MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 1158         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 21 decembrie 2005

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

45. – Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei privind aprobarea Procedurii de alocare a sumelor de bani rezultate din neîndeplinirea de către furnizorii de energie electrică a cotelor obligatorii de achizitie de certificate verzi

 

46. – Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei privind aprobarea modificării cotei obligatorii de achizitie de certificate verzi de către furnizorii de energie electrică pentru anul 2005

 

2.364. – Ordin al ministrului culturii si cultelor pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea, vărsarea si gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural national

 

5.418. – Ordin al ministrului educatiei si cercetării privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a centrelor judetene/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională si a regulamentelor-cadru ale institutiilor din subordine

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind aprobarea Procedurii de alocare a sumelor de bani rezultate din neîndeplinirea de către furnizorii de energie electrică a cotelor obligatorii de achizitie de certificate verzi

 

În temeiul art. 9 alin. (6) si (7) si al art. 51 din Legea energiei electrice nr. 318/2003, al art. III din Hotărârea Guvernului nr. 958/2005 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 443/2003 privind promovarea productiei de energie electrică din surse regenerabile de energie si pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie,

având în vedere Referatul de aprobare întocmit de Departamentul functionare si dezvoltare piată de energie si

Procesul-verbal al sedintei Comitetului de reglementare al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 16 noiembrie 2005,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Procedura de alocare a sumelor de bani rezultate din neîndeplinirea de către furnizorii de energie electrică a cotelor obligatorii de achizitie de certificate verzi, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Operatorul de transport si de sistem – Compania Natională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica“ – S.A. Bucuresti, furnizorii de energie electrică, producătorii de energie electrică si operatorul pietei centralizate de certificate verzi – Societatea Comercială OPCOM – S.A. vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Departamentul functionare si dezvoltare piată de energie din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei va urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Nicolae Opris

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2005.

Nr. 45.

*) Anexa se publică în format electronic pe pagina web a Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei, www.anre.ro.

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind aprobarea modificării cotei obligatorii de achizitie de certificate verzi de către furnizorii de energie electrică pentru anul 2005

 

În temeiul art. 9 alin. (6) si (7) si al art. 51 din Legea energiei electrice nr. 318/2003, al art. II pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 958/2005 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 443/2003 privind promovarea  productiei de energie electrică din surse regenerabile de energie si pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie,

având în vedere Referatul de aprobare întocmit de Departamentul functionare si dezvoltare piată de energie si Procesul-verbal al sedintei Comitetului de reglementare al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 8 decembrie 2005,

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. – Cota obligatorie, pentru anul 2005, de achizitie de certificate verzi de către furnizorii care furnizează energie electrică consumatorilor se stabileste la 2,65% din cota legal stabilită pentru acest an.

Art. 2. – Furnizorii de energie electrică vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Departamentul functionare si dezvoltare piată de energie din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei va urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Nicolae Opris

 

Bucuresti, 8 decembrie 2005.

Nr. 46.

 

MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea, vărsarea si gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural national

 

În temeiul prevederilor art. 18 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 10/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 28 ianuarie 2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 146/2005, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 78/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul culturii si cultelor emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Normele metodologice privind stabilirea, vărsarea si gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural national, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

 

Bucuresti, 8 noiembrie 2005.

Nr. 2.364.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

privind stabilirea, vărsarea si gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural national

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – (1) Fondul cultural national este gestionat de Administratia Fondului Cultural National, institutie publică, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, finantată din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, înfiintată prin dispozitiile art. 13 din sectiunea a 6-a a cap. I din Ordonanta Guvernului nr. 10/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 146/2005, cu modificările ulterioare, denumită în continuare ordonantă.

(2) Veniturile proprii ale Fondului cultural national provin din sursele prevăzute la art. 17 alin. (1) din ordonantă.

(3) Veniturile proprii ale Fondului cultural national se încasează, se administrează si se contabilizează de Administratia Fondului Cultural National, potrivit dispozitiilor legale, si sunt utilizate pentru finantarea nerambursabilă a programelor, proiectelor culturale si actiunilor culturale, în conformitate cu dispozitiile cap. I, sectiunea a 6-a din ordonantă.

Art. 2. – În sensul prevederilor ordonantei, următorii termeni se definesc astfel:

a) prin agenti economici se întelege persoanele juridice de drept privat, precum si asociatiile familiale si persoanele fizice autorizate potrivit legii, care desfăsoară activitătile prevăzute la art. 17 alin. (1) din ordonantă;

b) prin reproducerile, copiile sau mulajele realizate, în conditiile legii, după bunuri culturale mobile aflate în proprietatea publică sau după monumentele sau componente ale monumentelor istorice aflate în proprietate publică, prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a) din ordonantă, se întelege orice fel de transpunere, în materiale identice sau diferite, prin orice mijloace tehnice, din formă bidimensională în formă tridimensională sau din formă tridimensională în formă bidimensională, a imaginii totale sau partiale, a simbolului sau a unei părti componente caracteristice bunului respectiv;

c) prin bun cultural mobil, prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. a) si b) din ordonantă, se întelege acel bun mobil care face parte din patrimoniul cultural national mobil, conform prevederilor Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, cu modificările si completările ulterioare;

d) prin monument istoric, prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. a), c), h) si n) din ordonantă, se întelege orice bun imobil, asa cum este definit de prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările si completările ulterioare;

e) prin publicatii interzise spre vânzare minorilor, prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. d) din ordonantă, se întelege materialele tipărite, care contin preponderent imagini si/sau texte ce reprezintă nemijlocit organe sexuale, acte sau raporturi sexuale ori aspecte legate de viata sexuală, cu exceptia materialelor cu caracter didactic, educativ, stiintific sau sanitar;

f) prin fonograme, prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. d1) din ordonantă, se întelege fonogramele definite conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 45/2000 privind unele măsuri pentru combaterea producerii si comercializării neautorizate a fonogramelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 624/2001, cu modificările si completările ulterioare, care contin preponderent sunete ce fac referire la organe sexuale, acte sau raporturi sexuale ori aspecte legate de viata sexuală, violentă fizică si psihică, care încurajează plăcerile sadice sau consumul de droguri, care detaliază tehnicile criminale;

g) prin videograme a căror vizionare nu este recomandată minorilor, prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. d1) din ordonantă, se întelege videogramele definite conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator, aprobată cu modificări prin Legea nr. 213/2002, care contin: scene de violentă fizică si psihică repetată, scene cu continut de cruzime sau sadism, scene care încurajează plăcerile sadice ori consumul de droguri, scene care detaliază tehnicile criminale, scene de prezentare explicită a actului sexual, scene de viol, scene care prezintă modalităti de satisfacere a dorintelor sexuale si de divertisment sexual, scene pornografice;

h) prin agenti economici care comercializează bunuri culturale provenite din import, prevăzuti la art. 17 alin. (1) lit. f) din ordonantă, se întelege agentii economici care introduc si comercializează pe teritoriul României, direct sau indirect, bunuri culturale provenite din străinătate;

i) prin incinta sau domeniul public aflat în spatiul de protectie al monumentelor istorice proprietate publică, prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h) din ordonantă, se întelege monumentul istoric proprietate publică sau zona delimitată de jur-împrejurul acestuia, în conformitate cu prevederile Legii nr. 422/2001, cu modificările si completările ulterioare, aflată în domeniul public;

j) prin agenti economici care îsi desfăsoară activitatea în domeniul impresariatului artistic, prevăzuti la art. 17 alin. (1) lit. j) din ordonantă, se întelege impresarii artistici, asa cum acestia sunt definiti de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 751/2002 privind înfiintarea Comisiei de atestare si avizare în domeniul impresariatului artistic si pentru aprobarea Normelor metodologice de atestare a impresarilor artistici si de avizare pentru derularea activitătii de impresariat artistic, cu modificările si completările ulterioare, de prevederile legale în vigoare;

k) prin servicii vocale cu continut erotic, prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. k) din ordonantă, se întelege serviciile cu valoare adăugată furnizate pe cale vocală, prin apelare telefonică, care contin preponderent sunete ce fac referire la acte sau raporturi sexuale ori aspecte legate de viata sexuală;

l) prin servicii cu valoare adăugată, prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. k) din ordonantă, se întelege serviciile definite în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private în sectorul comunicatiilor electronice;

m) prin fonduri obtinute în cadrul colaborării internationale, prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. o) din ordonantă, se întelege sumele puse la dispozitie fondului de către organismele internationale, pe bază de acorduri si conventii.

 

CAPITOLUL II

Stabilirea si vărsarea sumelor datorate fondului

 

Art. 3. – În situatiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a), d)–g) din ordonantă, plătitori sunt producătorii, iar, în situatia prevăzută la art. 17 alin. (1) lit. k) din ordonantă, plătitori sunt furnizorii de servicii vocale cu continut erotic din sistemul de telefonie care oferă servicii cu valoare adăugată.

Art. 4. – Sumele reprezentând cotele instituite conform art. 17 alin. (1) lit. a)–j) din ordonantă se calculează lunar de către plătitori, se înregistrează în contabilitatea proprie, în conturi distincte, si se varsă de către acestia în bugetul Fondului cultural national, până la data de 15 a lunii următoare.

Art. 5. – (1) Sumele reprezentând cotele instituite conform art. 17 alin. (1) lit. k) din ordonantă se calculează lunar de către plătitori si se înregistrează în contabilitatea proprie, în conturi distincte.

(2) Sumele reprezentând cotele prevăzute la alin. (1) se retin si se varsă în bugetul Fondului cultural national de către operatorii retelelor de comunicatii electronice prin intermediul cărora au fost furnizate serviciile respective.

(3) Obligatia de vărsare apartine plătitorilor, numai în cazul în care acestia sunt si operatorii retelelor de comunicatii electronice si încasează sumele în mod direct de la beneficiar.

