MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 147         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 18 februarie 2005

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

84. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

A. Titlul II “Impozitul pe profit”:

1. După punctul 8 se introduce un nou punct, punctul 81, cu următorul cuprins:

“81. Veniturile realizate de organizatiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil.”

2. Punctul 19 va avea următorul cuprins:

“19. În sensul prevederilor art. 20 lit. b) din Codul fiscal, investitiile financiare pe termen lung reprezintă activele înregistrate astfel potrivit reglementărilor contabile.”

3. La punctul 23, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

“d) penalitătile de întârziere si daunele-interese, stabilite, potrivit legii, în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane rezidente, sunt cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile pe măsura înregistrării lor.”

4. După punctul 32 se introduce un nou punct, punctul 321, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

n) pierderile înregistrate la scoaterea din evidentă a creantelor neîncasate, în următoarele cazuri:

1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pebaza hotărârii judecătoresti;

2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperată de la mostenitori;

3. debitorul este dizolvat, în cazul societătii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;

4. debitorul înregistrează dificultăti financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul.

Norme metodologice:

321. Dificultătile financiare majore care afectează întregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezultă din situatii exceptionale determinate de calamităti naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii,fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si încaz de război.”

5. După punctul 35 se introduc două puncte noi, punctul 351 si punctul 352, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-unan fiscal, pentru fiecare participant;

Norme metodologice:

351. Intră sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal cheltuielile înregistrate de angajator în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, efectuate potrivit Legii nr. 249/2004 privind pensiile ocupationale, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentrufiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb EUR/ROL comunicat de Banca Natională a României ladata înregistrării cheltuielilor.

Codul fiscal:

k) cheltuielile cu primele de asigurare private de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

Norme metodologice:

352. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, cheltuielile cu primele de asigurare private de sănătate, efectuate de angajator potrivit Legii asigurărilor private de sănătate nr. 212/2004, cu modificările ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euroeste cursul de schimb EUR/ROL comunicat de BancaNatională a României la data înregistrării cheltuielilor.”

6. Punctul 40 va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările si penalitătile de întârziere datorate către autoritătile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile, penalitătile sau majorările datorate către autorităti străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente si/sau autorităti străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorărilor al căror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.

Norme metodologice:

40. Majorările si penalitătile datorate în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România sunt cheltuieli nedeductibile.

Ca exceptie de la regula alineatului precedent, majorările datorate în cadrul contractelor economiceîncheiate cu persoane nerezidente în România care, potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri, sunt tratate ca dobânzi sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil în conditiile prevăzute de titlul II din Codul fiscal.”

7. După punctul 49 se introduce un nou punct, punctul 491, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii.

Contribuabilii care efectuează sponsorizări si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea si ale legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

1. sunt în limita a 3ä din cifra de afaceri;

2. nu depăsesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

În limitele respective se încadrează si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul constructiei de localuri, a dotărilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participării la congrese internationale.

Norme metodologice:

491. Exemplu de calcul privind scăderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentând sponsorizarea.

Un contribuabil plătitor de impozit pe profit încheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, în calitate de sponsor, în valoare de 15.000.000 lei.

Contractul de sponsorizare se încheie în data de 2 februarie 2005.

La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005,contribuabilul prezintă următoarele date financiare:

 

Venituri din vânzarea mărfurilor

= 1.000.000.000 lei

Venituri din prestări de servicii

= 2.000.000 lei

Total cifră de afaceri

1.002.000.000 lei

Cheltuieli privind mărfurile

= 750.000.000 lei

Cheltuieli cu personalul

= 20.000.000 lei

Alte cheltuieli de exploatare

= 90.000.000 lei

din care:

15.000.000 lei sponsorizare

Total cheltuieli

860.000.000 lei

 

Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005:

Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 = 157.000.000 lei.

Impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu sponsorizarea: 157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei.

Avându-se în vedere conditiile de deducere prevăzute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:

- 3‰ din cifra de afaceri reprezintă 3.006.000 lei;

- 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezintă 5.024.000 lei.

Suma de scăzut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei.

Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de: 25.120.000 - 3.006.000 = 22.114.000 lei.”

8. După punctul 57 se introduce un nou punct, punctul 571, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

(5) Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusă se include în veniturile impozabile, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei către participanti sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplică dacă un alt contribuabil preia un provizion sau o rezervă în legătură cu o divizare sau fuziune, reglementările acestui articol aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezervă.

Norme metodologice:

571. În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispozitiile art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobilizărilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidentiat potrivit reglementărilor contabile în contul «Rezultatul reportat» sau în contul «Alte rezerve», analitice distincte, se impozitează la momentul modificării destinatiei rezervei, distribuirii rezervei către participanti sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor. Înregistrarea si mentinerea în capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite în baza unor acte normative nu se consideră modificarea destinatiei sau distributie.”

9. Punctele 59-70 vor avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Cheltuielile cu dobânzile si diferente de curs valutar

Art. 23. - (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului si sfârsitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se întelege totalul creditelor si împrumuturilor cu termen derambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

(2) În conditiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea netă din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile.

Acestea se reportează în perioada următoare, în conditiile alin. (1), până la deductibilitatea integrală a acestora.

(3) În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depăsesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusă limitei prevăzute la alin. (1).

Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limitează potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.

(4) Dobânzile si pierderile din diferente de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obtinute direct sau indirect de la bănci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate în norme, si cele care sunt garantate de stat, precum si cele aferente împrumuturilor obtinute de la societătile comerciale bancare române sau străine, sucursalele băncilor străine, cooperativele de credit, societătile de leasing pentru operatiuni de leasing, societătile de credit ipotecar si de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, nu intră sub incidenta prevederilor prezentului articol.

(5) În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entităti, cu exceptia celor prevăzute la alin. (4), dobânzile deductibile sunt limitate la:

a) nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; si

b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valută. Acest nivel al ratei dobânzii se aplică la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

(6) Limita prevăzută la alin. (5) se aplică separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).

(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică societătilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor băncilor străine care îsi desfăsoară activitatea în România, societătilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societătilor de credit ipotecar, precum si institutiilor de credit.

(8) În cazul unei persoane juridice străine care îsi desfăsoară activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplică prin luarea în considerare a capitalului propriu.

Norme metodologice:

59. În vederea determinării valorii deductibile a cheltuielilor cu dobânzile se efectuează mai întâi ajustările conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobânzile care excedează nivelului dedeductibilitate prevăzut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este nedeductibilă, fără a mai fi luată în calcul în perioadele următoare.

60. În cazul în care capitalul propriu are o valoare negativă sau gradul de îndatorare este mai mare decât 3, cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea netă din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioada următoare, în conditiile art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, până la deductibilitatea integrală a acestora.

61. Intră sub incidenta art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea netă din diferentele de curs valutaraferente capitalului împrumutat.

62. Institutiile de credit, în sensul art. 23 alin. (7) din Codul fiscal, sunt cele autorizate, potrivit legii, de BancaNatională a României.

63. În sensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital împrumutat se întelege totalul creditelor si împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an începând de la data încheierii contractului, cu exceptia celor prevăzute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care acestea au fost contractate.

În capitalul împrumutat se includ si creditele sau împrumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, în situatia în care există prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curentă, însumată cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau împrumuturilor pe care le prelungesc, depăseste un an.

64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementărilor legale. În cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispozitie de persoana juridică străină pentru desfăsurarea activitătii în România, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului si alteelemente de capital propriu constituite potrivit reglementărilor legale.

65. Pentru calculul deductibilitătii cheltuielilor cu dobânzile se au în vedere următoarele:

a) pentru împrumuturile angajate de la alte entităti, cu exceptia celor prevăzute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplică limita prevăzută la art. 23 alin. (5) din acelasi act normativ, indiferent de data la care au fost contractate;

b) în scopul aplicării art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul ratei dobânzii de referintă, recunoscută la calculul profitului impozabil, este cea din ultima lună a trimestrului pentru care se calculează impozitul pe profit, publicată de Banca Natională a României în Monitorul Oficial al României, Partea I;

c) modul de calcul al dobânzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzător modului de calcul al dobânzii aferente împrumuturilor;

d) rezultatul exercitiului financiar luat în calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfârsitul perioadei este cel înregistrat de contribuabil înainte de calculul impozitului pe profit.

66. Cheltuielile cu dobânzile însumate cu pierderea netă din diferentele de curs valutar aferente împrumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate în considerare la calculul gradului de îndatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil în conditiile prevăzute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal.

67. În vederea determinării impozitului pe profit, gradul de îndatorare se calculează ca raport între media capitalului împrumutat si media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la începutul anului si la sfârsitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit, după cum urmează:

Gradul de îndatorare = Capital împrumutat (începutul anului fiscal) + Capital împrumutat (sfârsitul perioadei)/2/Capital propriu (începutul anului fiscal) + Capital propriu (sfârsitul perioadei)/2

astfel:

Gradul de îndatorare = Capital împrumutat (începutul anului fiscal) + Capital împrumutat (sfârsitul perioadei)/Capital propriu (începutul anului fiscal) + Capital propriu (sfârsitul perioadei)

68. În cazul în care gradul de îndatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea netă de curs valutar suntdeductibile integral după ce s-au efectuat ajustările prevăzute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.

69. Dacă gradul de îndatorare astfel determinat este mai mare decât trei, suma cheltuielilor cu dobânzile si cu pierderea netă din diferente de curs valutar estenedeductibilă în perioada de calcul al impozitului pe profit, urmând să se reporteze în perioada următoare, devenind subiect al limitării prevăzute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru perioada în care se reportează.

70. În sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin bănci internationale de dezvoltare se întelege:

- Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporatia Financiară Internatională(C.F.I.) si Asociatia pentru Dezvoltare Internatională (A.D.I.);

- Banca Europeană de Investitii (B.E.I.);

- Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.);

- bănci si organizatii de cooperare si dezvoltare regională similare.

Prin împrumut garantat de stat se întelege împrumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 313/2004.

Pentru determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2005, nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută este de 7%.”

10. Punctul 711 va avea următorul cuprins:

Norme metodologice:

“711. Intră sub incidenta art. 24 alin. (12) din Codul fiscal si mijloacele fixe amortizabile de natura constructiilor.

Pentru investitiile considerate mijloace fixe amortizabile în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilii nu beneficiază de prevederile art. 24 alin. (12) din acelasi act normativ.

Pentru mijloacele fixe amortizabile prevăzute la art. 24 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, deducerea de 20% se aplică la data punerii în functiune, cu ocazia receptiei finale, la întreaga valoare a mijlocului fix amortizabil. În acest caz, valoarea fiscală rămasă de recuperat se determină, pe durata normală de utilizare rămasă, scăzânddin valoarea totală a mijlocului fix amortizabil deducerea de 20% si amortizarea calculată până la data receptiei finale.”

11. După punctul 713 se introduc patru puncte noi, punctele 714, 715, 716 si 717, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

(10) Cheltuielile aferente achizitionării de brevete, drepturi de autor, licente, mărci de comert sau fabrică si alte valori similare, precum si cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezintă imobilizări necorporale se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz. Cheltuielile aferente achizitionării sau producerii programelor informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe o perioadă de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza si metoda de amortizare degresivă sau accelerată.

Norme metodologice:

714. Pentru încadrarea cheltuielilor de dezvoltare în categoria imobilizărilor necorporale se utilizează criteriile prevăzute de reglementările contabile aplicabile.

Codul fiscal:

(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă si orice reevaluare contabilă a acestora.

Câstigurile sau pierderile rezultate din vânzarea sau din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilă evidentiată în sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculează în baza valorii rămase neamortizate, pe durata normală de utilizare rămasă, folosindu-se metodele de amortizare aplicate până la această dată. Valoarea rămasă neamortizată, în cazulmijloacelor fixe amortizabile vândute, este deductibilă la calculul profitului impozabil în situatia în care acestea sunt valorificate prin unităti specializate sau prin licitatie organizată potrivit legii.

Norme metodologice:

715. În categoria unitătilor specializate, conform art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, se încadrează persoanele juridice care, potrivit obiectului de activitate, intermediază înstrăinarea de proprietăti imobiliare si a altor mijloace fixe, departamentele specializate aflate în structura organizatoricăa contribuabililor si alte unităti cu activităti similare.

Prin valoarea fiscală rămasă neamortizată, în cazul mijloacelor fixe amortizabile vândute, se întelege diferentadintre valoarea de intrare fiscală si valoarea amortizăriifiscale, din care se scad sumele rezultate în urma valorificării acestora.

Pentru determinarea valorii rămase neamortizate, în cazul mijloacelor fixe cu valoare contabilă evidentiată însold la 31 decembrie 2003, în valoarea de intrare fiscală se includ si reevaluările efectuate, potrivit legii, până la acea dată.

716. În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile înregistrate ca urmare a casării unui mijloc fix cu valoarea de intrare incomplet amortizată sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.

Prin casarea unui mijloc fix se întelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmată de dezmembrarea acestuia si valorificarea părtilor componenterezultate, prin vânzare sau prin folosirea în activitatea curentă a contribuabilului.

717. Cheltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului imobilizat, cu valoarea contabilă evidentiată în sold la 31 decembrie 2003, sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata rămasă de amortizat, în baza valorii rămase neamortizate.”

12. Punctele 83 si 84 se abrogă.

13. Punctul 89 va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

(3) Profitul impozabil al sediului permanent se determină prin tratarea acestuia ca persoană separată siprin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piată al unui transfer făcut între persoana juridică străină si sediul său permanent. Atunci când sediul permanent nu detine o factură pentru cheltuielile alocate lui de către sediul său principal, celelalte documente justificative trebuie să includă dovezi privind suportarea efectivă a costurilor si alocarea rezonabilă aacestor costuri către sediul permanent utilizând regulile preturilor de transfer.

[...]

Norme metodologice:

[...]

