MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 751         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 18 august 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 389 din 12 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

895. – Hotărâre privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

 

909. – Hotărâre privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

791. – Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 113/2005 privind aprobarea cantitătilor de carne, de peste si de produse zootehnice, pe specii, pentru care se acordă subventii în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 64/2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii, în anul 2005, producătorilor agricoli din sectorul animalier, pentru cresterea productiei animaliere si piscicole, precum si a efectivelor de animale, cu modificările ulterioare

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 389

din 12 iulie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996

 

Ion Predescu – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Aurelia Rusu – procuror

Maria Bratu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Societatea Comercială “ALPHA CONSULTING ROMÂNIA“ – S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 3.825/2004 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. În acest sens arată că cerinta impusă de legiuitor privind înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale, numai dacă actul juridic prin care aceste drepturi s-au constituit ori s-au transmis s-a încheiat în formă autentică, reprezintă o măsură de protectie a dreptului de proprietate si de asigurare a securitătii circuitului civil.

În ceea ce priveste pretinsa încălcare a dispozitiilor art. 115 din Constitutie, arată că Ordonanta de urgentă nr. 41/2004 a fost adoptată cu respectarea cerintelor constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 decembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 3.825/2004, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “ALPHA CONSULTING ROMÂNIA“ – S.R.L. din Bucuresti cu ocazia solutionării apelului formulat împotriva încheierii de respingere a cererii de intabulare a unui imobil.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale criticate îngrădesc dreptul de proprietate si libera transmitere a acestuia. În ceea ce priveste încălcarea art. 77 alin. (1), art. 108 alin. (3) si art. 115 din Constitutie, arată că ordonanta criticată nu a fost adoptată în baza unei legi speciale de abilitare, nu a fost aprobată prin lege de Parlament si nici “nu a fost promulgată prin decret de Presedintele României“.

Instanta de judecată apreciază exceptia ca neîntemeiată, arătând că cerinta impusă de legiuitor vizează forma actului juridic supus intabulării, fiind o măsură de protectie a circuitului civil, si nu poate fi considerată ca o limitare a dreptului de a transmite proprietatea.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră exceptia neîntemeiată, întrucât instituirea prin lege a formei autentice a avut în vedere ratiuni cum ar fi: atentionarea părtilor asupra importantei deosebite pe care o au anumite acte juridice, asigurarea libertătii si certitudinii consimtământului, exercitarea unui control al societătii asupra actelor ce prezintă importantă juridică. În ceea ce priveste încălcarea art. 108 alin. (3) si art. 115 din Constitutie, arată că acest act normativ adoptat în regim de urgentă a vizat modificarea Legii nr. 7/1996, având ca scop instituirea unor măsuri organizatorice în vederea creării unei institutii capabile să organizeze si să coordoneze în mod unitar activitatea de cadastru si publicitate imobiliară, tinând cont si de faptul că “se dorea finalizarea actiunii de retrocedare a terenurilor agricole si forestiere în luna iunie 2004.“

Avocatul Poporului apreciază textul legal criticat ca fiind constitutional. Astfel, arată că instituirea unor conditii pentru înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate corespunde atributului legiuitorului de a reglementa cadrul în care titularul dreptului de proprietate are posibilitatea să si-l valorifice. Referindu-se la sustinerea potrivit căreia textul criticat contravine dispozitiilor art. 115 din Constitutie consideră că numai Curtea Constitutională are posibilitatea să stabilească dacă ordonanta criticată a fost adoptată cu respectarea acestui text constitutional. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate în raport de art. 77 alin. (1) si de art. 108 alin. (3), arată că aceste texte constitutionale nu sunt incidente în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si prevederile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Exceptia are ca obiect prevederile art. I pct. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, ordonantă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 7 iunie 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 499 din 12 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.069 din 17 noiembrie 2004.

Textul de lege criticat are următoarea redactare: “Alineatul 1 al articolului 22 va avea următorul cuprins:

«Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis, numai dacă acel act s-a încheiat în formă autentică.»

Textele constitutionale invocate ca fiind înfrânte sunt cele ale art. 44, art. 77 alin. (1), art. 108 alin. (3) si art. 115, având următoarea redactare:

– Art. 44: “(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană si din alte tratate internationale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în conditiile prevăzute prin lege organică, precum si prin mostenire legală.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire.

(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.

(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăti imobiliare, cu obligatia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritătii.