(4) Operatorii retelelor de comunicatii electronice pot vărsa sumele reprezentând cota prevăzută la art. 17 alin. (1) lit. k) din ordonantă până la data de 15 a lunii următoare, fie celei în care acestea s-au încasat de la beneficiar, fie celei în care furnizorii au încasat de la operatori contravaloarea serviciilor oferite, după caz.

(5) În facturile lunare eliberate de furnizor operatorilor retelelor de comunicatii electronice prevăzuti la alin. (2) se va evidentia distinct suma reprezentând cota prevăzută la art. 17 alin. (1) lit. k) din ordonantă.

Art. 6. – Sumele reprezentând cota prevăzută la art. 17 alin. (1) lit. l) din ordonantă se calculează si se varsă de către Uniunea Producătorilor de Fonograme din România, iar sumele reprezentând cota prevăzută la art. 17 alin. (1) lit. m) din ordonantă se calculează si se varsă de către Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, până la data de 15 a lunii următoare celei în care acestea s-au încasat de la beneficiar.

Art. 7. - Responsabilitatea pentru corecta calculare a sumelor reprezentând cotele instituite conform art. 17 alin. (1) lit. a)–k) din ordonantă revine întotdeauna plătitorilor.

Art. 8. – Virarea sumelor datorate Fondului cultural national se evidentiază în declaratia lunară, conform modelului prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Art. 9. – Declaratia lunară privind obligatiile de plată către Fondul cultural national se va depune direct sau prin postă, prin scrisoare cu valoare declarată, la sediul Administratiei Fondului Cultural National din municipiul Bucuresti, situat în Calea Dorobantilor nr. 99 A, sectorul 1, până la data de 20 a lunii în care se face plata, pentru luna anterioară.

Art. 10. – (1) Sumele se virează cu ordin de plată tip trezorerie în contul 50.61 – “Disponibil din Fondul cultural national“, deschis la Directia de trezorerie si contabilitate publică a municipiului Bucuresti, pe seama Ministerului Culturii si Cultelor, până la data deschiderii acestui cont pe seama Administratiei Fondului Cultural National.

(2) Pentru disponibilitătile bănesti existente în contul de trezorerie 50.61, care va fi deschis pe seama Administratiei Fondului Cultural National, se acordă dobândă, conform prevederilor legale în vigoare.

(3) Data de la care vărsarea cotelor se va face în contul Administratiei Fondului Cultural National, precum si detalii despre acest cont se vor publica pe site-ul celor două institutii.

Art. 11. – În ordinul de plată agentii economici vor mentiona expres:

“Reprezintă contributia/restanta/penalităti pentru Fondul cultural national de ........... %, aferentă/aferente lunii ..................., anul ......., pentru veniturile realizate, în sumă de .................. lei“.

 

CAPITOLUL III

Elaborarea si executia bugetului fondului

 

Art. 12. – (1) În cadrul Administratiei Fondului Cultural National se constituie un compartiment distinct, abilitat să gestioneze sumele care constituie Fondul cultural national, cu atributii în asigurarea evidentei colectării cotelor pe agenti economici, urmărirea depunerii declaratiei, precum si corelarea sumelor cuprinse în declaratii cu sumele virate.

(2) Administratia Fondului Cultural National, prin compartimentul prevăzut la alin. (1), va colabora îndeaproape cu organismele si institutiile subordonate ale Ministerului Finantelor Publice, abilitate să realizeze controlul respectării obligatiilor de plată a contributiilor la Fondul cultural national, precum si cu serviciile deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor.

Art. 13. – Bugetul de venituri si cheltuieli al Fondului cultural national, întocmit de Administratia Fondului Cultural National, se aprobă de către directorul acestei institutii, cu acordul ordonatorului principal de credite ierarhic superior.

Art. 14. – Contul de executie bugetară a Fondului cultural national se întocmeste si se raportează trimestrial si anual la termenele transmise de Ministerul Culturii si Cultelor (ca anexă la situatia financiară întocmită de Administratia Fondului Cultural National).

Art. 15. – Sumele încasate în cursul anului, conform art. 17 alin. (1) din ordonantă, si neconsumate până la sfârsitul exercitiului financiar se reportează în anul următor.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale si tranzitorii

 

Art. 16. – (1) Neachitarea sumelor aferente cotelor timp de două luni de la termenul prevăzut la art. 18 alin. (1) constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 2.000 la 3.000 lei (RON), conform prevederilor art. 20 alin. (1) din ordonantă.

(2) Calcularea necorespunzătoare a sumelor aferente cotelor constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 1.500 la 2.500 lei (RON), conform prevederilor art. 20 alin. (2) din ordonantă.

(3) Contraventiilor prevăzute la alin. (1) si (2) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 17. – (1) Controlul respectării obligatiilor de plată a contributiilor la Fondul cultural national, în conditiile si la termenele stabilite în prezentele norme metodologice, precum si constatarea contraventiilor prevăzute la art. 16 se efectuează de către reprezentantii organelor cu atributii în domeniul controlului fiscal, precum si de împuterniciti ai Administratiei Fondului Cultural National si/sau ai serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, după caz.

(2) Administratia Fondului Cultural National va propune Ministerului Culturii si Cultelor si Ministerului Finantelor Publice un plan comun de actiune pentru controlul respectării obligatiilor de plată a contributiilor la Fondul cultural national.

Art. 18. – Prezentele norme metodologice intră în vigoare la data aprobării lor prin ordin al ministrului culturii si cultelor.

 

ANEXĂ1)

la normele metodologice

 

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETĂRII

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a centrelor judetene/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională si a regulamentelor-cadru ale institutiilor din subordine

 

În baza dispozitiilor Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetării, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 1.251/2005 privind unele măsuri de îmbunătătire a activitătii de învătare, instruire, compensare, recuperare si protectie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinte educative speciale din cadrul sistemului de învătământ special si special integrat,

ministrul educatiei si cercetării emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a centrelor judetene/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională, prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Se aprobă Regulamentul-cadru de înfiintare, organizare si functionare a centrelor scolare pentru educatie incluzivă, prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. – Se aprobă Regulamentul-cadru privind organizarea si functionarea centrelor judetene/al municipiului Bucuresti si a cabinetelor de asistentă psihopedagogică, prevăzut în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. – Se aprobă Regulamentul-cadru de organizare si functionare a centrelor si cabinetelor logopedice interscolare, prevăzut în anexa nr. 4 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. – Serviciile de mediere scolară functionează în baza reglementărilor legislatiei în vigoare.

Art. 6. – Directia generală învătământ preuniversitar, Directia generală managementul resurselor umane, Directia generală buget-finante, patrimoniu si investitii, inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. – Prevederile prezentului ordin intră în vigoare după publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 8. – Odată cu intrarea în vigoare a prezentului ordin se abrogă prevederile Ordinului ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 4.923/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea centrelor si a cabinetelor de asistentă psihopedagogică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 7 octombrie 2003, si prevederile art. 88–96 din Regulamentul de organizare si functionare a învătământului special.

 

Ministrul educatiei si cercetării,

Mircea Miclea

 

Bucuresti, 8 noiembrie 2005.

Nr. 5.418.

 

ANEXA Nr. 1

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a centrelor judetene/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – (1) Se înfiintează în fiecare judet centrul judetean de resurse si de asistentă educatională, iar în municipiul Bucuresti se înfiintează Centrul municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională.

(2) Centrele mentionate la alin. (1) sunt unităti conexe ale învătământului preuniversitar, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Educatiei si Cercetării si coordonate de inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti.

Art. 2. – Centrul judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională reprezintă o nouă institutie de învătământ specializată în oferirea, coordonarea si monitorizarea de servicii educationale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părintilor si membrilor comunitătii pentru a asigura tuturor accesul la o educatie de calitate, precum si asistenta necesară în acest sens.

Art. 3. – Centrul judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională oferă servicii specializate de mediere scolară, coordonează, monitorizează si evaluează, la nivel judetean, activitatea si serviciile educationale oferite de centrele scolare pentru educatie incluzivă, centrele si cabinetele logopedice interscolare, centrele judetene si cabinetele de asistentă psihopedagogică.

Art. 4. – Scopul activitătii centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională îl constituie asigurarea calitătii serviciilor educationale în domeniile mentionate la art. 3.

Art. 5. – Obiectivele principale ale activitătii centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională sunt:

– cuprinderea si mentinerea în sistemul de învătământ obligatoriu a tuturor copiilor/tinerilor, indiferent de particularitătile lor psihoindividuale si sociale;

– asigurarea suporturilor suplimentare necesare desfăsurării educatiei de calitate în functie de potentialul biopsihosocial al fiecărui copil/tânăr;

– informarea si consilierea cadrelor didactice în spiritul schimbării mentalitătii si al îmbunătătirii activitătii didacticoeducative;

– crearea conditiilor de dezvoltare a personalitătii elevilor/tinerilor în vederea integrării acestora în viata scolară, socială si profesională;

– implicarea părintilor în activităti specifice unei relatii eficiente: scoală–familie–comunitate, ca bază a adaptării scolare si integrării sociale a copiilor/tinerilor.

Art. 6. – Finantarea centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională se asigură de la bugetele judetelor/bugetele consiliilor locale ale municipiului Bucuresti, conform art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.251/2005 privind unele măsuri de îmbunătătire a activitătii de învătare, instruire, compensare, recuperare si protectie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinte educative speciale din cadrul sistemului de învătământ special si special integrat.

Art. 7. – Centrul judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională se înfiintează în cel mult 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului ordin.