89. În scopul deducerii cheltuielilor alocate unui sediu permanent de către persoana juridică străină care îsidesfăsoară activitatea prin intermediul acestuia, precum si de către orice altă persoană afiliată acelei persoane juridice străine, pentru serviciile furnizate, trebuie îndeplinite următoarele conditii:

(i) serviciul furnizat să fie efectiv prestat. Pentru a justifica prestarea efectivă a serviciului, sediul permanent trebuie să prezinte autoritătilor fiscale orice documente justificative din care să rezulte date privitoare la:

a) natura si valoarea totală a serviciului prestat;

b) părtile implicate;

c) criteriile proprii de împărtire a costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, dacă este cazul;

d) justificarea utilizării criteriului ca fiind adecvat naturiiserviciului si activitătii desfăsurate de sediul permanent;

e) prezentarea oricăror alte elemente de recunoastere a veniturilor si cheltuielilor care pot să ateste prestarea serviciului respectiv.

Justificarea prestării efective a serviciului se efectuează cu situatiile de lucrări, procesele-verbale de receptie, rapoartele de lucru, studiile de fezabilitate, de piată sau cu orice alte asemenea documente;

(ii) serviciul prestat trebuie să fie justificat si prin natura activitătii desfăsurate la sediul permanent.

La stabilirea pretului de piată al transferurilor efectuate între persoana juridică străină si sediul său permanent, precum si între acesta si orice altă persoană afiliată acesteia, vor fi utilizate regulile preturilor de transfer, astfel cum sunt acestea detaliate în normele metodologice pentru aplicarea art. 11 din Codul fiscal, completate cu liniile directoare privind preturile de transfer, emise deOrganizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economică.”

14. După punctul 89 se introduce un punct nou, punctul 891, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Venituri obtinute de persoanele juridice străine din proprietăti imobiliare si din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare

Art. 30. - (1) Persoanele juridice străine care obtin venituri din proprietăti imobiliare situate în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoană juridică română au obligatia de a plăti impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

(2) Veniturile din proprietătile imobiliare situate în România includ următoarele:

a) veniturile din închirierea sau cedarea folosintei proprietătii imobiliare situate în România;

b) câstigul din vânzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricăror drepturi legate de proprietatea imobiliară situată în România;

c) câstigul din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoană juridică, dacă minimum50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietăti imobiliare situate în România;

d) veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate în România, inclusiv câstigul din vânzarea-cesionarea oricărui drept aferent acestor resurse naturale.

Norme metodologice:

891. Persoanele juridice străine care obtin venituri din proprietăti imobiliare situate în România au obligatia de a plăti impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

În cazul vânzării de proprietăti imobiliare situate în România, profitul impozabil reprezintă diferenta dintre valoarea realizată din vânzarea acestor proprietăti imobiliare si costul de cumpărare, construire sau îmbunătătire a proprietătii, redus cu amortizarea fiscală aferentă, după caz. Valoarea realizată din vânzarea acestor proprietătiimobiliare se reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume plătite, aferente vânzării.

Profitul impozabil rezultat din închirierea sau cedarea folosintei proprietătii imobiliare situate în România se calculează ca diferentă între veniturile obtinute si cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora. Nu intră sub incidenta acestor prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu retinere la sursă.

Veniturile din proprietăti imobiliare situate în România includ si câstigurile din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoană juridică, dacă 50% din valoarea mijloacelor fixe ale acestei persoane juridice sunt, direct sau prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietăti imobiliare situate în România.

În acest sens mijloacele fixe ale unei persoane juridice sunt în mod indirect proprietăti imobiliare situate în România atunci când respectiva societate detine părti sociale sau alte titluri de participare într-o altă societate care întruneste conditia de 50% referitoare la detinerea de mijloace fixe situate în România.

Câstigurile din vânzarea-cesionarea de titluri de participare, inclusiv cele obtinute în conditiile mentionate la alineatele precedente, se determină ca diferentă între veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare si costul de achizitie al acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume plătite, aferenteachizitionării unor astfel de titluri de participare.”

15. Punctul 101 va avea următorul cuprins:

“101. În cazul contribuabililor care desfăsoară activităti în zonele defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acordă pe baza certificatului de investitor în zona defavorizată, eliberat înainte de data de 1 iulie 2003 decătre agentia pentru dezvoltare regională în a cărei razăde competentă teritorială se află sediul agentului economic, conform prevederilor legale în vigoare.”

B. Titlul III “Impozitul pe venit” va avea următorul cuprins”:

“Codul fiscal:

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Categorii de venituri supuse impozitului pe venit

Art. 41. - Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:

a) venituri din activităti independente, definite conformart. 46;

b) venituri din salarii, definite conform art. 55;

c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art. 61;

d) venituri din investitii, definite conform art. 65;

e) venituri din pensii, definite conform art. 68;

f) venituri din activităti agricole, definite conform art. 71;

g) venituri din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 75;

h) venituri din alte surse, definite conform art. 78.

Norme metodologice:

1. Veniturile din activităti independente, inclusiv veniturile realizate de persoanele fizice în cadrul unor asocieri fără personalitate juridică, din cedarea folosintei bunurilor, precum si veniturile din activităti agricole sunt venituri pentru care determinarea impozitului se face pe venitul net anual impozabil, corespunzător fiecărei surse de venit, impozitul fiind final.

2. Veniturile din celelalte categorii de venituri se supun impozitării, pe fiecare loc de realizare, în cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final.

Codul fiscal:

Venituri neimpozabile

Art. 42. - În întelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:

a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie specială, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului, precum si cele de aceeasi natură primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporară de muncă;

Norme metodologice:

3. În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obtinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:

- alocatia de stat pentru copii;

- alocatia de întretinere pentru fiecare copil încredintat sau dat în plasament familial;

- indemnizatia lunară primită de persoanele cu handicap grav si accentuat;

- alocatia socială primită de nevăzătorii cu handicap grav si accentuat;

- indemnizatia lunară acordată nevăzătorilor cu handicap grav, potrivit legii;

- contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor de familie care însotesc în spital copii cuhandicap sau copii bolnavi în vârstă de până la 3 ani;

- ajutorul pentru încălzirea locuintei;

- alocatia pentru copiii nou-născuti, primită pentru fiecare dintre primii 4 copii născuti vii;

- indemnizatia de maternitate;

- indemnizatia pentru cresterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani si, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;

- ajutorul social primit de sotii celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;

- ajutorul social acordat potrivit legii;

- ajutorul de urgentă acordat de Guvern si de primari în situatii de necesitate, ca urmare a calamitătilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum si altor situatii deosebite stabilite prin lege, în limita fondurilor existente;

- ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;

- ajutorul lunar sau alocatia de sprijin primită de cadrele militare trecute în rezervă, fără drept de pensie, apte de muncă, care nu se pot încadra din lipsă de locuri de muncă corespunzătoare pregătirii lor;

- indemnizatia de somaj si alte drepturi neimpozabile acordate conform legislatiei în materie;

- sumele plătite din bugetul asigurărilor pentru somaj pentru completarea veniturilor persoanelor care se angajează înainte de expirarea perioadei de somaj;

- prima de încadrare si prima de instalare acordate din bugetul asigurărilor pentru somaj;

- sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai magistratului decedat sau membrilor de familie ai altei persoane din cadrul organelor autoritătii judecătoresti, care a decedat;

- echivalentul salariului primit de membrii familiei functionarului public, în caz de deces al acestuia;

- indemnizatia reparatorie lunară primită de persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de muncă, marilor mutilati si urmasilor celor care au decedat ca urmare a participării la Revolutia din decembrie 1989;

- indemnizatia reparatorie lunară primită de părintii persoanelor care au decedat ca urmare a participării la Revolutia din decembrie 1989;

- indemnizatia reparatorie lunară primită de sotul supravietuitor al persoanei care a decedat ca urmare a participării la Revolutia din decembrie 1989 si care are în întretinere unul sau mai multi copii ai acesteia;

- suma fixă pentru îngrijire primită de invalizii si accidentatii de război, marii mutilati si cei încadrati în gradul I de invaliditate;

- indemnizatia lunară primită de persoanele persecutate din motive politice si etnice;

- indemnizatia lunară primită de magistratii care în perioada anilor 1945-1952 au fost înlăturati din justitie din motive politice;

- indemnizatia de veteran de război, inclusiv sporul, acordată potrivit legii;

- renta lunară acordată, potrivit legii, veteranilor de război;

- ajutorul anual pentru acoperirea unei părti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice, acordat veteranilor de război si văduvelor de război, precum si altor persoane defavorizate, potrivit legii;

- sprijinul material primit de sotul supravietuitor si copiii urmasi ai membrilor Academiei Române;

- ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivitlegislatiei în vigoare;

- ajutorul rambursabil pentru refugiati;

- ajutoarele umanitare, medicale si sociale;

- ajutorul de deces acordat potrivit legislatiei privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, precum si ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice, acordate în baza legislatiei de pensii;

- renta viageră acordată de la bugetul de stat, bugetele locale si din alte fonduri publice, potrivit legii;

- indemnizatia de merit acordată în conditiile Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 859/2003 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizatiei de merit si a Regulamentului de functionare a Comisiei nationale pentru acordarea indemnizatiei de merit, cu modificările si completările ulterioare;

- drepturi reprezentând transportul gratuit urban si interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat si grav, precum si pentru asistentii personali sau însotitorii acestora;

- alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale în vigoare.

4. În sensul art. 42 lit. a) din Codul fiscal, prin alte persoane se întelege, printre altii, si:

- casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale si sociale acordate membrilor din contributiile acestora;

- organizatiile umanitare, organizatiile sindicale, Crucea Rosie, unitătile de cult recunoscute în România si alte entităti care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.

Codul fiscal:

b) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia câstigurilor primite de la societătile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta,inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;

Norme metodologice:

5. Sunt neimpozabile despăgubirile, sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane păgubite, din asigurările de orice fel, potrivit legislatiei privind societătile de asigurare si supravegherea asigurărilor.

6. Sumele reprezentând alte drepturi acordate asiguratilor pot avea, printre altele, următoarele forme: răscumpărări partiale în contul persoanei asigurate, plăti esalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele plătite de asigurati, precum si orice alte sume de aceeasi natură, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt plătite, în contul persoanei asigurate.

7. În cazul în care suportatorul primei de asigurare este o persoană fizică independentă, persoană juridică sau orice altă entitate care desfăsoară o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezintă venituri impozabile pentru persoana fizică beneficiară.

Codul fiscal:

c) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitătilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

d) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrati în gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale si cele finantate de la bugetul de stat;

e) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale în vigoare;

f) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;

g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, altele decât câstigurile din transferul titlurilor de valoare;

h) drepturile în bani si în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitătilor de învătământ din sectorul de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;

i) bursele primite de persoanele care urmează orice formă de scolarizare sau perfectionare în cadru institutionalizat;

Norme metodologice:

8. Prin cadru institutionalizat se întelege orice entitate care are ca obiect de activitate educatia scolară, universitară, pregătirea si/sau perfectionarea profesională, recunoscută de autorităti ale statului român.

Codul fiscal:

j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie;

k) veniturile din agricultură si silvicultură, cu exceptiacelor prevăzute la art. 71;

Norme metodologice:

9. În categoria veniturilor din agricultură si silvicultură considerate neimpozabile se cuprind:

- veniturile realizate de proprietar/arendas din valorificarea în stare naturală a produselor obtinute de pe terenurile agricole si silvice, proprietate privată sau luate în arendă;

- veniturile provenite din: cresterea animalelor si păsărilor, apicultură si sericicultură;

- veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturală, prin unităti specializate, cum ar fi centre sau puncte de achizitie, a produselor culese sau capturate din flora si fauna sălbatică.

10. Se consideră în stare naturală: produsele agricole obtinute după recoltare, materialul lemnos pe picior sau transformat în busteni ori în bile, precum si produsele de origine animală, cum ar fi: lapte, lână, ouă, piei crude si altele asemenea, plante si animale din flora si fauna sălbatică, cum ar fi: plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci, melci, scoici, serpi, broaste si altele asemenea.

Codul fiscal:

l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitătile desfăsurate în România în calitatea lor oficială, în conditii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;

m) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, în conformitate cu legislatia în vigoare;

n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitătile desfăsurate în România în calitatea lor oficială, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

o) veniturile primite de cetăteni străini pentru activitatea de consultantă desfăsurată în România, în conformitate cu acordurile de finantare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;

p) veniturile primite de cetăteni străini pentru activităti desfăsurate în România, în calitate de corespondenti de presă, cu conditia reciprocitătii acordate cetătenilor români pentru venituri din astfel de activităti si cu conditia ca pozitia acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

q) sumele reprezentând diferenta de dobândă subventionată pentru creditele primite în conformitate cu legislatia în vigoare;

r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, dacă subventiile sunt acordate în conformitate cu legislatia în vigoare;

s) veniturile reprezentând avantaje în bani si/sau în natură primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii si văduvele de război, accidentatii de război în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, urmasii eroilor-martiri, rănitilor, luptătorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945;

Norme metodologice:

11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale si cuprind, printre altele:

- contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati si persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de muncă, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii si baze de tratament apartinând Ministerului Sănătătii, Ministerului Apărării Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si altor institutii potrivit legii;

- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport în comun si altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intră sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificările si completările ulterioare;

- contravaloarea asistentei medicale si a medicamentelor acordate în mod gratuit si prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cât si pe timpul spitalizărilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport în comun si pe calea ferată română, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o statiune balneoclimaterică si altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intră sub incidenta prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările si completările ulterioare;

- contravaloarea călătoriilor gratuite pe calea ferată, gratuitătile pe mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent cărbuni, a asistentei medicale gratuite în toate institutiile medicale civile de stat sau militare si asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât si pe timpul spitalizării, a biletelor de tratament gratuite, în limita posibilitătilor existente, în statiuni balneoclimaterice, a protezelor, a cârjelor, a ghetelor ortopedice, a cărucioarelor, a aparatelor auditive si implanturilor cardiace, mijloacelor moto si auto speciale pentru cei handicapati locomotor si altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adultii cu handicap accentuatsi grav si pentru asistentii personali sau pentru însotitorii acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistentă medicală gratuită în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările si completările ulterioare;

- altele asemenea, aprobate prin lege.