(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergentă, prin justitie.

(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinătăti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai în conditiile legii.“;

– Art. 77 alin. (1): “Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.“;

– Art. 108 alin. (3): “Ordonantele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele si în conditiile prevăzute de aceasta.“;

– Art. 115: “(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul si data până la care se pot emite ordonante.

(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la  împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonantei.

(4) Guvernul poate adopta ordonante de urgentă numai în situatii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligatia de a motiva urgenta în cuprinsul acestora.

(5) Ordonanta de urgentă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgentă la Camera competentă să fie sesizată si după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronuntă asupra ordonantei, aceasta este considerată adoptată si se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgentă. Ordonanta de urgentă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).

(6) Ordonantele de urgentă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertătile si îndatoririle prevăzute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

(7) Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse si ordonantele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).

(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei.“

Examinând criticile de neconstitutionalitate, Curtea retine că acestea vizează două aspecte de neconstitutionalitate, si anume aspectul de neconstitutionalitate intrinsecă, privind încălcarea art. 44 din Constitutie, si cel de neconstitutionalitate extrinsecă, vizând încălcarea art. 77 alin. (1), art. 108 alin. (3) si art. 115 din Constitutie.

I. Cu privire la prima categorie de critici, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate pentru considerentele ce urmează:

Prevederile legale criticate conditionează înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale numai dacă actul juridic prin care aceste drepturi s-au constituit ori s-au transmis s-a încheiat în formă autentică. Conditia impusă de legiuitor, pentru înscrierea în cartea funciară, are în vedere importanta drepturilor ce fac obiectul acestor acte si reprezintă tocmai o măsură de protectie a dreptului de proprietate si de asigurare a securitătii circuitului civil. Publicitatea acestor acte prin înscrierea în cartea funciară are ca scop opozabilitatea fată de terti. De altfel, obligatia încheierii unor acte juridice în formă autentică este prevăzută si de Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridică a terenurilor, care la art. 2 alin. (1) stabileste că “terenurile situate în intravilan si extravilan pot fi înstrăinate si dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică“.

II. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate extrinsecă a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 41/2004, Curtea retine că potrivit art. 115 alin. (4) din Constitutie, Guvernul poate adopta o ordonantă de urgentă în următoarele conditii, întrunite în mod cumulativ: existenta unei situatii extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată si urgenta să fie motivată în cuprinsul ordonantei.

Cu privire la aceste exigente constitutionale, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, statuând următoarele:

“Dincolo de caracterul transant al formulei utilizate de legiuitorul constituant, intentia acestuia si finalitatea urmărită, constând în restrângerea domeniului în care Guvernul se poate substitui Parlamentului, adoptând norme primare în considerarea unor ratiuni pe care el însusi este suveran să le determine, sunt evidentiate cu pregnantă de deosebirile dintre actualul text constitutional si cel anterior, fostul articol 114 alin. (4) din Constitutie, în forma initială.

Potrivit acelui text, posibilitatea Guvernului de a adopta ordonante de urgentă era conditionată exclusiv de existenta unor cazuri exceptionale.

Termenul «cazuri exceptionale» acolo utilizat a fost înlocuit, în noua redactare, cu acela de «situatii extraordinare». Mai mult, desi diferenta dintre cei doi termeni, din punctul de vedere al gradului de abatere de la obisnuit sau comun căruia îi dau expresie, este evidentă, acelasi legiuitor a simtit nevoia să o pună la adăpost de orice interpretare de natură să minimalizeze o atare diferentă, prin adăugarea sintagmei «a căror reglementare nu poate fi amânată», consacrând astfel in terminis imperativul urgentei reglementării. În sfârsit, din ratiuni de rigoare legislativă, a instituit exigenta motivării urgentei în chiar cuprinsul ordonantei adoptate în afara unei legi de abilitare.

Chiar sub imperiul reglementării constitutionale anterioare în materie, Curtea, referindu-se la cazul exceptional, de care depindea legitimitatea constitutională a adoptării unei ordonante de urgentă, a statuat că acesta este definit în raport cu «necesitatea si urgenta reglementării unei situatii care, datorită circumstantelor sale exceptionale, impune adoptarea de solutii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public» (Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995). Cu aceeasi finalitate, a definirii cât mai precise a cazului exceptional, Curtea a precizat că de esenta acestuia este caracterul obiectiv, «în sensul că existenta sa nu depinde de vointa Guvernului care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reactioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonantei de urgentă» (Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998).