 

CAPITOLUL II

Responsabilitătile si serviciile centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională

 

Art. 8. – Centrul judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională îndeplineste următoarele functii:

– de coordonare, realizare, monitorizare si evaluare a serviciilor educationale din judet/municipiu;

– de monitorizare a evolutiilor beneficiarilor serviciilor educationale mentionate;

– de informare si documentare pentru toti membrii comunitătii (cadre didactice, părinti, copii, studenti, autorităti locale etc.);

– de colaborare cu partenerii sociali din comunitate, precum si cu organizatii si asociatii la nivel national si international.

Art. 9. – Centrul judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională dezvoltă următoarele servicii:

– servicii de consiliere psihopedagogică si orientare scolară si profesională, prin centrele judetene si cabinetele de asistentă psihopedagogică;

– servicii de terapie a tulburărilor de limbaj, prin centrele si cabinetele logopedice interscolare;

– servicii de sprijin pentru copiii cu cerinte educative speciale, integrati în unitătile de învătământ de masă, prin centrele scolare pentru educatie incluzivă;

– servicii de mediere scolară, prin mediatorii scolari; – servicii complexe de educatie pentru copiii cu deficiente, prin centrele scolare pentru educatie incluzivă;

– servicii de informare si consiliere pentru cadre didactice, copii, părinti, alti membri ai comunitătii;

– servicii de orientare a formării initiale si continue prin parteneriate cu institutiile abilitate să ofere formare initială si continuă;

– servicii de terapii specifice, oferite prin centrele judetene si cabinetele de asistentă psihopedagogică si prin centrele scolare pentru educatie incluzivă.

Art. 10. – Responsabilitătile centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională sunt următoarele:

– coordonează, monitorizează si evaluează metodologic si stiintific serviciile educationale realizate de institutiile de învătământ preuniversitar enumerate la art. 3;

– participă la formarea initială a cadrelor didactice prin asigurarea practicii pedagogice în unităti de învătământ preuniversitar din judet/municipiu;

– participă la formarea continuă prin identificarea nevoii de formare continuă si colaborarea cu institutiile acreditate în acest scop (Casa Corpului Didactic, institutii de învătământ superior, ONG-uri etc.);

– informează si consiliază cadrele didactice în domeniul educatiei incluzive;

– informează beneficiarii în domeniul consilierii privind cariera;

– realizează materiale si mijloace de învătământ cu valoare de suport metodico-stiintific pentru cadrele didactice din învătământul preuniversitar;

– evaluează specialistii care oferă servicii educationale din centrele de asistentă psihopedagogică si din centrele logopedice, precum si mediatorii scolari;

– realizează o bază de date care centralizează toate serviciile oferite beneficiarilor;

– semnează/aprobă documentele elaborate de profesionistii din subordine;

– gestionează cărtile de muncă ale personalului din subordine, cu exceptia personalului din centrele scolare pentru educatie incluzivă;

– înfiintează cabinete de resurse în scolile de masă, pentru a oferi serviciile educationale direct beneficiarilor;

– realizează studii si cercetări privind: corelarea ofertei educationale cu cererea pietei fortei de muncă si implementarea strategiilor moderne de predare-învătareevaluare în actul didactic;

– facilitează relationarea unitătilor si institutiilor din învătământul preuniversitar cu comunitatea, prin parteneriate, proiecte si programe;

– coordonează si certifică activitătile de voluntariat desfăsurate în cadrul Strategiei nationale de actiune comunitară.

Art. 11. – De serviciile centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională beneficiază:

– copii, elevi, tineri;

– părinti sau apartinători legali ai copiilor;

– personalul angajat în unitătile de învătământ sau în alte institutii care actionează în domeniul problematicii copiilor;

– studenti;

– membri ai comunitătii locale.

Art. 12. – Centrul judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională poate organiza prestări de servicii de tipul celor precizate la art. 9 către terti, pentru activitătile care se subscriu prezentului regulament, în baza unui contract de prestări servicii.

 

CAPITOLUL III

Resurse umane si materiale

 

Art. 13. – (1) Centrul judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională are următoarea structură organizatorică:

– personal de conducere;

– personal didactic auxiliar;

– personal nedidactic.

(2) Conducerea centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională este asigurată de directorul acestuia si de un consiliu de administratie format din coordonatorul centrului logopedic interscolar, directorul centrului judetean de asistentă psihopedagogică, coordonatorul mediatorilor scolari, directorii adjuncti ai centrelor scolare pentru educatie incluzivă si alti membri, în conformitate cu legislatia în vigoare. Directorul centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională este presedintele consiliului de administratie.

Art. 14. – (1) Statul de functii al centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională va cuprinde:

– un post didactic de profesor cu functia de director;

– posturi didactice auxiliare: mediatori scolari, asistent social, secretar, contabil, documentarist;

– posturi nedidactice: îngrijitor, portar.

(2) Numărul total de posturi/catedre din cadrul centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională este cel aprobat de inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti cu  consultarea serviciilor specializate din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării.

(3) Personalul didactic si didactic auxiliar al centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională va fi încadrat de inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti, cu respectarea prevederilor legislatiei în vigoare.

Art. 15. – Centrul judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională va avea următoarea bază tehnico-materială:

– birouri;

– sală de festivităti/conferinte;

– bibliotecă/centru de documentare metodico-stiintifică si în domeniul legislatiei scolare, sală de lectură;

– baza logistică necesară desfăsurării activitătilor de formare, precum si de editare a unor materiale didactice;

– săli multifunctionale;

– cel putin două calculatoare conectate la reteaua de Internet.

 

CAPITOLUL IV

Încadrarea, normarea si salarizarea personalului

 

Art. 16. – Personalul didactic si didactic auxiliar din centrul judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională beneficiază de toate drepturile prevăzute de Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 17. – (1) Functia de director se ocupă în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3) si ale art. 21 din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Metodologia privind ocuparea postului de director al centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională se include în Metodologia de ocupare a posturilor de conducere (de îndrumare si control) din învătământul preuniversitar, elaborată de Ministerul Educatiei si Cercetării, în termen de 90 de zile de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Functia de director al centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională se ocupă numai de absolventi ai unitătilor de învătământ de lungă durată, cu specializarea pedagogie, psihologie, psihopedagogie specială.

Art. 18. – Încadrarea personalului didactic auxiliar se face pe bază de concurs, potrivit art. 19 alin. (1) si (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 19. – Centrul judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională poate să angajeze colaboratori în regim de cumul sau plata cu ora, fără a depăsi numărul de posturi/catedre aprobat anual.

Art. 20. – Personalul didactic auxiliar si nedidactic îsi desfăsoară activitatea având norma de 8 ore pe zi.

 

CAPITOLUL V

Evaluarea personalului

 

Art. 21. – Domeniile de competentă ale personalului didactic auxiliar si nedidactic vor fi stipulate în fisele postului, însotite de fise de evaluare. În functie de aceste documente se realizează evaluarea anuală a acestor categorii de personal.

Art. 22. – Evaluarea anuală (an scolar) a directorului centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională se face de consiliul de administratie al inspectoratului scolar, în baza unei fise de post si a unei fise de evaluare specifice, elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetării.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 23. – În termen de 90 de zile de la aprobarea functionării, fiecare centru judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională îsi va elabora regulamentul de ordine interioară.

 

ANEXA Nr. 2

 

REGULAMENTUL-CADRU

de înfiintare, organizare si functionare a centrelor scolare pentru educatie incluzivă

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – (1) Centrul scolar pentru educatie incluzivă reprezintă cadrul institutional de actiune care asigură accesul la educatie tuturor copiilor prin educatie formală si servicii educationale acordate copiilor cu cerinte educative speciale scolarizati atât în învătământul special, cât si în învătământul de masă, precum si personalului care este implicat în educatia acestora.

(2) Centrul scolar pentru educatie incluzivă este o unitate de învătământ cu personalitate juridică, din reteaua scolară, aflată sub coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetării, în conformitate cu prevederile art. 141, coroborate cu prevederile alin. (2) al art. 10 din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Activitătile specifice procesului de învătământ din centrul scolar pentru educatie incluzivă se află sub îndrumarea si coordonarea inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti, iar documentele emise vor fi echivalente celor emise de orice unitate scolară din tară.

(4) Serviciile educationale organizate si desfăsurate de centrul scolar pentru educatie incluzivă sunt coordonate, monitorizate si evaluate de centrul judetean de resurse si de asistentă educatională, conform prevederilor anexei nr. 1.

Art. 2. – Centrul scolar pentru educatie incluzivă utilizează sediul, patrimoniul, logistica, însemnele, regimul juridic si stampila unitătii/institutiei de învătământ fondatoare.

După transformarea unitătii/institutiei de învătământ în centru scolar pentru educatie incluzivă, însemnele si stampila vor purta antetul acestuia (CSEI).

Art. 3. – Centrul scolar pentru educatie incluzivă desfăsoară activităti de predare-învătare-evaluare, normate în baza legislatiei în vigoare, si dezvoltă servicii educationale în domeniul educatiei incuzive, de tipul: formare, informare, documentare, cosiliere, proiecte si programe etc.

Art. 4. – Centrul scolar pentru educatie incluzivă colaborează cu: institutii de învătământ, institutii conexe ale învătământului preuniversitar, cu directiile judetene de asistentă socială si protectia copilului, cu autoritătile locale, cu agenti economici, cu organizatii neguvernamentale, cu reprezentanti ai comunitătii locale, cu persoane fizice din tară si din străinătate care au preocupări în domeniul educatiei.

Art. 5. – În centrul scolar pentru educatie incluzivă se interzic activităti de organizare si propagandă politică, prozelitismul religios sau activităti care încalcă normele generale de moralitate.

