MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 1122         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 13 decembrie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 586 din 8 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

Decizia nr. 619 din 17 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul National Anticoruptie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

100. – Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor pentru aprobarea Metodologiei de tipărire, emitere si gestionare a certificatelor de sănătate pentru exportul de animale vii

 

175. – Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind continutul-cadru al Studiului de fezabilitate pentru valorificarea resurselor minerale si protectia zăcământului

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 586

din 8 noiembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Florentina Baltă – procuror

Daniela Ramona Maritiu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Mariana Keskin, prin mandatar Stefania Stoica, în Dosarul nr. 242/AS/2005 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspund Mariana Keskin, personal si prin mandatar Stefania Stoica, precum si consilierul juridic al Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, mandatarul autoarei exceptiei solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

În acest sens arată că punctajul mediu anual realizat de autoarea exceptiei este mai mare decât cel prevăzut de art. 78 alin. (4) din Legea nr. 19/2000, limitarea acestuia, prin textul de lege criticat, la 5 puncte într-un an calendaristic determinând plafonarea venitului lunar brut. Se încalcă astfel dreptul la muncă, alegerea locului de muncă nemaifiind liberă, dreptul persoanei la un trai decent, precum si dreptul persoanei de a dispune de ea însăsi. De asemenea, arată că, în cazul în care persoana are un salariu mai mare, virează către bugetul asigurărilor sociale de stat o contributie calculată la valoarea salariului brut, iar prin textul de lege criticat, desi persoana a cotizat mai mult, se limitează punctajul mediu anual realizat, încălcându-se astfel prevederile art. 1 alin. (3), art. 26 alin. (2), art. 41 alin. (1) si ale art. 47 din Constitutie.

Consilierul juridic al Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că dispozitiile art. 78 alin. (4) nu încalcă prevederile din Constitutie invocate de autorul exceptiei. De asemenea, arată că, în cazul în care angajatorul plăteste un salariu al cărui cuantum este mai mare decât suma a cinci salarii medii pe economie, la stabilirea plafonului maxim al bazei de calcul al contributiei de asigurări sociale se are în vedere valoarea corespunzătoare sumei a cinci salarii medii brute lunare pe economie, fără a se depăsi acest plafon.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitia de lege criticată este în acord cu prevederea art. 47 din Constitutie. În acest sens arată că legiuitorul are competenta exclusivă pentru stabilirea modalitătii de determinare a punctajului anual al asiguratului, a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare, a modului de majorare a punctajului realizat după îndeplinirea conditiilor de pensionare pentru limită de vârstă, precum si a modului de determinare a cuantumului drepturilor de asigurări sociale. În ceea ce priveste invocarea dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul român, art. 26 alin. (2) privind dreptul persoanei de a dispune de ea însăsi si ale art. 41 alin. (1) privind libera alegere a profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de muncă, arată că acestea nu au incidentă în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 20 aprilie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 242/AS/2005, Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale. Exceptia a fost ridicată într-o cauză civilă de Mariana Keskin, prin mandatar Stefania Stoica.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (3), art. 26 alin. (2), art. 41 alin. (1) si ale art. 47 din Constitutie, prevederile art. 8 si 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si prevederile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Se arată că limitarea valorii punctajului anual potrivit art. 78 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 determină, pe de-o parte, limitarea cuantumului pensiei, desi dreptul la pensie se exercită corelativ cu îndeplinirea obligatiilor si se cuvine în temeiul contributiilor lunare plătite, iar pe de altă parte, limitarea valorii punctului realizat în fiecare lună. Ca urmare a acestei limitări cuantumul salariului brut lunar prevăzut în carnetul de muncă, precum si cuantumul contributiei lunare sunt afectate, valoarea lor schimbându-se.

Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că limitarea la 5 puncte a punctajului mediu anual realizat reprezintă o restrângere a drepturilor făcută în conformitate cu dispozitiile art. 53 si art. 139 alin. (1) din Constitutie. De asemenea, se arată că nu este întemeiată nici critica potrivit căreia dispozitiile de lege criticate înfrâng prevederile art. 26 alin. (2) din Constitutie, deoarece prin stabilirea unui plafon maxim pentru punctajul mediu anual nu se aduce atingere dispozitiei constitutionale invocate, care se referă la viata intimă, familială si privată. În continuare, arată că prin limitarea numărului de puncte nu se aduce atingere dispozitiilor art. 41 alin. (1) din Constitutie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicată.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens arată că stabilirea modalitătii de determinare a punctajului anual al asiguratului, respectiv a limitei maxime a acestui punctaj, utilizat pentru calculul cuantumului pensiei, în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile, conform cerintelor prevăzute de art. 138 alin. (5) din Constitutie, precum si toate conditiile si procedurile pentru acordarea drepturilor de pensie sunt în competenta liberă si exclusivă a legiuitorului, în temeiul prevederilor constitutionale ale art. 47 alin. (2), ce consacră dreptul cetătenilor la pensie, potrivit legii, corelativ obligatiei constitutionale a statului, prevăzută la alin. (1) al art. 47, de a lua măsuri de dezvoltare economică si de protectie socială de natură să asigure cetătenilor un nivel de trai decent. Astfel, se arată că nu poate fi retinută critica autoarei exceptiei potrivit căreia prin plafonarea punctajului prevăzut de textul de lege criticat s-ar aduce atingere exercitiului dreptului la pensie, în cazul asiguratilor care realizează punctaje mai mari decât cel plafonat, ori că statul nu si-ar îndeplini obligatia constitutională instituită de prevederile alin. (1) al art. 47. În ceea ce priveste critica potrivit căreia dispozitiile de lege criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (3), art. 26 alin. (2) si art. 41 alin. (1) din Constitutie, ale art. 8 si 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, se arată că aceasta nu poate fi retinută, prevederile constitutionale si internationale invocate neavând incidentă asupra textului legal criticat.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată. În ceea ce priveste critica potrivit căreia dispozitiile de lege criticate încalcă prevederile art. 47 din Constitutie, arată că aceasta nu poate fi retinută, deoarece plafonarea punctajului de pensie, precum si a cuantumului pensiei se aplică tuturor categoriilor de cetăteni înscrisi în sistemul public de pensii, fiind impusă de limitele fondurilor financiare existente pentru plata pensiilor si a altor drepturi de asigurări sociale. Prin Legea nr. 19/2000, dreptul la asigurări sociale este garantat de stat si se exercită prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, dispozitiile de lege criticate dând astfel expresie prevederilor constitutionale mentionate. De asemenea, se arată că nu poate fi retinută nici critica potrivit căreia dispozitiile de lege criticate încalcă prevederile art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, întrucât dispozitiile criticate reprezintă norme cu caracter tehnic, referitoare la determinarea punctajului mediu anual, iar reglementarea acestei proceduri constituie dreptul exclusiv al legiuitorului. Textul de lege criticat nu contine nici o reglementare care să creeze o inegalitate pe criterii de rasă, de nationalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenentă politică, de avere sau de origine socială, aplicându-se fără nici o discriminare tuturor persoanelor aflate în situatie identică. În acest sens s-a pronuntat si Curtea Constitutională prin Decizia nr. 500 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 19 ianuarie 2005. Cât priveste critica de neconstitutionalitate a art. 78 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 fată de prevederile art. 1 alin. (3) din Constitutie, se arată că aceasta nu este întemeiată, deoarece un stat de drept, democratic si social are obligatia de a asigura cetătenilor conditiile necesare pentru un trai decent si de a lua măsurile necesare în vederea creării unui cadru corespunzător pentru cresterea calitătii vietii, aspecte ce se realizează, printre altele, si prin garantarea dreptului la pensie. În ceea ce priveste invocarea prevederilor art. 26 alin. (2) si art. 41 alin. (1) din Constitutie, precum si ale art. 8 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, se arată că aceste prevederi nu au incidentă în cauza dedusă controlului.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 78 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Dispozitiile art. 78 alin. (4) au fost modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 9/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 17 martie 2003, ordonantă aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 577/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 2004. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