12. Persoanele fizice prevăzute la art. 42 lit. s) din Codul fiscal datorează impozit pe venit pentru categoriilede venituri prevăzute la art. 41 din Codul fiscal.

Codul fiscal:

t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevăzuti în legislatia în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performantă: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupă valorică, precum si la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevăzuti de legislatia în materie, în vederea pregătirii si participării la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;

Norme metodologice:

13. Beneficiază de aceste prevederi si următorii specialisti: profesorii cu diplomă de licentă sau de absolvire, instructorii si managerii din domeniu, precum si alte persoane calificate pentru asistentă medicală, cercetare si asistentă stiintifică, organizare si conducere tehnică si alte ocupatii complementare, potrivit reglementărilor înmaterie.

Codul fiscal:

u) premiile si alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport si altele asemenea, obtinute de elevi si studenti în cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti în cadrul competitiilor desfăsurate în România;

Norme metodologice:

14. În această categorie se cuprind:

- premii obtinute la concursuri pe obiecte sau discipline de învătământ, pe meserii, cultural-stiintifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-stiintifice, premii obtinute la campionate si concursuri sportive scolare, nationale si internationale;

- contravaloarea avantajelor sub formă de masă, cazare si transport;

- alte drepturi materiale primite de participanti cu ocazia acestor manifestări;

- altele asemenea.

Codul fiscal:

v) prima de stat acordată în conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările si completările ulterioare;

x) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Cotele de impozitare

Art. 43. - (1) Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din:

a) activităti independente;

b) salarii;

c) cedarea folosintei bunurilor;

d) pensii;

e) activităti agricole;

f) premii;

g) alte surse

este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute în categoriile de venituri din investitii si din jocuri de noroc.

Norme metodologice:

15. La determinarea impozitului anual/lunar, la plătile anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevăzute la art. 41 din Codul fiscal, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin neglijarea fractiunilor sub 1.000 lei.

Codul fiscal:

Perioada impozabilă

Art. 44. - (1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, în situatia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

Norme metodologice:

16. Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizează venituri.

17. În cazul decesului contribuabilului, perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, cuprinzând numărul de luni din anul calendaristic până la data decesului.

Codul fiscal:

Stabilirea deducerilor personale si a sumelor fixe

Art. 45. - (1) Deducerea personală, precum si celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc prin ordin alministrului finantelor publice.

(2) Sumele sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că fractiunile sub 100.000 lei se majorează la 100.000 lei.

Codul fiscal:

 

CAPITOLUL II

Venituri din activităti independente

 

Definirea veniturilor din activităti independente

Art. 46. - (1) Veniturile din activităti independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual si/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităti adiacente.

(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.

(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăsurate în mod independent, în conditiile legii.

(4) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, mărci de fabrică si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.

Norme metodologice:

18. Se supun impozitului pe veniturile din activităti independente persoanele fizice care realizează aceste venituri în mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea desfăsurării de activităti în scopul obtinerii de venit, asociere care se realizează potrivit dispozitiilor legale si care nu dă nastere unei persoane juridice.

19. Exercitarea unei activităti independente presupune desfăsurarea acesteia în mod obisnuit, pe cont propriu si urmărind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activităti independente sunt: libera alegere a desfăsurării activitătii, a programului de lucru si a locului de desfăsurare a activitătii; riscul pe care si-l asumă întreprinzătorul; activitatea se desfăsoară pentru mai multi clienti; activitatea se poate desfăsura nu numai direct, ci si cu personalul angajat de întreprinzător înconditiile legii.

20. Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitării în România pentru veniturile obtinute din desfăsurarea în România, potrivit legii, a unei activităti independente, printr-un sediu permanent.

21. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comert de către persoane fizice sau asocieri fără personalitate juridică, din prestări de servicii, altele decât cele realizate din profesii libere, precum si cele obtinute din practicarea unei meserii.

Principalele activităti care constituie fapte de comert sunt:

- activităti de productie;

- activităti de cumpărare efectuate în scopul revânzării;

- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si altele asemenea;

- activităti al căror scop este facilitarea încheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare si alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent deperioada pentru care a fost încheiat contractul;

- vânzarea în regim de consignatie a bunurilor cumpărate în scopul revânzării sau produse pentru a fi comercializate;

- activităti de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, si altele asemenea;

- transport de bunuri si de persoane;

- alte fapte de comert definite în Codul comercial.

22. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se facela nivelul fiecărei persoane asociate din cadrul asocierii fără personalitate juridică, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societătii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.

23. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestări de servicii cu caracter profesional,desfăsurate în mod individual sau în diverse forme de asociere, în domeniile stiintific, literar, artistic, educativ si altele, de către: medici, avocati, notari publici, executori judecătoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament în valori mobiliare, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, traducători, sportivi, arbitri sportivi, precum si alte persoane fizice cu profesii reglementate desfăsurate în mod independent, în conditiile legii.

24. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, mai putin realizările tehnice, know-how, mărci înregistrate, franciza si altele asemenea, recunoscute si protejate prin înscrisuri ale institutiilor specializate, precum si a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexedreptului de autor. Veniturile de această natură se supunregulilor de determinare pentru veniturile din activităti independente si în situatia în care drepturile respective facobiectul unor contracte de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare, licentă, franciză si altele asemenea, precum si cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acordă, cum ar fi: remuneratie directă, remuneratie secundară, onorariu, redeventă si altele asemenea.

Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuală prevăzute în mod expres în contractul încheiat între părti reprezintă venituri din drepturi de proprietate intelectuală. De asemenea, sunt incluse încategoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală si veniturile din cesiuni pentru care reglementările înmaterie stabilesc prezumtia de cesiune a drepturilor în lipsa unei prevederi contrare în contract.

În situatia existentei unei activităti dependente ca urmare a unei relatii de angajare, remuneratia prestărilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuală care intră în sfera sarcinilor de serviciu reprezintă venituri de natură salarială, conform prevederilor mentionate în mod expres în contractul dintre angajat si angajator, si se supun impozitării potrivit prevederilor cap. III «Venituri din salarii» al titlului III din Codul fiscal.

Veniturile reprezentând drepturi bănesti ale autorului unei realizări tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuală.

25. Persoanele fizice angajate, precum si cele care încheie contracte, altele decât cele prin care sunt reglementate relatiile de angajare, si care desfăsoară activităti utilizând baza materială a angajatorului sau a celeilalte părti contractante, în vederea realizării de inventii, realizări tehnice sau procedee tehnice, opere stiintifice, literare, artistice etc., obtin venituri de natură salarială.

26. Veniturile realizate de sportivii care participă la competitii sportive pe cont propriu si nu au relatii contractuale de muncă cu entitatea plătitoare de venit sunt considerate venituri din activităti independente.

Codul fiscal:

Venituri neimpozabile

Art. 47. - (1) Nu sunt venituri impozabile:

a) veniturile obtinute prin aplicarea efectivă în tară de către titular sau, după caz, de către licentiatii acestuia aunei inventii brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, după caz, aplicarea procedeului, în primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicării si cuprinsi în perioada de valabilitate a brevetului;

b) venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.

(2) De prevederile alin. (1) beneficiază persoanele fizice care exploatează inventia, respectiv titularul brevetului aplicat.

Norme metodologice:

27. Aplicarea efectivă în orice domeniu tehnologic a unei inventii pentru care este acordat sau este validat în România un brevet de inventie care are ca obiect un produs si un procedeu înseamnă oricare dintre actele prevăzute la art. 33 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicată, cu modificările ulterioare.

Procedeul poate fi si o metodă sau poate cuprinde ori poate să se refere si la utilizarea unui produs.

Prin produs se întelege si produsul obtinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, inclusiv cel de fabricatie, prin folosirea unei instalatii sau a altora asemenea.

Brevetul de inventie poate avea ca obiect o inventie sau un grup de inventii legate printr-un concept inventiv general.

28. În întelesul pct. 27 se consideră că si următoarele acte constituie o aplicare efectivă a inventiei:

a) proiectarea obiectului unei inventii constând în realizarea unui proiect:

1. de executie pentru obtinerea unui produs;

2. tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologiisau a unei metode ori pentru utilizarea unui produs;

b) executarea si/sau experimentarea prototipului/unicatului unui produs ori experimentarea tehnologiei care face obiectul unei inventii;

c) executarea si/sau exploatarea seriei “zero” a produsului ori a instalatiei-pilot;

d) exploatarea pe scară largă a obiectului unei inventii, si anume:

1. fabricarea unui produs care poate fi un dispozitiv, un utilaj, o instalatie, o compozitie sau altele asemenea, obiect al unei inventii dintr-un brevet de inventie si, respectiv, produsul obtinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat;

2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei inventii dintr-un brevet de inventie;

3. folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, a unei instalatii, obiect al unei inventii exclusiv pentru necesitătile interne ale unitătii care aplică;

4. utilizarea unui produs obiect al unei inventii dintr-un brevet de inventie;

e) comercializarea rezultatelor actelor prevăzute la lit. a)-d) de către detinătorul de drepturi care este si producător, dacă aceste acte au fost efectuate în tară.

29. Prima aplicare se ia în considerare în mod distinct pentru titularul de brevet, precum si pentru fiecare dintre licentiatii acestuia.

30. Pentru ca titularul brevetului, succesorul său în drepturi sau, după caz, licentiatii acestuia să beneficieze de încadrarea venitului ca neimpozabil, trebuie să fie îndeplinite în mod cumulativ următoarele conditii:

a) să existe o copie, certificată pentru conformitate de către Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci, a hotărârii definitive de acordare a brevetului de inventie; în cazul în care solicitantul care cere încadrarea venitului ca neimpozabil este altă persoană decât titularul brevetului, este necesar să aibă documente autentificate, din care sărezulte că acesta:

1. este succesorul în drepturi al titularului brevetului; sau

2. este licentiat al titularului brevetului; sau

3. este licentiat al succesorului în drepturi al titularului brevetului;

b) să existe un document eliberat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci, din care să reiasă că transmiterea de drepturi este înregistrată în vederea publicării acesteia în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială;

c) să existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci, din care să rezulte că brevetul de inventie este si a rămas în vigoare pe perioada pentru care se solicită încadrarea venitului ca neimpozabil;

d) să existe evidente contabile din care să rezulte că, în perioada pentru care se solicită încadrarea venitului ca neimpozabil pentru inventia sau grupul de inventii brevetate, a fost efectuat cel putin unul dintre actele prevăzute la pct. 27 si 28, precum si nivelul venitului obtinut în această perioadă;

e) veniturile si cheltuielile aferente sunt cele înregistrate separat în contabilitatea în partidă simplă, potrivit reglementărilor legale;

f) să posede un document eliberat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci, din care să reiasă data primei aplicări de la care începe perioada de 5 ani de aplicare efectivă.

31. Succesorul în drepturi al titularului, în baza unei transmiteri prin cesiune a dreptului la brevet, beneficiază de încadrarea venitului ca neimpozabil numai pentru perioada rămasă până la epuizarea perioadei de 5 ani.

32. Venitul se stabileste cu referire strictă la întinderea protectiei conferite de brevet care este dată de continutul revendicărilor, a căror interpretare se face în legătură cu descrierea si desenele inventiei obiect al brevetului, conform prevederilor art. 33 alin. 3 din Legea nr. 64/1991,republicată, cu modificările ulterioare.

33. În cazul în care inventia revendicată se referă numai la o parte evident distinctă a obiectului inventiei, iar din evidentele contabile rezultă venitul brut pentru întregul obiect al inventiei, se procedează la stabilirea ponderii inventiei revendicate si, pe această bază, se determină venitul brut obtinut prin aplicarea părtii distincte a obiectului inventiei.

34. Venitul include si câstigurile obtinute de titularul brevetului sau de licentiatii acestuia din sumele percepute ca urmare a utilizării inventiei revendicate, în cazul în care există o revendicare de utilizare sau de folosire a unui produs.

35. Venitul obtinut de către persoana fizică având calitatea de inventator conform prevederilor art. 3 dinLegea nr. 64/1991, republicată, cu modificările ulterioare, ca urmare a transmiterii prin cesiune a dreptului la brevetul de inventie, este în întregime neimpozabil.

În cazul în care drepturile sunt transmise conform alineatului precedent, dar partial, încadrarea venitului ca neimpozabil priveste venitul obtinut prin transmiterea partială a drepturilor.

Codul fiscal:

Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităti independente, determinat pe baza contabilitătii în partidă simplă

Art. 48. - (1) Venitul net din activităti independente se determină ca diferentă între venitul brut si cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cu exceptia prevederilor art. 49 si 50.

(2) Venitul brut cuprinde:

a) sumele încasate si echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăsurarea activitătii;

b) veniturile sub formă de dobânzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate în legătură cu o activitate independentă;

c) câstigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activitătii;

d) veniturile din angajamentul de a nu desfăsura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană;

e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă.

(3) Nu sunt considerate venituri brute:

a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activităti sau în cursul desfăsurării acesteia;

b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;

c) sumele primite ca despăgubiri;

d) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donatii.

(4) Conditiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru aputea fi deduse, sunt:

a) să fie efectuate în cadrul activitătilor desfăsurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;

b) să fie cuprinse în cheltuielile exercitiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;

c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II, după caz;

d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:

1. active corporale sau necorporale din patrimoniulafacerii;

2. activele ce servesc ca garantie bancară pentru creditele utilizate în desfăsurarea activitătii pentru care este autorizat contribuabilul;

3. boli profesionale, risc profesional si accidente de muncă;

4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, cu conditia impozitării sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plătii de către suportator.