Cele statuate de Curte în această materie, sub imperiul reglementării constitutionale anterioare, ca urmare a unei interpretări care transgresa litera textului constitutional, evidentiindu-i întelesul prin prisma intentiei legiuitorului constituant si a finalitătii urmărite, precum si prin utilizarea unor principii si constante ale dreptului, sunt cu atât mai pertinente, în prezent, dacă se are în vedere că punctul de vedere înfătisat îsi are suport deplin în chiar litera reglementării constitutionale de referintă, în actuala sa redactare.“

Curtea, retinând, în ceea ce priveste existenta “situatiei extraordinare“, că această jurisprudentă rămâne valabilă si după revizuirea Constitutiei, constată că în cauza de fată emiterea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 41/2004 a fost justificată prin necesitatea realizării la termenele stabilite a angajamentelor asumate de România în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, ce se regăsesc în Programul social pentru perioada 2003–2004, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.610/2003, precum si crearea sistemului unic de cadastru, în concordantă cu Declaratia asupra cadastrului în Europa, adoptată la Congresul de la Granada în anul 2002. De asemenea, asa cum a precizat Guvernul în punctul său de vedere, alegerea promovării acestei ordonante de urgentă pentru modificarea Legii nr. 7/1996 a tinut cont de faptul că în iunie 2004 se dorea finalizarea actiunii de retrocedare a terenurilor agricole si forestiere, urmată de înscrierea în cartea funciară a titlurilor de proprietate, precum si dinamizarea pietei imobiliare în tara noastră. În aceste conditii a fost necesară instituirea unor măsuri organizatorice în vederea creării unei institutii capabile să organizeze si să coordoneze în mod unitar activitatea de cadastru si de publicitate imobiliară.

În consecintă, Curtea constată că ordonanta de urgentă criticată nu contravine dispozitiilor art. 115 alin. (4) din Constitutie, întrucât a fost adoptată cu respectarea conditiilor prevăzute de acest text constitutional.Analizând criticile de neconstitutionalitate în raport de celelalte texte constitutionale invocate, Curtea constată că aceste texte nu sunt incidente în cauză. Astfel, art. 77 alin. (1) se referă la promulgarea legii, iar art. 108 alin. (3) si art. 115 alin. (1), (2) si (3) reglementează conditiile emiterii de către Guvern a ordonantelor în baza unei legi de abilitare, si nu conditiile adoptării ordonantelor de urgentă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitătii imobiliare nr. 7/1996, exceptie ridicată de Societatea Comercială “ALPHA CONSULTING ROMÂNIA“ – S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 3.825/2004 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 iulie 2005.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 74/2005 privind înfiintarea Autoritătii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – (1) Autoritatea Natională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, denumită în continuare ANRMAP, înfiintată în baza Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 74/2005 privind înfiintarea Autoritătii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, se organizează si functionează ca institutie publică independentă, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administratiei publice centrale, în subordinea Guvernului si în coordonarea directă a primului-ministru.

(2) Sediul ANRMAP este în municipiul Bucuresti.

(3) ANRMAP preia drepturile si obligatiile Directiei de reglementare si monitorizare a achizitiilor publice din cadrul Ministerului Finantelor Publice si ale Serviciului achizitii lucrări publice al Directiei generale achizitii în lucrări publice si infrastructură rurală din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, în domeniul reglementării, monitorizării si controlului achizitiilor publice.

(4) Activitatea de suport tehnic pentru functia de monitorizare, prevăzută la art. 3 lit. c) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 74/2005, este preluată de la Ministerul Finantelor Publice de către ANRMAP începând cu data de 1 februarie 2006.

Art. 2. – (1) În vederea îndeplinirii rolului său fundamental privind formularea la nivel de conceptie, promovarea si implementarea politicii în domeniul achizitiilor publice, ANRMAP elaborează si propune Guvernului României proiecte de acte normative care au ca obiect reglementarea în domeniul achizitiilor publice.

(2) În îndeplinirea atributiilor sale ANRMAP se consultă si colaborează cu ministerele, cu alte organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu alte institutii publice, sindicate si patronate.

(3) Orice proiect de act normativ, care poate avea impact asupra activitătilor reglementate de legislatia privind achizitiile publice, poate fi supus spre adoptare Guvernului numai dacă a fost avizat de ANRMAP.