– Art. 78 alin. (4): “Punctajul asiguratului, stabilit conform alin. (1) si (2), nu poate fi mai mare de 5 puncte într-un an calendaristic.“

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3), art. 26 alin. (2), art. 41 alin. (1), art. 47 din Constitutie, ale art. 8 si 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si ale art. 1 din Protocolul nr. 12 aditional la conventie, care au următorul continut:

– Art. 1 alin. (3) din Constitutie: “România este stat de drept, democratic si social, în care demnitatea omului, drepturile si libertătile cetătenilor, libera dezvoltare a personalitătii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul traditiilor democratice ale poporului român si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.“;

– Art. 26 alin. (2) din Constitutie: “Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăsi, dacă nu încalcă drepturile si libertătile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.“;

– Art. 41 alin. (1) din Constitutie: “Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de muncă este liberă.“;

– Art. 47 din Constitutie: “(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică si de protectie socială, de natură să asigure cetătenilor un nivel de trai decent.

(2) Cetătenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistentă medicală în unitătile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetătenii au dreptul si la măsuri de asistentă socială, potrivit legii.“;

– Art. 8 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale: “1. Orice persoană are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.

2. Nu este admis amestecul unei autorităti publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege si dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea natională, siguranta publică, bunăstarea economică a tării, apărarea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sănătătii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertătilor altora.“;

– Art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale: “Exercitarea drepturilor si libertătilor recunoscute de prezenta conventie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine natională sau socială, apartenentă la o minoritate natională, avere, nastere sau orice altă situatie.“;

– Art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale:

“1. Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nici o discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine natională sau socială, apartenenta la o minoritate natională, avere, nastere sau oricare altă situatie.

2. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre motivele mentionate în paragraful 1.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 78 din Legea nr. 19/2000 reprezintă norme cu caracter tehnic, referitoare la determinarea punctajului mediu anual ca bază de calcul al cuantumului pensiei ce se acordă, respectiv la acordarea unor sporuri la punctajul stabilit, reglementarea acestei proceduri fiind dreptul exclusiv al legiuitorului, fără ca prin aceasta să se aducă atingere vreunei dispozitii sau vreunui principiu constitutional. De asemenea, se constată că nu poate fi retinută critica potrivit căreia dispozitiile de lege criticate înfrâng prevederile constitutionale ale art. 47 alin. (2). Se observă că dispozitiile constitutionale ale art. 47 alin. (2) consacră, printre altele, dreptul la pensie, pentru toti cetătenii, în conditiile prevăzute de lege. Astfel, criteriile si conditiile ce trebuie îndeplinite pentru beneficiul efectiv al dreptului la pensie, criteriile de acordare a pensiei si modul de calcul al cuantumului acesteia, ca si toate celelalte norme de drept substantial ori de procedură privind functionarea sistemului public de asigurări sociale trebuie reglementate prin lege. Legiuitorul are, în consecintă, competenta exclusivă si optiunea liberă pentru stabilirea modalitătii de determinare a punctajului anual al asiguratului, a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare, a modului de majorare a punctajului realizat după îndeplinirea conditiilor de pensionare pentru limită de vârstă, precum si a modului de determinare a cuantumului drepturilor de asigurări sociale.

În ceea ce priveste invocarea dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul român, art. 26 alin. (2) privind dreptul persoanei de a dispune de ea însăsi si ale art. 41 alin. (1) privind libera alegere a profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de muncă, se constată că acestea nu au incidentă în cauză.

Cu privire la raportarea de către autorul exceptiei a prevederilor atacate la dispozitiile internationale din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, se retine că acestea se referă la respectarea vietii private si de familie, a domiciliului si a corespondentei, respectiv la interzicerea discriminării. Astfel, se constată că nici aceste prevederi internationale nu au incidentă în cauză.

În ceea ce priveste invocarea prevederilor din Protocolul nr. 12 aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, Curtea constată că la 26 iunie 2000 Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei a adoptat Protocolul nr. 12 aditional la Conventia europeană a drepturilor omului, deschis spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei, la 4 noiembrie 2000, la Roma.

Documentul a fost semnat de România cu aceeasi ocazie, fără însă a fi ratificat de aceasta. De asemenea, Curtea retine că potrivit art. 11 alin. (2) din Constitutie fac parte din dreptul intern tratatele care sunt ratificate de Parlament, potrivit legii. Astfel, dispozitiile din Protocolul nr. 12 aditional la Conventie nu fac parte din dreptul intern, Curtea constatând că acestea nu pot fi retinute ca argument în sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate.