 

CAPITOLUL II

Functiile, atributiile si serviciile centrului scolar pentru educatie incluzivă

 

Art. 6. – Centrul scolar pentru educatie incluzivă îndeplineste următoarele functii:

– de interventie directă prin oferire de servicii psihopedagogice, psihologice si de consiliere în domeniul educatiei incluzive beneficiarilor directi: copii/elevi/tineri cu cerinte educative speciale, părinti, cadre didactice din scolile de masă, membri ai comunitătii locale;

– de informare, formare continuă/perfectionare si consiliere a personalului didactic în domeniul educatiei incluzive;

– de suport metodico-stiintific în domeniul educatiei incluzive pentru cadrele didactice din scolile de masă;

– de învătare, de pregătire pentru viata de adult.

Art. 7. – (1) Centrul scolar pentru educatie incluzivă are următoarele atributii:

– realizează depistarea precoce si asigură interventia timpurie în cazul copiilor cu cerinte educative speciale;

– scolarizează copii cu diverse grade si tipuri de dizabilităti;

– realizează terapii specifice pentru copiii cu cerinte educative speciale din învătământul special si din învătământul de masă;

– evaluează, diagnostichează si urmăreste evolutia scolară a copiilor cu cerinte educative, prin intermediul comisiei interne de evaluare continuă, conform art. 24 din Hotărârea Guvernului nr. 1.437/2004 privind organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copilului. Examinarea si testarea psihologică sunt efectuate doar de către profesorul psiholog, conform atestării din partea Colegiului Psihologilor din România, pe baza metodologiei unitare elaborate de Colegiul Psihologilor si avizate de Ministerul Educatiei si Cercetării;

– realizează si aplică planuri de servicii personalizate pentru fiecare copil evaluat;

– realizează adaptări curriculare pentru copiii cu cerinte educative speciale integrati în învătământul obisnuit;

– propune servicii de sprijin si/sau terapii specifice, după caz;

– asigură asistentă psihoeducatională copiilor cu cerinte educative speciale, prin cadre didactice de sprijin/itinerante, terapeuti, consilieri etc.;

– de consiliere si asistentă psihopedagogică a cadrelor didactice care furnizează programe de educatie remedială;

– promovează învătământul incluziv;

– asigură asistentă educatională copiilor/elevilor nedeplasabili, prin formele de scolarizare: la domiciliul elevului, cu frecventă redusă, cu scutire de frecventă, comasat etc.;

– monitorizează evolutia copiilor cu cerinte educative speciale;

– oferă asistentă socială si servicii în regim de semiinternat/centru de zi pentru copiii/elevii cu cerinte speciale care solicită acest lucru;

– informează si consiliază familiile copiilor cu cerinte educative speciale cu privire la problematica educatiei copiilor lor;

– participă, împreună cu centrul judetean de resurse si de asistentă educatională, la activităti de informare, formare, perfectionare si documentare a cadrelor didactice din învătământul obisnuit si special, care se ocupă de educatia copiilor cu cerinte educative speciale;

– valorifică experienta psihopedagogică pozitivă si promovează ideile moderne privind educatia specială prin publicatii de specialitate periodice, prin cercetare aplicativă si prin crearea de mijloace didactice;

– asigură resursele umane si materiale necesare realizării practicii pedagogice în domeniul educatiei speciale;

– desfăsoară activităti de cercetare si consultantă metodico-stiintifică, sub coordonarea centrului judetean de resurse si de asistentă educatională;

– asigură propria dezvoltare institutională, precum si cea a centrului judetean de resurse si de asistentă educatională, prin mijloacele legale disponibile (granturi, proiecte de finantare, sponsorizări, donatii, parteneriate etc.);

– colaborează cu institutiile care promovează alternativele educationale aprobate;

– colaborează cu toate institutiile din comunitatea locală implicate în problematica copiilor.

(2) Atributiile personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic sunt derivate din atributiile prevăzute la alin. (1) si sunt stipulate în fisa postului.

Art. 8. – Centrul scolar pentru educatie incluzivă asigură servicii specializate în următoarele domenii:

– educatie specială si specializată a copiilor cu deficiente;

– compensare prin terapii specifice pentru copii/elevi cu dificultăti de învătare, dificultăti de dezvoltare, dificultăti de adaptare, tulburări de limbaj, tulburări de comportament, deficiente fizice si neuromotorii, deficiente senzoriale etc.;

– evaluare psihopedagogică, diagnosticare, orientare scolară si profesională;

– asistentă educatională si terapeutic-recuperatorie pentru copiii/elevii cu cerinte educative speciale integrati în unitătile de învătământ de masă;

– informare si consiliere pentru părinti;

– informare si consiliere a cadrelor didactice;

– cercetare psihopedagogică si elaborare de studii de specialitate;

– testare si consiliere psihologică (realizate numai de către profesorii psihologi atestati de Colegiul Psihologilor din România).

Art. 9. – De serviciile centrului scolar pentru educatie incluzivă beneficiază:

– copii cu vârste cuprinse între 0–3 ani;

– prescolari si scolari din învătământul special si din cel de masă;

– părinti sau apartinători legali ai copiilor;

– personalul angajat în unitătile de învătământ sau în alte institutii care actionează în domeniul educatiei speciale a copiilor;

– elevi/studenti care efectuează module de practică pedagogică;

– membri ai comunitătii locale.

 

CAPITOLUL III

Resurse umane si materiale

 

Art. 10. – (1) Statul de functii al centrului scolar pentru educatie incluzivă va cuprinde:

– posturi/catedre didactice, didactic auxiliare si nedidactice, în conformitate cu planul de scolarizare aprobat anual prin hotărâre a Guvernului;

– posturi/catedre didactice, personal nedidactic si auxiliar, în functie de necesarul de resurse umane cerut de asistenta educatională.

(2) Numărul total de posturi/catedre nu poate să depăsească pe cel aprobat de inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti.

(3) În cadrul centrului scolar pentru educatie incluzivă există posibilitatea redistribuirii posturilor/catedrelor în functie de continutul activitătii proiectate.

(4) Personalul didactic si didactic auxiliar al centrului scolar pentru educatie incluzivă va fi încadrat de inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti, cu respectarea prevederilor art. 7 si 8 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 11. – (1) Activitatea de predare-învătare-evaluare din centrul scolar pentru educatie incluzivă se poate desfăsura în

următoarele formatiuni de studiu:

– grupe de copii pentru interventie timpurie;

– grupe de prescolari cu cerinte educative speciale;

– clase I–IV pentru elevi cu grade/tipuri diferite de deficiente;

– clase V–X pentru elevi cu grade/tipuri diferite de deficiente;

– grupe/clase I–X pentru elevi cu deficiente asociate, severe, profunde;

– clase de arte si meserii pentru elevi/tineri cu deficiente asociate, severe, profunde;

– copii/elevi cu cerinte educative speciale integrati în unitătile de învătământ de masă în grupe/clase sau care beneficiază de servicii de sprijin si/sau de terapii specifice.

(2) Prevederile alin. 1 ale prezentului articol nu se referă la situatia în care centrul scolar pentru educatie incluzivă functionează într-o scoală de masă. În această situatie centrul scolar pentru educatie incluzivă îsi va axa cu prioritate activitatea pe serviciile de asistentă educatională, terapii specifice si consiliere psihopedagogică.

Art. 12. – Centrul scolar pentru educatie incluzivă va beneficia de baza didactico-materială a unitătii de învătământ în care s-a înfiintat si va cuprinde în mod obligatoriu cel putin zece dintre următoarele spatii/utilităti, cu obligatia de a le realiza în totalitate în decurs de trei ani de la înfiintarea centrului:

– săli de clasă;

– cabinete pentru terapii specifice si consiliere;

– cabinet pentru comisia internă de evaluare continuă;

– sală de sport si cabinet de cultură fizică medicală/kinetoterapie;

– laboratoare si cabinete pentru învătarea limbilor străine si de informatică;

– ateliere pentru activităti practice sau de profesionalizare;

– sală de festivităti;

– ludotecă;

– bibliotecă/centru de documentare metodico-stiintifică si în domeniul legislatiei scolare, care beneficiază si de o sală de lectură;

– baza logistică necesară desfăsurării activitătilor de formare si de editare de materiale didactice;

– sală de mese si bloc alimentar;

– spatii de joacă special amenajate pentru copii.

 

CAPITOLUL IV

Structura organizatorică

 

Art. 13. – Centrul scolar pentru educatie incluzivă se organizează si functionează ca unitate de tip scolar, în conformitate cu legislatia actuală, respectiv Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare, Ordinul ministrului educatiei si cercetării nr. 4.925/2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a unitătilor de învătământ preuniversitar, Regulamentul de organizare si functionare a învătământului special în vigoare etc.

Art. 14. – Centrul scolar pentru educatie incluzivă are următoarea structură organizatorică:

– personal de conducere;

– personal didactic;

– personal didactic auxiliar;

– personal nedidactic.

Art. 15. – Centrul scolar pentru educatie incluzivă poate beneficia de sprijin material si financiar din partea unor persoane fizice sau juridice din tară si din străinătate, în conditiile legii.

Art. 16. – Centrul scolar pentru educatie incluzivă poate organiza prestări de servicii de tipul celor precizate la art. 15 către terti, pentru activitătile care se subscriu prezentului regulament, în baza unui contract de prestări de servicii.

 

CAPITOLUL V

Încadrarea, normarea si salarizarea personalului

 

Art. 17. – Statul de functiuni al centrului scolar pentru educatie incluzivă va cuprinde:

– personal de conducere (director, director-adjunct);

– membrii comisiei interne de evaluare continuă;

– posturi/catedre didactice de specialitate pentru activitatea de predare-învătare-evaluare, care vor fi ocupate de: cadru didactic de sprijin/itinerant, profesor de psihopedagogie specială, profesor, institutor, învătător,

educatoare, învătător/profesor-educator, profesor psihopedagog, profesor consilier, profesor psiholog scolar, kinetoterapeut, maistru-instructor etc.;

– asistent social;

– bibliotecar – gestionar al centrului scolar de resurse si de asistentă educatională si al bazei didactico-materiale din unitate.

