MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 132         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 11 februarie 2005

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

83. - Hotărâre privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.177/2004. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea reglementării tehnice “Normativ privind consolidarea cu fibre a elementelor structurale de beton”

 

REPUBLICĂRI

 

Legea bibliotecilor nr. 334/2002

 

Rectificări la:

 - Decretul nr. 1.184/2004

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei

           

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Ministerul Justitiei este organul de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care asigură elaborarea, coordonarea si aplicarea strategiei si a programului de guvernare în vederea bunei functionări a justitiei ca serviciu public si veghează la stricta aplicare a legii, în conformitate cu principiile democratice ale statului de drept.

(2) Ministerul Justitiei are sediul în municipiul Bucuresti, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5.

Art. 2. - Relatiile Ministerului Justitiei cu Consiliul Superior al Magistraturii, instantele judecătoresti si Ministerul Public sunt stabilite prin lege.

 

CAPITOLUL II

Functiile si principalele atributii ale Ministerului Justitiei

 

Art. 3. - Pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate Ministerul Justitiei îndeplineste următoarele functii:

a) elaborează strategia prin care se asigură fundamentarea si elaborarea programului de guvernare în domeniul justitiei;

b) de reglementare si sinteză, prin care se asigură realizarea cadrului normativ si institutional necesar pentru organizarea si functionarea întregului sistem al justitiei, pe baza strictei aplicări a dispozitiilor prevăzute de Constitutie si de celelalte acte normative;

c) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului sau al Guvernului României, reprezentarea pe plan intern si extern în domeniul său de activitate;

d) de autoritate centrală română în domeniul cooperării si asistentei judiciare internationale, potrivit tratatelor nternationale la care România este parte;

e) de autoritate de stat, prin care se asigură controlul asupra aplicării unitare si respectării reglementărilor legale rivind organizarea si functionarea institutiilor si unitătilor care îsi desfăsoară activitatea sub autoritatea sau în subordinea sa;

f) de administrare, prin care se asigură administrarea patrimoniului său potrivit dispozitiilor legale.

Art. 4. - În exercitarea functiilor prevăzute la art. 3 si pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Ministerul Justitiei îndeplineste următoarele atributii principale:

I. în domeniul elaborării de strategii si programe si al prevenirii si combaterii criminalitătii si coruptiei:

1. stabileste măsurile ce urmează a fi cuprinse în programul de guvernare si în programul legislativ al Guvernului în domeniul justitiei;

2. elaborează, coordonează si monitorizează implementarea strategiilor, programelor si planurilor de prevenire a criminalitătii si coruptiei; analizează si evaluează rezultatele, efectele si impactul produs de strategiile, programele si planurile de prevenire a criminalitătii si coruptiei;

3. initiază si dezvoltă programe cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale, cu atributii în domeniul studierii si prevenirii criminalitătii si coruptiei;

4. elaborează strategii si programe în concordantă cu documentele Organizatiei Natiunilor Unite, ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare în Europa si ale Consiliului Europei, cu normele dreptului comunitar, precum si cu procedurile jurisdictiilor internationale acceptate;

5. negociază, implementează si monitorizează programele internationale de asistentă tehnică si financiară pentru sistemul justitiei, prevenirea criminalitătii si coruptiei;

II. în domeniul elaborării, avizării proiectelor de acte normative si sintetizării practicii instantelor judecătoresti:

1. elaborează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul de activitate al Ministerului Justitiei; participă la sustinerea proiectelor de legi în cadrul comisiilor parlamentare si în plenul celor două Camere;

2. constituie, potrivit legii, comisii de elaborare a proiectelor de coduri si alte acte normative complexe ce interesează domeniul justitiei, fiind autorizat, în exclusivitate, să editeze si să publice editiile oficiale ale acestora;

3. participă, în conditiile legii, la elaborarea unor proiecte de acte normative din programul altor ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale sau locale;

4. analizează concordanta actelor normative cu acquisul comunitar, în special sub aspectul garantării accesului liber la justitie si al respectării drepturilor omului si a libertătilor fundamentale;

5. analizează si avizează din punct de vedere al legalitătii proiectele de acte normative elaborate de celelalte ministere si de organele de specialitate ale administratiei publice centrale, care se supun spre adoptare Guvernului, cu exceptia proiectelor de hotărâri ale Guvernului cu caracter individual prevăzute de Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2005;

6. examinează si face propuneri referitoare la adaptarea legislatiei pentru asigurarea compatibilitătii cu obligatiile asumate prin conventii internationale la care România este parte; contribuie la activitatea de armonizare a legislatiei în procesul de integrare europeană si euroatlantică;

7. efectuează studii, analize si documentări privind necesitatea initierii, completării sau modificării unor acte normative din domeniul justitiei; organizează si coordonează activitatea de sistematizare, simplificare si perfectionare a legislatiei din domeniul său de activitate;

8. organizează si efectuează lucrările de statistică judiciară si cele privind evolutia fenomenului judiciar; face propuneri, în conditiile legii, de promovare a unor recursuri în interesul legii si întocmeste, în acest sens, studii de practică judiciară;

9. realizează sinteze privind practica judiciară pe ramuri de drept si pe institutii ale dreptului, în vederea informării specialistilor, dar si a opiniei publice cu privire la modul de interpretare si de aplicare a dispozitiilor legale de larg interes;

10. editează buletine informative, culegeri de acte normative si de practică judiciară, precum si alte materiale din domeniul său de activitate;

III. în domeniul dreptului international si al cooperării judiciare internationale:

1. îndeplineste atributiile ce îi revin în calitate de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare internationale, potrivit instrumentelor juridice internationale la care România este parte;

2. elaborează studii privind dezvoltarea cadrului juridic bilateral si multilateral în domeniul justitiei;

3. îndeplineste formalitătile prevăzute de legislatia în vigoare în vederea aprobării, negocierii si semnării tratatelor bilaterale în domeniul cooperării judiciare internationale si în alte materii interesând domeniul justitiei;

4. elaborează proiectele actelor normative prevăzute de legislatia în vigoare în vederea ratificării/aderării/aprobării tratatelor bilaterale si multilaterale în domeniul cooperării judiciare internationale si în alte materii interesând domeniul justitiei, încheiate la nivel de stat, guvernamental sau departamental;

5. participă la reuniunile internationale în domeniul său de competentă;

6. urmăreste respectarea obligatiilor asumate de România prin conventiile adoptate sub egida Organizatiei Natiunilor Unite, Consiliului Europei, Conferintei Internationale de Drept International Privat si altor organizatii internationale, precum si a întelegerilor bilaterale interesând domeniul justitiei, la care România este parte;

7. examinează modul în care se respectă drepturile si libertătile fundamentale ale omului în administrarea justitiei si în care sunt duse la îndeplinire obligatiile asumate de România prin instrumentele juridice internationale în această materie si face, când este cazul, propuneri de îmbunătătire a legislatiei;

8. realizează studii privind jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Comunitătilor Europene;

IV. în domeniul integrării europene si euroatlantice:

1. asigură coordonarea unitară a procesului de stabilire a obiectivelor ce intră în competenta sa, specifice aderării la Uniunea Europeană, urmăreste realizarea acestora, întocmind documentele programatice în relatia cu structurile Uniunii Europene;

2. asigură relatia cu structura juridică a NATO, participând la negocierea documentelor cu caracter normativ ce se elaborează sub egida Aliantei Nord-Atlantice;

3. asigură pregătirea exercitării competentei de reprezentare a statului român în fata Curtii Europene de Justitie de la Luxemburg;

V. în domeniul protectiei victimelor si reintegrării sociale a infractorilor:

1. coordonează, în conditiile legii, activitatea serviciilor de protectie a victimelor infractiunilor si reintegrare socială a infractorilor si exercită controlul asupra acestor activităti;

2. exercită atributiile care îi revin în ceea ce priveste selectia, recrutarea si pregătirea profesională a personalului serviciilor de protectie a victimelor infractiunilor si reintegrare socială a infractorilor, precum si cariera acestuia;

3. elaborează metodologii necesare punerii în aplicare a legislatiei în vigoare, formulează standarde si modele de bune practici în domeniu;

VI. în domeniul supravegherii executării pedepselor:

1. conduce, îndrumă si verifică activitatea privind executarea pedepselor privative de libertate aplicate condamnatilor si a unor măsuri educative aplicate minorilor si asigură conditiile pentru respectarea drepturilor si îndatoririlor prevăzute de lege pentru aceste categorii de persoane;

2. verifică modul de punere în executare a hotărârilor judecătoresti prin care s-au luat măsuri de sigurantă cu caracter medical;

3. întocmeste lucrări pregătitoare si face propuneri în legătură cu cererile de gratiere si de comutare a pedepselor;

4. efectuează lucrările necesare pentru informarea Înaltei Curti de Casatie si Justitie, în vederea solutionării cererilor de strămutare a cauzelor, în conditiile stabilite de lege;