De altfel, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 78 din Legea nr. 19/2000, statuând prin Decizia nr. 301 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 26 august 2004, că acestea sunt constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Mariana Keskin, prin mandatar Stefania Stoica, în Dosarul nr. 242/AS/2005 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal:

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 noiembrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 619

din 17 noiembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul National Anticoruptie

 

Ioan Vida – presedinte

Aspazia Cojocaru – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Valentina Bărbăteanu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, exceptie ridicată de Ana Curelea si Floriana Bordei în Dosarul nr. 1.700/2005 al Tribunalului Mehedinti – Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza aflându-se în stare de judecată, Curtea acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, întrucât autorii acesteia solicită, în realitate, modificarea textului de lege criticat, or acest lucru excedează competentei Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 iunie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 1.700/2005, Tribunalul Mehedinti – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Ana Curelea si Floriana Bordei într-o cauză civilă având ca obiect solutionarea cererii de obligare a Ministerului Justitiei, a Curtii de Apel Craiova si a Tribunalului Mehedinti la plata unor drepturi salariale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 contravin dispozitiilor art. 16 alin. (1) si ale art. 124 alin. (3) din Constitutie. În argumentarea contrarietătii dintre textul criticat si prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie arată că, “în realitate, nu există complete specializate pentru solutionarea cauzelor de coruptie, în practică, toti judecătorii sau marea majoritate a judecătorilor sectiilor penale ale tribunalelor si curtilor de apel solutionând acest gen de cauze“, astfel încât nu se justifică acordarea unor drepturi salariale sporite. De asemenea, precizează că aceste cauze nu necesită nici o specializare anume si nici nu presupun un grad de complexitate sporit fată de alte categorii de cauze, solutionate de alte sectii ale acelorasi instante. Mai arată că acest gen de cauze nu supune judecătorul unor pericole mai mari decât cele la care este expus procurorul care le-a instrumentat sau judecătorul care solutionează alte tipuri de cauze. În continuare, apreciază că acordarea drepturilor salariale prevăzute de art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 numai anumitor judecători este contrară dispozitiilor art. 124 alin. (3) din Constitutie, întrucât repartizarea judecătorilor pe sectii si desemnarea celor specializati în cauze de coruptie constituie atributul presedintelui instantei. De aceea, în opinia autorilor exceptiei, “a lăsa la îndemâna conducerii instantei acordarea sau neacordarea unor drepturi salariale atentează la independenta judecătorului, care are o componentă importantă în independenta materială“.

Tribunalul Mehedinti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată. Aceasta deoarece acordarea unui spor de 40% din indemnizatia de încadrare lunară judecătorilor care compun completele de judecată specializate în infractiuni de coruptie nu are la bază criterii de ordin obiectiv si rational si determină o discriminare în raport cu ceilalti judecători care solutionează cauze penale, civile, comerciale sau de contencios administrativ.

Consideră că textul de lege criticat încalcă prevederile constitutionale invocate de autorii exceptiei, “întrucât practicarea unor discriminări în acordarea drepturilor salariale corpului magistratilor aduce atingere independentei judecătorului“.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul precizează că art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 a fost modificat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2004 privind cresterea transparentei în exercitarea demnitătilor publice si a functiilor publice, precum si intensificarea măsurilor de prevenire si combatere a coruptiei, aprobată si modificată prin Legea nr. 601/2004, devenind art. 28 alin. (5). Consideră că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată. În acest sens afirmă că textul de lege criticat trebuie interpretat în lumina dispozitiilor Conventiei Natiunilor Unite împotriva coruptiei, adoptată la New York în 2003, si ale Conventiei penale privind coruptia, din 1999, a Consiliului Europei, ambele ratificate de România. Mentionează art. 36 din Conventia Natiunilor Unite împotriva coruptiei, potrivit căruia în fiecare stat parte trebuie “să existe unul sau mai multe organisme ori persoane specializate în lupta împotriva coruptiei“, iar aceste organisme trebuie să se bucure de o “independentă necesară [... ] pentru a putea exercita eficient functiile lor la adăpost de orice influentă necuvenită“ si să dispună de un personal care îar trebui să aibă formarea si resursele adecvate pentru a-si exercita sarcinile“. De aceea, apreciază că art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 “reprezintă o transpunere în dreptul intern a unor prevederi internationale privind prevenirea si combaterea coruptiei, pe care România este obligată să le respecte, ca parte semnatară a Conventiilor“. În sprijinul acestei afirmatii mentionează si Strategia natională anticoruptie pe perioada 2005–2007 si Planul de actiune pentru implementarea acestei strategii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 231/2005. Consideră că autorii exceptiei dau o interpretare eronată principiului egalitătii cetătenilor în fata legii, prevederile criticate neinstituind nici privilegii si nici discriminări, ele aplicându-se în mod egal “tuturor persoanelor specializate în lupta contra coruptiei, ce functionează în cadrul sistemului judiciar“. Precizează că “diferentierea de tratament pentru aceste categorii de persoane are la bază criterii obiective privind pregătirea lor profesională diferită, specializată si formarea lor anume pentru activitatea de urmărire si judecare a infractiunilor de coruptie, ca si specificul acestor activităti, având în vedere, printre altele, si tipologiile diferite ale cazurilor de coruptie, ca si specificul cooperării judiciare între structurile specializate din sistemul nostru judiciar si structuri similare din alte state“. Referitor la modul de aplicare a textului de lege criticat, arată că acest aspect nu poate face obiectul controlului de constitutionalitate.

În ceea ce priveste critica formulată prin raportare la prevederile art. 124 alin. (3) din Constitutie, Guvernul apreciază că nu este întemeiată, întrucât prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 71/2005 asupra Regulamentului de ordine interioară a instantelor judecătoresti, “s-a prevăzut că repartizarea cauzelor se va efectua în sistem informatic, prin programele MJREP sau ECRIS, iar, în cazul în care repartizarea în acest sistem nu se poate aplica, repartizarea cauzelor se efectuează prin metoda sistemului ciclic“. Prin urmare, îaceste sisteme functionează pe criterii obiective, înlăturând posibilitatea de subiectivism ce ar fi putut s-o manifeste repartizarea de către presedintele instantei a dosarelor pe complete“. În plus, precizează că “în Regulamentul mentionat s-au prevăzut o serie de dispozitii amănuntite privind aplicarea criteriului aleatoriu în repartizarea dosarelor pe complete, care constituie garantii ale functionării obiective a sistemelor de repartizare“.