Art. 3. – (1) Asigurarea unui cadru legal coerent si armonizat cu acquis-ul comunitar în domeniul achizitiilor publice, precum si modificarea, completarea si urmărirea modului de punere în aplicare a acestuia sunt încredintate ANRMAP, care este învestită să adopte măsuri, în conditiile legii, pentru a preveni, a stopa sau a remedia efectele produse de încălcarea prevederilor legale în domeniu.

(2) În vederea îndeplinirii atributiilor sale ANRMAP are dreptul de a solicita autoritătilor contractante, în conditiile legii, informatii/documente relevante pentru verificarea modului de atribuire a contractelor de achizitie publică.

Art. 4. – (1) Presedintele ANRMAP conduce întreaga activitate a institutiei.

(2) Presedintele are calitatea de ordonator de credite tertiar.

(3) În exercitarea atributiilor sale presedintele emite ordine si instructiuni potrivit art. 5 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 74/2005.

(4) Vicepresedintele este înlocuitorul de drept al presedintelui în absenta acestuia.

Art. 5. – (1) Presedintele reprezintă ANRMAP în relatiile cu autoritătile si institutiile publice, precum si cu persoanele fizice si juridice din tară si din străinătate, inclusiv cu organismele si organizatiile internationale.

(2) Presedintele reprezintă ANRMAP ca persoană juridică si o angajează patrimonial, prin semnătura sa, în raporturile cu tertii.

(3) Presedintele emite ordine de numire si de încetare a raporturilor de serviciu, aprobă transferul si aplică sanctiunile disciplinare prevăzute de lege pentru personalul angajat al ANRMAP.

(4) Presedintele are dreptul de a delega competente vicepresedintelui, secretarului general sau directiilor din subordine.

Art. 6. – (1) Structura organizatorică a ANRMAP este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) În cazul structurii organizatorice, prin ordin al presedintelui se pot organiza servicii, birouri sau alte compartimente.

(3) Structura personalului si numărul salariatilor, pentru fiecare directie sau compartiment, precum si drepturile si obligatiile acestora se stabilesc, în conditiile legii, prin ordin al presedintelui.

(4) Atributiile, sarcinile si răspunderile individuale ale personalului din aparatul ANRMAP se stabilesc prin fisa postului, pe baza regulamentelor de organizare si functionare ale fiecărei directii, aprobate prin ordin al presedintelui.

Art. 7. – (1) Numărul maxim de posturi pentru aparatul ANRMAP este de 125, exclusiv presedintele si vicepresedintele.

(2) Personalul compartimentelor din Ministerul Finantelor Publice si din Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 74/2005, se transferă la ANRMAP, cu acordul scris al acesteia, în conditiile legii.

Art. 8. – (1) În cadrul ANRMAP functionează următoarele directii:

a) Directia generală de politici si reglementare;

b) Directia generală de dezvoltare operatională si monitorizare, care cuprinde Directia de consultantă si instruire si Directia de monitorizare;

c) Directia generală de control;

d) Directia administrativă.

(2) În subordinea presedintelui ANRMAP functionează compartimentul de audit public intern.

Art. 9. – Directia generală de politici si reglementare are următoarele atributii principale:

a) elaborează legislatia-cadru în domeniul achizitiilor publice;

b) elaborează normele de aplicare a legislatiei-cadru în domeniul achizitiilor publice;

c) evaluează necesitătile de perfectionare a cadrului normativ în domeniu si propune măsuri de remediere a deficientelor constatate în functionarea sistemului de achizitii publice;

d) initiază si organizează întâlniri periodice cu participantii din sistem si cu alte organisme interesate pentru identificarea solutiilor optime de perfectionare a cadrului de reglementare;

e) emite aviz la proiectele de acte normative, din alte domenii, care pot avea impact asupra activitătilor în domeniul achizitiilor publice, si propune modificarea celor care pot afecta respectarea acquis-ului comunitar în materie de achizitii publice;

f) mentine contactul cu serviciile tehnice specializate în domeniul achizitiilor publice ale Comisiei Europene si cu institutiile corespondente din statele membre;

g) asigură participarea si sprijină activitatea comisiilor sau delegatiilor sectoriale constituite pentru îndeplinirea angajamentelor asumate fată de Uniunea Europeană ori în cadrul altor acorduri care vizează achizitiile publice;

h) asigură participarea în cadrul comitetelor consultative si grupurilor de lucru în domeniul achizitiilor publice, organizate la nivelul Comisiei Europene;

i) elaborează punctul de vedere la solicitările de clarificare pe care autoritătile contractante/potentialii ofertanti le transmit cu privire la modul de interpretare si aplicare a prevederilor legislatiei în domeniul achizitiilor publice;

j) elaborează puncte de vedere privind contestatiile primite de autoritătile contractante.