VII. în domeniul asigurării si perfectionării personalului din aparatul propriu si din unitătile subordonate:

1. exercită atributiile care îi revin potrivit legii privind numirea personalului propriu, a asistentilor judiciari, a personalului Institutului National de Criminologie, al Institutului National de Expertize Criminalistice, al Administratiei Nationale a Penitenciarelor si unitătilor subordonate acestuia, al Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie si a celuilalt personal din sistemul justitiei;

2. organizează, coordonează si îndrumă, în conditiile legii, activitatea de selectare, formare, pregătire si perfectionare profesională a personalului din aparatul propriu si din unitătile subordonate;

3. întocmeste, potrivit legii, lucrările necesare pentru acordarea gradelor militare, înaintarea în grad, trecerea în rezervă si mentinerea în functie a personalului militar din sistemul justitiei;

4. propune, în conditiile legii, acordarea de decoratii civile si militare;

5. îndeplineste atributiile prevăzute de lege în legătură cu functionarii publici cu statut special din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor;

VIII. în domeniul organizării, coordonării si controlului, potrivit legii, al unor profesii liberale si activităti conexe:

1. îndeplineste atributiile care îi sunt stabilite prin lege cu privire la notarii publici, executorii judecătoresti, executorii bancari si executorii organizatiilor cooperatiste de credit;

2. autorizează operatorii si agentii Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare si îndeplineste atributiile stabilite prin lege, în calitate de autoritate de supraveghere a Arhivei;

3. autorizează interpretii si traducătorii folositi de Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justitiei, instantele judecătoresti, organele de urmărire penală, birourile notarilor publici si de avocati;

4. coordonează, în conditiile legii, activitatea de autorizare si evidentă a expertilor criminalisti care pot fi recomandati de părti să participe la efectuarea expertizei criminalistice;

5. coordonează, îndrumă si controlează din punct de vedere administrativ si metodologic activitatea de expertiză tehnică judiciară; organizează examenele pentru atribuirea calitătii de expert tehnic judiciar si testează specialistii, în conditiile legii; asigură perfectionarea pregătirii profesionale a expertilor tehnici judiciari si a specialistilor;

6. coordonează, îndrumă si controlează activitatea Oficiului National al Registrului Comertului si a oficiilor registrului comertului de pe lângă tribunale;

7. gestionează Registrul national al persoanelor juridice fără scop patrimonial si îndeplineste atributiile privind verificarea disponibilitătii de denumire, în conditiile legii;

IX. în domeniul informatizării:

1. elaborează Strategia de informatizare a sistemului judiciar si ia măsuri pentru actualizarea periodică si implementarea acesteia;

2. implementează programele guvernamentale de informatizare în unitătile sistemului judiciar;

3. coordonează, îndrumă si verifică din punct de vedere tehnic, metodologic si profesional activitatea informatică a instantelor si unitătilor subordonate;

4. evaluează activitatea profesională a conducerii compartimentelor informatice din institutiile subordonate, precum si a personalului informatic din instante, în conditiile legii;

5. organizează colective de lucru în domeniul informatic la instante si unitătile subordonate, stabileste scopul si sarcinile acestora, verifică si controlează modul de îndeplinire al obiectivelor;

6. asigură introducerea metodelor moderne în materie de documentare, în concordantă cu cerintele actuale ale tehnicii în domeniul informational;

7. emite norme tehnice obligatorii pentru instantele judecătoresti si institutiile subordonate ministerului;

X. în domeniul gestionării patrimoniului:

1. asigură buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public;

2. asigură conditiile materiale necesare în vederea desfăsurării activitătii instantelor judecătoresti, a aparatului propriu si a unitătilor subordonate ministerului;

3. fundamentează si elaborează proiectul bugetului de stat pentru activitatea proprie, a institutiilor aflate sub autoritatea sa si a unitătilor subordonate; repartizează alocatiile bugetare ordonatorilor secundari de credite si controlează modul de folosire a acestora;

4. coordonează si îndrumă activitatea economică, de investitii si administrativă a instantelor judecătoresti, a aparatului propriu si a unitătilor subordonate ministerului;

5. organizează si asigură, în conditiile legii, exercitarea activitătilor de audit public intern;

6. asigură tipărirea si difuzarea timbrului judiciar, potrivit prevederilor legale;

XI. alte atributii:

1. asigură secretariatul comisiei pentru analiza cererilor privind acordarea cetăteniei române si a celor privind renuntarea la cetătenia română;

2. ia măsuri si asigură conditiile necesare acordării asistentei medicale, potrivit legii, magistratilor si personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu din sistemul justitiei; coordonează si controlează activitatea de asistentă medicală la locurile de detinere;

3. asigură conditiile de odihnă, tratament si de recuperare a stării de sănătate a magistratilor, a familiilor acestora si a personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu din sistemul justitiei; asigură gestionarea bazei materiale aflate în administrare, formată din case de odihnă, de tratament, cluburi, unităti hoteliere si alte dotări destinate acestui scop; execută lucrări de întretinere si reparatii;

4. exercită atributiile ce îi revin, potrivit legii, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu privire la Regia Autonomă “Multiproduct”, aflată în coordonarea sa;

5. îndeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau prin hotărâri ale Guvernului, precum si însărcinările încredintate de primul-ministru.

Art. 5. - În exercitarea atributiilor sale, Ministerul Justitiei colaborează cu celelalte ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Natională a Barourilor din România, Uniunea Natională a Notarilor Publici, Uniunea Natională a Executorilor Judecătoresti, precum si cu alte autorităti publice, cu asociatiile magistratilor si alte asociatii profesionale sau organizatii neguvernamentale.

 

CAPITOLUL III

Conducerea Ministerului Justitiei

 

Art. 6. - (1) Conducerea Ministerului Justitiei se exercită de către ministrul justitiei.

(2) Ministrul justitiei îndeplineste, în domeniul de activitate al Ministerului Justitiei, atributiile generale prevăzute la art. 53 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si atributiile specifice prevăzute în Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, cu modificările ulterioare, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, si în Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

(3) Ministrul justitiei conduce întreaga activitate a ministerului si îl reprezintă în raporturile cu alte ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu alte autorităti, institutii publice si organizatii centrale si locale, precum si cu persoane juridice si fizice, din tară si din străinătate.

(4) În exercitarea atributiilor sale ministrul justitiei emite ordine si instructiuni.

Art. 7. - Ministrul justitiei este ordonator principal de credite. Presedintii curtilor de apel sunt ordonatori secundari de credite, iar presedintii tribunalelor sunt ordonatori tertiari de credite.

Art. 8. - (1) În activitatea de conducere a ministerului ministrul justitiei este ajutat de 3 secretari de stat, numiti, potrivit legii, prin decizie a primului-ministru. Functia de ministru si functia de secretar de stat sunt functii de demnitate publică, potrivit legii.

(2) Secretarii de stat coordonează activitătile stabilite potrivit structurii organizatorice a Ministerului Justitiei.

Atributiile si responsabilitătile acestora se stabilesc prin ordin de către ministrul justitiei.

Art. 9. - (1) Ministerul Justitiei are un secretar general si un secretar general adjunct, numiti în conditiile legii. (2) Secretarul general coordonează buna functionare a compartimentelor si activitătilor cu caracter functional din cadrul ministerului si asigură legătura operativă dintre ministru si conducătorii tuturor compartimentelor din minister si unitătile subordonate. De asemenea, îndeplineste si celelalte atributii prevăzute de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 90/2001, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Secretarul general poate îndeplini si alte însărcinări prevăzute de regulamentul de organizare si functionare a ministerului ori încredintate de ministrul justitiei.

(4) Responsabilitătile secretarului general adjunct se stabilesc de ministrul justitiei, la propunerea secretarului general. Secretarul general adjunct este înlocuitorul de drept al secretarului general.

Art. 10. - (1) Ministrul justitiei poate delega, în conditiile legii, unele dintre atributiile sale secretarilor de stat ori secretarului general sau secretarului general adjunct.

(2) Pentru lucrările din activitatea curentă ce nu impun luarea unei decizii la nivelul conducerii ministerului, delegarea altor atributii din competenta ministrului justitiei poate fi dispusă prin ordin al acestuia, pe categorii de lucrări.

Art. 11. - (1) Pe lângă ministrul justitiei functionează, ca organ consultativ, Colegiul ministerului.

(2) Componenta si Regulamentul de organizare si functionare ale Colegiului ministerului se aprobă prin ordin al ministrului justitiei.

(3) Presedintele Colegiului ministerului este ministrul justitiei.

(4) Colegiul ministerului se întruneste, la cererea ministrului justitiei, pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea ministerului.

(5) În lipsa ministrului justitiei, atributiile presedintelui Colegiului ministerului se exercită de unul dintre secretarii de stat, desemnat de ministrul justitiei.

 

CAPITOLUL IV

Structura organizatorică a Ministerului Justitiei

 

Art. 12. - (1) Pentru realizarea atributiilor ce îi revin, Ministerul Justitiei dispune de un aparat propriu organizat pe compartimente de activitate.