Avocatul Poporului mentionează că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 a fost modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2004 privind cresterea transparentei în exercitarea demnitătilor publice si a functiilor publice, precum si intensificarea măsurilor de prevenire si combatere a coruptiei, iar art. 28 alin. (4) a devenit art. 28 alin. (5), prin Legea nr. 601/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2004.

Apreciază că prevederile criticate de autorii exceptiei nu contravin principiului constitutional al egalitătii în drepturi, întrucât acesta nu presupune uniformitate, asa încât la situatii diferite se impune un tratament juridic diferit. În acest sens, consideră că “stabilirea unui tratament juridic diferentiat în cazul categoriilor de personal prevăzute de dispozitiile legale criticate reprezintă o optiune a legiuitorului, justificată de complexitatea activitătii desfăsurate, precum si de necesitatea instituirii unor măsuri imediate pentru întărirea capacitătii Parchetului National Anticoruptie ca parchet specializat în combaterea infractiunilor de coruptie“. Mai arată că dispozitiile art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 nu instituie privilegii sau discriminări pe criteriile prevăzute de art. 4 alin. (2) din Constitutie. În ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală, consideră că acestea nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, prevederile art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 503/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002. Anterior sesizării Curtii Constitutionale, dispozitiile art. 28 alin. (4) au fost modificate prin prevederile art. IV pct. 15 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 27 aprilie 2004, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 601/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.227 din 20 decembrie 2004. Ulterior sesizării Curtii Constitutionale, a fost emisă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 7 octombrie 2005. Articolul I pct. 1 al acestei ordonante prevede că “Titlul ordonantei de urgentă va avea următorul cuprins: «Ordonantă de urgentă privind Departamentul National Anticoruptie»“. De asemenea, art. II lit. a) din aceeasi ordonantă stabileste că în cuprinsul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările si completările ulterioare, precum si în orice alte acte normative care cuprind referiri la Parchetul National Anticoruptie, denumirea “Parchetul National Anticoruptie“ se înlocuieste cu “Departamentul National Anticoruptie“.

Prin urmare, obiectul exceptiei îl reprezintă prevederile art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul National Anticoruptie, al căror continut este următorul: “(5) Personalul prevăzut la alin. (1), judecătorii care compun completele de judecată specializate în infractiunile de coruptie – potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificările si completările ulterioare –, procurorii care participă la judecarea acestor cauze, presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si judecătorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, adjunctii săi si procurorii din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie beneficiază de un spor de 40% la indemnizatia de încadrare brută lunară. Personalul din Departamentul National Anticoruptie prevăzut la alin. (2) si (3) beneficiază de un spor de 30% pentru activitatea specializată de combatere a infractiunilor de coruptie pe care o desfăsoară.“

În opinia autorilor exceptiei, textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 alin. (1) si ale art. 124 alin. (3) din Constitutie, care au următorul cuprins:

– Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.“;

– Art. 124 alin. (3): “Judecătorii sunt independenti si se supun numai legii.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că prevederile art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale invocate si în prezenta cauză si cu motivări similare. Prin numeroase decizii, Curtea Constitutională a respins această exceptie de neconstitutionalitate ca inadmisibilă. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 447 din 15 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 30 septembrie 2005, Curtea a retinut că, în realitate, “autorii exceptiei nu sunt nemultumiti pentru faptul că s-au acordat sporuri la indemnizatie unor categorii de magistrati, ci urmăresc modificarea ori completarea textului de lege criticat în sensul ca de sporurile respective să beneficieze deopotrivă toti magistratii. Conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională nu poate nici modifica si nici completa prevederea legală supusă controlului“. În considerentele aceleiasi decizii, s-a mai retinut că, “Printre măsurile de protectie socială de care beneficiază salariatii, art. 41 alin. (2) din Constitutie prevede îinstituirea unui salariu minim brut pe tară“. În afară de această obligatie constitutională, este dreptul legiuitorului să reglementeze criteriile de determinare a cuantumului indemnizatiilor sau al salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat, precum si a sporurilor sau adaosurilor la indemnizatiile si salariile de bază. Astfel, numai legiuitorul poate aprecia si stabili dacă si ce anume sporuri sau adaosuri acordă anumitor categorii de salariati, cu singura conditie ca de sporurile sau adaosurile prevăzute să beneficieze toti salariatii care se află în situatii identice sub toate aspectele functiilor în care sunt încadrati, ale naturii si volumului activitătii pe care o desfăsoară, ale importantei si riscurilor muncii lor si în privinta oricăror alte elemente specifice“. De asemenea, prin Decizia nr. 395 din 12 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 24 august 2005, Curtea a observat că “Justificarea instituirii acestui spor, în conditiile în care nu există specializări pentru anumite categorii de magistrati, cum sunt judecătorii care compun completele de judecată specializate în infractiunile de coruptie sau procurorii care participă la judecarea acestor cauze, reprezintă o problemă de legiferare, iar nu una de constitutionalitate“.

Aceeasi concluzie a stat si la baza pronuntării Deciziei nr. 328 din 21 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 1 august 2005.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice modificarea acestei jurisprudente, exceptia de neconstitutionalitate va fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul National Anticoruptie, exceptie ridicată de Ana Curelea si Floriana Bordei în Dosarul nr. 1.700/2005 al Tribunalului Mehedinti – Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 17 noiembrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de tipărire, emitere si gestionare a certificatelor de sănătate pentru exportul de animale vii

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 34.922 din 5 octombrie 2005, întocmit de Directia generală sanitară veterinară din cadrul Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitătii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (3) si al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 738/2005 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea acesteia,

presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Metodologia de tipărire, emitere si gestionare a certificatelor de sănătate pentru exportul de animale vii, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice alte dispozitii contrare.

Art. 4. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

Ion Agafitei

 

Bucuresti, 12 octombrie 2005.

Nr. 100.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de tipărire, emitere si gestionare a certificatelor de sănătate pentru exportul de animale vii

 

Art. 1. – Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor stabileste si aprobă modelele certificatelor de sănătate pentru exportul de animale vii, în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene si, după caz, cu exigentele legislatiei altor tări importatoare.

Art. 2. – (1) Modelele aprobate de Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor vor fi puse la dispozitia directiilor sanitarveterinare si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si aduse la zi pe site-ul Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor www.ansv.ro .

(2) Originalul fiecărui certificat trebuie să fie constituit dintr-o singură pagină, pe ambele părti, sau unde este solicitat mai mult text trebuie să aibă o asemenea formă astfel încât toate paginile necesare să facă parte integrantă din întreg.