(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

a) cheltuielile de sponsorizare si mecenat efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin. (6);

b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6);

c) suma cheltuielilor cu indemnizatia primită pe perioada delegării si detasării în altă localitate, în tară si în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

d) cheltuielile sociale, în limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual;

e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;

f) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;

g) contributiile efectuate în numele angajatilor la scheme facultative de pensii ocupationale, în conformitate cu legislatia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoană;

h) prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate, în limita echivalentului în lei a 200 euro annual pentru o persoană;

i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât si în scopul personal al contribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activitătii independente;

j) cheltuielile reprezentând contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, potrivit legii;

k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate în desfăsurarea activitătii, pe baza contractului încheiat între părti, în limita niveluluidobânzii de referintă a Băncii Nationale a României;

l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societătile de leasing;

m) cotizatii plătite la asociatiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6).

(6) Baza de calcul se determină ca diferentă dintre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, cheltuielile de protocol si cotizatiile plătite la asociatiile profesionale.

(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:

a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;

b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate;

c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;

d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevăzute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h);

e) donatii de orice fel;

f) amenzile, confiscările, dobânzile, penalitătile de întârziere si penalitătile datorate autoritătilor române si străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale;

g) ratele aferente creditelor angajate;

h) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizării corporale, potrivitprevederilor legale;

i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate si neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o polită de asigurare;

k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispozitiilor legale în vigoare;

l) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;

m) alte sume prevăzute prin legislatia în vigoare.

(8) Contribuabilii care obtin venituri din activităti independente sunt obligati să organizeze si să conducă contabilitate în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenta contabilă, si să completeze Registrul-jurnal de încasări si plăti, Registrul-inventar si alte documente contabile prevăzute de legislatia în materie.

(9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfăsurării activitătii.

Norme metodologice:

36. În venitul brut se includ toate veniturile în bani si în natură, cum sunt: venituri din vânzarea de produse si de mărfuri, venituri din prestarea de servicii si executarea de lucrări, venituri din vânzarea sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii si orice alte venituri obtinute din exercitarea activitătii, precum si veniturile din dobânzile primite de la bănci pentru disponibilitătile bănesti aferenteafacerii, din alte activităti adiacente si altele asemenea.

Prin activităti adiacente se întelege toate activitătile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat.

În cazul încetării definitive a activitătii sumele obtinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar si altele asemenea, precum si stocurile de materii prime, materiale, produse finite si mărfuri rămase nevalorificate sunt incluse în venitul brut.

În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vederefiscal se consideră o înstrăinare, iar suma reprezentând contravaloarea acestora se include în venitul brut alafacerii.

În toate cazurile evaluarea se face la preturile practicate pe piată sau stabilite prin expertiză tehnică.

Nu constituie venit brut următoarele:

- aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activităti sau în cursul desfăsurării acesteia;

- sumele primite sub formă de credite bancare ori de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;

- sumele primite ca despăgubiri;

- sumele ori bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donatii.

37. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării venitului, astfel cum rezultă din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (4)-(7) din Codulfiscal.

Conditiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt:

a) să fie efectuate în interesul direct al activitătii;

b) să corespundă unor cheltuieli efective si să fie justificate cu documente;

c) să fie cuprinse în cheltuielile exercitiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite.

38. Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:

- cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si mărfuri;

- cheltuielile cu lucrările executate si serviciile prestate de terti;

- cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări si prestarea de servicii pentru clienti;

- chiria aferentă spatiului în care se desfăsoară activitatea, cea aferentă utilajelor si altor instalatii utilizate în desfăsurarea activitătii, în baza unui contract deînchiriere;

- dobânzile aferente creditelor bancare;

- dobânzile aferente împrumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate în desfăsurarea activitătii, pe baza contractului încheiat între părti, în limita nivelului dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României;

- cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;

- cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizările corporale si necorporale, inclusiv pentru stocurile detinute, precum si cheltuielile de asigurare pentruboli profesionale, risc profesional si împotriva accidentelor de muncă;

- cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, când acestea reprezintă garantie bancară pentru creditele utilizate în desfăsurarea activitătii independente a contribuabilului;

- cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;

- cheltuielile cu energia si apa;

- cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane;

- cheltuieli de natură salarială;

- cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit;

- cheltuielile reprezentând contributiile pentru asigurările sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurările sociale de sănătate, precum si alte contributii obligatorii pentru contribuabil si angajatii acestuia;

- cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementările titlului II din Codul fiscal, după caz;

- valoarea rămasă neamortizată a bunurilor si drepturilor amortizabile înstrăinate, determinată prin deducerea din pretul de cumpărare a amortizării incluse pe costuri în cursul exploatării si limitată la nivelul venitului realizat din înstrăinare;

- cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria (rata de leasing) în cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite înconformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societătile de leasing;

- cheltuielile cu pregătirea profesională pentru contribuabili si salariatii lor;

- cheltuielile ocazionate de participarea la congrese si alte întruniri cu caracter profesional;

- cheltuielile cu functionarea si întretinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat,potrivit întelegerii din contract, pentru partea aferentă utilizării în scopul afacerii;

- cheltuieli reprezentând tichetele de masă acordate de angajator potrivit legii;

- cheltuielile de delegare, detasare si deplasare, cu exceptia celor reprezentând indemnizatia de delegare, detasare în altă localitate, în tară si în străinătate, careeste deductibilă limitat;

- cheltuielile de reclamă si publicitate reprezintă cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului în baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare când reclama si publicitatea se efectuează prin mijloace proprii. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă si publicitate si bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor si demonstratii la punctele de vânzare, precum si alte bunuri acordate cu scopul stimulării vânzărilor;

- alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.

39. Sunt cheltuieli deductibile limitat, de exemplu, următoarele:

- cheltuielile cu sponsorizarea si mecenatul sunt deductibile în limitele stabilite la art. 48 din Codul fiscal si potrivit conditiilor din legislatia în materie;

- cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii;

- cheltuielile reprezentând cotizatii datorate potrivit legii si plătite asociatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;

- cheltuielile reprezentând indemnizatia de delegare si detasare în altă localitate, în tară si în străinătate, în interesul serviciului, sunt deductibile, respectiv în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

- cheltuielile sociale în limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului desalarii realizat anual si acordate pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, sub forma: ajutoarelor de înmormântare, ajutoarelor pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare acalamitătilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave si incurabile, ajutoarelor pentru nastere, cadourilor pentru copiii minori ai salariatilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la si de la locul de muncă al salariatului, costului prestatiilor pentru tratament si odihnă, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului si a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăseste 1.500.000 lei.

Limita echivalentului în euro a contributiilor efectuate la schemele facultative de pensii ocupationale si a primelor de asigurare pentru asigurările private de sănătate, prevăzute la art. 48 alin. (5) lit. g) si h) din Codul fiscal, se transformă în lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Natională a României.

40. Veniturile obtinute din valorificarea în regim de consignatie sau prin vânzare directă către agenti economici si alte institutii a bunurilor rezultate în urma unei prelucrări sau procurate în scopul revânzării sunt considerate venituri din activităti independente. În această situatie se vor solicita documentele care atestă provenienta bunurilor respective, precum si autorizatia de functionare. Nu se încadrează în aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.

41. Toate bunurile si drepturile aferente desfăsurării activitătii se înscriu în Registrul-inventar si constituie patrimoniul afacerii.

Codul fiscal:

Stabilirea venitului net anual din activităti independente pe baza normelor de venit

Art. 49. - (1) Venitul net dintr-o activitate independentă, care este desemnată conform alin. (2) si care este desfăsurată de către contribuabil, individual, fără salariati, se determină pe baza normelor de venit.

(2) Ministerul Finantelor Publice elaborează normele care contin nomenclatorul activitătilor pentru care venitul net se stabileste pe bază de norme de venit si precizează regulile care se utilizează pentru stabilirea acestor norme de venit.

(3) Directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia de a stabili si publica anual normele de venit înainte de data de 1 ianuarie a anului în care urmează a se aplica normele respective.

(4) În cazul în care un contribuabil desfăsoară o activitate independentă pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităti se corectează astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăsurată activitatea respectivă.

(5) Dacă un contribuabil desfăsoară două sau mai multe activităti desemnate, venitul net din aceste activităti se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activităti.

(6) În cazul în care un contribuabil desfăsoară o activitate din cele prevăzute la alin. (1) si o altă activitate care nu este prevăzută la alin. (1), atunci venitul net din activitătile independente desfăsurate de contribuabil se determină pe baza contabilitătii în partidă simplă, conform art. 48.

(7) Dacă un contribuabil desfăsoară activitate de transport de persoane si de bunuri în regim de taxi si desfăsoară si o altă activitate independentă, atunci venitul net din activitătile independente desfăsurate de contribuabil se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, conform art. 48. În acest caz, venitul net din aceste activităti nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice si de bunuri înregim de taxi.

(8) Contribuabilii care desfăsoară activităti pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au obligatia să organizeze si să conducă contabilitate în partidă simplă pentru activitatea respectivă.

Norme metodologice:

42. În sensul art. 49 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice autorizate care realizează venituri din activităti independente si desfăsoară activităti cuprinse în nomenclatorul stabilit prin ordin al ministrului finantelor publice, individual, fără angajati, venitul net se poate determina pe bază de norme anuale de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de către directiile generale ale finantelor publice teritoriale vor fi consultate consiliile judetene/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz. De asemenea, se vor avea în vedere si caracterul sezonier al unor activităti, precum si durata concediului legal de odihnă.

Pentru contribuabilii care desfăsoară mai multe activităti, printre care si cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz venitul net din activitatea de taximetrie luat în calcul nu poate fi inferior normei de venit, stabilită pentru această activitate.

Persoanele care desfăsoară activitatea de taximetrie cu autoturismele proprietate personală sunt supuse impozitării în aceleasi conditii cu taximetristii care îsi desfăsoară activitatea în mod independent, pe bază de norme de venit sau în sistem real.

43. La stabilirea coeficientilor de corectie a normelor de venit se vor avea în vedere următoarele criterii:

- vadul comercial si clientela;

- vârsta contribuabililor;

- timpul afectat desfăsurării activitătii, cu exceptia cazurilor prevăzute la pct. 44 si 45;

- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;

- activitatea se desfăsoară într-un spatiu proprietate a contribuabilului sau închiriat;

- realizarea de lucrări, prestarea de servicii si obtinerea de produse cu material propriu sau al clientului;

- folosirea de masini, dispozitive si scule, actionate manual sau de fortă motrice;

- alte criterii specifice.

Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de vârstă a contribuabilului se operează începând cu anul următor celui în care acesta a împlinit numărul de ani care îi permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au si calitatea de salariat sau îsi pierd această calitate se face începând cu luna următoare încheierii/desfacerii contractului individual de muncă.

44. Venitul net din activităti independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proportional cu:

- perioada de la începutul anului si până la momentul autorizării din anul începerii activitătii;

- perioada rămasă până la sfârsitul anului fiscal, în situatia încetării activitătii, la cererea contribuabilului.

45. Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizării si altor cauze obiective, inclusiv cele de fortă majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrată, la cererea contribuabililor. În situatia încetării activitătii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate si asociatiile fără personalitate juridică sunt obligate să depună autorizatia de functionare si să înstiinteze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a căror rază teritorială acestia îsi desfăsoară activitatea. În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care să rezulte depunerea autorizatiei.

46. Pentru contribuabilii impusi pe bază de norme de venit, care îsi exercită activitatea o parte din an, în situatiile prevăzute la pct. 44 si 45, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determină prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se înmulteste cu numărul zilelor de activitate.

În acest scop organul fiscal întocmeste o notă de constatare care va cuprinde date si informatii privind:

- situatia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: începutul/sfârsitul activitătii, întreruperea temporară, conform pct. 45, si altele asemenea;

- perioada în care nu s-a desfăsurat activitate;

- documentele justificative depuse de contribuabil;

- recalcularea normei, conform prezentului punct.

47. Pentru contribuabilul care optează să fie impus pe bază de normă de venit si care anterior a fost impus în sistem real, având investitii în curs de amortizare, valoarea amortizării nu diminuează norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investitiilor respective sau trecerea lor în patrimoniul personal în cursul perioadei de desfăsurare a activitătii sau în caz de încetare a activitătii majorează norma de venit proportional cu valoarea amortizată în perioada impunerii în sistem real.

48. În cazul contribuabilului impus pe bază de normă de venit, care pe perioada anterioară a avut impunere în sistem real si a efectuat investitii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul personal ca urmare a încetării activitătii vor majora norma de venit.

49. Contribuabilii care în cursul anului fiscal nu mai îndeplinesc conditiile de impunere pe bază de normă devenit vor fi impusi în sistem real de la data respectivă, venitul net anual urmând să fie determinat prin însumarea fractiunii din norma de venit aferentă perioadei de impunere pe bază de normă de venit cu venitul net rezultat din evidenta contabilă.

Codul fiscal:

Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală

Art. 50. - (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileste prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:

a) o cheltuială deductibilă egală cu 40% din venitul brut;

b) contributiile sociale obligatorii plătite.

(2) În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:

a) o cheltuială deductibilă egală cu 50% din venitul brut;

b) contributiile sociale obligatorii plătite.

(3) În cazul exploatării de către mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum si în cazul remuneratiei reprezentând dreptul de suită si al remuneratiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la alin. (1) si (2).

Norme metodologice:

50. În următoarele situatii venitul net din drepturi de proprietate intelectuală se determină ca diferentă între venitul brut si comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori care, conform legii, au atributiide colectare si de repartizare a veniturilor între titularii de drepturi:

- venituri din drepturi de proprietate intelectuală transmise prin succesiune;

- venituri din exercitarea dreptului de suită;

- venituri reprezentând remuneratia compensatorie pentru copia privată.