(2) Structura organizatorică a Ministerului Justitiei este prevăzută în anexa nr. 1.

(3) În cadrul directiilor prevăzute în anexa nr. 1, prin ordin al ministrului justitiei se pot organiza servicii, birouri sau colective temporare si se poate stabili numărul posturilor de conducere ale acestora, în conditiile legii.

Art. 13. - (1) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Justitiei este de 324, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului.

(2) Personalul aferent fiecărui compartiment din structura organizatorică se stabileste prin ordin al ministrului justitiei.

Art. 14. - (1) Atributiile si responsabilitătile compartimentelor din structura organizatorică a Ministerului Justitiei se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare aprobat prin ordin al ministrului justitiei.

(2) Atributiile si răspunderile functiilor din structura Ministerului Justitiei se stabilesc prin fisele posturilor, anexe la regulamentul de organizare si functionare.

Art. 15. - Institutiile publice din sistemul justitiei, finantate de la bugetul de stat, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Acestea se înfiintează si se organizează potrivit legii.

 

CAPITOLUL V

Unitătile subordonate si cele aflate în coordonarea Ministerului Justitiei

 

Art. 16. - Unitătile aflate în subordinea sau în coordonarea Ministerului Justitiei sunt prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 17. - (1) Institutul National de Expertize Criminalistice, institutie publică cu personalitate juridică, functionează în subordinea Ministerului Justitiei, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 368/1998.

(2) Structura organizatorică a Institutului National de Expertize Criminalistice si a laboratoarelor interjudetene se stabileste prin regulamentul de organizare si functionare a institutului, aprobat prin ordin al ministrului justitiei.

(3) Conditiile si modul în care se efectuează expertiza criminalistică, precum si competenta teritorială a laboratoarelor interjudetene se stabilesc prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justitiei.

Art. 18. - (1) Administratia Natională a Penitenciarelor, institutie publică de interes national, cu personalitate juridică, constituită în temeiul Legii nr. 293/2004, functionează în subordinea Ministerului Justitiei.

(2) Organizarea, functionarea si atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor sunt stabilite prin hotărâre a

Guvernului.

(3) Repartizarea posturilor prevăzute pentru Administratia Natională a Penitenciarelor si pentru unitătile sale subordonate pe categorii, grade profesionale si coeficienti de ierarhizare se face prin ordin al ministrului justitiei.

Art. 19 - (1) Spitalul “Prof. dr. Constantin Angelescu” functionează în subordinea Ministerului Justitiei, ca unitate cu personalitate juridică, finantată din venituri proprii prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, alte venituri proprii si din bugetul de stat, în conditiile legii.

(2) Pentru acordarea asistentei medicale ambulatorii si stabilirea diagnosticului, a recomandărilor terapeutice si tratamentului ambulatoriu functionează Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu, unitate cu personalitate juridică, finantată din venituri proprii prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, alte venituri proprii si din bugetul de stat, în conditiile legii.

Art. 20. - (1) Directia Generală de Protectie si Anticoruptie, structură specializată, cu personalitate juridică, functionează în subordinea Ministerului Justitiei, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 637/2004.

(2) Structura organizatorică a Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie este stabilită prin regulamentul de organizare si functionare a acesteia, aprobat prin ordin al ministrului justitiei, cu avizul prealabil al Consiliului Suprem de Apărare a Tării.

Art. 21. - (1) În scopul asigurării pe baze stiintifice a prevenirii si controlului criminalitătii functionează, în subordinea Ministerului Justitiei, Institutul National de Criminologie, organ de specialitate cu personalitate juridică, finantat de la bugetul de stat, cu sediul în municipiul Bucuresti.

(2) Directorul si directorul adjunct ai Institutului National de Criminologie sunt numiti prin ordin al ministrului justitiei.

(3) Functiile de director si director adjunct al Institutului National de Criminologie pot fi ocupate de magistrati sau de personal asimilat magistratilor, detasat prin ordin al ministrului justitiei.

(4) Pe perioada detasării persoanele prevăzute la alin. (3) îsi păstrează calitatea de magistrat sau de asimilat al acestuia.

(5) Organizarea si functionarea Institutului National de Criminologie se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

(6) Personalul de specialitate al Institutului National de Criminologie este format din consilieri juridici si specialisti în domeniul sociologiei, psihologiei, informaticii, statisticii, precum si din specialisti din alte domenii.

Art. 22. - (1) Serviciile de protectie a victimelor si reintegrare socială a infractorilor functionează pe lângă fiecare tribunal si sunt coordonate de către directia de specialitate din Ministerul Justitiei, în temeiul Ordonantei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea si functionarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor si de supraveghere a executării sanctiunilor neprivative de libertate, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 129/2002, cu modificările ulterioare, si al Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor.

(2) Serviciile de protectie a victimelor si reintegrare socială a infractorilor sunt finantate din bugetul Ministerului Justitiei, prin ordonatorii tertiari de credite.

Art. 23. - (1) Oficiul National al Registrului Comertului functionează în subordinea Ministerului Justitiei, în temeiul Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Structura organizatorică si modul de functionare ale Oficiului National al Registrului Comertului si ale oficiilor registrului comertului de pe lângă tribunale, precum si numărul maxim de posturi ale acestora se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei.

Art. 24. - (1) În subordinea Ministerului Justitiei functionează Centrul de Pregătire a Magistratilor, a Grefierilor si a Celuilalt Personal din Sistemul Justitiei - Sovata, unitate cu personalitate juridică. Baza materială a acestuia se utilizează si pentru realizarea obiectivului prevăzut la art. 4 pct. XI.3. Finantarea centrului se face din venituri proprii, constituite din încasarea contravalorii serviciilor prestate.

(2) Organizarea si functionarea centrului, precum si constituirea surselor de finantare si modul de utilizare a acestora se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplică în mod corespunzător si Complexului “Flamingo” din Eforie-Sud, aflat în subordinea Ministerului Justitiei.

Art. 25. - Ministerul Justitiei coordonează activitatea Regiei Autonome “Multiproduct”.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 26. - Ministerul Justitiei are în dotare un parc auto propriu, precum si un parc auto pentru activitătile specifice, stabilit potrivit dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritătile administratiei publice si institutiile publice, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 27. - Anexele nr. 1-3*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 28. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 736/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 7 iulie 2003, cu modificările si completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Monica Luisa Macovei

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 3 februarie 2005.

Nr. 83.

 

ANEXE

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea reglementării tehnice “Normativ privind consolidarea cu fibre a elementelor structurale de beton”

 

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,

având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 4 din 31 martie 2004 al Comitetului tehnic de coordonare generală,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică “Normativ privind consolidarea cu fibre a elementelor structurale de beton”, elaborată de INCERC Bucuresti si prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Directia tehnică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Traian Panait,

secretar de stat

 

Bucuresti, 22 iunie 2004.

Nr. 1.177.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 bis în afara abonamentului si se poate achizitiona de la Centrul de relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA

bibliotecilor nr. 334/2002*)

 


*) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 593/2004 pentru modificarea si completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.240 din 22 decembrie 2004, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea bibliotecilor nr. 334/2002 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 18 iunie 2002, si a mai fost modificată prin Ordonanta Guvernului nr. 59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 29 august 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 545/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 20 decembrie 2003 si prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - În întelesul prezentei legi, se consideră:

a) bibliotecă - institutia, compartimentul sau structura specializată al cărei scop principal este de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta si a conserva colectii de cărti, publicatii, alte documente specifice si baze de date pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educatie sau recreere; în cadrul societătii informationale biblioteca are rol de importantă strategică;

b) bibliotecă natională - biblioteca învestită cu achizitionarea si conservarea unui număr de exemplare din toate documentele importante editate în tară, care functionează ca depozit legal;

c) bibliotecă universitară - biblioteca aflată prioritar în serviciul studentilor, al cadrelor didactice si al cercetătorilor din universităti si alte institutii de învătământ superior si de cercetare care, în limitele prevăzute de regulamentul de organizare, poate functiona si ca bibliotecă publică;

d) bibliotecă specializată - biblioteca destinată în principal unei categorii de beneficiari sau colectionării, cu prioritate, a unor tipuri de documente ori pentru a răspunde necesitătilor specifice organismului tutelar;

e) bibliotecă publică - biblioteca de tip enciclopedic pusă în slujba unei comunităti locale sau judetene;

f) bibliotecă scolară - biblioteca organizată în cadrul unei institutii de învătământ preuniversitar, care se află cu precădere în serviciul elevilor si al cadrelor didactice din institutia respectivă si care, în limitele prevăzute de lege si de regulamentul de organizare, poate functiona si ca bibliotecă publică.

Art. 2. - (1) După forma de constituire si administrare a patrimoniului bibliotecile sunt de drept public sau de drept privat.