Art. 10. – Directia generală de dezvoltare operatională si monitorizare are următoarele atributii principale:

A. prin Directia de consultantă si instruire:

a) acordă consultantă de specialitate autoritătilor contractante privind bunele practici în aplicarea procedurilor de achizitie publică;

b) elaborează documente standard, ghiduri si alte instrumente operationale pentru aplicarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publică;

c) initiază si/sau participă la proiecte ori actiuni de instruire a personalului implicat în activităti specifice achizitiilor publice la nivelul autoritătilor contractante;

d) realizează studii si propune solutii practice pentru dezvoltarea sistemului de achizitii publice;

B. prin Directia de monitorizare:

a) coordonează mecanismul de monitorizare a atribuirii contractelor de achizitie publică în baza informatiilor transmise de autoritătile contractante;

b) prelucrează informatiile colectate, constituie baze de date relevante si elaborează statistici, sinteze si rapoarte referitoare la functionarea sistemului achizitiilor publice;

c) gestionează pagina web a ANRMAP;

d) analizează modul de functionare a sistemului de achizitii publice.

Art. 11. – (1) Directia generală de control functionează în subordinea vicepresedintelui ANRMAP si efectuează controlul:

a) în mod obligatoriu pentru orice contract de lucrări a cărui valoare este mai mare decât echivalentul în lei a 5.000.000 euro, respectiv pentru orice contract de furnizare sau de servicii a cărui valoare este mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro;

b) pentru achizitiile a căror valoare este mai mică decât plafoanele valorice prevăzute la lit. a), ca urmare a primirii unor sesizări sau informatii referitoare la posibile încălcări ale legislatiei în domeniul achizitiilor publice.

(2) În efectuarea controlului, Directia generală de control are următoarele atributii principale:

a) verifică si avizează anunturile de intentie, de participare si de atribuire;

b) verifică conformitatea documentatiei de atribuire a contractelor de achizitie publică cu legislatia aplicabilă;

c) desemnează observatori care vor participa pe lângă comisiile de evaluare a ofertelor, fără a fi remunerati de către autoritătile contractante;

d) verifică rapoartele de evaluare;

e) emite acordul pentru încheierea contractului de achizitie publică în cazul în care controlul efectuat nu a evidentiat încălcări sau eludări ale legislatiei în domeniul achizitiilor publice. În caz contrar, impune măsuri corective.

(3) Sanctiunile prevăzute de lege pentru eludarea sau încălcarea prevederilor legislative în domeniul atribuirii contractelor de achizitie publică se aplică de persoane anume împuternicite prin ordin al presedintelui, din cadrul Directiei generale de control.

Art. 12. – Directia administrativă functionează în subordinea secretarului general al ANRMAP si are următoarele atributii principale:

a) asigură, în conditiile legii, fundamentarea si elaborarea proiectului de buget privind veniturile si cheltuielile ANRMAP si urmăreste executia acestuia;

b) întocmeste dările de seamă contabile, potrivit legii;

c) analizează si urmăreste cheltuirea eficientă a fondurilor ANRMAP;

d) asigură aplicarea prevederilor legale cu privire la selectionarea, angajarea si salarizarea personalului;

e) păstrează si completează carnetele de muncă;

f) întocmeste documentele si Ondeplineste activitătile necesare pentru angajări, transferări si pentru încetarea raporturilor de muncă;

g) asigură achizitionarea, potrivit prevederilor legale, a produselor, serviciilor si/sau lucrărilor necesare derulării activitătii ANRMAP;

h) asigură gestionarea si administrarea mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar si a altor materiale;

i) exercită controlul financiar preventiv asupra operatiunilor prin care se nasc, se sting sau se modifică raporturi patrimoniale ale ANRMAP.

Art. 13. – (1) Finantarea cheltuielilor curente si de capital se asigură din venituri proprii si din subventii acordate de la bugetul de stat prin Cancelaria Primului-Ministru.