51. Dreptul de suită este dreptul acordat de lege autorului unei opere de artă plastică de a primi o cotă de 5% din pretul de revânzare al operei respective, dacă revânzarea se face prin licitatie sau prin intermediul unui agent comisionar ori de către un comerciant. Licitatorii, agentii comisionari si comerciantii au obligatia să retină si să plătească autorului suma corespunzătoare cotei de 5% din pretul de vânzare.

52. Remuneratia compensatorie pentru copia privată este o sumă stabilită printr-o dispozitie expresă a legii drept compensatie pecuniară pentru prejudiciile cauzate titularilor de drepturi prin reproducerea/copierea de către diverse persoane, în scop personal, a unor opere protejate, cum ar fi creatii si prestatii cuprinse într-o fixare comercială.

Această remuneratie este plătită de fabricantii ori importatorii de aparate ce permit reproducerea acestor opere sau de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor. Remuneratia este de 5% din pretul de vânzare sau din valoarea înscrisă în documentele vamale pentru aceste aparate ori suporturi.

Remuneratia compensatorie pentru copia privată se colectează prin intermediul organismelor de gestiune colectivă, care repartizează sumele astfel colectate fiecărui beneficiar.

Codul fiscal:

(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasări si plăti referitoare la încasări. Această reglementare este optională pentru cei care consideră că îsi pot îndeplini obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit.

Acesti contribuabili au obligatia să arhiveze si să păstreze documentele justificative cel putin în limita termenului de prescriptie prevăzut de lege.

Norme metodologice:

53. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală cuprinde atât sumele încasate în cursul anului, cât si retinerile în contul plătilor anticipate efectuate cu titlu de impozit si contributiile obligatorii retinute de plătitorii de venituri.

În cazul în care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală se face pe bază de cote forfetare de cheltuieli, nu există obligativitatea înregistrăriiîn evidenta contabilă a cheltuielilor efectuate aferente venitului.

54. Cheltuielile forfetare includ comisioanele si alte sume care revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de venituri drept plată a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de către acestia din urmă către titularii de drepturi.

55. Sunt considerate opere de artă monumentală următoarele:

- lucrări de decorare, cum ar fi pictura murală a unor spatii si clădiri de mari dimensiuni, interior-exterior;

- lucrări de artă aplicată în spatii publice, cum ar fi:

ceramică, metal, lemn, piatră, marmură si altele asemenea;

- lucrări de sculptură de mari dimensiuni, design monumental, amenajări de spatii publice;

- lucrări de restaurare a acestora.

56. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală obtinute din străinătate se supun regulilor aplicabile veniturilor din străinătate, indiferent dacă sunt încasate direct de titulari sau prin intermediul entitătilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuală, potrivit legii.

57. Cota de cheltuieli forfetare nu se acordă în cazul în care persoanele fizice utilizează baza materială abeneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuală.

Codul fiscal:

Optiunea de a stabili venitul net anual, utilizându-se datele din contabilitatea în partidă simplă

Art. 51. - (1) Contribuabilii care obtin venituri din activităti independente, impusi pe bază de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 48.

(2) Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi si se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă nu se depune o cerere de renuntare de către contribuabil.

(3) Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfăsurat activitate si în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activitătii, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.

Norme metodologice:

58. Optiunea de a determina venitul net în sistem real se face astfel:

a) în cazul contribuabililor prevăzuti la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfăsurat activitate în anul precedent si au fost impusi pe bază de norme de venit, prin depunerea până la data de 31 ianuarie a anului fiscal a cererii de optiune pentru sistemul real de impunere, precum si a declaratiei privind venitul estimat;

b) în cazul contribuabililor prevăzuti la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care încep activitatea în cursul anului fiscal, prin depunerea în termen de 15 zile de la începerea activitătii a declaratiei privind venitul estimat, însotită de cererea de optiune pentru sistemul real de impunere.

59. Contribuabilii impusi în sistem real au dreptul de a renunta la optiune pe baza unei cereri depuse până la data de 31 ianuarie a anului fiscal.

60. Cererea depusă, cuprinzând optiunea pentru sistemul real, precum si cererea de renuntare la optiune se consideră aprobate de drept prin depunere si înregistrare la organul fiscal.

Codul fiscal:

Retinerea la sursă a impozitului reprezentând plăti anticipate pentru unele venituri din activităti independente

Art. 52. - (1) Plătitorii următoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursă, reprezentând plăti anticipate, din veniturile plătite:

a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;

b) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignatie;

c) venituri din activităti desfăsurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;

d) venituri din activităti desfăsurate în baza contractelor/conventiilor civile încheiate potrivit Codului civil;

e) venituri din activitatea de expertiză contabilă si tehnică, judiciară si extrajudiciară;

f) venitul obtinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV, care nu generează o persoană juridică.

(2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste după cum urmează:

a) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e), aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut;

b) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. f), aplicând cota de impunere prevăzută pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere.

(3) Impozitul ce trebuie retinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul, cu exceptia impozitului aferent veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. f), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV.

Norme metodologice:

61. Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală au obligatia de a calcula si de a retine în cursul anului fiscal o sumă reprezentând 10% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectuală ca urmare a exploatării drepturilor respective.

Această sumă reprezintă plata anticipată în contul impozitului anual datorat de contribuabili.

62. Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cărora le revine obligatia calculării si retinerii impozitului anticipat, sunt, după caz:

- utilizatorii de opere, inventii, know-how si altele asemenea, în situatia în care titularii de drepturi îsi exercită drepturile de proprietate intelectuală în mod personal, iar relatia contractuală dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuală si utilizatorul respectiv este directă;

- organismele de gestiune colectivă sau alte entităti, care, conform dispozitiilor legale, au atributii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuală, a căror gestiune le este încredintată de către titulari. În această situatie seîncadrează si producătorii si agentii mandatati de titularii de drepturi, prin intermediul cărora se colectează si se repartizează drepturile respective.

63. În situatia în care sumele reprezentând venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală se colectează prin mai multe organisme de gestiune colectivă sau prin alte entităti asemănătoare, obligatia calculării si retinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitătii care efectuează plata către titularul de drepturi de proprietate intelectuală.

64. În cazul contribuabililor ale căror plăti anticipate sunt calculate în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. b)-e) din Codul fiscal pentru veniturile de această natură si care realizează venituri din activităti independente si în alte conditii, pentru acestea din urmă au obligatia să le evidentieze în contabilitate separat si să plătească în cursul anului plăti anticipate trimestriale, în conformitate cu art. 82 din Codul fiscal.

65. Impozitul anticipat se calculează si se retine în momentul efectuării plătii sumelor către beneficiarul venitului.

66. Impozitul retinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care se fac platavenitului si retinerea impozitului.

Codul fiscal:

 

CAPITOLUL III

Venituri din salarii

 

Definirea veniturilor din salarii

Art. 55. - (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani si/sau în natură obtinute de o persoană fizică ce desfăsoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporară de muncă.

(2) În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:

a) indemnizatiile din activităti desfăsurate ca urmare a unei functii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

b) indemnizatiile din activităti desfăsurate ca urmare a unei functii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ;

c) drepturile de soldă lunară, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

d) indemnizatia lunară brută, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăti nationale, societăti comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;

e) sumele primite de membrii fondatori ai societătilor comerciale constituite prin subscriptie publică;

f) sumele primite de reprezentantii în adunarea generală a actionarilor, în consiliul de administratie, în comitetul de directie si în comisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripartite, potrivit legii;

h) indemnizatia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaratia de asigurări sociale;

i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entităti neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primită pe perioada delegării si detasării în altă localitate, în tară si în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;

j) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societătilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a actionarilor;

k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

Norme metodologice:

67. Veniturile de natură salarială prevăzute la art. 55 din Codul fiscal, denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din activităti dependente, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:

- părtile care intră în relatia de muncă, denumite în continuare angajator si angajat, stabilesc de la început: felul activitătii, timpul de lucru si locul desfăsurării activitătii;

- partea care utilizează forta de muncă pune la dispozitia celeilalte părti mijloacele de muncă, cum ar fi: spatii cu înzestrare corespunzătoare, îmbrăcămintespecială, unelte de muncă si altele asemenea;

- persoana care activează contribuie numai cu prestatia fizică sau cu capacitatea ei intelectuală, nu si cu capitalul propriu;

- plătitorul de venituri de natură salarială suportă cheltuielile de deplasare în interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare în tară si în străinătate, si alte cheltuieli de această natură,precum si indemnizatia de concediu de odihnă si indemnizatia pentru incapacitate temporară de muncă suportate de angajator potrivit legii;

- persoana care activează lucrează sub autoritatea unei alte persoane si este obligată să respecte conditiile impuse de aceasta, conform legii.

68. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relatii contractuale de muncă, precum si orice sume de natură salarială primite în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, si care sunt realizate din:

a) sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum si pe baza actului de numire:

- salariile de bază;

- sporurile si adaosurile de orice fel;

- indemnizatii pentru trecerea temporară în altă muncă, pentru reducerea timpului de muncă, pentru carantină, pentru îngrijirea copilului bolnav, indemnizatii pentru risc maternal, precum si alte indemnizatii de orice fel, altele decât cele mentionate la pct. 3, având aceeasi natură;

- recompensele si premiile de orice fel;

- sumele reprezentând premiul anual si stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din institutiile publice, cele reprezentând stimulentele acordate salariatilor agentilor economici;

- sumele primite pentru concediul de odihnă, cu exceptia sumelor primite de salariat cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului si familiei sale necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă;

- sumele primite în caz de incapacitate temporară demuncă;

- orice alte câstiguri în bani si în natură, primite de la angajatori de către angajati, ca plată a muncii lor;

b) indemnizatiile, precum si orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autoritătii publice, alese sau numite în functie, potrivit legii, precum si altora asimilate cu functiile de demnitate publică, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizatiilor pentru persoane care ocupă functii de demnitate publică;

c) drepturile personalului militar în activitate si ale militarilor angajati pe bază de contract, reprezentând solda lunară compusă din solda de grad, solda de functie, gradatii si indemnizatii, precum si prime, premii si alte drepturi stabilite potrivit legislatiei speciale;

d) drepturile administratorilor obtinute în baza contractului de administrare încheiat cu companiile/societătile nationale, societătile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi: indemnizatia lunară brută, suma cuvenită prin participare la profitul net al societătii;

e) sumele plătite membrilor fondatori ai unei societăti comerciale constituite prin subscriptie publică, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilită de adunarea constitutivă, potrivit legislatiei în vigoare;

f) sumele primite de reprezentantii numiti în adunarea generală a actionarilor si sumele primite de membriiconsiliului de administratie si ai comisiei de cenzori, stabilite potrivit prevederilor legale;

g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripartite, conform legii;

h) indemnizatiile, primele si alte asemenea sume acordate membrilor alesi ai unor entităti, cum ar fi: organizatii sindicale, organizatii patronale, alte organizatii neguvernamentale, asociatii de proprietari/chiriasi si altele asemenea;

i) indemnizatiile acordate ca urmare a participării în comisii, comitete, consilii si altele asemenea, constituite conform legii;

j) veniturile obtinute de condamnatii care execută pedepse la locul de muncă;

k) sumele plătite sportivilor ca urmare a participării în competitii sportive, precum si sumele plătite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti în domeniu pentru rezultatele obtinute la competitiile sportive, de către structurile sportive cu care acestia au relatii contractuale de muncă, indiferent de forma sub care se plătesc, inclusiv prima de joc, cu exceptia celor prevăzute la art. 42 lit. t) din Codul fiscal;

l) compensatii bănesti individuale, acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispozitiilor prevăzute în contractul de muncă;

m) indemnizatii sau alte drepturi acordate angajatilor cu ocazia angajării sau mutării acestora într-o altă localitate,stabilite potrivit contractelor de muncă, statutelor sau altor dispozitii legale, cu exceptia celor prevăzute la art. 55 alin. (4) lit. h) si i) din Codul fiscal;

n) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net, alta decât cea calificată drept dividend, cuvenite administratorilor societătilor comerciale, potrivit actului constitutiv, sau stabilite de adunarea generală a actionarilor;

o) alte drepturi sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

Codul fiscal:

(3) Avantajele, cu exceptia celor prevăzute la alin. (4), primite în legătură cu o activitate dependentă includ, însă nu sunt limitate la:

a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu exceptia deplasării pe distanta dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decât pretul pietei;

c) împrumuturi nerambursabile;

d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;

e) abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;

f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plătii primei respective, altele decât cele obligatorii.

Norme metodologice:

69. Avantajele în bani si în natură sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terti sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă ori a unei relatii contractuale între părti, după caz.

70. La stabilirea venitului impozabil se au în vedere si avantajele primite de persoana fizică, cum ar fi:

a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniulafacerii, în scop personal;

b) acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni, energie electrică, termică si altele;

c) abonamentele la radio si televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;

d) permisele de călătorie pe diverse mijloace de transport;

e) cadourile primite cu diverse ocazii, cu exceptia celormentionate la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal;

f) contravaloarea folosintei unei locuinte în scop personal si a cheltuielilor conexe de întretinere, cum sunt cele privind consumul de apă, consumul de energie electrică si termică si altele asemenea, cu exceptia celor prevăzute în mod expres la art. 55 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal;

g) cazarea si masa acordate în unităti proprii de tip hotelier;

h) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridică sau de o altă entitate, pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei în materie.

Tratamentul fiscal al avantajului reprezentând contravaloarea primelor de asigurare este următorul:

- pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de această natură ale lunii în care sunt plătite primele de asigurare;

- pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale si asimilate salariilor cusuportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse în conformitate cu prevederile art. 78 din Codul fiscal.

71. Avantajele în bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri si servicii, precum si sumele acordatepentru distractii sau recreere.