(2) Bibliotecile de drept public se înfiintează si se organizează în subordinea autoritătilor administratiei publice centrale sau locale, a altor autorităti publice ori institutii si functionează potrivit regulamentelor proprii aprobate de autoritătile sau institutiile tutelare.

(3) Bibliotecile de drept privat se înfiintează, se organizează si functionează în subordinea persoanelor juridice private sau a persoanelor fizice.

Art. 3. - După forma de organizare bibliotecile pot fi cu personalitate juridică sau fără personalitate juridică.

Art. 4. - După gradul de acces la colectii si servicii bibliotecile pot fi cu acces nelimitat sau cu acces limitat.

Art. 5. - După structura colectiilor bibliotecile pot fi enciclopedice sau specializate.

Art. 6. - (1) În bibliotecile de drept public accesul la colectiile si bazele de date proprii este gratuit.

(2) Bibliotecile de drept public pot oferi unele servicii, stabilite prin regulamente proprii de organizare si functionare, în conditiile legii, pe bază de tarife, cu avizul autoritătii tutelare.

Art. 7. - Bibliotecile de drept public pot fi desfiintate în cazul încetării activitătii autoritătilor sau institutiilor care le-au înfiintat sau finantat, numai în conditiile preluării patrimoniului lor de către o altă bibliotecă de drept public, cu respectarea legislatiei în vigoare.

Art. 8. - (1) Bibliotecile de drept public sunt finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, iar fondurile de finantare se nominalizează distinct în bugetele proprii sau ale institutiilor tutelare.

(2) Bibliotecile pot fi finantate si de alte persoane juridice de drept public sau privat, precum si de persoane fizice, prin donatii, sponsorizări sau alte surse legale de venituri.

(3) Bibliotecile de drept privat pot fi sustinute financiar, pe bază de programe sau proiecte, si de la bugetul de stat sau de la bugetele autoritătilor locale, dacă se angajează să aibă o activitate specifică bibliotecilor de drept public.

 

CAPITOLUL II

Sistemul national de biblioteci

 

Art. 9. - (1) Sistemul national de biblioteci este parte integrantă a sistemului informational national si se constituie din totalitatea bibliotecilor de drept public si din bibliotecile de drept privat, care au activităti specifice celor de drept public, având ca scop realizarea coordonată a împrumutului bibliotecar national si international, gestionarea sistemică a informatiei, realizarea Catalogului national partajat si a Bibliotecii nationale virtuale.

(2) Bibliotecile de drept public pot realiza consortii sau alte forme de cooperare interbibliotecară în vederea achizitiei de documente specifice si a dezvoltării serviciului de lectură publică.

Art. 10. - Sistemul national de biblioteci, în raport cu functiile si atributiile acestora, este structurat astfel:

a) Biblioteca Natională a României;

b) Biblioteca Academiei Române;

c) biblioteci universitare;

d) biblioteci specializate;

e) biblioteci publice;

f) biblioteci scolare.

 

SECTIUNEA A

Biblioteca Natională a României

 

Art. 11. - Biblioteca Natională a României este bibliotecă de drept public cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor.

Art. 12. - (1) Biblioteca Natională a României îndeplineste următoarele functii specifice: a) conservă, cercetează, dezvoltă si pune în valoare patrimoniul de documente detinute în colectiile sale;

b) organizează Depozitul legal, potrivit legii;

c) depistează, colectionează, organizează, conservă si pune în valoare Fondul Documenta Romaniae, constituit din tipărituri si alte categorii de documente apărute în străinătate, referitoare la România si poporul român, publicatii ale autorilor români apărute în străinătate în orice limbă, publicatii în limba română ale autorilor străini apărute în străinătate;

d) organizează si gestionează Rezerva natională de publicatii;

e) în calitate de centru national de schimb realizează evidenta centralizată si statistica schimburilor internationale de publicatii;

f) în calitate de centru national metodologic elaborează si coordonează metodologia împrumutului interbibliotecar intern si international, avizată de Comisia Natională a Bibliotecilor;

g) în calitate de centru national de patologie si restaurare a publicatiilor coordonează activitatea din aceste domenii;

h) îndeplineste si alte atributii specifice, potrivit regulamentului de organizare si functionare.

(2) Biblioteca Natională a României functionează pe baza regulamentului propriu de organizare si functionare aprobat prin ordin al ministrului culturii si cultelor.

Art. 13. - În subordinea Bibliotecii Nationale a României functionează Oficiul National Bibliografic si de Informatizare a Bibliotecilor, cu următoarele atributii:

a) realizează controlul bibliografic national ca parte a controlului bibliografic universal;

b) elaborează Bibliografia natională curentă pentru toate categoriile de documente;

c) elaborează, gestionează si actualizează Catalogul colectiv national al publicatiilor românesti si străine, prin participarea contractuală a bibliotecilor din România;

d) atribuie numărul international standard pentru cărti (ISBN), pentru publicatii seriale (ISSN), pentru alte categorii de documente si realizează catalogarea înaintea publicării (CIP).

Art. 14. - Oficiul National Bibliografic si de Informatizare a Bibliotecilor se finantează de la bugetul de stat si din resurse extrabugetare prevăzute în bugetul Bibliotecii Nationale a României.

 

SECTIUNEA B

Biblioteca Academiei Române

 

Art. 15. - Biblioteca Academiei Române este bibliotecă de drept public cu personalitate juridică si statut de bibliotecă natională, care functionează în subordinea Academiei Române.

Art. 16. - Biblioteca Academiei Române îndeplineste următoarele functii:

a) colectionează, organizează si pune în valoare colectii nationale specifice;

b) elaborează si editează Bibliografia natională retrospectivă pentru toate categoriile de documente;

c) realizează schimbul international de publicatii cu publicatiile Academiei Române;

d) coordonează din punct de vedere metodologic activitatea celorlalte biblioteci din reteaua Academiei Române;

e) beneficiază de prevederile legii privind Depozitul legal;

f) achizitionează cu prioritate, din tară si din străinătate, documente specifice de importantă deosebită pentru identitatea culturală si natională;

g) alte atributii specifice potrivit Statutului Academiei Române si regulamentului propriu de organizare si functionare.

 

SECTIUNEA C

Biblioteci universitare

 

Art. 17. - Bibliotecile universitare sunt biblioteci de drept public sau de drept privat, care au ca utilizatori principali studentii, cadrele didactice si cercetătorii din institutiile de învătământ superior.

Art. 18. - Din categoria bibliotecilor universitare fac parte:

a) bibliotecile centrale universitare, care sunt biblioteci de drept public, de importantă natională, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Educatiei si Cercetării, finantate de către acesta;

b) bibliotecile institutiilor de învătământ superior de stat sau privat, care sunt subordonate senatelor acestor institutii si finantate din bugetul acestora.

Art. 19. - Bibliotecile universitare sunt parte integrantă a sistemului national de învătământ si participă la procesul de instruire, formare si educatie, precum si la activitatea de cercetare din institutiile de învătământ superior.

 

SECTIUNEA D

Biblioteci specializate

 

Art. 20. - Institutiile academice si de cercetare, autoritătile administratiei publice centrale si locale, institutiile publice, unitătile militare, agentii economici si celelalte persoane juridice de drept public sau privat pot înfiinta si pot organiza biblioteci specializate.

Art. 21. - Bibliotecile specializate sunt biblioteci de drept public sau privat si sunt finantate de către autoritătile, institutiile sau celelalte persoane juridice care le tutelează.

 

SECTIUNEA E

Biblioteci publice

 

Art. 22. - (1) Bibliotecile publice sunt biblioteci de drept public sau privat, destinate tuturor membrilor uneicomunităti locale ori zonale.

(2) Bibliotecile publice asigură egalitatea accesului la informatii si la documentele necesare informării, educatiei permanente si dezvoltării personalitătii utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstă, sex, apartenentă politică, religie ori nationalitate.

Art. 23. - Din categoria bibliotecilor publice fac parte:

a) Biblioteca Metropolitană Bucuresti;

b) bibliotecile judetene;

c) bibliotecile municipale si orăsenesti;

d) bibliotecile comunale.

Art. 24. - Biblioteca Metropolitană Bucuresti, succesoare a Bibliotecii Municipale “Mihail Sadoveanu” din Bucuresti, este bibliotecă de drept public cu personalitate juridică si functionează în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Art. 25. - Biblioteca Metropolitană Bucuresti exercită functia de bibliotecă publică si de depozit local pentru municipiul Bucuresti, de bibliotecă judeteană pentru judetul Ilfov, precum si de centru de informare si documentare în domeniul biblioteconomiei pentru bibliotecile publice din România, având următorul obiect de activitate:

a) colectionează si achizitionează toate categoriile de documente necesare organizării activitătii de lectură, informare, documentare si educatie permanentă în toate sectoarele Capitalei, prin filiale si biblioteci mobile, precum si publicatiile de specialitate din tară si din străinătate, în vederea informării bibliotecilor publice din România;

b) elaborează si editează Bibliografia retrospectivă si curentă a muncipiului Bucuresti, alte publicatii de specialitate, alcătuieste baze de date si asigură servicii de informare comunitară;

c) colectionează, conservă si valorifică fondul de documente specifice cu scopul protejării patrimoniului culturii scrise a municipiului Bucuresti si a judetului Ilfov.