(2) Veniturile proprii se pot constitui din:

a) sume obtinute ca urmare a activitătilor de consiliere metodologică si a actiunilor de instruire a personalului implicat în activităti specifice achizitiilor publice;

b) sume provenite din publicarea de brosuri, cataloage si alte materiale informative în domeniul achizitiilor publice;

c) fonduri nerambursabile;

d) alte venituri ce se pot realiza în conditiile legii.

(3) Sumele provenite din sursele prevăzute la alin. (2) si rămase neutilizate la sfârsitul exercitiului bugetar se reportează în anul următor, în conditiile legii.

Art. 14. – ANRMAP utilizează un parc propriu de mijloace de transport format din 8 autoturisme. Consumul lunar normat de carburanti se stabileste potrivit dispozitiilor legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

Ministrul integrării europene,

Ene Dinga

Ministrul delegat pentru lucrări publice

si amenajarea teritoriului,

László Borbély

 

Bucuresti, 4 august 2005.

Nr. 895.

 

ANEXĂ

 

Număr maxim de posturi = 125,

exclusiv presedintele si vicepresedintele

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Autoritătii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane

 

În temeiul art. 108 din Constitutie, republicată, si al art. 10 si 11 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se acordă cetătenia română persoanelor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, care au avut această cetătenie si au solicitat redobândirea ei cu stabilirea domiciliului în România.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Monica Luisa Macovei

p. Ministrul afacerilor externe,

Lucian Leustean,

secretar de stat

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 11 august 2005.

Nr. 909.

 

ANEXĂ

 

LISTA

persoanelor care solicită redobândirea cetăteniei române cu stabilirea domiciliului în România

 

1. Căldăras Anton, fiul lui Căldăras Anton si Cârpaci Eleonora, născut la 20 iulie 1949 în localitatea Paniova, judetul Timis, România, apatrid, cu domiciliul actual în localitatea Timisoara, str. Paul Iorgovici nr. 1, judetul Timis.

2. Ciurariu Cornelia-Luminita-Aurica, fiica lui Ciurariu Cornel si Aurica, născută la 2 ianuarie 1977 în localitatea Timisoara, judetul Timis, România, apatrid, cu domiciliul actual în Bucuresti, Str. Consumului nr. 3, sectorul 5.

3. Cîrpaci Maria, fiica lui Cîrpaci Covaci si Mandita, născută la 23 septembrie 1981 în localitatea Beius, judetul Bihor, România, apatrid, cu domiciliul actual în Germania, 60433 Frankfurt am Main, Birkholzweg 10 a. Copii minori: Cîrpaci Iovanca, născut la 19 noiembrie 2003.

4. Dancu Liviu, fiul lui Dancu Virgil si Eleftera, născut la 5 iulie 1933 în localitatea Micfalău, judetul Covasna, România, cetătean austriac, cu domiciliul actual în Austria, 1070 Viena, Neustiftgasse 96/1/5/20.

5. Gospodin Alexandru, fiul lui Gospodin Stefan si Elena, născut la 9 octombrie 1962 în localitatea Vărăsti, judetul Giurgiu, România, cetătean suedez, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Ormvraksgatan 42.

6. Hodut Constanta, fiica lui Ciucă Constantin si Virginia, născută la 1 februarie 1950 în localitatea Căzănesti, judetul Mehedinti, România, cetătean american, cu domiciliul actual în localitatea Geoagiu, Str. Feredeului nr. 18, judetul Hunedoara.

7. Lazăr Nicolae, fiul lui Lazăr Bucur si Ana, născut la 20 iunie 1955 în localitatea Sighisoara, judetul Mures, România, apatrid, cu domiciliul actual în localitatea Sibiu, Str. Iazului nr. 11, bl. 55, sc. A, et. 3, ap. 15, judetul Sibiu.

8. Mendelsohn Morel, fiul lui Mendel si Relly, născut la 25 aprilie 1949 în localitatea Galati, judetul Galati, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Tel Aviv, Alenby 35.

9. Solomon Mircea, fiul lui Solomon Zeilic si Zenovia, născut la 24 februarie 1959 în Bucuresti, România, cetătean israelian, cu domiciliul actual în Bucuresti, str. Sg. Dumitru Tablan nr. 32, sectorul 5.

10. Stanca Ionel, fiul lui Stanca Ionel si Cîrpaci Ghizela, născut la 2 februarie 1963 în localitatea Gătaia, judetul Timis, România, apatrid, cu domiciliul actual în localitatea Partos nr. 203, judetul Timis.