72. Avantajele în bani si echivalentul în lei al avantajelor în natură sunt impozabile, indiferent de formaorganizatorică a entitătii care le acordă.

73. Fac exceptie veniturile care sunt expres mentionateca fiind neimpozabile, în limitele si în conditiile prevăzute laart. 55 alin. (4) din Codul fiscal.

74. Veniturile în natură, precum si avantajele în natură primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pretul pietei la locul si data acordării avantajului. Avantajele primite cu plata partială sunt evaluate ca diferentă între pretul pietei la loculsi data acordării avantajului si suma reprezentând plata partială.

75. Evaluarea avantajelor în natură sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:

a) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicându-se un procent de 1,7% pentru fiecare lună, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care vehiculul este închiriat de la o tertă persoană, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;

b) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a locuintei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafetele locative detinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi: apă, gaz, electricitate, cheltuieli de întretinere si reparatii si altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectivă;

c) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a altor bunuri decât vehiculul si locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecărui bun pe unitate de măsurăspecifică sau la nivelul pretului practicat pentru terti.

76. Evaluarea utilizării în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosintă mixtă se face astfel:

a) pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 75 lit. a), iar avantajul se determină proportional cu numărul de kilometri parcursi în interes personal din totalul kilometrilor;

b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 75 si avantajul se determină proportional cu numărul de metri pătrati folositi pentru interes personal sau cu numărul de ore de utilizare în scop personal.

77. Nu sunt considerate avantaje:

- contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajatii a căror activitatepresupune deplasarea frecventă în interiorul localitătii;

- reducerile de preturi practicate în scopul vânzării, de care pot beneficia clientii persoane fizice;

- costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice efectuate, precum si utilizarea autoturismului de serviciu pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu;

- diferentele de tarif la cazare în locatiile reprezentând amenajări recreative si sportive din dotarea ministerelor decare beneficiază personalul propriu, conform legii.

78. Angajatorul stabileste partea corespunzătoare din convorbirile telefonice reprezentând folosinta în scop personal, care reprezintă avantaj impozabil, în conditiile art. 55 alin. (3) din Codul fiscal, si se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii în care salariatul primeste acest avantaj. În acest scop angajatorul stabileste limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmând ca ceea ce depăseste această limită să fie considerat avantaj în natură, în situatia în care salariatului în cauză nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.

79. La evaluarea avantajului folosirii în scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosintă mixtă, pus la dispozitie unui angajat, nu se iau în considerare distanta dus-întors de la domiciliu la locul de muncă, precum si cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu.

Codul fiscal:

(4) Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale si nu sunt impozabile, în întelesul impozitului pe venit:

a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare acalamitătilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de muncă al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihnă, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.

Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului si a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăseste 1.500.000 lei.

Nu sunt incluse în veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale si finantate din buget;

Norme metodologice:

80. Ajutoarele de înmormântare sunt venituri neimpozabile atât în cazul angajatului, cât si în cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de muncă sau prevederilor din legi speciale.

81. Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului si a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum si pentru cadourile oferite angajatelor cuocazia zilei de 8 martie se aplică atât darurilor constând înbunuri, cât si celor în bani, în cazul tuturor angajatorilor de fortă de muncă.

Codul fiscal:

b) tichetele de masă si drepturile de hrană acordate de angajatori angajatilor, în conformitate cu legislatia în vigoare;

Norme metodologice:

82. În această categorie se cuprind:

- alocatia individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă, primită de angajati si suportată integral de angajator, potrivit legii;

- alocatiile zilnice de hrană pentru activitatea sportivă de performantă, internă si internatională, diferentiată pe categorii de actiuni;

- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentatiei de efortnecesare în perioada de pregătire;

- drepturile de hrană în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională;

- alte drepturi de această natură primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocatia de hrană zilnică pentru personalul navigant si auxiliar îmbarcat pe nave; alocatia zilnică de hrană pentru consumurile colective din unitătile bugetare si din regiile autonome/societătile comerciale cu specific deosebit; alocatia de hrană acordată donatorilor onorifici de sânge; alocatia de hrană pentru consumurile colective din unitătile sanitare publice si altele asemenea.

Codul fiscal:

c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitătii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitătii activitătii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională, precum si compensarea diferentei de chirie, suportate de persoanafizică, conform legilor speciale;

Norme metodologice:

83. Prin locuinte acordate ca urmare a specificitătii activitătii se întelege acele locuinte asigurate angajatilor când activitatea se desfăsoară în locuri izolate, precum statiile meteo, statiile pentru controlul miscărilor seismice, sau în conditiile în care este solicitată prezenta permanentă pentru supravegherea unor instalatii, utilaje si altele asemenea.

Codul fiscal:

d) cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitătilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucrează în afara tării, în conformitate cu legislatia în vigoare;

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, aalimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislatiei în vigoare;

Norme metodologice:

84. Nu sunt venituri impozabile:

- contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub formă de aparatură, dispozitive, unelte, alte mijloace asemănătoare, necesare în procesul muncii;

- contravaloarea echipamentului individual de protectie cu care este dotat fiecare participant în procesul muncii pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc;

- contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat în vederea utilizării lor în timpul procesului muncii pentru a-i proteja îmbrăcămintea si încăltămintea;

- contravaloarea alimentatiei de protectie primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucrează în locuri de muncă cu conditii grele si vătămătoare;

- contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele fizice care îsi desfăsoară activitatea în locuri de muncă al căror specific impune o igienă personală deosebită;

- contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare în activitate, sportivi, personalul navigant si alte categorii de personal, potrivit legii;

- contravaloarea echipamentului si a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spălat si de igienă, materiale de gospodărie, materiale pentru atelierele de reparatii si întretinere, rechizite si furnituri de birou, primite în mod gratuit de personalul din sectorul de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională, în conditiile legii;

- altele asemenea.

Codul fiscal:

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajatii îsi au domiciliul si localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile în care nu se asigură locuintă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, a indemnizatiei primite pe perioada delegării si detasării în altă localitate, în tară si în străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial si de alte entităti neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordată salariatilor din institutiile publice;

Norme metodologice:

85. În categoria cheltuielilor de delegare si detasare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum si indemnizatia de delegare si de detasare în tară si în străinătate, stabilită potrivit legii.

Codul fiscal:

h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; Norme metodologice:

86. Prin cheltuieli de mutare în interesul serviciului se întelege cheltuielile cu transportul personal si al membrilor de familie ai angajatului, precum si al bunurilor din gospodărie, cu ocazia mutării salariatului într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în situatia în care, potrivit legii, se decontează de angajator.

Codul fiscal:

i) indemnizatiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care îsi stabilesc domiciliul în localităti din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îsi au locul de muncă;

Norme metodologice:

87. Sunt considerate venituri neimpozabile indemnizatiile de instalare si mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate în conformitate cu prevederile legilor speciale.

Codul fiscal:

j) sumele reprezentând plătile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele reprezentând plătile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apărare natională, ordine publică si sigurantă natională la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;

k) sumele reprezentând plătile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestora la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plăti compensatorii primite de politisti aflati în situatii similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislatiei în materie;

l) veniturile din salarii, ca urmare a activitătii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice;

m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităti dependente desfăsurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfăsurare a activitătii în străinătate;

n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională si perfectionarea angajatului legată de activitatea desfăsurată de acesta pentru angajator; o) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajării si implicit la momentul acordării;

r) diferenta favorabilă dintre dobânda preferentială stabilită prin negociere si dobânda practicată pe piată, pentru credite si depozite.

(5) Avantajele primite în bani si în natură si imputate salariatului în cauză nu se impozitează.

Deducere personală

Art. 56. - (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află functia de bază.

(2) Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:

- pentru contribuabilii care nu au persoane în întretinere - 2.500.000 lei;

- pentru contribuabilii care au o persoană în întretinere - 3.500.000 lei;

- pentru contribuabilii care au două persoane în întretinere - 4.500.000 lei;

- pentru contribuabilii care au trei persoane în întretinere - 5.500.000 lei;

- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întretinere - 6.500.000 lei.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 10.000.001 lei si 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fată de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acordă deducerea personală.

(3) Persoana în întretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depăsesc 2.500.000 lei lunar.

(4) În cazul în care o persoană este întretinută de mai multi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform întelegerii între părti.

(5) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniti, ai contribuabilului sunt considerati întretinuti.

(6) Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întretinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întretinute. Perioada se rotunjeste la luni întregi în favoarea contribuabilului.

(7) Nu sunt considerate persoane aflate în întretinere:

a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice în suprafată de peste 10.000 mp în zonele colinare si de ses si de peste 20.000 mp în zonele montane;

b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri si/sau în sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor,

plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafată.

(8) Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.

Norme metodologice:

88. Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află functia de bază, în limita venitului realizat.

Deducerea personală este stabilită în functie de venitul brut lunar din salarii realizat la functia de bază de către contribuabil si numărul de persoane aflate în întretinerea acestuia.

89. Obligatia stabilirii persoanelor aflate în întretinerea contribuabilului în functie de care se atribuie deducerea personală este în sarcina plătitorului de venit din salarii, la functia de bază.

90. Pentru ca o persoană să fie în întretinere, aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele conditii:

- existenta unor raporturi juridice între contribuabil si persoana aflată în întretinere;

- persoana fizică întretinută să aibă venituri impozabile si neimpozabile mai mici sau egale cu 2.500.000 lei lunar.

Persoana aflată în întretinere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul în a cărui întretinere se află.

91. Sunt considerate persoane aflate în întretinere sotul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum si alti membri de familie până la gradul al doilea inclusiv.

92. În sensul art. 56 alin. (3) din Codul fiscal, în categoria “alt membru de familie aflat în întretinere” se cuprind rudele contribuabilului si ale sotului/sotiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv.

93. După gradul de rudenie rudele se grupează astfel:

- rude de gradul întâi, cum ar fi: părinti si copii;

- rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoti si frati/surori.

94. Sunt considerate persoane aflate în întretinere militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii militari ai institutiilor de învătământ militare si civile, peste vârsta de 18 ani, dacă veniturile obtinute sunt mai mici sau egale cu 2.500.000 lei lunar.

95. Nu sunt considerate persoane aflate în întretinere persoanele majore condamnate, care execută pedepse privative de libertate.

96. Copilul minor este considerat întotdeauna întretinut, cu exceptia celor încadrati în muncă, indiferent dacă se află în unităti speciale sanitare sau de protectie specială si altele asemenea, precum si în unităti de învătământ, inclusiv în situatia în care costul de întretinere este suportat de aceste unităti. În acest caz eventualele venituri obtinute de copilul minor nu se au în vedere la încadrarea în venitul de 2.500.000 lei lunar.

Pentru copilul minor aflat în întretinerea părintilor sau a tutorelui, deducerea personală se acordă integral unuia dintre părinti, conform întelegerii dintre acestia, respectiv tutorelui.

Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul de a fi preluat în întretinere revine părintelui căruia i-a fost încredintat copilul sau unuia dintre soti care formează noua familie, conform întelegerii dintre acestia, indiferent dacă s-a făcut o adoptie cu efecte restrânse si chiar dacă părintii firesti ai acestuia contribuie la întretinerea lui prin plata unei pensii de întretinere. Plata unei pensii de întretinere nu dă dreptul la preluarea în întretinere a copilului, părintelui obligat la această plată.

Pentru copilul minor primit în plasament sau încredintat unei persoane ori unei familii, dreptul de a fi preluat ca persoană în întretinere pentru acest copil se acordă:

- persoanei care l-a primit în plasament sau căreia i s-a încredintat copilul;

- unuia dintre sotii care formează familia căreia i-a fost încredintat sau i-a fost dat în plasament copilul, conform întelegerii dintre acestia.

Pentru copiii aflati în întretinerea unei familii, dreptul de a fi luat în întretinere se acordă unuia dintre părinti, conform întelegerii dintre acestia. Astfel, în situatia în care într-o familie sunt mai multi copii aflati în întretinere, acestia vor fi preluati în întretinerea unuia dintre părinti conform întelegerii dintre părti. În aceste situatii contribuabilii vor prezenta plătitorului de venit fie o declaratie pe propria răspundere din partea sotului/sotiei, fie o adeverintă emisă de plătitorul de venit din salarii al acestuia/acesteia, după caz, din care să rezulte numărul si identitatea copiilor care sunt preluati în întretinere de fiecare sot/sotie.

Nu se acordă dreptul de a prelua în întretinere următoarelor persoane:

- părintilor ai căror copii sunt dati în plasament sau încredintati unei familii ori persoane;

- părintilor copiilor încredintati unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, în cazul în care părintii respectivi sunt pusi sub interdictie sau sunt decăzuti din drepturile părintesti.

Copilul minor cu vârsta cuprinsă între 16 si 18 ani, încadrat în muncă în conditiile Codului muncii, devine contribuabil si beneficiază de deducerea personală, situatie în care părintii nu mai au dreptul de a-l lua în întretinere, întrucât deducerea personală se acordă o singură dată.

97. Verificarea încadrării veniturilor acestor persoane în sumă de 2.500.000 lei lunar se realizează prin compararea acestui plafon cu veniturile brute realizate de persoana fizică aflată în întretinere.

98. În cursul anului fiscal, în cazul în care angajatul obtine venituri la functia de bază, pentru a stabili dreptul acestuia la deducere pentru persoane aflate în întretinere, se compară venitul lunar realizat de persoana aflată în întretinere cu suma de 2.500.000 lei lunar, astfel:

a) în cazul în care persoana aflată în întretinere realizează venituri lunare de natura pensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana întretinută rezultă din însumarea tuturor drepturilor de această natură realizate într-o lună;

b) în cazul în care venitul este realizat sub formă de câstiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competitii, dividende, dobânzi si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizică aflată în întretinere se determină prin împărtirea venitului realizat la numărul de luni rămase până la sfârsitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;

c) în cazul în care persoana întretinută realizează atât venituri lunare, cât si aleatorii, venitul lunar se determină prin însumarea acestor venituri.