Art. 26. - (1) Activitatea Bibliotecii Metropolitane Bucuresti este finantată integral din bugetul municipiului Bucuresti.

(2) Consiliile locale ale sectoarelor pot finanta programe culturale, lucrări de investitii si cheltuieli materiale pentru filialele aflate pe teritoriul sectorului respectiv.

Art. 27. - (1) Bibliotecile judetene sunt biblioteci de drept public cu personalitate juridică.

(2) Bibliotecile judetene se organizează si functionează în toate municipiile resedintă de judet, în subordinea consiliilor judetene.

Art. 28. - Bibliotecile judetene au următoarele atributii principale:

a) colectionează toate categoriile de documente strict necesare organizării activitătii de informare si lectură la nivelul comunitătii locale;

b) coordonează activitatea bibliotecilor publice de pe raza judetului în care îsi desfăsoară activitatea;

c) elaborează bibliografia locală curentă, alcătuiesc baza de date si asigură servicii de informare comunitară;

d) îndeplinesc si functia de biblioteci municipale pentru municipiile resedintă de judet.

Art. 29. - Activitatea bibliotecilor judetene se finantează din bugetul judetului respectiv.

Art. 30. - (1) Bibliotecile municipale si orăsenesti sunt biblioteci de drept public cu sau fără personalitate juridică.

(2) Consiliile locale ale municipiilor resedintă de judet pot finanta programe culturale, lucrări de investitii si cheltuieli materiale pentru biblioteca judeteană respectivă.

Art. 31. - Bibliotecile municipale si orăsenesti organizează activitatea de lectură si oferă servicii de documentare si informare comunitară.

Art. 32. - Activitatea bibliotecilor municipale si orăsenesti se finantează din bugetul municipiilor si oraselor pe raza cărora functionează.

Art. 33. - Bibliotecile comunale se organizează si functionează în toate centrele de comună, în subordinea consiliilor locale, si sunt finantate din bugetele acestora.

Art. 34. - Consiliile locale pot organiza în scolile sătesti filiale sau puncte de servicii ale bibliotecilor publice comunale.

Art. 35. - Persoanele fizice sau juridice române ori străine pot înfiinta si finanta biblioteci publice de drept privat pe teritoriul României, pe baza metodologiei elaborate de Comisia Natională a Bibliotecilor.

 

SECTIUNEA F

Biblioteci scolare

 

Art. 36. - Din reteaua bibliotecilor scolare fac parte:

a) Biblioteca Pedagogică Natională “I. C. Petrescu” din Bucuresti, bibliotecă de drept public, de importantă natională, cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Educatiei si Cercetării; aceasta participă la programul de specializare a personalului didactic din învătământul prescolar, primar, gimnazial, liceal si postliceal si asigură îndrumarea metodologică pentru bibliotecile caselor corpului didactic si pentru bibliotecile scolare;

b) bibliotecile caselor corpului didactic, biblioteci de drept public fără personalitate juridică, care îndeplinesc functii de informare si documentare pentru personalul didactic din învătământul preuniversitar si sunt subordonate inspectoratelor scolare judetene si al municipiului Bucuresti;

c) bibliotecile scolare, biblioteci de drept public sau de drept privat, care functionează în unitătile de învătământ prescolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal si profesional, precum si în cadrul altor structuri scolare.

Art. 37. - Bibliotecile scolare sunt parte integrantă a procesului de instruire, formare si educare.

Art. 38. - Finantarea bibliotecilor scolare se face din bugetul anual al institutiilor de învătământ de stat sau privat în cadrul cărora functionează.

 

CAPITOLUL III

Patrimoniul bibliotecilor

 

Art. 39. - (1) Colectiile bibliotecilor pot fi formate din următoarele categorii de documente:

a) cărti;

b) publicatii seriale;

c) manuscrise;

d) microformate;

e) documente cartografice;

f) documente de muzică tipărite;

g) documente audiovizuale;

h) documente grafice;

i) documente electronice;

j) documente fotografice sau multiplicate prin prelucrări fizico-chimice;

k) documente arhivistice;

l) alte categorii de documente, indiferent de suportul material.

(2) Colectiile pot cuprinde si alte documente, nespecifice bibliotecilor, istoriceste constituite sau provenite din donatii.

Art. 40. - (1) Documentele aflate în colectiile bibliotecilor, care au statut de bunuri culturale comune sau care au fost clasate în categoria bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural national mobil, nu sunt mijloace fixe si sunt evidentiate, gestionate si inventariate în conditiile legii.

(2) Eliminarea documentelor din colectii se aplică numai bunurilor culturale comune, uzate fizic sau moral, după o perioadă de minimum 6 luni de la achizitie, prin hotărârea conducerii bibliotecii.

(3) Evidenta documentelor se face în sistem traditional si informatizat, astfel:

a) evidenta globală, prin registrul de miscare a fondurilor (R.M.F.);

b) evidenta individuală, prin registrul de inventar (R.I.), cu numerotare de la 1 la infinit;

c) evidenta periodicelor, trimestrial sau anual, prin constituirea lor în unităti de inventar;

d) evidenta analitică, pe fise însotite de imagini foto pentru bunurile culturale constituite în gestiuni si care fac parte din patrimoniul cultural national mobil.

(4) Evidenta globală si individuală realizată în sistem informatizat cuprinde descrierea completă, conform I.S.B.D.

(5) Bibliotecarii nu sunt obligati să constituie garantii gestionare, dar ei răspund material pentru lipsurile din inventar care depăsesc procentul de pierdere naturală stabilit potrivit legii.

(6) Documentele, bunuri culturale comune, găsite lipsă din inventar, se recuperează fizic, prin înlocuirea cu documente identice, sau valoric, prin achitarea valorii de inventar a documentelor, actualizată cu aplicarea coeficientului de inflatie la zi, la care se adaugă o sumă echivalentă cu de 1-5 ori fată de pretul astfel calculat.

(7) Bunurile culturale de patrimoniu lipsă la inventar se recuperează fizic; în cazul în care acest lucru nu este posibil, se recuperează valoric la pretul pietei plus o penalizare de minimum 10% din cost, pe baza hotărârii Comisiei Nationale a Bibliotecilor.

(8) Documentele specifice bibliotecilor se inventariază periodic astfel:

a) fondul care cuprinde până la 10.000 de documente - o dată la 4 ani;

b) fondul cuprins între 10.001-50.000 de documente - o dată la 6 ani;

c) fondul cuprins între 50.001-100.000 de documente - o dată la 8 ani;

d) fondul cuprins între 100.001-1.000.000 de documente - o dată la 10 ani;

e) peste 1.000.000 de documente - o dată la 15 ani.

(9) În caz de predare/preluare a gestiunii fondului de documente, precum si în caz de fortă majoră se procedează la verificarea integrală a inventarului.

(10) În cazuri de fortă majoră, incendii, calamităti naturale etc., conducerea bibliotecii dispune scoaterea din evidentă a documentelor distruse.

(11) Bibliotecile publice sunt obligate să îsi dezvolte periodic colectiile de documente, prin achizitionarea de titluri din productia editorială curentă.

(12) Cresterea anuală a colectiilor din bibliotecile publice trebuie să fie de minimum 50 de documente specifice la 1.000 de locuitori.

(13) Colectia din biblioteca publică trebuie să asigure cel putin un document specific pe cap de locuitor.

Art. 41. - (1) Colectiile bibliotecilor se constituie si se dezvoltă prin transfer, schimb interbibliotecar national si international, donatii, legate si sponsorizări, precum si prin achizitionarea unor servicii culturale de bibliotecă, respectiv achizitionarea de documente specifice, publicatii, cărti vechi si din productia editorială curentă, indiferent de valoarea lor si de suportul pe care au fost înregistrate sau fixate, cu respectarea principiilor utilizării eficiente a fondurilor publice, a transparentei si a tratamentului egal, în conditiile legii.

(2) Dotările se asigură prin finantarea de către autoritătile tutelare, precum si prin transferuri, donatii si sponsorizări; donatiile si sponsorizările din străinătate sunt scutite de taxe vamale si de T.V.A.*)


*) Conform art. 161 alin. (7) lit. i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, referirile la taxa pe valoarea adăugată din cadrul acestui alineat rămân în vigoare până la data de 31 decembrie 2006.

 

Art. 42. - (1) Colectiile bibliotecilor se păstrează în depozite si/sau în săli cu acces liber special amenajate, asigurându-se conditii de conservare si securitate adecvate.

(2) Autoritătile si institutiile publice tutelare controlează si asigură conditii optime de păstrare a colectiilor si de acces la acestea.