Art. 3. – La Directia sănătatea animalelor din cadrul Directiei generale sanitare veterinare apartinând Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor se evidentiază în registrul special, al cărui model este prezentat în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie, seria certificatelor de sănătate pentru fiecare model si categorie de animale vii destinate exportului, precum si repartitia acestora pentru judete. La epuizarea seriilor de certificate alocate, fiecare judet va solicita în scris Directiei generale sanitare veterinare cererea pentru alocarea altor serii de numere care vor fi operate de persoane nominalizate prin decizia directorului general al Directiei generale sanitare veterinare.

Art. 4. – Certificatul trebuie să fie redactat în limba statului membru în care se efectuză inspectia la postul de inspectie de frontieră si a statului membru de destinatie, statele membre putând solicita o altă limbă comunitară si o traducere oficială.

Art. 5. – În cazul în care certificatul, ce include liste suplimentare, contine mai mult de o pagină, fiecare pagină va fi numerotată (numărul paginii – din numărul total de pagini) în partea de jos si trebuie să poarte în partea superioară a paginii numărul de cod al certificatului ce a fost desemnat de autoritatea competentă.

Art. 6. – Directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti asigură tipărirea certificatelor de sănătate înseriate si gestionează repartizarea acestora.

Art. 7. – (1) Directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti predau certificatele de sănătate pentru exportul de animale vii, tipărite si înseriate, medicilor veterinari care asigură supravegherea centrelor de colectare sau a exploatatiilor de origine din care se efectuează exportul de animale vii.

(2) Predarea certificatelor de sănătate pentru exportul de animale vii se evidentiază sub semnătură într-un registru existent la directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti.

Art. 8. – Certificatele de sănătate pentru exportul de animale vii se emit conform prevederilor legale în vigoare, cu timbru sec, pe fiecare pagină, de către medicii veterinari oficiali responsabili de certificarea exportului.

Art. 9. – (1) Originalul certificatului trebuie completat si semnat de medicul veterinar oficial, cu cel mult 24 de ore înainte de încărcarea transportului pentru export în Uniunea Europeană.

(2) Medicii veterinari oficiali înscriu într-un registru data, numărul si seria certificatelor de sănătate primite si răspund de gestionarea lor.

Art. 10. – Certificatele de sănătate pentru exportul de animale vii anulate (întocmite gresit, cu stersături etc.) se gestionează separat si se distrug pe bază de proces-verbal întocmit împreună cu un reprezentant al directiei sanitarveterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti.

Art. 11. – Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor poate dispune retragerea si scoaterea din circulatie a unor modele de certificate de sănătate pentru exportul de animale vii, care nu mai sunt în conformitate cu prevederile legislatiei tărilor importatoare.

Art. 12. – Retragerea din circulatie a acestora se efectuează de către directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti, care evidentiază într-un registru seriile si numerele certificatelor retrase.

 

ANEXĂ

la metodologie

 

REGISTRU

pentru înscrierea seriilor alocate certificatelor de sănătate destinate exportului de animale vii

 

Nr.

crt.

DSVSA

Nr./data

cererii de

solicitare

Tipul

certificatului

Codul –

seria

numerică

Persoana

responsabilă

cu

gestionarea

certificatului

Semnătura

emitentului

Certificate retrase

(seria, nr.)

Data

retragerii

Anulate

Din motive

de

conformitate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

AGENTIA NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind continutul-cadru al Studiului de fezabilitate pentru valorificarea resurselor minerale si protectia zăcământului

 

Având în vedere prevederile art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 103 alin. (3) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 756/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aprobă Instructiunile tehnice privind continutul-cadru al Studiului de fezabilitate pentru valorificarea resurselor minerale si protectia zăcământului, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Pe data intrării în vigoare a prezentelor instructiuni tehnice se abrogă Instructiunile tehnice privind continutul-cadru al Studiului de fezabilitate, aprobate prin art. 1 pct. 1 din Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 93/1998 pentru aprobarea instructiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispozitiilor Legii minelor nr. 61/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 bis din 1 septembrie 1998.

Art. 3. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Buliga

 

Bucuresti, 6 decembrie 2005.

Nr. 175.

 

ANEXĂ

 

INSTRUCTIUNI TEHNICE

privind continutul-cadru al Studiului de fezabilitate pentru valorificarea resurselor minerale si protectia zăcământului

 

Prezentele instructiuni tehnice sunt emise în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările si completările ulterioare, si cu cele ale art. 103 alin. (3) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare.

Art. 1. – Studiul de fezabilitate privind valorificarea resurselor minerale si protectia zăcământului contine, în mod minimal, următoarele date si informatii:

a) introducere;

b) prezentarea generală a agentului economic;

c) resurse/rezerve minerale si conditiile tehnicoeconomice de deschidere, pregătire, exploatare si valorificare a acestora;

d) capacitătile de productie si structura acestora;

e) planul de management al deseurilor/reziduurilor miniere;

f) planul initial de încetare a activitătii miniere;

g) programul de monitorizare a factorilor de mediu în perioada de activitate si postînchidere;

h) indicatorii tehnico-economici privind deschiderea, pregătirea si exploatarea resurselor minerale;

i) analiza produselor si a pietei;

j) situatia personalului si cheltuieli cu munca vie;

k) analiza de risc;

l) organizarea si managementul exploatării;

m) concluzii privind varianta propusă si indicatorii tehnico-economici si financiari ai acesteia;

n) anexe la text prevăzute de prezentele instructiuni tehnice;

o) documentatii anexe prevăzute de prezentele instructiuni tehnice.

Art. 2. – Introducerea prevăzută de art. 1 lit. a) va avea următorul continut minimal:

a) obiectul studiului;

b) date generale privind perimetrul, si anume: localizare, topografie, date geografice etc.;

c) temeiul legal privind acordarea licentei de exploatare.

Art. 3. – Prezentarea generală a agentului economic prevăzută de art. 1 lit. b) va avea următorul continut minimal:

a) denumirea agentului economic, adresa acestuia si persoana de contact;

b) istoricul si actele juridice ale agentului economic;

c) date privind capacitatea financiară si tehnică a agentului economic.