Art. 18. – (1) În cadrul centrului scolar pentru educatie incluzivă norma didactică de predare-învătare-evaluare si pentru activităti specifice se poate constitui din mai multe componente:

– post de educatoare, învătător, institutor, în conformitate cu prevederile art. 43 lit. a) si b) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare;

– catedră de profesor, în conformitate cu prevederile art. 43 lit. c) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare;

– post de învătător, institutor în învătământul special, conform prevederilor art. 43 lit. f) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare;

– catedră de profesor, profesor psihopedagog, profesor psihopedagogie specială, conform prevederilor art. 43 lit. f) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare;

– catedră de cadru didactic de sprijin/itinerant – 16 ore/săptămână, conform prevederilor art. 7 din Metodologia de organizare si functionare a serviciilor educationale prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentru copiii cu cerinte educative speciale, scolarizati în învătământul de masă, aprobată prin Ordinul ministrului educatiei si cercetării nr. 5.379/2004;

– catedră de profesor psihopedagog pentru reabilitarea audio-verbală cu aparatură surdologică, la fiecare grupă de prescolari cu deficiente de auz, precum si pentru elevii si studentii cu deficiente de auz integrati în învătământul de masă preuniversitar si universitar, cu norma didactică de 16 ore/săptămână;

– câte două catedre de profesori psihopedagogi pentru fiecare grupă de interventie timpurie, cu norma didactică de 16 ore/săptămână;

– catedră de psihopedagogie specială constituită din 8 ore/săptămână la clasă/grupă si 8 ore/săptămână constând în activităti de expertiză, diagnostic si evaluare, terapii specifice, sprijin si asistentă educatională pentru membrii comisiei interne de evaluare continuă;

– activităti complementare realizate prin alte tipuri de activităti educationale specifice centrului (informare, formare, consiliere, coordonare de proiecte si programe, expertiză, diagnostic si evaluare educatională etc.), în cadrul normei didactice.

(2) Învătătorul/profesorul-educator are norma didactică de 20 de ore/săptămână, iar maistrul-instructor are norma didactică de 20 de ore/săptămână, în conformitate cu prevederile art. 43 lit. f) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 19. – Finantarea activitătii centrului scolar pentru educatie incluzivă este asigurată de la bugetele judetelor/bugetele consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si din alte surse legal constituite.

Art. 20. – (1) Personalul didactic si didactic auxiliar din centrul scolar pentru educatie incluzivă beneficiază de toate drepturile prevăzute de Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Cu exceptia activitătii de predare-învătare-evaluare si a celei de formare/perfectionare din centrul scolar pentru educatie incluzivă organizat în scoala de masă, toate celelalte actiuni si activităti prevăzute la art. 7 si 8 din ordin sunt considerate ca apartinând educatiei speciale si, ca urmare, sunt remunerate în conformitate cu legislatia în vigoare.

Art. 21. – Coordonatorul centrului scolar pentru educatie incluzivă este directorul-adjunct al unitătii scolare (care este cadru didactic cu specialitatea psihopedagogie specială, pedagogie, psihologie sau pedagogie socială), numit prin concurs organizat în baza Metodologiei de ocupare a posturilor de directori în învătământul preuniversitar, aprobată anual prin ordin al ministrului educatiei si cercetării.

Art. 22. – Ocuparea posturilor centrului scolar pentru educatie incluzivă se realizează conform metodologiei Ministerului Educatiei si Cercetării de ocupare a posturilor/catedrelor declarate vacante în învătământul preuniversitar, aprobată anual.

Art. 23. – Centrul scolar pentru educatie incluzivă poate să angajeze colaboratori în regim de cumul sau plată cu ora, fără a depăsi numărul de posturi/catedre aprobat anual.

Art. 24. – Personalul didactic auxiliar îsi desfăsoară activitatea având norma de 8 ore pe zi.

Art. 25. – Personalul nedidactic îsi desfăsoară activitatea în cadrul serviciilor: financiar-contabil, administrativ, informatizare, tehnic si de întretinere, medical, cu normă de 8 ore pe zi.

Art. 26. – Numărul maxim al centrelor scolare pentru educatie incluzivă nu este limitat la nivelul judetului/municipiului Bucuresti.

 

CAPITOLUL VI

Evaluarea personalului

 

Art. 27. – Domeniile de competentă ale personalului didactic auxiliar si nedidactic sunt cele stipulate în normativele aflate în vigoare, precum si în regulamentul de ordine interioară al centrului scolar pentru educatie incluzivă. În functie de aceste documente se realizează evaluarea anuală a acestor categorii de personal.

Art. 28. – (1) Evaluarea anuală a personalului didactic din centrul scolar pentru educatie incluzivă se face de conducerea centrului si de consiliul de administratie al acestuia, conform atributiilor mentionate în fisa postului.

(2) Evaluarea vizând calitatea serviciilor educationale este realizată de centrul judetean de resurse si de asistentă psihopedagogică.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

 

Art. 29. – Unitatea de învătământ sau centrul de zi care functionează în parteneriat cu inspectoratul scolar pentru a deveni centru scolar pentru educatie incluzivă trebuie să răspundă cerintelor prezentului regulament. În acest sens va alcătui un dosar care va cuprinde documentatia justificativă, însotit de acte doveditoare, pe care îl va depune la inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti, conform art. 34.

Art. 30. – În urma aprobării de către inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti, institutia solicitantă va dobândi statutul de centru scolar pentru educatie incluzivă (CSEI).

Art. 31. – În termen de 90 de zile de la aprobarea functionării, fiecare centru scolar pentru educatie incluzivă îsi va elabora propriul regulament de ordine interioară.

Art. 32. – Documentele necesare pentru înfiintarea centrelor scolare pentru educatie incluzivă:

• atestarea bazei materiale, prin prezentarea inventarului de mijloace fixe;

• oferta de servicii educationale;

• protocoale de colaborare (ONG-uri, unităti de învătământ, autorităti locale);

• schema de încadrare, cu mentionarea numărului total de posturi/catedre, precum si descrierea lor pe specialităti;

• protocol cu unitătile scolare pentru activitătile de voluntariat;

• minimum 1/3 din numărul total al personalului didactic trebuie să fie absolventi ai învătământului superior, cu una dintre specializările: psihopedagogie, pedagogie, psihologie, pedagogie socială sau limbă si literatură română, incluzând si metodistii în domeniul educatiei speciale, precum si inspectorul scolar de specialitate;

• număr de elevi cu deficiente din centrul scolar de resurse si de asistentă educatională;

• număr de copii cu cerinte educative speciale asistati în scoala obisnuită;

• strategie de dezvoltare institutională cu componente de perfectionare profesională, cercetare si promovare a serviciilor;

• oferta managerială a directorului privind dezvoltarea centrului scolar pentru educatie incluzivă;

• avizul consiliului de administratie;

• alte documente: proiecte derulate, solicitări din comunitate, posibilităti de sponsorizare etc.

 

ANEXA Nr. 3

 

REGULAMENT-CADRU

privind organizarea si functionarea centrelor judetene/al municipiului Bucuresti si a cabinetelor de asistentă psihopedagogică

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – (1) Centrele de asistentă psihopedagogică, denumite în continuare centre judetene de asistentă psihopedagogică – CJAP, respectiv Centrul Municipal de Asistentă Psihopedagogică – CMAP, sunt unităti conexe ale învătământului preuniversitar, care functionează în fiecare judet, respectiv în municipiul Bucuresti, în baza art. 49 alin. (1) din Legea învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si sunt coordonate, monitorizate si evaluate de centrele judetene/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională.

(2) Cabinetele de asistentă psihopedagogică functionează în unităti de învătământ preuniversitar si asigură asistenta psihopedagogică unui număr de 800 de elevi sau de 400 de prescolari.

(3) Cabinetele de asistentă psihopedagogică functionează în unitătile de învătământ la care sunt înmatriculati cel putin 800 de elevi. În unitătile de învătământ cu mai putin de 800 de elevi vor functiona cabinete interscolare arondate unui cabinet de asistentă psihopedagogică, în functie de resursele umane calificate si de dotările materiale specifice.

(4) Se pot înfiinta cabinete interscolare de asistentă psihopedagogică pentru un număr minim de 400 de prescolari. Unui cabinet interscolar i se pot aronda si unităti de învătământ prescolar.

Art. 2. – (1) CJAP/CMAP sunt institutii subordonate organizatoric inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti si centrelor judetene/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională, iar din punct de vedere metodologic, Ministerului Educatiei si Cercetării.

(2) Activitătile cabinetelor de asistentă psihopedagogică sunt coordonate de CJAP/CMAP.

(3) De activitatea CJAP/CMAP răspund coordonatorul CJAP/CMAP si directorul centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională.

(4) Finantarea centrelor judetene si a cabinetelor de asistentă psihopedagogică se realizează din bugetele judetelor/bugetele consiliilor locale ale municipiului Bucuresti, prin intermediul centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională.

(5) CJAP/CMAP prezintă, la cererea directorului centrului judetean de resurse si de asistentă educatională, rapoarte periodice privind activitatea proprie.

Art. 3. – (1) CJAP/CMAP organizează actiuni de cunoastere si consiliere psihopedagogică a prescolarilor/elevilor, realizate individual si colectiv, actiuni cu părintii prin consultatii individuale si colective, precum si actiuni de colaborare cu comunitătile locale, în scopul orientării scolare si profesionale, orientării carierei elevilor, prin informare, documentare, consiliere, acestea fiind monitorizate si evaluate periodic de centrul judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională si de inspectoratul scolar judetean/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti (ISJ/ISMB).