Art. 43. - (1) Pentru sprijinirea procesului de dezvoltare a colectiilor de bibliotecă si a dotării bibliotecilor cu echipamente tehnice, mobilier, tipizate de bibliotecă si consumabile, începând cu anul 2003 se înfiintează Oficiul National de Servicii pentru Biblioteci.

(2) Oficiul National de Servicii pentru Biblioteci este institutie de drept public, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, finantată în primii 2 ani de functionare prin subventii de la bugetul de stat si din venituri extrabugetare, după care se va finanta exclusiv din resurse extrabugetare.

(3) Modalitatea de organizare si functionare a Oficiului National de Servicii pentru Biblioteci este stabilită prin hotărâre a Guvernului, emisă în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

 

CAPITOLUL IV

Personalul bibliotecilor

 

Art. 44. - (1) Personalul bibliotecilor se compune din:

a) personal de specialitate;

b) personal administrativ;

c) personal de întretinere.

(2) În categoria personalului de specialitate din biblioteci se includ: bibliotecarii, bibliografii, cercetătorii, redactorii, documentaristii, conservatorii, restauratorii, inginerii de sistem, informaticienii, operatorii, analistii, custozii, mânuitorii, depozitarii si alte functii de profil.

(3) Personalul de specialitate din reteaua de biblioteci a Ministerului Educatiei si Cercetării are statut de personal didactic auxiliar.

(4) Organigrama bibliotecii se aprobă de către autoritatea sau institutia tutelară.

Art. 45. - (1) Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finantate din fonduri publice, cu personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de conducerea bibliotecii, potrivit legii; din comisiile de concurs vor face parte si reprezentanti ai bibliotecilor, cu rol de coordonare metodologică.

(2) Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finantate din fonduri publice, fără personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de autoritatea tutelară; din comisiile de concurs va face parte si reprezentantul bibliotecii, cu rol de coordonare metodologică.

(3) Nomenclatorul de functii si criteriile de normare a resurselor umane în bibliotecile publice sunt prevăzute în anexa la prezenta lege.

(4) Pentru bibliotecile din învătământ si bibliotecile specializate, nomenclatorul de functii si criteriile de normare vor fi elaborate corelat cu prevederile anexei, în termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, si vor fi aprobate prin ordin al ministrului de resort.

Art. 46. - Angajarea personalului administrativ si de întretinere stabilit prin organigrama bibliotecii se realizează în conformitate cu prevederile legale.

Art. 47. - Atributiile si competentele personalului din biblioteci se stabilesc prin fisa postului, conform structurii organizatorice, programelor de activitate si sarcinilor de serviciu elaborate de către directorul general sau de director, respectiv de către bibliotecarul responsabil, pe baza regulamentului de organizare si functionare a bibliotecii.

Art. 48. - Promovarea, sanctionarea, eliberarea din functie si destituirea personalului din biblioteci se realizează în conformitate cu prevederile legale; în cazul bibliotecilor fără personalitate juridică se va solicita si avizul bibliotecii, cu rol de coordonare metodologică.

Art. 49. - Pregătirea personalului de specialitate din biblioteci se asigură de către Ministerul Educatiei si Cercetării, cu consultarea asociatiilor profesionale de profil, prin: cursuri optionale, la nivel liceal, învătământ postliceal, învătământ superior de lungă si scurtă durată, inclusiv învătământ la distantă, cursuri postuniversitare, programe de masterat si doctorat, precum si prin alte forme de pregătire profesională.

Art. 50. - (1) Conducerea bibliotecii de drept public si ordonatorul principal de credite sunt obligati să asigure formarea profesională continuă a personalului de specialitate, alocând în acest scop minimum 5% din totalul cheltuielilor de personal prevăzute prin buget.

(2) Programele de formare profesională continuă cuprind: management si marketing de bibliotecă, sociologia lecturii, informare stiintifică de specialitate, pregătire metodică, documentare în domeniul legislatiei generale si al legislatiei specifice, activităti practice si de educatie permanentă.

(3) Cursurile de formare profesională continuă a personalului din bibliotecile de drept public se organizează, în conditiile legii, de către Biblioteca Natională a României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu”, bibliotecile universitare, Biblioteca Metropolitană Bucuresti si bibliotecile judetene, centrele pentru formare profesională continuă ale Ministerului Culturii si Cultelor si Ministerului Educatiei si Cercetării, precum si de către asociatiile profesionale de profil. Metodologia, criteriile de autorizare a institutiilor în domeniul formării profesionale continue a personalului din bibliotecile de drept public, precum si modalitătile de examinare finală si certificare a pregătirii profesionale sunt elaborate, în conditiile legii, de către Ministerul Educatiei si Cercetării si Ministerul Culturii si Cultelor, cu avizul Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.

Art. 51. - (1) Personalul din bibliotecile de drept public, care are în responsabilitate colectii cu acces liber si/sau destinate împrumutului la domiciliu, beneficiază de un coeficient anual de 0,3% scădere din totalul fondului inventariat, reprezentând pierdere naturală datorată unor cauze care nu puteau fi înlăturate ori în alte asemenea cazuri în care pagubele au fost provocate din riscul minimal normal al serviciului.

(2) Bibliotecile pot asigura utilizatorilor, la cererea acestora, accesul la serviciile lor pe parcursul întregii săptămâni, cu plata personalului, conform legii.

(3) Personalul din biblioteci care lucrează în depozite de carte, colectii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil, laboratoare de restaurare si conservare a cărtii sau cei care asigură servicii de împrumut la domiciliu ori în spitale, aziluri de bătrâni si în orfelinate beneficiază, pentru conditii periculoase sau vătămătoare, de un spor de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta.

(4) Personalul cu o vechime neîntreruptă de 10 ani în oricare dintre bibliotecile de drept public beneficiază de un spor de fidelitate de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta.

(5) Personalul din biblioteci beneficiază, pentru suprasolicitare neuropsihică, de un spor de 5% din salariul de bază, care face parte din acesta, pentru fiecare treaptă/gradatie profesională detinută.

(6) Personalul de specialitate si administrativ din biblioteci, care lucrează pentru efectuarea serviciului lecturii publice, potrivit programului stabilit de conducerea institutiei, în zilele de sâmbătă si duminică, precum si în zilele de sărbătoare legală, beneficiază de un spor de 100% pentru timpul de lucru efectuat, precum si de asigurarea repausului legal.

(7) Personalul din biblioteci beneficiază de distinctii si premii în conditiile legii, la recomandarea conducerii bibliotecilor.

 

CAPITOLUL V

Conducerea bibliotecilor

 

Art. 52. - Conducerea bibliotecilor este asigurată după cum urmează:

a) în cazul bibliotecilor cu personalitate juridică, de către un director general sau director, care poate avea unul sau mai multi adjuncti;

b) în cazul bibliotecilor fără personalitate juridică si/sau al filialelor, de un director sau de un bibliotecar responsabil, cu functia de sef de serviciu sau sef de birou, având dreptul la indemnizatia de conducere corespunz ătoare, potrivit prevederilor legale.

Art. 53. - Conducerea serviciilor, laboratoarelor si a birourilor din biblioteci este asigurată de un sef de serviciu, sef de laborator, respectiv de un sef de birou, având dreptul la indemnizatie de conducere, potrivit prevederilor legale.

Art. 54. - (1) În cadrul bibliotecilor de drept public cu personalitate juridică functionează consilii de administratie, cu rol consultativ.

(2) Consiliul de administratie este condus de directorul general sau de director, în calitate de presedinte, si este format din maximum 11 membri, astfel: director general sau director, directori adjuncti, contabil-sef si reprezentanti ai principalelor compartimente ale bibliotecii, desemnati prin decizie a directorului general, respectiv a directorului, precum si un reprezentant al autoritătii tutelare, desemnat de aceasta.

(3) Consiliul de administratie al bibliotecii functionează în baza regulamentului de organizare si functionare a bibliotecii.

Art. 55. - (1) În cadrul bibliotecilor de drept public, cu sau fără personalitate juridică, poate functiona un consiliu stiintific cu rol consultativ în dezvoltarea colectiilor, în domeniul cercetării stiintifice si al activitătilor culturale.

(2) Consiliul stiintific este format din maximum 9 membri, cuprinzând bibliotecari, specialisti în domeniul informatizării bibliotecilor, al activitătii culturale si stiintifice, numiti prin decizie a directorului general sau a directorului, iar în cazul bibliotecilor fără personalitate juridică, prin decizie a autoritătii tutelare, la propunerea bibliotecarului responsabil.

Art. 56. - Numirea, promovarea, sanctionarea si eliberarea din functie a directorilor generali, directorilor si a directorilor adjuncti din bibliotecile publice judetene, respectiv din Biblioteca Metropolitană Bucuresti, se realizează, în conditiile legii, de către autoritatea tutelară, cu votul a două treimi din numărul total al membrilor consiliilor judetene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, si cu avizul Comisiei Nationale a Bibliotecilor.