Art. 4. – (1) Pentru resursele/rezervele minerale si conditiile tehnico-economice de deschidere, pregătire, exploatare si valorificare a acestora, prevăzute la art. 1 lit. c), vor fi prezentate minimal următoarele:

a) situatia resurselor minerale prezentată conform documentatiei cu calculul resurselor/rezervelor minerale ce constituie anexa la Studiul de fezabilitate pentru valorificarea resurselor minerale si protectia zăcământului, potrivit prevederilor art. 103 alin. (1) lit. m) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare;

b) conditii tehnico-economice de exploatare si valorificare;

c) rezerve de substante minerale utile.

(2) Pentru conditiile tehnico-economice de exploatare si valorificare prevăzute la alin. (1) vor fi prezentate minimal următoarele:

a) conditii limitative privind aplicarea metodelor de exploatare propuse;

b) alegerea metodelor de deschidere, pregătire si exploatare adecvate conditiilor geologo-tehnice de zăcământ si varianta optimă propusă prin planul de dezvoltare;

c) variante tehnologice de prelucrare/preparare adecvate caracteristicilor calitative, mineralogice si petrografice ale substantei minerale utile.

(3) Pentru rezervele de substante minerale utile prevăzute la alin. (1) vor fi prezentate minimal următoarele:

a) continuturile medii minime limită în component util echivalent pe unitatea de calcul;

b) continutul mediu maxim în componenti dăunători pe unitatea de calcul;

c) continutul mediu în componenti utili al intercalatiilor sterile si/sau al rocilor din imediata vecinătate a corpului mineralizat, din culcusul si acoperisul acestuia;

d) conditiile de calitate pentru majoritatea rocilor utile sunt date de domeniile de utilizare; de precizat că aceste conditii de calitate se referă la productia marfă; ca urmare, ori de câte ori este necesar conditiile calitative se vor reevalua la conditiile de zăcământ, tinându-se seama de modificarea calitătii substantei minerale utile în procesul de exploatare;

e) coeficientii de transformare a resurselor minerale în rezerve minerale;

f) situatia rezervelor pe corpuri de substante minerale utile, pe sorturi industriale, pe zăcământ sau perimetru, clasificate în categorii si grupe;

g) variante cu calculul rezervelor;

h) analiza gradului de precizie a evaluărilor cantitative si calitative ale rezervelor substantelor minerale utile, fie direct, prin metode statistice si geostatistice, fie prin compararea rezultatelor obtinute prin îndesirea retelei lucrărilor ori prin compararea rezervelor de substante minerale utile cu rezultatele probelor tehnologice ale exploatărilor experimentale sau ale exploatării curente; interpretarea rezultatelor analizelor de control intern, extern si ale probelor exceptionale;

i) justificarea clasificării în categorii a rezervelor calculate pe unităti de calcul, pe corpuri de substantă minerală utilă, sorturi industriale, perimetre, zăcământ;

j) evolutia si miscarea resurselor minerale si a rezervelor propuse; compararea acestora cu resursele/rezervele evaluate anterior, precum si cu cele luate în evidenta de stat centralizată;

k) justificarea modificărilor survenite pentru fiecare unitate de calcul si gruparea lor în functie de principalele cauze care le-au determinat: extractie, pierderi, identificări, promovări si retrogradări, recalculări datorate modificării parametrilor de calcul si scoaterii din evidentă (abandonări de rezervă);

l) situatia rezervelor minerale propuse pentru luare în evidentă.

(4) Pentru conditiile limitative privind aplicarea metodelor de exploatare propuse, prevăzute la alin. (2), vor fi prezentate minimal următoarele:

a) grosimea minimă a corpurilor de substante minerale utile;

b) grosimea maximă a intercalatiilor sterile sau extinderea maximă a zonelor sterile sau necorespunzătoare calitativ;

c) coeficientul de mineralizatie minim pe unitatea de calcul, în cazul existentei intercalatiilor sterile care nu pot fi conturate, dar care pot fi excluse în procesul de exploatare;

d) adâncimea maximă de exploatare la zi si în subteran;

e) coeficientul de decopertare maxim pentru zăcămintele exploatate la zi;

f) conditiile hidrogeologice ale formatiunilor acvifere, raportul lor cu grosimea si cu caracteristicile rocilor din culcusul si acoperisul fiecărui corp de substante minerale utile;

g) criterii de separare a sorturilor industriale de substante minerale utile;

h) cantitatea minimă de substantă minerală utilă posibil de valorificat;

i) continutul mediu minim sau limita de exploatabilitate;

j) continutul mediu maxim în cenusă la combustibilul anhidru, pentru cărbuni;

k) alte conditii naturale care pot influenta negativ valorificarea substantei minerale utile.

(5) Pentru alegerea metodelor de deschidere, pregătire si exploatare adecvate conditiilor geologo-tehnice de zăcământ si a variantei optime propuse prin planul de dezvoltare, prevăzute la alin. (2), vor fi prezentate minimal următoarele:

a) lucrări miniere de deschidere;

b) lucrări miniere de pregătire;

c) lucrări miniere de exploatare;

d) pierderi de exploatare si dilutii.

(6) Pentru variantele tehnologice de prelucrare/preparare adecvate caracteristicilor calitative, mineralogice si petrografice ale substantei minerale utile, prevăzute la alin. (2), vor fi prezentate minimal următoarele:

a) variante tehnologice de prelucrare/preparare a productiei miniere;

b) conditii restrictive privind calitatea productiei miniere.

(7) Pentru conditiile restrictive privind calitatea productiei miniere, prevăzute la alin. (6), vor fi prezentate minimal următoarele:

a) continutul mediu minim în componenti utili;

b) caracteristici fizico-mecanice, chimice etc. minime ale productiei miniere;

c) continutul mediu maxim în componenti dăunători;

d) elemente auxiliare valorificabile;

e) alte conditii.

Art. 5. – (1) Pentru capacitătile de productie si structura acestora, prevăzute la art. 1 lit. d), vor fi prezentate minimal următoarele:

a) analiza economică a metodelor de deschidere, pregătire si exploatare;

b) analiza economică a variantelor de productie, extractie si prelucrare (preparare).

(2) Pentru analiza economică a metodelor de deschidere, pregătire si exploatare, prevăzută la alin. (1), vor fi prezentate minimal următoarele:

a) lucrări de deschidere;

b) lucrări de pregătire si exploatare.

