compensarea tarifelor, amenzilor sau a altor obligatii de plată către bugetul Autoritătii Nationale de Reglementare în Comunicatii – anexa I.1.a;

– Înstiintare de plată – anexa I.2.a;

– Decizie referitoare la obligatiile de plată accesorii aferente obligatiilor datorate bugetului Autoritătii Nationale de Reglementare în Comunicatii – anexa I.3.a;

– Proces-verbal privind calculul dobânzilor, penalitătilor de întârziere sau al altor sume prevăzute în titlul executoriu – anexa I.4.a;

– Proces-verbal de constatare – anexa I.5.a;

– Decizie privind instituirea măsurilor asigurătorii – anexa I.6.a;

– Adresă de înfiintare a popririi asigurătorii – anexa I.7.a;

– Adresă de înfiintare a popririi asigurătorii asupra disponibilitătilor din conturi bancare – anexa I.8.a;

– Proces-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile – anexa I.9.a;

– Proces-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri imobile – anexa I.10.a;

– Decizie privind ridicarea măsurilor asigurătorii – anexa I.11.a;

– Somatie – anexa I.12.a;

– Adresă de înfiintare a popririi – anexa I.13.a;

– Adresă de înfiintare a popririi asupra disponibilitătilor din conturi bancare – anexa I.14.a;

– Decizie privind suspendarea temporară a executării silite prin poprirea conturilor bancare – anexa I.15.a;

– Proces-verbal de sechestru pentru bunuri mobile – anexa I.16.a;

– Proces-verbal de sechestru pentru bunuri imobile – anexa I.17.a;

– Proces-verbal de numire administrator-sechestru – anexa I.18.a;

– Notă privind aprobarea valorificării bunurilor prin întelegerea părtilor – anexa I.19.a;

– Proces-verbal privind vânzarea directă de bunuri mobile – anexa I.20.a;

– Proces-verbal privind vânzarea directă de bunuri imobile sau de ansamblu de bunuri – anexa I.21.a;

– Anunt privind vânzarea de bunuri mobile – anexa I.22.a;

– Anunt privind vânzarea de bunuri imobile sau ansamblu de bunuri – anexa I.23.a;

– Decizie privind numirea comisiei de organizare a vânzării la licitatie – anexa I.24.a;

– Proces-verbal privind desfăsurarea si rezultatul licitatiei pentru bunuri mobile – anexa I.25.a;

– Proces-verbal privind desfăsurarea si rezultatul licitatiei pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri – anexa I.26.a;

– Proces-verbal de adjudecare pentru bunuri mobile – anexa I.27.a;

– Proces-verbal de adjudecare pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri – anexa I.28.a;

– Proces-verbal de predare-primire – anexa I.29.a;

– Proces-verbal privind eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită – anexa I.30.a;

– Proces-verbal de constatare a stării de insolvabilitate – anexa I.31.a;

– Decizie privind anularea obligatiilor bugetare – anexa I.32.a;

– Proces-verbal de constatare a împlinirii termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silită – anexa I.33.a;

– Decizie privind stabilirea răspunderii altor persoane decât debitorul declarat insolvabil – anexa I.34.a;

– Notă privind restituirea unor sume de la bugetul Autoritătii Nationale de Reglementare în Comunicatii – anexa I.35.a;

– Proces-verbal privind imposibilitatea comunicării – anexa I.36.a;

– Anunt într-un cotidian national de largă circulatie si/sau într-un cotidian local ori în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a – anexa I.37.a;

– Proces-verbal privind cheltuielile de executare silită – anexa I.38.a.

(2) Se aprobă modelul legitimatiei de executor fiscal al Autoritătii Nationale de Reglementare în Comunicatii, prevăzut în anexa nr. II.

Art. 2. – (1) Formularele prevăzute la art. 1 alin. (1) se completează potrivit instructiunilor prevăzute în anexele I.1.b–I.38.b si se editează cu ajutorul tehnicii de calcul.

(2) Anexele nr. I.1.a–I.38.b*) si anexa nr. II*) fac parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 3. – Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la 3 zile de la publicare.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Comunicatii,

Dan Cristian Georgescu

 

Bucuresti, 20 iunie 2005.

Nr. 187/EN.


*) Anexele nr. I.1.a–I.38.b si nr. II se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.