Art. 57. - (1) Numirea, promovarea, sanctionarea si eliberarea din functie a directorilor generali, directorilor si a directorilor adjuncti din bibliotecile centrale universitare se realizează de către Ministerul Educatiei si Cercetării, în conditiile legii.

(2) Directorii generali ai bibliotecilor centrale universitare trebuie să fie cadre didactice universitare, având cel putin gradul de conferentiar universitar.

(3) Numirea, promovarea, sanctionarea si eliberarea din functie a directorilor generali, directorilor, directorilor adjuncti si bibliotecarilor responsabili din celelalte biblioteci de învătământ se realizează de către autoritatea tutelară, în conditiile legii.

Art. 58. - Directorul general sau directorul, respectiv bibliotecarul responsabil, răspunde de organizarea si functionarea bibliotecii sau filialei pe baza organigramei, statului de functii si regulamentului de organizare si functionare a institutiei, elaborate în conditiile legii si avizate de către autoritătile tutelare si de bibliotecile cu rol de coordonare metodologică, în cazul bibliotecilor de drept public.

 

CAPITOLUL VI

Comisia Natională a Bibliotecilor

 

Art. 59. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se înfiintează Comisia Natională a Bibliotecilor, denumită în continuare Comisie, autoritatea natională stiintifică si de decizie pentru bibliotecile de drept public, cu personalitate juridică, sub autoritatea Ministerului Educatiei si Cercetării si a Ministerului Culturii si Cultelor.

Art. 60. - (1) Comisia este formată din specialisti recunoscuti în domeniul bibliotecilor, propusi de către:

a) Ministerul Culturii si Cultelor - 6 membri;

b) Ministerul Educatiei si Cercetării - 6 membri;

c) Academia Română - 2 membri;

d) asociatiile profesionale de profil - 3 membri.

(2) La propunerea presedintelui Comisiei, Ministerul Culturii si Cultelor angajează, cu contract de muncă pe perioadă determinată, un număr de 5-10 specialisti si/sau încheie contracte de parteneriat public-privat cu firme specializate pentru consultantă si optimizare, în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite în baza acordurilor convenite cu Uniunea Europeană, precum si a cerintelor de aliniere la standardele europene.

(3) Reprezentantii ministerelor prevăzute la lit. a) si b) în Comisie se stabilesc după cum urmează:

a) Ministerul Culturii si Cultelor: Biblioteca Natională a României, Biblioteca Metropolitană Bucuresti, Biblioteca Judeteană “Octavian Goga” din Cluj-Napoca, Biblioteca Judeteană “Gh. Asachi” din Iasi, Biblioteca Judeteană Constanta, un reprezentant al compartimentului de specialitate din minister;

b) Ministerul Educatiei si Cercetării: Biblioteca Centrală Universitară din Bucuresti, Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu” din Iasi, Biblioteca Centrală Universitară “Eugen Todoran” din Timisoara, Biblioteca Pedagogică Natională “I.C. Petrescu” din Bucuresti, reprezentantul compartimentului de specialitate din minister.

(4) Membrii Comisiei au mandat pe o perioadă de 4 ani si sunt confirmati prin ordin comun al celor doi ministri, în baza propunerilor formulate de institutiile si asociatiile mentionate la alin. (1).

(5) Presedintele si secretarul Comisiei sunt alesi dintre membrii acesteia, cu votul majoritătii simple.

(6) Comisia îsi desfăsoară activitatea în baza unui regulament propriu de organizare si functionare aprobat prin ordin comun al celor doi ministri.

(7) Comisia poate alege, ca membri asociati, specialisti din tară sau din străinătate, personalităti stiintifice de prestigiu în domeniu, propusi de presedinte si validati cu votul majoritătii simple.

(8) Comisia îsi poate constitui sectiuni formate din specialisti consacrati pe domenii, conduse de un presedinte ales din rândul membrilor acestora.

(9) Deciziile Comisiei se iau cu majoritatea simplă a voturilor si sunt promulgate prin ordin comun al celor doi ministri, în termen de maximum 30 de zile. Nesemnarea ordinului comun în cadrul acestui termen de către unul dintre cei doi ministri presupune acordul tacit al acestuia pentru respectivul act normativ, în cazul în care nu există un dezacord scris, acesta putând fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(10) Secretariatul Comisiei este asigurat de un personal desemnat de sefii compartimentelor de specialitate din cele două ministere, în raport cu volumul activitătii bibliotecilor din subordine si coordonat nemijlocit de secretarul comisiei; sediul oficial al Comisiei este asigurat de către Ministerul Culturii si Cultelor.

Art. 61. - (1) Mijloacele de finantare necesare functionării Comisiei sunt asigurate din bugetele proprii de către institutiile si asociatiile reprezentate, potrivit numărului de membri desemnati.

(2) Indemnizatia presedintelui Comisiei reprezintă 20%, a secretarului, 15% si a unui membru, 10% din salariul secretarului de stat si se acordă o singură dată pe lună, indiferent de numărul sedintelor organizate.

Art. 62. - Comisia are următoarele atributii:

a) elaborează strategia, programele si emite instructiuni si norme metodologice pentru sistemul national de biblioteci;

b) coordonează activitatea de informare si documentare din sistemul national de biblioteci, elaborează programe si metodologii privind informatizarea sistemului national de biblioteci, precum si strategia si programul de realizare pentru Catalogul national electronic, Biblioteca natională virtuală si alte proiecte nationale;

c) avizează programele de cercetare în domeniul biblioteconomiei, istoriei cărtii si stiintei informării;

d) avizează metodologiile, normele, normativele si reglementările din domeniul protejării bunurilor culturale de patrimoniu din biblioteci, care se aprobă prin ordin comun al ministrului educatiei si cercetării si al ministrului culturii si cultelor;

e) elaborează standarde privitoare la suprafata minimă a bibliotecilor finantate din fonduri publice, care nu poate fi sub 0,05 m2 pentru un locuitor, în localitătile cu o populatie de până la 10.000 de locuitori, si sub 0,015 m2 pentru un locuitor, în localitătile cu o populatie de peste 10.000 de locuitori;

f) elaborează norme privitoare la functionarea bibliotecilor publice din orase si municipii, institutii care trebuie să organizeze filiale specializate pentru copii, tineret si adulti, cu fond enciclopedic, si să înfiinteze o filială la minimum 25.000 de locuitori;

g) hotărăste clasarea, neclasarea si declasarea bunurilor culturale de patrimoniu din biblioteci, în conditiile legii;

h) stabileste standardele si acreditează specialistii si expertii din domeniul protejării, evaluării si restaurării bunurilor culturale de patrimoniu din biblioteci;

i) avizează norme de evaluare a bunurilor culturale de patrimoniu din biblioteci;

j) avizează studiile de fundamentare pentru instituirea si delimitarea zonelor de protectie a bibliotecilor;

k) stabileste prioritătile lucrărilor de restaurare a bunurilor culturale de patrimoniu din biblioteci;

l) elaborează metodologia sistemului de statistică a bibliotecilor;

m) stabileste criteriile specifice de selectie a personalului si de ocupare a functiilor de conducere si de specialitate din biblioteci;

n) avizează norme de organizare si functionare a bibliotecilor;

o) avizează metodologia de evaluare profesională, de formare continuă si de certificare a personalului de specialitate din biblioteci;

p) propune programe si cursuri de specialitate în domeniul biblioteconomiei si stiintei informării, istoriei cărtii, conservării si restaurării documentelor de bibliotecă, precum si în domeniul patrimoniului cultural mobil;

r) avizează instructiuni si norme metodologice privind evidenta, prelucrarea, comunicarea si utilizarea documentelor si bunurilor culturale din colectiile bibliotecilor;

s) elaborează metodologia de organizare a inspectiei în biblioteci, cu scopul de a stabili nivelul de dezvoltare a bibliotecilor în raport cu strategiile si standardele nationale, de a propune solutii de impulsionare a dezvoltării si de a sprijini procesul decizional de la nivelul administratiei centrale si locale;

t) organizează si supune avizării Ministerului Culturii si Cultelor, precum si Ministerului Educatiei si Cercetării Corpul de inspectie format din 7-13 membri, precum si fondurile financiare necesare functionării acestuia;

u) elaborează regulamentul de acordare a unor decoratii, ordine, medalii, titluri si premii, potrivit legii, pentru personalul de specialitate din biblioteci;

v) elaborează raportul anual privind starea sistemului national de biblioteci, pe baza rapoartelor statistice primite de la unitătile de profil din teritoriu;

w) urmăreste aplicarea deciziilor sale de către toate institutiile de drept public din domeniu.

 

CAPITOLUL VII

Drepturile si obligatiile utilizatorilor

 

Art. 63. - Accesul utilizatorilor la colectiile si serviciile oricărei biblioteci de drept public sau privat se face în conformitate cu regulamentul de organizare si functionare a acesteia, elaborat în corelatie cu prevederile legale referitoare la protectia patrimoniului cultural national, la drepturile de autor si drepturile conexe.