(3) Pentru analiza economică a variantelor de productie, extractie si prelucrare/preparare, prevăzută la alin. (1), vor fi prezentate minimal următoarele:

a) tehnologii de prelucrare a productiei miniere;

b) restrictii tehnologice privind calitatea productiei miniere în functie de tehnologiile de prelucrare;

c) capacitatea de prelucrare a productiei miniere, si anume: capacitatea minimă pentru functionare în conditii de eficientă economică, capacitatea maximă etc.;

d) corelarea capacitătilor de exploatare si a celor de prelucrare si alegerea variantei optime.

(4) Pentru lucrările de deschidere prevăzute la alin. (2) vor fi prezentate minimal următoarele:

a) scheme si variante de deschidere adecvate conditiilor de zăcământ;

b) volumul si durata de executie a lucrărilor de deschidere;

c) cantitatea resurselor/rezervelor deschise;

d) cantitatea resurselor imobilizate în pilierii de sigurantă ai lucrărilor miniere de deschidere;

e) volumul investitiilor pentru realizarea lucrărilor de deschidere.

(5) Pentru lucrările de pregătire si exploatare prevăzute la alin. (2) vor fi prezentate minimal următoarele:

a) variante ale metodei de exploatare adecvate schemei optime de deschidere a zăcământului;

b) volumul si durata de executie a lucrărilor de pregătire;

c) estimarea volumului pierderilor si al dilutiilor aferente variantelor metodei de exploatare;

d) estimarea indicatorilor tehnico-economici, si anume: productivitatea, consumul energetic, consumul de materiale etc.;

e) capacitatea de productie specifică variantelor metodei de exploatare.

Art. 6. – (1) Pentru planul de management al deseurilor/reziduurilor miniere, prevăzut la art. 1 lit. e), vor fi prezentate minimal următoarele:

a) obiectivele planului de management al deseurilor/reziduurilor miniere;

b) caracterizarea deseurilor si reziduurilor miniere;

c) modalitătile de depozitare a deseurilor/reziduurilor miniere;

d) transportul deseurilor/reziduurilor miniere în vederea recuperării si reciclării acestora;

e) descrierea procesului de exploatare, preparare/prelucrare a resursei minerale care generează deseuri/reziduuri miniere;

f) proceduri de control si monitorizare a depozitelor de deseuri/reziduuri miniere;

g) planul de închidere si proceduri postînchidere si monitorizare a depozitelor de deseuri/reziduuri miniere;

h) măsuri pentru prevenirea poluării apei, solului, aerului de către deseurile/reziduurile miniere;

i) cheltuielile aferente managementului deseurilor/reziduurilor miniere.

(2) Pentru obiectivele planului de management al deseurilor/reziduurilor miniere prevăzute la alin. (1) vor fi prezentate minimal următoarele:

a) prevenirea si reducerea producerii deseurilor si a periculozitătii acestora;

b) recuperarea deseurilor/reziduurilor miniere prin reciclare si reutilizarea sau transformarea acestora fără alte prejudicii aduse mediului înconjurător.

Art. 7. – (1) Pentru planul initial de încetare a activitătii miniere prevăzut la art. 1 lit. f) vor fi prezentate minimal următoarele:

a) date estimative privind situatia minei/carierei la încetarea activitătii miniere;

b) estimarea lucrărilor necesare în vederea încetării activitătii miniere;

c) estimarea programului de reconstructie ecologică si de prevenire a deteriorării mediului;

d) estimarea programului de protectie socială a personalului disponibilizat la data încetării activitătii.

(2) Pentru datele estimative privind situatia minei/carierei la încetarea activitătii miniere prevăzute la alin. (1) vor fi prezentate minimal următoarele:

a) situatia resurselor/rezervelor la data încetării activitătii;

b) situatia terenurilor aflate în folosintă la data încetării activitătii si forma de detinere a acestora;

c) situatia lucrărilor de investitii existente la data începerii exploatării;

d) situatia lucrărilor de investitii estimate a se realiza în perioada concesionării;

e) situatia mijloacelor fixe existente la data închiderii;

f) estimarea situatiei personalului la data închiderii obiectivului;

g) obligatii financiare estimate, aferente minei/carierei la data închiderii acesteia.

(3) Pentru estimarea lucrărilor necesare în vederea încetării activitătii miniere, prevăzută la alin. (1), vor fi prezentate minimal următoarele:

a) lucrări necesare a se realiza pentru protectia zăcământului si a suprafetei, si anume: rambleieri, echilibrarea zonelor surpate, prevenirea focurilor de mină, taluzări etc.;

b) lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină si a celorlalte căi de acces în cazul exploatărilor în subteran;

c) lucrări necesare pentru dezafectarea incintelor miniere;

d) lucrări necesare dezafectării infrastructurii;

e) estimarea costurilor necesare încetării activitătii.

(4) Pentru estimarea programului de reconstructie ecologică si de prevenire a deteriorării mediului, prevăzută la alin. (1), vor fi prezentate minimal următoarele:

a) estimarea efectelor închiderii minei/carierei asupra mediului;

b) poluanti rezultati din activitatea minei/carierei, modul de urmărire a acestora;

c) evacuarea si epurarea apelor de mină/carieră;

d) halde, iazuri de decantare – lucrări necesare a se executa în vederea realizării stabilitătii acestora, efectele asupra mediului si destinatia acestora;

e) estimarea efectelor golurilor subterane asupra suprafetei, realizarea stabilitătii suprafetei;

f) estimarea lucrărilor necesare refacerii terenurilor afectate prin activitătile executate;

g) estimarea costurilor privind programul de reconstructie ecologică.

(5) Pentru estimarea programului de protectie socială a personalului disponibilizat la data încetării activitătii, prevăzută la alin. (1), vor fi prezentate minimal următoarele:

a) programe de recalificare, reciclare si oferte de noi locuri de muncă;

b) programe de măsuri privind combaterea somajului;

c) alte măsuri propuse;

d) estimarea costurilor programului de protectie socială.

Art. 8. – Pentru programul de monitorizare a factorilor de mediu în perioada de activitate si postînchidere, prevăzut la art. 1 lit. g), vor fi prezentate minimal următoarele:

a) monitorizarea efectelor exploatării subterane a resurselor minerale asupra suprafetei;

b) monitorizarea stabilitătii taluzurilor finale ale carierei;

c) monitorizarea stabilitătii haldelor si iazurilor de decantare;

d) monitorizarea deversărilor de ape din statiile de tratare sau din colectori;

e) monitorizarea sistemului de tratare a apei;

f) monitorizarea calitătii aerului, si anume: emisii de gaze, radiatii etc.;

g) monitorizarea calitătii solului prin urmărirea cresterii culturilor pe suprafetele afectate;

h) cheltuielile anuale cu monitorizarea factorilor de mediu în perioada de postînchidere.