(2) Cabinetele de asistentă psihopedagogică din unitătile de învătământ asigură în permanentă informarea, cunoasterea si consilierea psihopedagogică a prescolarilor/elevilor, prin consultatii individuale si colective, actiuni de îndrumare a părintilor si de colaborare cu comunitătile locale, în scopul orientării scolare, profesionale si a carierei elevilor.

Art. 4. – ISJ/ISMB asigură, prin intermediul centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională, tuturor centrelor si cabinetelor de asistentă psihopedagogică spatii si dotări corespunzătoare, în cabinete sau laboratoare, destinate exclusiv desfăsurării activitătilor de cunoastere si consiliere psihopedagogică a prescolarilor/elevilor, în cadrul unitătilor de învătământ.

Art. 5. – CJAP/CMAP colaborează în cadrul centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională cu unităti si institutii de învătământ, cu directiile judetene pentru protectia copilului, cu agentiile judetene de ocupare si formare profesională, cu alte organizatii guvernamentale si neguvernamentale, cu inspectoratul judetean de politie (Compartimentul prevenire), precum si cu alte persoane juridice care au atributii în domeniul educatiei.

Art. 6. – Activitatea CJAP/CMAP nu se subordonează doctrinelor promovate de partide sau formatiuni politice. În spatiile apartinând CJAP/CMAP sunt interzise:

a) functionarea partidelor sau formatiunilor politice;

b) desfăsurarea activitătii de organizare si propagandă politică;

c) prozelitismul religios;

d) activitătile care încalcă normele generale de moralitate.

 

CAPITOLUL II

Organizarea centrelor judetene/al municipiului Bucuresti de asistentă psihopedagogică si a cabinetelor de asistentă psihopedagogică

 

Art. 7. – Orientarea scolară si profesională, precum si alte activităti desfăsurate în CJAP/CMAP si în cabinetele de asistentă psihopedagogică se realizează prin: interventie (asistentă) psihologică, metode psihopedagogice si de consiliere în carieră.

Art. 8. – (1) Categoriile de personal care functionează în cadrul CJAP/CMAP sunt:

a) personal de conducere;

b) personal didactic;

c) personal didactic auxiliar.

(2) Personalul de conducere – coordonatorul CJAP/CMAP, asimilat functiei de director de unitate de învătământ, prevăzută la art. 21 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare, poate fi profesor cu specializarea în pedagogie, psihopedagogie, psihologie, sociologie, pedagogie socială, psihosociologie, psihopedagogie specială sau, în mod exceptional, profesor, absolvent al Facultătii de Filosofie–Istorie (promotiile 1978–1989, grupe optionale de psihologie, pedagogie, sociologie), prevăzut de art. 7 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare, având cel putin gradul didactic II si o vechime de minimum 5 ani în activitatea de asistentă psihopedagogică.

(3) Ocuparea functiei de coordonator al CJAP/CMAP se face prin concurs organizat de ISJ, conform metodologiilor elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetării privind organizarea si desfăsurarea concursului pentru functiile de director si director-adjunct din unitătile de învătământ.

(4) Coordonatorul CJAP/CMAP este degrevat partial de norma didactică a personalului didactic din CJAP/CMAP, având obligatia de a preda efectiv între 2 si 4 ore săptămânal în specialitatea înscrisă pe diplomă, conform dispozitiilor art. 46 alin. (1) si (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare.

(5) Salarizarea coordonatorului se face conform dispozitiilor art. 51 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 9. – În cadrul CJAP/CMAP functiile didactice sunt:

profesor pedagog, profesor psihopedagog, profesor psiholog, profesor sociolog, profesor pedagog social, profesor psihosociolog, profesor de psihopedagogie specială sau, în mod exceptional, profesor, absolvent al Facultătii de Filosofie–Istorie (promotiile 1978 – 1989, grupe optionale de psihologie, pedagogie, sociologie), prevăzut de art. 7 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 10. – În cadrul CJAP/CMAP functiile didactice auxiliare sunt: asistent social, laborant, informatician, secretar, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 11. – Structura organizatorică, statul de functii si numărul de personal didactic si didactic auxiliar din structura CJAP/CMAP sunt aprobate anual prin intermediul centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională, de Ministerul Educatiei si Cercetării, la propunerea ISJ/ISMB.

Art. 12. – Cabinetele de asistentă psihopedagogică au prevăzut în statul de functii un post de profesor, având una dintre specializările: pedagogie, psihopedagogie, psihologie, sociologie, pedagogie socială, psihosociologie, psihopedagogie specială sau, în mod exceptional, profesor, absolvent al Facultătii de Filosofie–Istorie (promotiile 1978–1989, grupe optionale de psihologie, pedagogie, sociologie), prevăzut de art. 7 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 13. – Încadrarea CJAP/CMAP, precum si a cabinetelor scolare si interscolare de asistentă psihopedagogică cu personal didactic si didactic auxiliar se face pe bază de concurs, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1), (2), (3) si ale art. 19 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu respectarea prevederilor din Metodologia de ocupare a posturilor/catedrelor declarate vacante în învătământul preuniversitar, aprobată anual prin ordin al ministrului educatiei si cercetării.

 

CAPITOLUL III

Functionarea centrelor judetene/al municipiului Bucuresti de asistentă psihopedagogică si a cabinetelor de asistentă psihopedagogică

 

SECTIUNEA 1

Stabilirea normei didactice

 

Art. 14. – (1) Norma didactică a personalului didactic din CJAP/CMAP se stabileste potrivit prevederilor art. 43 lit. e) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare, si conform Ordonantei Guvernului nr. 103/1998 privind modificarea structurii normei didactice în învătământul preuniversitar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 109/1999.

(2) Norma didactică a personalului didactic din CJAP/CMAP cuprinde un număr de 40 de ore/săptămână, repartizate astfel:

a) 18 ore/săptămână, care constau în: activităti de asistentă psihopedagogică, desfăsurate individual si colectiv cu prescolarii/elevii, consiliere, examinare, preorientare, orientare, reorientare scolară si profesională, activităti de consiliere a părintilor, cadrelor didactice, participare la sedinte cu părintii, la comisiile metodice si consiliile pedagogice cu tematică specifică, centralizarea datelor pentru elaborarea materialelor informative pe problematica orientării scolare si profesionale la nivel judetean, întocmirea si realizarea de programe de informare si consiliere privind cariera, activităti de cercetare stiintifică cu tematică psihopedagogică; 2–4 ore de predare în specialitatea înscrisă pe diplomă;

b) 22 de ore/săptămână, care constau în: activităti de pregătire metodico-stiintifică si complementară, pregătirea si corectarea rezultatelor examinărilor, stabilirea măsurilor si întocmirea programelor de interventie si evaluare psihopedagogică, activităti de documentare stiintifică, colaborarea cu comunitătile locale, pretestarea psihologică a cadrelor didactice, în conformitate cu prevederile art. 3 din Ordinul ministrului educatiei si cercetării, al ministrului sănătătii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 4.840/IR 38.342/2.796/2005 privind controlul medical anual pentru personalul din învătământul preuniversitar.

Art. 15. – (1) Norma didactică a personalului didactic din cabinetele de asistentă psihopedagogică se stabileste potrivit prevederilor art. 43 lit. e) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare, si conform Ordonantei Guvernului nr. 103/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 109/1999.

(2) Norma didactică a personalului didactic din cabinetele de asistentă psihopedagogică cuprinde un număr de 40 de ore/săptămână, repartizate astfel:

a) 18 ore/săptămână, care constau în: activităti de asistentă psihopedagogică, desfăsurate individual si colectiv cu prescolarii/elevii, consiliere, examinare, preorientare, orientare, reorientare scolară si profesională, activităti de consiliere a părintilor, cadrelor didactice, participare la sedinte si lectorate cu părintii, la comisiile metodice si consiliile pedagogice cu tematică specifică; 2–4 ore de predare în specialitatea înscrisă pe diplomă;

b) 22 de ore/săptămână, care constau în: activităti de pregătire metodico-stiintifică si complementară, pregătirea si corectarea rezultatelor examinărilor, stabilirea măsurilor si întocmirea programelor de interventie si evaluare psihopedagogică, activităti metodico-stiintifice, colaborarea cu comunitătile locale.

 

SECTIUNEA a 2-a

Atributiile centrelor judetene/al municipiului Bucuresti de asistentă psihopedagogică si a cabinetelor de asistentă psihopedagogică

 