11. Toc Pavel, fiul lui Danu Iosif si Toc Ana, născut la 30 martie 1949 în localitatea Potoc, judetul Caras-Severin, România, cetătean australian, cu domiciliul actual în localitatea Oravita, Str. Spitalului nr. 50, judetul Caras- Severin.

12. Toma Stefan, fiul lui Toma Ion si Măriuta, născut la 1 ianuarie 1951 în localitatea Vrâncioaia, judetul Vrancea, România, apatrid, cu domiciliul actual în localitatea Cârligele nr. 241, judetul Vrancea.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 113/2005 privind aprobarea cantitătilor de carne, de peste si de produse zootehnice, pe specii, pentru care se acordă subventii în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 64/2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii, în anul 2005, producătorilor agricoli din sectorul animalier, pentru cresterea productiei animaliere si piscicole, precum si a efectivelor de animale, cu modificările ulterioare

 

Având în vedere prevederile art. 12 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 64/2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii, în anul 2005, producătorilor agricoli din sectorul animalier, pentru cresterea productiei animaliere si piscicole, precum si a efectivelor de animale, cu modificările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. – Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 113/2005 privind aprobarea cantitătilor de carne, de peste si de produse zootehnice, pe specii, pentru care se acordă subventii în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 64/2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii, în anul 2005, producătorilor agricoli din sectorul animalier, pentru cresterea productiei animaliere si piscicole, precum si a efectivelor de animale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 18 februarie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art.2. – Valoarea totală a subventiilor pentru productiile de carne, prevăzute la art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 64/2005, cu modificările ulterioare, este de 180,20 milioane lei (RON) pentru cantitatea de 192,81 mii tone carne, realizată si abatorizată în perioada 1 ianuarie–31 decembrie 2005, repartizată astfel:

a) pentru cantitatea de 7,29 mii tone carne tineret bovin, valoarea totală a subventiei este de 5,8 milioane lei (RON);

b) pentru cantitatea de 65,00 mii tone carne porc, valoarea totală a subventiei este de 78,00 milioane lei (RON);

c) pentru cantitatea de 0,52 mii tone carne tineret ovin, valoarea totală a subventiei este de 0,4 milioane lei (RON);

d) pentru cantitatea de 120,00 mii tone carne pasăre în viu – pui broiler, valoarea totală a subventiei este de 96,00 milioane lei (RON).“

2. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

“Art.5. – Valoarea totală a subventiilor pentru materialul biologic de reproductie, în functie de valoarea zootehnică si de biotehnologia de reproductie folosită pentru obtinerea produsului, precum si de zona geografică în care este situată exploatatia agricolă, prevăzute la art. 6 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 64/2005, cu modificările ulterioare, este de 17,505 milioane lei (RON) si se acordă crescătorilor care îndeplinesc conditiile prevăzute în normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 79/2005, în perioada 1 ianuarie–31 decembrie 2005, astfel:

a) pentru 24.500 juninci la prima fătare, valoarea totală a subventiilor este de 8,3 milioane lei (RON);

b) pentru 45.500 vitei obtinuti din vaci si juninci, precum si malaci obtinuti din bivolite si mentinuti în exploatatie minimum 6 luni, valoarea totală a subventiilor este de 3,515 milioane lei (RON);

c) pentru 24.300 scrofite de reproductie la prima fătare care întarcă minimum 8 purcei, valoarea totală a subventiilor este de 5,45 milioane lei (RON);

d) pentru 21.800 oi mioare, berbeci adulti si berbeci miori, valoarea totală a subventiilor este de 0,24 milioane lei (RON).“

3. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

“Art.6. – Valoarea totală a subventiei pentru laptele de oaie si capră, prevăzută la art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 64/2005, cu modificările ulterioare, livrat pentru prelucrare în perioada 1 ianuarie–31 decembrie 2005 la agentii economici specializati în procesare, cu licentă de fabricatie, este de 3,000 milioane lei (RON) pentru 107.142 hl lapte.“

4. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

“Art.7. – Valoarea totală a subventiei pentru familiile de albine de elită si familiile de albine de productie, prevăzută la art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 64/2005, cu modificările ulterioare, este de 1,365 milioane lei (RON) pentru 86.750 de familii de albine pentru care se livrează miere în conditiile prevăzute în normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 79/2005, în perioada 1 ianuarie–31 decembrie 2005.“

Art. II. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

 

Bucuresti, 12 august 2005.

Nr. 791.