Art. 64. - Pentru a facilita accesul utilizatorilor la colectiile si la serviciile oferite bibliotecile întocmesc cataloage, efectuează cercetări documentare, elaborează bibliografii, sinteze, lucrări de informare documentară si alte instrumente specifice, constituie si gestionează baze de date, organizează sectii si filiale, servicii de împrumut si consultare pe loc a documentelor de bibliotecă, precum si alte servicii.

Art. 65. - În cadrul bibliotecilor publice sumele rezervate pentru achizitii de cărti si publicatii seriale în limba minoritătilor se stabilesc astfel încât să corespundă proportiei pe care o reprezintă minoritatea în cadrul comunitătii.

Art. 66. - Bibliotecile de drept public pot organiza servicii speciale pentru persoanele cu handicap vizual, precum si servicii la domiciliu pentru persoanele cu handicap locomotor.

Art. 67. - (1) Nerestituirea la termen a documentelor de bibliotecă împrumutate de către utilizatori se sanctionează cu plata unei sume aplicată gradual, până la 50% din valoarea medie de achizitie a documentelor de bibliotecă din anul precedent.

(2) Distrugerea sau pierderea documentelor, bunuri culturale comune, de către utilizatori se sanctionează prin recuperarea fizică a unor documente identice sau prin achitarea valorii de inventar a documentelor, actualizată cu aplicarea coeficientului de inflatie la zi, la care se adaugă o sumă echivalentă cu de 1-5 ori fată de pretul astfel calculat.

(3) Sanctiunile mentionate la alin. (1) si (2) se stabilesc si se fac publice la începutul anului de către conducerea bibliotecii.

(4) Fondurile constituite din aplicarea acestor sanctiuni nu se impozitează si se evidentiază ca surse extrabugetare, fiind folosite pentru dezvoltarea colectiilor.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 68. - Bibliotecile de drept public dispun de autonomie administrativă si profesională în raport cu autoritatea tutelară, constând în:

a) dreptul de a se conduce în afara oricăror ingerinte politice, ideologice sau religioase;

b) elaborarea programelor si proiectelor culturale proprii în condordantă cu strategiile nationale si internationale;

c) stabilirea si utilizarea surselor suplimentare de venituri în vederea dezvoltării serviciilor de bibliotecă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

d) încheierea protocoalelor de colaborare cu alte biblioteci sau institutii culturale din tară si străinătate, conform obiectivelor si strategiei generale stabilite de autoritătile tutelare;

e) participarea la reuniunile internationale de specialitate sau la consortiile bibliotecare si la asociatiile internationale la care sunt membre, achitând cotizatiile si taxele aferente.

Art. 69. - (1) Pentru sprijinirea materială a unor activităti si proiecte de dezvoltare a bibliotecilor, de participare a specialistilor din biblioteci la programe culturale si de formare continuă a personalului de specialitate, bibliotecile cu personalitate juridică se pot asocia între ele sau cu alte institutii culturale si pot crea fundatii, asociatii sau consortii.

(2) Conditiile si cotele de participare la finantarea programelor realizate prin asociere se stabilesc si se aprobă de către autoritatea tutelară.

Art. 70. - (1) Ordonatorii principali de credite au obligatia de a finanta activitatea bibliotecilor de drept public potrivit standardelor de functionare stabilite prin prezenta lege.

(2) Ministerul Culturii si Cultelor prevede în bugetul propriu fonduri destinate exclusiv pentru achizitia de documente specifice bibliotecilor publice.

(3) Ministerul Educatiei si Cercetării prevede în bugetul propriu fonduri destinate exclusiv pentru achizitia de documente specifice bibliotecilor din subordine.

(4) Sustinerea financiară si logistică a bibliotecilor se poate realiza si din alte venituri provenite de la utilizatori, din tarife stabilite anual de conducerea fiecărei biblioteci pentru servicii speciale si din contravaloarea taxelor postale pentru împrumutul bibliotecar intern si international.

(5) Fondul constituit se utilizează pentru construirea, amenajarea si dezvoltarea spatiilor de bibliotecă, inclusiv pentru informatizarea si dotarea cu documente si echipamente specifice.

(6) Disponibilul financiar provenit din aceste surse la sfârsitul anului se reportează în anul următor cu aceeasi destinatie.

(7) Documentatia tehnică si materialele pentru constructii destinate bibliotecilor din sistemul national, precum si achizitiile de tehnologie a informatiei, fond de documente specifice, dotări pentru serviciul lecturii publice sunt scutite de taxe vamale si li se aplică T.V.A. de 0%.*)

(8) Tarifele de expediere a tuturor documentelor de bibliotecă destinate schimbului si împrumutului intern si international beneficiază de o reducere de 50%.

Art. 71. - (1) Anual conducerile bibliotecilor întocmesc rapoarte de evaluare a activitătii, care se prezintă consiliului de administratie si consiliului stiintific, precum si autoritătii tutelare.

(2) Situatiile statistice anuale se transmit de către biblioteci Institutului National de Statistică, Comisiei Nationale a Bibliotecilor si ministerelor de resort, potrivit prevederilor legale.

Art. 72. - (1) Schimbarea destinatiei imobilelor în care functionează biblioteci se poate face numai în cazul asigurării unor sedii care respectă standardele optime de functionare, conform prezentei legi.

(2) În situatia prevăzută la alin. (1) autoritătile locale au obligatia să asigure continuitatea neîntreruptă a activitătii bibliotecii.

Art. 73. - (1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Comisia Natională a Bibliotecilor elaborează Regulamentul-cadru de functionare a bibliotecilor din sistemul national si avizează regulamentele întocmite pe baza acestuia, în vederea aprobării lor de către autoritătile tutelare.

(2) Pe data intrării în vigoare a pezentei legi orice dispozitii contrare în acest domeniu se abrogă.

Art. 74. - Anexa face parte integrantă din prezenta lege.


*) Acest alineat se abrogă începând cu data de 1 ianuarie 2006, potrivit art. 136 alin. (2) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 29 august 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 545/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 20 decembrie 20 03, cu modificările si completările ulterioare.

Conform art. 161 alin. (7) lit. i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, referirile la taxa pe valoarea adăugată din cadrul acestui alineat rămân în vigoare până la data de 31 decembrie 2006.

 

ANEXĂ

 

BIBLIOTECI PUBLICE

 

A. Biblioteca comunală

 

Categoria de personal

Criterii de normare

- Bibliotecar*)

- un post/unitate până la 2.500 de locuitori


*) Postul de bibliotecar reprezintă functia de responsabil de bibliotecă si se asimilează cu functia de sef de birou.

B. Biblioteca orăsenească sau municipală situată în localitatea neresedintă de judet

 

Categoria de personal

Criterii de normare

- Bibliotecar, responsabil de bibliotecă**)

- un post până la 2.500 locuitori si alte categorii ale personalului de specialitate


**) Responsabilul de bibliotecă este asimilat cu functia de sef de birou. Posturile de conducere pentru bibliotecile cu un număr mai mare de 3 angajati se acordă prin organigramă aprobată potrivit prevederilor legale.

 

C. Biblioteca Metropolitană Bucuresti sau biblioteca judeteană

Categoria de personal

Criterii de normare

- Director general*)

- un post/unitate

- Director de specialitate*)

- un post/unitate

- Director economic*)

- un post/unitate

- Director*)

- un post/unitate

- Director adjunct de specialitate*)

- un post/unitate

- Director adjunct economic*)

- un post/unitate

- Bibliotecar si alte categorii ale personalului

- un post de la 2.500-5.000 de locuitori ai de specialitate municipiului resedintă de judet


*) Postul de director general si posturile de director de specialitate si de director economic se acordă în biblioteca judeteană cu un personal de minimum 150 de angajati.

*) Postul de director si posturile de director adjunct de specialitate si de director adjunct economic se acordă în biblioteca judeteană cu un personal de minimum 75 de angajati.

*) Postul de director si de director adjunct economic se acordă în biblioteca judeteană cu un personal mai mic de 75 de angajati.

 

Posturile de conducere se cuprind în numărul personalului de specialitate rezultat din aplicarea criteriilor de normare.

Personalul administrativ reprezintă 10% din numărul total al personalului aprobat.

Personalul de întretinere si de deservire se repartizează astfel:

- personalul de pază si de pompieri se stabileste potrivit prevederilor legale;

- îngrijitor - un post la 500 m2;

- numărul muncitorilor calificati si necalificati se acordă în functie de necesarul fiecărei unităti, potrivit prevederilor legale.

Indicatorul utilizatorilor de informatii din biblioteca publică reprezintă 5% si maximum 10% din numărul de locuitori ai comunitătii, în conditiile respectării standardelor din prezenta lege.

 

RECTIFICĂRI

 

În Decretul nr. 1.184/2004 pentru eliberarea din functie a unor magistrati, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 14 ianuarie 2005, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial” Partea I):

- la art. 2, în loc de: “La data de 23 octombrie 2004...” se va citi: “La data de 23 decembrie 2004...”.