Art. 16. – CJAP/CMAP are următoarele atributii:

a) oferă informare, consiliere, documentare si îndrumare pentru prescolari/elevi, părinti, educatoare, învătători, institutori si profesori pe diferite teme: cunoastere si autocunoastere, adaptarea elevilor la mediul scolar, adaptarea scolii la nevoile elevilor, optimizarea relatiilor scoală–elevi–părinti;

b) asigură prin intermediul metodelor, procedeelor si tehnicilor specifice prevenirea si diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic. Tehnicile de interventie în domeniul psihoterapiei si consilierii psihologice pot fi utilizate doar de profesorul psiholog, conform atestării din partea Colegiului Psihologilor din România;

c) asigură examinarea psihologică atât pentru cadrele didactice, cât si pentru elevi, la cererea părintilor, a scolii sau a inspectoratelor scolare, în situatii de esec scolar, abandon scolar, conflicte. Examinarea si testarea psihologică sunt efectuate doar de profesorul psiholog, conform atestării din partea Colegiului Psihologilor din România, pe baza metodologiei unitare elaborate de Colegiul Psihologilor si avizate de Ministerul Educatiei si Cercetării;

d) propune si organizează programe de orientare a carierei elevilor în scoli;

e) asigură servicii de consiliere si cursuri pentru părinti;

f) coordonează si sprijină cabinetele de asistentă psihopedagogică si cabinetele interscolare din unitătile de învătământ preuniversitar;

g) colaborează cu personalul de la centrele medicale de igienă si profilaxie;

h) colaborează cu personalul de la agentiile locale de ocupare si formare profesională;

i) sprijină si asigură asistenta si consilierea metodologică a educatoarelor, învătătorilor, institutorilor, profesorilor si dirigintilor;

j) elaborează studii psihosociologice privind optiunile elevilor claselor terminale vizând calificările profesionale prin învătământul profesional si liceal, precum si tipurile de scoli din cadrul retelei;

k) înaintează ISJ/ISMB, prin centrele judetene/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională, studii de specialitate privind elementele de prognoză si analiză referitoare la oferta fortei de muncă în zonă (evolutie, dinamică, profesii în disparitie, profesii noi), în vederea orientării scolare, profesionale si a carierei elevilor din judet;

l) este implicat alături de ISJ în examinarea propunerilor tuturor unitătilor scolare din retea si a ofertei privind planul de scolarizare;

m) coordonează actiunea de derulare a proiectelor/programelor, parteneriatelor educationale interne sau internationale derulate pe plan local, vizând problematica consilierii, orientării scolare, profesionale si a carierei elevilor, în parteneriat cu autoritătile de învătământ, autoritătile locale, asociatii si fundatii cu preocupări în domeniu;

n) monitorizează, prin intermediul echipei operative a profesorilor din centru, situatiile deosebite din unitătile de învătământ preuniversitar din judet/municipiul Bucuresti (abandon scolar ridicat, risc privind consumul de droguri, tulburări comportamentale) în care din motive obiective nu au putut fi normate catedre în cabinete scolare, urmând să prezinte rapoarte semestriale;

o) recomandă părintilor consultarea altor institutii pentru problemele care nu sunt de competenta CJAP/CMAP (centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete medicale, cabinetele psihologice etc.);

p) coordonează si sprijină cadrele didactice din centru si cabinete în vederea perfectionării curente si prin grade didactice;

r) colaborează cu cabinetele logopedice;

s) colaborează cu mediatorii scolari;

s) asigură servicii de consiliere si asistentă psihopedagogică pentru copiii cu cerinte educative speciale.

Art. 17. – Cabinetele de asistentă psihopedagogică si cabinetele interscolare au următoarele atributii:

a) asigură informarea si consilierea prescolarilor/elevilor, părintilor, educatoarelor, învătătorilor, institutorilor si profesorilor pe diferite subiecte: cunoastere si autocunoastere, adaptarea elevilor la mediul scolar, adaptarea scolii la nevoile elevilor, optimizarea relatiilor scoală–elevi–părinti;

b) asigură prin intermediul metodelor, procedeelor si tehnicilor specifice prevenirea si diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic. Tehnicile de interventie în domeniul psihoterapiei si consilierii psihologice pot fi utilizate doar de profesorul psiholog, conform atestării din partea Colegiului Psihologilor din România;

c) asigură examinarea psihologică atât pentru cadrele didactice, cât si pentru elevi, la cererea părintilor, a scolii sau a inspectoratelor scolare, în situatii de esec scolar, abandon scolar, conflicte. Examinarea si testarea psihologică sunt efectuate doar de profesorul psiholog, conform atestării din partea Colegiului Psihologilor din România, pe baza metodologiei unitare elaborate de Colegiul Psihologilor din România si avizate de Ministerul Educatiei si Cercetării;

d) propun si organizează programe de orientare scolară, profesională si a carierei elevilor în scolile unde îsi desfăsoară activitatea, în colaborare cu consilierii educativi;

e) asigură servicii de consiliere si cursuri pentru părinti;

f) sprijină si asigură asistenta si consilierea metodologică a educatoarelor, învătătorilor, institutorilor, profesorilor si dirigintilor;

g) elaborează studii psihosociologice privind optiunile elevilor claselor terminale vizând calificările profesionale prin învătământul profesional si liceal, precum si tipurile de scoli din cadrul retelei;

h) recomandă părintilor consultarea altor institutii pentru problemele care nu sunt de competenta cabinetului de asistentă psihopedagogică (centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete medicale, cabinete psihologice etc.);

i) colaborează cu mediatorii scolari;

j) asigură servicii de consiliere si asistentă psihopedagogică pentru copiii cu cerinte educative speciale.

Art. 18. – (1) Atributiile personalului de conducere, ale personalului didactic, ale personalului didactic auxiliar si ale personalului nedidactic din centrele si cabinetele de asistentă psihopedagogică sunt prevăzute în Regulamentul de organizare si functionare si în Regulamentul de ordine interioară ale CJAP/CMAP, precum si în fisa postului si sunt monitorizate anual de către centrul judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională si ISJ.

(2) Unul dintre posturile didactice din CJAP/CMAP va fi orientat/specializat în domeniul psihologiei copilului prescolar si din învătământul primar.

(3) Fisele de post se aprobă anual de către inspectorul scolar general, cu avizul directorului centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională, respectiv de coordonatorul CJAP/CMAP pentru personalul din cabinetele de asistentă psihopedagogică.

Art. 19. – Personalul didactic încadrat în cabinetele scolare si interscolare de asistentă psihopedagogică sprijină activitatea comisiilor metodice ale educatoarelor, învătătorilor, institutorilor si profesorilor, activitatea de consiliere si orientare a dirigintilor din unitătile de învătământ preuniversitar în care functionează cabinete scolare si interscolare.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 20. – Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale CJAP/CMAP, precum si a cabinetelor de asistentă psihopedagogică se asigură conform legii.

Art. 21. – CJAP/CMAP, precum si cabinetele de asistentă psihopedagogică pot beneficia în cadrul centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională de sprijin material si financiar din partea unor persoane fizice sau juridice, potrivit prevederilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 22. – Personalul didactic si didactic auxiliar din CJAP/CMAP, precum si din cabinetele de asistentă psihopedagogică beneficiază de toate drepturile prevăzute de Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 4

 

REGULAMENTUL-CADRU

de organizare si functionare a centrelor si cabinetelor logopedice interscolare

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – (1) Centrele si cabinetele logopedice interscolare (CLI) sunt structuri de învătământ special integrat pentru copiii/elevii cu cerinte educative speciale, care prezintă tulburări de limbaj si de comunicare, precum si dificultăti de învătare.

(2) Centrele si cabinetele logopedice interscolare sunt unităti conexe de învătământ preuniversitar, coordonate de centrul judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională.

Art. 2. – Activitatea specială desfăsurată în centrele si cabinetele logopedice interscolare constă în terapia tulburărilor de limbaj si de comunicare, precum si în elaborarea si realizarea unor programe/proiecte specifice, corespunzătoare principalelor disfunctionalităti ale limbajului si comunicării.

Art. 3. – Activitatea desfăsurată în centrele si cabinetele logopedice interscolare constă în terapia tulburărilor de limbaj si de comunicare. Tulburările de limbaj si de comunicare care intră în competenta profesorilor logopezi din centrele si cabinetele logopedice interscolare sunt:

• tulburările de pronuntie/articulare;

• tulburările de ritm si fluentă a vorbirii;

• tulburările limbajului scris-citit;

• tulburările de dezvoltare a limbajului;

• tulburările de voce;

• alte tulburări de limbaj care influentează negativ adaptarea scolară si socială a copiilor.

Art. 4. – Activitatea de interventie logopedică îsi propune obiective specifice care vizează:

a) depistarea, evaluarea complexă si identificarea tulburărilor de limbaj si de comunicare la copiii prescolari cuprinsi sau nu în grădinite si la scolarii mici;

b) asigurarea caracterului preventiv al activitătii de terapie logopedică, prin acordarea unei atentii prioritare copiilor prescolari cu tulburări de limbaj, în scopul prevenirii instalării dificultătilor de învătare a scrisului/cititului la vârsta scolară;

c) orientarea terapiei logopedice spre corectare, recuperare, compensare, adaptare si integrare scolară si socială;

d) corectarea tulburărilor de limbaj si de comunicare în vederea diminuării riscului de esec scolar.

Art. 5. – Activitatea de îndrumare logopedică a educatoarelor, învătătorilor si instructorilor de educatie cu privire la activitatea de interventie logopedică se realizează de către profesorii logopezi din centrele si cabinetele logopedice interscolare prin:

a) participarea/organizarea unor actiuni de informare si consiliere logopedică în unitătile scolare si prescolare arondate fiecărui profesor logoped;

b) actiuni metodice de îndrumare/consiliere logopedică a cadrelor didactice din scoli si grădinite, în vederea corectării tulburărilor usoare de limbaj;

c) dezbateri tematice privind importanta consolidării limbajului în procesul dezvoltării generale a copilului, conditie esentială unei integrări scolare si sociale optime.

Art. 6. – Înfiintarea centrelor si a cabinetelor logopedice interscolare, stabilirea sediilor, încadrarea acestora cu personal didactic calificat si dotarea cabinetelor logopedice cu aparatură si material didactic necesar se fac de către inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti, la propunerea centrelor judetene/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională, cu avizul inspectorului scolar pentru învătământ special si special integrat.

Art. 7. – (1) Interventiile logopedice se desfăsoară în centre logopedice, cabinete logopedice si cabinete de resurse, organizate de regulă în scolile sau în grădinitele de masă.

(2) Unitătile de învătământ precizate mai sus vor asigura spatiul si dotarea minimă necesară bunei desfăsurări a activitătii logopedice si vor permite accesul părintilor si al copiilor în cabinet.

(3) Într-un centru logopedic interscolar pot functiona unul sau mai multe cabinete logopedice, în functie de numărul elevilor cu tulburări de limbaj care au nevoie de terapie logopedică, precum si de numărul profesorilor logopezi normati si încadrati.