Art. 9. – (1) Indicatorii tehnico-economici privind deschiderea, pregătirea si exploatarea resurselor minerale, prevăzuti la art. 1 lit. h), sunt:

a) structura patrimoniului;

b) volumul si esalonarea investitiilor, sursele de finantare a investitiilor si esalonarea finantării acestora;

c) valoarea reactualizată a investitiilor;

d) structura costurilor în functie de solutiile tehnice alese;

e) devizul general al investitiei întocmit conform modelului anexat;

f) indicatori economici privind rentabilitatea exploatării si valorificării zăcământului de substante minerale utile;

g) prezentarea indicatorilor tehnico-economici minimali, conform modelului anexat.

(2) Pentru structura costurilor în functie de solutiile tehnice alese, prevăzută la alin. (1), vor fi prezentate minimal următoarele:

a) costuri de deschidere, pregătire si exploatare;

b) costuri pentru lucrări de cercetare geologică de detaliu;

c) costuri de prelucrare;

d) costuri de reconstructie a mediului;

e) costuri pentru închiderea minei/carierei, dezafectarea utilitătilor si eliberarea terenurilor;

f) costuri pentru monitorizarea postînchidere.

(3) Pentru costurile de reconstructie a mediului, prevăzute la alin. (2), vor fi prezentate minimal următoarele:

a) costuri de mediu pentru introducerea celor mai bune practici în perioada de functionare a obiectivului;

b) costuri de mediu pentru reconstructia ecologică a zonelor afectate la finalul exploatării;

c) costuri pentru monitorizarea factorilor de mediu;

d) costuri pentru diminuarea impactului asupra mediului în perioada exploatării, esalonarea lucrărilor, precum si volumul fizic si valoric al acestora.

Art. 10. – Pentru analiza produselor si a pietei prevăzute la art. 1 lit. i) vor fi prezentate minimal următoarele:

a) produse si servicii;

b) activitate internă si export;

c) studii de piată;

d) clienti;

e) distributia produselor;

f) promovare si concurentă.

Art. 11. – Studiul de fezabilitate pentru valorificarea resurselor minerale si protectia zăcământului are ca părti integrante următoarele anexe la text:

a) actul constitutiv al agentului economic;

b) certificatul fiscal privind bugetul de stat;

c) certificatul fiscal privind bugetul local;

d) scrisoare de bonitate financiară;

e) atestat privind capacitatea tehnică sau dovada depunerii documentatiei necesare obtinerii acestuia;

f) tabele cu evaluarea pierderilor si dilutiilor pe unităti de calcul al resurselor/rezervelor;

g) tabele cu situatia rezervelor pe corpuri de substantă minerală utilă, sorturi industriale si pe zăcământ sau perimetru, clasificate în categorii si grupe;

h) tabel cu evolutia si miscarea resurselor minerale si a rezervelor propuse; compararea acestora cu resursele/rezervele evaluate anterior, precum si cu cele luate în evidenta de stat centralizată.

Art. 12. – Devizul general al investitiei se va prezenta conform modelului următor:

 

MODEL*)

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

 

Art. 13. – Indicatorii tehnico-economici minimali se vor prezenta conform modelului următor:

 

MODEL1)

 

Art. 14. – Documentatiile anexe prevăzute la art. 1 lit. o) vor cuprinde:

a) documentatia cu calculul resurselor/rezervelor minerale;

b) documentatia tehnică cu delimitarea perimetrului de exploatare.

Art. 15. – (1) Studiul de fezabilitate pentru valorificarea resurselor minerale si protectia zăcământului are ca părti integrante si comune cu Documentatia cu calculul resurselor/rezervelor minerale următoarele anexe grafice:

a) harta administrativă cu localizarea zăcământului;

b) harta geologică a regiunii – scara 1:10.000, 1:25.000, 1:50.000;

c) fisa perimetrului de exploatare-dezvoltare;

d) sectiuni geologice transversale si longitudinale prin regiunea zăcământului la scara hărtii;

e) harta geologică a zăcământului la scara 1:1.000, 1:5.000, 1:10.000 cu amplasamentele lucrărilor executate;

f) sectiuni geologice transversale si longitudinale la scara planurilor de situatie;

g) planuri geologico-miniere de orizont si/sau de felie de exploatare, la scara 1:1.000, 1:500, pentru zăcămintele în exploatare sau explorate, cuprinzând si caracteristicile calitative pe probe;

h) planuri cu situatia resurselor miniere si/sau rezervelor de substante minerale utile, care cuprind conturul resurselor minerale si al rezervelor de substante minerale utile pe unităti de calcul, corpuri de substantă minerală utilă, pe categorii de resurse minerale/rezerve, la scara 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000;

i) profile directionale cu situatia resurselor miniere si/sau rezervelor de substante minerale utile, care cuprind conturul resurselor minerale si al rezervelor de substante minerale utile, la scara 1:1.000, 1:5.000;

j) sectiuni transversale si longitudinale prin corpurile de substantă minerală utilă, necesare pentru calculul resurselor minerale si al rezervelor de substante minerale utile, la scara planurilor cu situatia resurselor minerale si a rezervelor de substante minerale utile;

k) hărti cu izolinii, pe baza cărora s-au conturat resursele minerale si/sau rezervele;

l) profilele geologice si hidrogeologice ale forajelor;

m) diagrafiile carotajelor geofizice;

n) cartările desfăsurate ale lucrărilor miniere;

o) alte materiale grafice.

(2) Pentru hărtile cu izolinii, pe baza cărora s-au conturat resursele minerale si/sau rezervele prevăzute la alin. (1), în cazul zăcămintelor stratiforme cu pozitie orizontală sau cu înclinare mică, cu un singur corp de substantă minerală utilă, situat în apropiere de suprafată, conturul resurselor/rezervelor minerale poate fi trasat pe planul cu situatia geologică a zăcământului, iar pe planurile si sectiunile cu calculul resurselor minerale si al rezervelor de substante minerale utile vor fi indicate prin hasuri zonele exploatate, din care ultimii 5 ani individualizati.

Art. 16. – Studiul de fezabilitate pentru valorificarea resurselor minerale si protectia zăcământului va fi prezentat pe suport hârtie si pe suport magnetic.