99. Dacă venitul unei persoane aflate în întretinere depăseste 2.500.000 lei lunar, ea nu este considerată întretinută.

În functie de venitul lunar al persoanei întretinute, plătitorul veniturilor din salarii va proceda după cum urmează:

a) în situatia în care una dintre persoanele aflate în întretinere, pentru care contribuabilul beneficiază de deducere personală, obtine în cursul anului un venit lunar mai mare de 2.500.000 lei lunar, plătitorul veniturilor din salarii va reconsidera nivelul deducerii personale corespunzătoare pentru persoanele rămase în întretinere începând cu luna următoare celei în care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea către angajator/plătitor;

b) în situatia în care contribuabilul solicită acordarea deducerii personale pentru persoana aflată în întretinere ca urmare a situării venitului lunar al acesteia din urmă sub 2.500.000 lei lunar, plătitorul de venituri din salarii va începe acordarea deducerii personale reconsiderate pentru persoana în întretinere o dată cu plata drepturilor lunare ale lunii în care contribuabilul a depus documentele justificative.

100. Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul va depune la plătitorul de venituri din salarii o declaratie pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele informatii:

- datele de identificare a contribuabilului care realizează venituri din salarii (numele si prenumele, domiciliul, codul numeric personal);

- datele de identificare a fiecărei persoane aflate în întretinere (numele si prenumele, codul numeric personal).

În ceea ce priveste copiii aflati în întretinere, la această declaratie contribuabilul care realizează venituri din salarii va anexa si adeverinta de la plătitorul de venituri din salarii a celuilalt sot sau declaratia pe propria răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere personală pentru acel copil.

101. Declaratia pe propria răspundere a persoanei aflate în întretinere, cu exceptia copilului minor, trebuie să cuprindă următoarele informatii:

- datele de identificare a persoanei aflate în întretinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;

- datele de identificare a contribuabilului care beneficiază de deducerea personală corespunzătoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;

- acordul persoanei întretinute ca întretinătorul să o preia în întretinere;

- nivelul si natura venitului persoanei aflate în întretinere, inclusiv mentiunea privind suprafetele de teren agricol si silvic detinute, precum si declaratia afirmativă sau negativă cu privire la desfăsurarea de activităti de: cultivare a terenurilor cu flori, legume si zarzavat în sere, în solarii amenajate si în sistem irigat; cultivare a arbustilor si plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole si pomicole;

- angajarea persoanei întretinute de a comunica persoanei care contribuie la întretinerea sa orice modificări în situatia venitului realizat.

Declaratiile pe propria răspundere depuse în vederea acordării de deduceri personale nu sunt formulare tipizate.

102. Contribuabilul va prezenta plătitorului de venituri din salarii documentele justificative care să ateste persoanele aflate în întretinere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de nastere ale copiilor, adeverinta de venit a persoanei întretinute sau declaratia pe propria răspundere si altele. Documentele vor fi prezentate în original si în copie, plătitorul de venituri din salarii păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul.

103. Dacă la un contribuabil intervine o schimbare care are influentă asupra nivelului reprezentând deducerea personală acordată si această schimbare duce la diminuarea deducerii personale, contribuabilul este obligat să înstiinteze plătitorul de venituri din salarii în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea, astfel încât angajatorul/plătitorul să reconsidere nivelul deducerii începând cu luna următoare celei în care s-a produs evenimentul.

104. În situatia în care depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerii personale se face ulterior aparitiei evenimentului care modifică, în sensul majorării, nivelul acesteia, angajatorul/plătitorul de venituri din salarii va acorda deducerea personală reconsiderată o dată cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care contribuabilul a depus toate documentele justificative.

105. Deducerea personală nu se fractionează în functie de numărul de ore în cazul veniturilor realizate în baza unui contract de muncă cu timp partial, la functia de bază.

Codul fiscal:

Determinarea impozitului pe venitul din salarii

Art. 57. - (1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează si se retine la sursă de către plătitorii de venituri.

(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:

a) la locul unde se află functia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferentă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si următoarele:

- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

- cotizatia sindicală plătită în luna respectivă;

- contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel încât la nivelul anului să nu se depăsească echivalentul în lei a 200 euro;

b) pentru veniturile obtinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferentă între venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

(3) Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru sponsorizarea entitătilor nonprofit care functionează în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificările si completările ulterioare.

(5) Obligatia calculării, retinerii si virării acestei sume prevăzute la alin. (4) revine organului fiscal competent.

(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) si (5) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.

Norme metodologice:

106. Venitul brut lunar din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate într-o lună conform art. 55 alin. (1) - (3) din Codul fiscal de o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.

107. Pentru persoanele fizice care desfăsoară activităti pe teritoriul României sunt considerate venituri din salarii realizate din România sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România, precum si de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, indiferent unde este primită suma.

108. Contribuabilii care realizează venituri din salarii datorează un impozit lunar final, calculat si retinut de către plătitorul de venituri.

Pentru impunerea veniturilor din salarii se utilizează cota de impozit de 16%, luându-se în calcul pentru determinarea bazei de calcul a impozitului la functia de bază si deducerea personală stabilită potrivit art. 56 din Codul fiscal, după caz.

109. Drepturile salariale acordate în natură, precum si avantajele acordate angajatilor se evaluează conform pct. 74-76 si se impozitează în luna în care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor si avantajelor în natură primite de angajat se vor anexa la statul de plată.

110. Transformarea în lei a sumelor obtinute, potrivit legii, în valută, reprezentând venituri din salarii realizate în România, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Natională a României, astfel:

- în situatia în care veniturile din salarii sunt plătite în cursul lunii sau în cazul încetării raporturilor de muncă, se utilizează cursul de schimb valutar în vigoare în ziua precedentă celei în care se face plata; sau

- în celelalte cazuri, cursul de schimb valutar în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi.

111. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, cota de impozit de 16% se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel:

a) pentru veniturile obtinute la locul unde se află functia de bază, ca diferentă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si următoarele:

- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

- cotizatia sindicală plătită în luna respectivă;

- contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel încât la nivelul anului să nu se depăsească echivalentul în lei a 200 euro.

Transformarea contributiilor retinute pentru schemele facultative de pensii ocupationale din lei în euro, pentru verificarea încadrării în plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Natională a României în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale.

Plătitorul de venituri din salarii cumulează sumele în euro reprezentând contributiile retinute pentru schemele facultative de pensii ocupationale si verifică încadrarea în plafonul deductibil prevăzut de lege;

b) pentru veniturile obtinute în celelalte cazuri, ca diferentă între venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Această regulă se aplică si în cazul veniturilor sub forma:

- indemnizatiei lunare a asociatului unic;

- drepturilor de natură salarială acordate de angajator persoanelor fizice ulterior încetării raporturilor de muncă;

- salariilor sau diferentelor de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoresti rămase definitive si irevocabile.

112. În scopul determinării impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se află functia de bază se întelege:

a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, ultimul loc înscris în carnetul de muncă sau în documentele specifice care, potrivit reglementărilor legale, sunt asimilate acestora;

b) în cazul cumulului de functii, locul declarat/ales de persoanele fizice.

Functia de bază poate fi declarată de angajat în conditiile legii si la locul de muncă la care acesta realizează venituri din salarii în baza unui contract individual de muncă cu timp partial.

113. Suma care reprezintă prima de vacantă sau o parte din aceasta se cumulează cu veniturile de natură salarială ale lunii în care se plăteste această primă.

114. Indemnizatiile aferente concediilor de odihnă se defalchează pe lunile la care se referă si se impun cumulat cu veniturile realizate în aceste luni.

115. Contributiile obligatorii luate în calcul la determinarea impozitului lunar potrivit pct. 111 pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementărilor în domeniu, cum ar fi:

- contributia individuală de asigurări sociale;

- contributia individuală pentru asigurările sociale de sănătate;

- contributia individuală la bugetul asigurărilor pentru somaj;

- alte contributii individuale obligatorii stabilite prin lege.

116. Se admit la deducere contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel încât suma acestora să nu depăsească echivalentul în lei a 200 euro pentru fiecare participant la nivelul anului.

117. Nu se admit la deducere pentru calculul lunar al impozitului pe salarii primele de asigurare pentru asigurările private de sănătate.

Codul fiscal:

Termen de plată a impozitului

Art. 58. - Plătitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plătii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Norme metodologice:

118. Veniturile în natură se consideră plătite la ultima plată a drepturilor salariale pentru luna respectivă. Impozitul aferent veniturilor si avantajelor în natură se retine din salariul primit de angajat în numerar pentru aceeasi lună.

119. Impozitul pe veniturile din salarii se calculează si se retine lunar de angajatori/plătitori pe baza statelor de salarii/plată.

120. Calculul si retinerea impozitului lunar se efectuează de către plătitori, la data ultimei plăti a veniturilor din salarii aferente fiecărei luni, conform prevederilor art. 57 din Codul fiscal, indiferent dacă veniturile din salarii se plătesc o singură dată pe lună sau sub formă de avans si lichidare.

În situatia în care în cursul unei luni se efectuează plăti de venituri cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnă neefectuat si altele asemenea, reprezentând plăti intermediare, impozitul se calculează si se retine la fiecare plată, prin aplicarea cotei asupra plătilor intermediare diminuate cu contributiile obligatorii, după caz.

La data ultimei plăti a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculează potrivit art. 57 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale din luna respectivă, prin cumularea drepturilor salariale respective cu plătile intermediare. Impozitul de retinut la această dată reprezintă diferenta dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale si suma impozitelor retinute la plătile intermediare.

121. În cazul în care un angajat care obtine venituri din salarii la functia de bază se mută în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursă de venit (loc de realizare a venitului).

Deducerea personală se acordă numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate în luna respectivă, până la data lichidării.

Dacă reangajarea are loc în aceeasi lună cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate în această lună de la angajatorul următor nu se va lua în calcul deducerea personală.

122. Impozitul calculat si retinut lunar se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

123. Contributiile obligatorii reprezentând cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determină conform reglementărilor legale în materie.

Codul fiscal:

Fise fiscale

Art. 59. - (1) Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fisele fiscale.

(2) Plătitorul de venituri are obligatia să completeze formularele prevăzute la alin. (1), pe întreaga durată de efectuare a plătii salariilor. Plătitorul este obligat să păstreze fisele fiscale pe întreaga durată a angajării si să transmită organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul si continutul formularelor se aprobă prin ordin al ministrului finantelor publice.

Norme metodologice:

124. Fisele fiscale se completează de angajatorul/plătitorul de venit si se depun la organul fiscal în a cărui rază teritorială angajatorul/plătitorul de venit îsi are domiciliul fiscal sau este luat în evidentă fiscală.

125. Fisele fiscale pentru salariatii care au fost detasati la o altă unitate se completează de către unitatea care a încheiat contractele de muncă cu acestia.

126. În situatia în care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariatii au fost detasati, angajatorul care a detasat comunică angajatorului la care acestia sunt detasati date referitoare la deducerea personală la care este îndreptătit fiecare salariat.

Pe baza acestor date unitatea la care salariatii au fost detasati întocmeste statele de salarii, calculează impozitul si transmite lunar unitătii de la care au fost detasati informatiile solicitate prin ordinul ministrului finantelor publice, în scopul completării fisei fiscale.

127. Fiecare angajator/plătitor de venituri din salarii este obligat, potrivit prevederilor art. 57 alin. (3) din Codul fiscal, să determine impozitul anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil prin însumarea impozitului aferent venitului fiecărei luni din anul fiscal, indiferent de numărul de luni în care contribuabilul a realizat venituri din salarii de la acesta.

128. Pentru contribuabilii prevăzuti la art. 60 din Codul fiscal care realizează venituri din salarii si pentru care plătitorul de venituri nu a optat să îndeplinească obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului aferent acestor venituri, obligatia determinării impozitului anual pe venitul din salarii, pe sursa respectivă, revine organului fiscal competent.

129. În situatia în care se constată elemente care generează modificarea veniturilor din salarii si/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care angajatorul/plătitorul a efectuat calculul impozitului lunar, recalcularea drepturilor respective si stabilirea diferentelor de impozit constatate se efectuează pentru luna la care se referă, iar diferentele de impozit rezultate vor majora/diminua impozitul datorat începând cu luna constatării.

În situatia în care la data efectuării operatiunii de stabilire a diferentelor de impozit de către angajator/plătitor există relatii contractuale generatoare de venituri din salarii, între acesta si persoana fizică, atunci se procedează astfel:

- impozitul retinut în plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii începând cu luna efectuării acestei operatiuni si până la lichidarea acestuia;

- impozitul neretinut se retine de angajator/plătitor din veniturile din salarii începând cu luna constatării si până la lichidarea acestuia.

În situatia în care persoana fizică pentru care angajatorul/plătitorul a efectuat calculul impozitului lunar/anual nu mai are relatii contractuale generatoare de venituri din salarii si angajatorul/plătitorul nu poate să efectueze operatiunea de plată/încasare a diferentelor de impozit, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal competent.

Codul fiscal:

Plata impozitului pentru anumite venituri salariale

Art. 60. - (1) Contribuabililor care îsi desfăsoară activitatea în România si care obtin venituri sub formă de salarii din străinătate, precum si persoanelor fizice române care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitătii desfăsurate la misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.

(2) Orice contribuabil prevăzut la alin. (1) are obligatia de a declara si de a plăti impozit lunar la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal.

Impozitul aferent unei luni se stabileste potrivit art. 57.

(3) Misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate în România, precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societătilor comerciale si ale organizatiilor economice străine, autorizate potrivit legii să îsi desfăsoare activitatea în România, pot opta ca pentru angajatii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în România, să îndeplinească obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplică contribuabililor în cazul în care optiunea de mai sus este formulată.