(4) Activitatea logopedică se desfăsoară în cabinetele logopedice sau în cabinetele de resurse dotate corespunzător normelor metodologice cu cel mult 2 profesori logopezi care îsi planifică activitătile în ture diferite.

Art. 8. – (1) Finantarea centrelor/cabinetelor logopedice interscolare se asigură din bugetul de stat prin bugetele judetelor/bugetele consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin centrul judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă psihopedagogică.

(2) Conform prevederilor legale, centrele/cabinetele logopedice interscolare pot beneficia de sponsorizări din partea unor persoane fizice si juridice, a unor organizatii guvernamentale si nonguvernamentale nationale si internationale.

 

CAPITOLUL II

Normarea, încadrarea si organizarea activitătii profesorilor logopezi

 

Art. 9. – (1) Numărul posturilor de profesori logopezi se stabileste de inspectoratul scolar judetean/al municipiului Bucuresti, la propunerea inspectorului scolar de specialitate, în functie de:

a) numărul copiilor din grădinite;

b) numărul elevilor din clasele I–IV.

(2) Un profesor logoped acoperă o zonă de interventie (circumscriptie logopedică) de cel putin 500 de copii/elevi din grădinite si din clasele I–IV.

(3) Repartizarea zonelor de interventie din teritoriul alocat centrelor si cabinetelor logopedice interscolare se realizează de către comisia metodică a centrelor logopedice interscolare, în functie de numărul copiilor/elevilor si de numărul de profesori logopezi încadrati.

(4) Depistarea copiilor/elevilor cu tulburări de limbaj din zona de interventie logopedică arondată, examinarea complexă si planificarea activitătii (programarea copiilor la cabinet) se vor realiza în decurs de o lună de la începutul fiecărui an scolar.

(5) Activitătile de reevaluare/reexaminare se realizează la începutul semestrului al II-lea, timp de o săptămână.

Art. 10. – (1) Pe parcursul unui an scolar un profesor logoped lucrează cu un efectiv de 15–40 copii/elevi cu tulburări de limbaj.

(2) Norma didactică a unui profesor logoped este de 16 ore pe săptămână.

(3) Activitatea logopedică se poate desfăsura zilnic între orele 8,00–19,00, în cabinetele logopedice din sediu, în cabinetele logopedice interscolare sau în cabinetele de resurse, în functie de orarul unitătilor de învătământ (scoli si grădinite) de la care provin copiii.

(4) Durata unei activităti de terapie logopedică este de regulă de 45 de minute.

(5) Activitatea de interventie logopedică se realizează de regulă în afara orelor de curs. Forma de organizare este activitatea cu grupe mici de 2–4 copii sau individual, în functie de următoarele criterii:

– tipul tulburării de limbaj;

– gravitatea tulburării de limbaj;

– vârsta copilului/elevului;

– colaborarea cu familia (receptivitatea, implicarea activă în procesul terapeutic, posibilitatea de răspuns la programarea propusă etc.).

Art. 11. – (1) Activitatea profesorilor logopezi din centrul logopedic interscolar se desfăsoară în conformitate cu atributiile si responsabilitătile prevăzute în fisa postului, precum si cu normele deontologice ale profesiei.

(2) Activitatea este esalonată în etape si vizează următoarele obiective specifice:

a) identificarea, depistarea si înregistrarea copiilor sesizati din zona de interventie logopedică, examinarea de către fiecare profesor logoped, la începutul fiecărui an scolar, a tuturor copiilor prescolari din grupele mari si pregătitoare din grădinite si a copiilor din clasa I din toate unitătile care apartin circumscriptiei sale logopedice;

b) înregistrarea copiilor cu tulburări de limbaj în fisele de depistare avizate de directorul unitătii în care s-a făcut depistarea;

c) convocarea copiilor cu tulburări medii si grave la centrul logopedic interscolar, pe bază de invitatii scrise adresate părintilor;

d) examinarea complexă logopedică si psihopedagogică a copiilor luati în corectare, în colaborare cu familia si cu cadrele didactice, în scopul identificării tuturor factorilor care au influentat negativ evolutia limbajului si a comunicării copilului;

e) formularea diagnosticului si prognosticului pentru fiecare copil/elev evaluat;

f) proiectarea activitătii de terapie a tulburărilor de limbaj si de comunicare identificate;

g) interventie terapeutic-recuperatorie în concordantă cu diagnosticul logopedic al copiilor/elevilor evaluati;

h) evaluarea periodică a progreselor realizate de elevi si reproiectarea activitătii de interventie.

Art. 12. – Evidenta copiilor/elevilor cu tulburări de limbaj se realizează prin următoarele documente:

• fise de depistare pe unităti scolare si prescolare – anuale;

• registre de evidentă a copiilor cu tulburări de limbaj care sunt cuprinsi în corectare în centrul logopedic interscolar, realizate pe an scolar;

• registre de evidentă a prezentei la corectare;

• fisa logopedică, ca instrument de consemnare a datelor anamnezice, a demersului terapeutic si a dinamicii corectării;

• programe de terapie logopedică pe tip de tulburare.

Art. 13. – (1) Numirea, transferul, stabilirea normei didactice si salarizarea profesorilor logopezi se fac în conditiile prevăzute de legislatia în vigoare si de precizările Ministerului Educatiei si Cercetării.

(2) Administrarea, dotarea si gospodărirea directă a centrelor/cabinetelor logopedice interscolare revin unitătii scolare în care îsi are sediul centrul/cabinetul logopedic interscolar.

(3) Plata salariilor profesorilor logopezi se realizează de centrele judetene/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă psihopedagogică.

Art. 14. – Coordonarea metodologică a profesorilor logopezi este asigurată la fiecare centru logopedic interscolar de către un profesor logoped coordonator, care conduce si comisia metodică a centrului logopedic interscolar respectiv.

El este propus de profesorii logopezi din judet/municipiul Bucuresti si este numit de către directorul centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă psihopedagogică.

Art. 15. – (1) Prezenta profesorilor logopezi este completată si avizată de către directorul unitătii scolare în care îsi desfăsoară activitatea profesorul logoped si contrasemnată de către directorul centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă psihopedagogică.

(2) Condica de consemnare a activitătii profesorilor logopezi este completată si avizată de către coordonatorul centrului logopedic interscolar si contrasemnată de către directorul centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă psihopedagogică.

Art. 16. – Normele de încadrare, salarizare si premiere a profesorilor logopezi din centrele/cabinetele logopedice interscolare se stabilesc si se acordă conform legislatiei în vigoare.

Art. 17. – (1) La încadrarea/perfectionarea cadrelor didactice din centrul logopedic interscolar este obligatorie asigurarea calificării si perfectionării corespunzătoare domeniului specific de activitate – calificarea în psihologie/psihopedagogie specială/pedagogie.

(2) Ocuparea posturilor de profesor logoped se face cu îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. c) coroborat cu art. 7 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu respectarea prevederilor din Metodologia de ocupare a posturilor/catedrelor declarate vacante în învătământul preuniversitar, aprobată anual prin ordin al ministrului educatiei si cercetării.

(3) Formarea initială, încadrarea si formarea continuă a cadrelor didactice din centrele logopedice interscolare se reglementează prin legislatia scolară în vigoare.

Art. 18. – (1) Perfectionarea pregătirii cadrelor didactice din centrele/cabinetele logopedice interscolare se realizează prin forme si programe diversificate, în functie de necesitătile si de interesele de perfectionare.

(2) Această activitate este coordonată de Ministerul Educatiei si Cercetării si se realizează prin formele stipulate în legislatia scolară în vigoare.

(3) Formarea continuă a profesorilor logopezi se realizează si prin participarea la cursuri, seminarii, simpozioane si alte manifestări organizate în conformitate cu legislatia în vigoare.

Art. 19. – Consiliile judetene/ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin centrele judetene/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă psihopedagogică în a căror subordine se află centrele/cabinetele logopedice interscolare, au obligatia să asigure în cabinetele logopedice materialele, aparatura si echipamentele specifice necesare (casetofoane, casete audio, calculatoare, imprimantă si soft, copiator, reportofon, TV si video, consumabile).

Art. 20. – Cabinetele logopedice vor fi dotate corespunzător cu:

– material didactic: audio-video, oglindă logopedică, copiator, calculator, truse logopedice, atlase logopedice, jocuri pentru dezvoltarea limbajului, casete, dischete etc.;

– materiale psihopedagogice speciale: teste pentru examinarea limbajului, probe pentru cunoasterea vârstei psihologice;

– teste de evaluare a proceselor psihice;

– probe de evaluare a nivelului de cunostinte.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 21. – La nivelul judetului/sectoarelor municipiului Bucuresti functionează un singur centru logopedic interscolar a cărui activitate este coordonată, monitorizată si evaluată de centrul judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă psihopedagogică.

Art. 22. – Evaluarea activitătii din centrele logopedice interscolare, ca structuri de învătământ special integrate în sistemul de învătământ public, se realizează de centrele judetene/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională.

Art. 23. – Reteaua care cuprinde centrul si cabinetele logopedice interscolare este propusă de centrul judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă educatională si aprobată de inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti.

Art. 24. – Cabinetele logopedice interscolare sunt numerotate la nivelul judetelor/municipiului Bucuresti.

Art. 25. – În vederea integrării si reabilitării copiilor/elevilor cu deficiente în si prin comunitate, inspectoratele scolare vor asigura un număr suficient de posturi de profesor logoped, corelat cu populatia scolară.

Art. 26. – Centrul logopedic interscolar poate participa, sub coordonarea centrului judetean/al municipiului Bucuresti de resurse si de asistentă psihopedagogică, la actiuni de formare continuă, oferind sprijin pentru practica studentilor de la facultătile de profil, în baza unui protocol.

Art. 27. – La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă prevederile referitoare la centrele logopedice interscolare din Regulamentul de organizare si functionare a învătământului special.