(4) Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul îsi desfăsoară activitatea potrivit alin. (1) este obligată să ofere informatii organului fiscal competent referitoare la data începerii desfăsurării activitătii de către contribuabil si, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Norme metodologice:

130. Contribuabilii care desfăsoară activitatea în România si obtin venituri sub formă de salarii din străinătate, care, potrivit acestui titlu, se impun în România, precum si persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate în România, pentru care angajatorul nu îndeplineste obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe salarii, au obligatia să depună lunar o declaratie la organul fiscal competent.

131. Organul fiscal competent este:

- organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îsi are domiciliul fiscal - pentru persoanele fizice rezidente;

- organul fiscal în a cărui rază teritorială se află locul unde se desfăsoară activitatea - pentru celelalte cazuri.

132. Persoanele fizice sau juridice la care îsi desfăsoară activitatea contribuabilii prevăzuti la art. 60 alin. (1) din Codul fiscal au obligatia să depună o declaratie informativă privind începerea/încetarea activitătii acestor contribuabili.

Declaratia informativă se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială îsi are domiciliul fiscal persoana fizică ori juridică la care îsi desfăsoară activitatea contribuabilul sau în a cărui rază teritorială se află locul de desfăsurare a activitătii, după caz. Declaratia informativă se depune ori de câte ori apar modificări de natura începerii/încetării activitătii în documentele care atestă raporturile de muncă, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Codul fiscal:

 

CAPITOLUL IV

Venituri din cedarea folosintei bunurilor

 

Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor

Art. 61. - Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, în bani si/sau în natură, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de către proprietar, uzufructuar sau alt detinător legal, altele decât veniturile din activităti independente.

Norme metodologice:

133. În această categorie de venit se cuprind veniturile din închirieri si subînchirieri de bunuri mobile si imobile, precum si veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.

134. Veniturile obtinute din închirieri si subînchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosintei locuintei, caselor de vacantă, garajelor, terenurilor si altele asemenea, a căror folosintă este cedată în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere, uzufruct, arendare si altele asemenea, inclusiv a unor părti din acestea, utilizate în scop de reclamă, afisaj si publicitate.

Codul fiscal:

Stabilirea venitului net anual din cedarea folosintei bunurilor

Art. 62. - (1) Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani si/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură si se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul încheiat între părti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei sau a arendei.

Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va face pe baza preturilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judetene si, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ca urmare a propunerilor directiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiasi termen directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pentru a fi communicate unitătilor fiscale din subordine.

Norme metodologice:

135. În vederea determinării venitului brut, la sumele reprezentând chiria sau arenda în bani si/sau la echivalentul în lei al veniturilor în natură se adaugă, dacă este cazul, si valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispozitiilor legale sau întelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinător legal, dar sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

136. În conformitate cu legislatia în materie, proprietarul are obligatia de a efectua cheltuielile referitoare la întretinerea si repararea locuintei închiriate, ca de exemplu:

- întretinerea în bune conditii a elementelor structurii de rezistentă a clădirii, elementelor de constructie exterioară a clădirii, cum ar fi: acoperis, fatadă, curtile si grădinile, precum si spatii comune din interiorul clădirii, cum ar fi: casa scării, casa ascensorului si altele asemenea;

- întretinerea în bune conditii a instalatiilor comune proprii clădirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apă, de canalizare, instalatii de încălzire centrală si de preparare a apei calde, instalatii electrice si de gaze;

- repararea si mentinerea în stare de sigurantă în exploatare si de functionare a clădirii pe toată durata închirierii locuintei.

137. În cazul efectuării de către chirias a unor astfel de cheltuieli care cad în sarcina proprietarului si se încadrează în cota forfetară de cheltuieli, cu diminuarea corespunzătoare a chiriei, impunerea rămâne nemodificată.

Codul fiscal:

(2) Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.

Norme metodologice:

138. Venitul net se determină ca diferenta dintre sumele reprezentând chiria/arenda în bani si/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, prevăzute în contractul încheiat între părti, si cota de cheltuială forfetară de 25%, reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului.

139. Pentru recunoasterea deductibilitătii cheltuielii stabilite forfetar proprietarul nu este obligat să prezinte organului fiscal documente justificative.

Cheltuiala deductibilă aferentă venitului, stabilită în cota forfetară de 25% aplicată la venitul brut, reprezintă uzura bunurilor închiriate si cheltuielile ocazionate de întretinerea si repararea acestora, impozitele si taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul retinut de intermediari, primele de asigurare plătite pentru bunul cedat spre folosintă, respectiv eventuale nerealizări ale veniturilor din arendare scontate, generate de conditii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundatii, incendii si altele asemenea.

Codul fiscal:

(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.

(4) Dispozitiile privind optiunea prevăzută la art. 51 alin. (2) si (3) se aplică si în cazul contribuabililor mentionati la alin. (3). [...]

 

CAPITOLUL V

Venituri din investitii

 

Definirea veniturilor din investitii

Art. 65. - (1) Veniturile din investitii cuprind:

a) dividende;

b) venituri impozabile din dobânzi;

c) câstiguri din transferul titlurilor de valoare;

d) venituri din operatiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum si orice alte operatiuni similare;

e) venituri din lichidare/dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice.

Reprezintă titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar calificat astfel de către Comisia Natională a Valorilor Mobiliare, precum si părtile sociale.

(2) Veniturile impozabile din dobânzi sunt toate veniturile sub formă de dobânzi, altele decât:

a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere si la depuneri la casele de ajutor reciproc;

b) venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat, precum si obligatiunilor municipale, ale Agentiei Nationale pentru Locuinte si ale altor entităti emitente de obligatiuni, care vizează constructia de locuinte;

c) venituri sub forma dobânzilor bonificate la depozitele clientilor constituite în baza Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările si completările ulterioare.

Norme metodologice:

140. Sunt considerate venituri din dobânzi următoarele:

- dobânzi obtinute din obligatiuni;

- dobânzi obtinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;

- suma primită sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate;

- alte venituri obtinute din titluri de creantă.

Codul fiscal:

Stabilirea venitului din investitii

Art. 66. - (1) Câstigul din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si părtile sociale, reprezintă diferenta pozitivă dintre pretul de vânzare si pretul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu comisioanele datorate intermediarilor. În cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masă, pretul de cumpărare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora. În cazul tranzactiilor cu actiuni cumpărate la pret preferential, în cadrul sistemului stock options plan, câstigul se determină ca diferentă între pretul de vânzare si pretul de cumpărare preferential, diminuat cu comisioanele datorate intermediarilor.

(2) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii, câstigul se determină ca diferentă pozitivă între pretul de răscumpărare si pretul de cumpărare/subscriere. Pretul de răscumpărare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Pretul de cumpărare/subscriere este pretul plătit de investitorul persoană fizică pentru achizitionarea titlului de participare.

Norme metodologice:

141. Pretul de răscumpărare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond si este format din valoarea unitară a activului net din ziua anterioară depunerii cererii de răscumpărare, din care se scad comisioanele de răscumpărare.

142. Pretul de cumpărare/subscriere este pretul plătit de investitor, persoană fizică, si este format din valoarea unitară a activului net la care se adaugă comisionul de cumpărare, dacă este cazul.

Codul fiscal:

(3) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra părtilor sociale, câstigul din înstrăinarea părtilor sociale se determină ca diferentă pozitivă între pretul de vânzare si valoarea nominală/pretul de cumpărare. Începând cu a doua tranzactie, valoarea nominală va fi înlocuită cu pretul de cumpărare, care include si cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzactiei si alte cheltuieli similare justificate cu documente.

(4) Determinarea câstigului potrivit alin. (1)-(3) se efectuează la data încheierii tranzactiei, pe baza contractului încheiat între părti.

(5) Veniturile obtinute sub forma câstigurilor din operatiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen, reprezintă diferentele de curs favorabile rezultate din aceste operatiuni în momentul închiderii operatiunii si evidentierii în contul clientului.

Norme metodologice:

143. În cazul veniturilor realizate ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile închise de investitii, obligatia calculării, retinerii si virării impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine:

- societătii de investitii, în cazul în care nu are încheiat un contract de administrare;

- societătii de administrare, în cazul în care societatea de investitii are încheiat un contract de administrare cu societatea de administrare.

Codul fiscal:

Retinerea impozitului din veniturile din investitii

Art. 67. - (1) Veniturile sub formă de dividende, inclusiv sume primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile închise de investitii, se impun cu o cotă de 10% din suma acestora. Obligatia calculării si retinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice o dată cu plata dividendelor către actionari sau asociati. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite actionarilor sau asociatilor până la sfârsitul anului în care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de plată a impozitului pe dividende este până la data de 31 decembrie a anului respectiv.

Norme metodologice:

144. Impozitul pe veniturile sub formă de dividende, inclusiv asupra sumelor primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile închise de investitii, distribuite începând cu anul fiscal 2005, se calculează si se retine prin aplicarea cotei de 10% asupra sumei acestora.

Codul fiscal:

 

CAPITOLUL VI

Venituri din pensii

 

[...]

Retinerea impozitului din venitul din pensii

Art. 70. - (1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l retine si de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.

(2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.

(3) Impozitul calculat se retine la data efectuării plătii pensiei si se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.

(4) Impozitul retinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.

(5) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie retinut se stabileste prin împărtirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia.

(6) Drepturile de pensie restante se defalchează pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat, retinerii si virării acestuia.

(7) Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate în functie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmas.

Norme metodologice:

145. Venitul din pensii se determină de către plătitor pentru drepturile cu titlu de pensie prevăzute la art. 68 din Codul fiscal.

146. Impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii determinat ca diferentă între venitul lunar si suma fixă neimpozabilă prevăzută la art. 69 din Codul fiscal.

147. Impozitul pe veniturile din pensii se calculează, se retine lunar de către administratorii fondurilor de pensii si se virează de către unitătile plătitoare ale acestor venituri până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal în a cărui rază îsi au sediul plătitorii de venituri.

148. Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor pct. 147.

149. Eventualele sume reprezentând impozit pe veniturile din pensii, retinute, dar nedatorate la bugetul de stat, se vor regulariza prin diminuarea viramentelor efectuate cu ocazia plătilor din luna următoare.

Codul fiscal:

 

CAPITOLUL VIII

Venituri din premii si din jocuri de noroc

 

Definirea veniturilor din premii si din jocuri de noroc

Art. 75. - (1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute la art. 42.

(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind câstigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice, altele decât cele realizate la jocuri de tip cazino si masini electronice cu câstiguri.

Norme metodologice:

150. În această categorie se cuprind venituri în bani si/sau în natură, ca de exemplu:

- venituri sub formă de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultură, stiintă si artă la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri nationale sau internationale, concursuri pe meserii sau profesii;

- venituri sub formă de premii în bani si/sau în natură acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti prevăzuti în legislatia în materie, pentru rezultatele obtinute la competitii sportive interne si internationale, altele decât:

a) veniturile prevăzute la art. 42 din Codul fiscal;

b) veniturile plătite de entitatea cu care acestia au relatii generatoare de venituri din salarii potrivit cap. III al titlului III din Codul fiscal;

- venituri obtinute din jocuri de noroc, cum sunt: venituri din jocuri tip bingo si keno, pronosticuri si pariuri sportive, jocuri-concurs cu câstiguri de orice fel, loterii, veniturile obtinute din organizarea de tombole, câstiguri de tip jack-pot obtinute prin intermediul masinilor mecanice sau electronice cu câstiguri.

Prin câstiguri de tip jack-pot se întelege câstigurile acordate aleatoriu, prin intermediul masinilor mecanice sau electronice cu câstiguri, din sumele rezultate ca urmare a aditionării separate a unui anumit procent din sumele derulate ca urmare a exploatării acestor mijloace de joc, în scopul acordării unor câstiguri suplimentare persoanelor participante la joc în momentul respectiv.

Aditionarea sumelor din care se acordă câstigurile de tip jack-pot se realizează în cadrul unui sistem electronic prin care sunt interconectate cel putin două masini mecanice sau electronice cu câstiguri, evidentierea acumulării putând fi realizată prin dispozitive auxiliare sau în cadrul sistemului uneia sau mai multor mijloace de joc interconectate în sistem.

Organizatorii activitătii de exploatare a masinilor mecanice sau electronice cu câstiguri au obligatia de a evidentia distinct câstigurile de tip jack-pot acordate.

Codul fiscal:

Retinerea impozitului aferent veniturilor din premii si din jocuri de noroc

Art. 77. - (1) Venitul sub formă de premii dintr-un singur concurs se impune, prin retinere la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net.

(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinere la sursă, cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului brut.

(3) Obligatia calculării, retinerii si virării impozitului revine plătitorilor de venituri.

(4) Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii, în bani si/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă de 8.000.000 lei pentru fiecare concurs, realizate de acelasi organizator sau plătitor.

(5) Impozitul calculat si retinut în momentul plătii este impozit final.

(6) Impozitul pe venit astfel calculat si retinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost retinut.

Norme metodologice:

151. Plătitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligati să organizeze evidenta astfel încât să poată determina câstigul realizat de fiecare persoană fizică si să retină impozitul datorat aferent acestuia.

Codul fiscal:

 

CAPITOLUL IX

Venituri din alte surse

 

Definirea veniturilor din alte surse

Art. 78. - (1) În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:

a) prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activităti pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;

b) câstiguri primite de la societătile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părti cu ocazia tragerilor de amortizare;

c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale;

d) venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial.

(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele decât veniturile care sunt neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu.

Norme metodologice:

152. În aplicarea art. 78 alin. (2) din Codul fiscal, în această categorie se includ, de exemplu, următoarele venituri realizate de persoanele fizice:

- remuneratiile pentru munca prestată în interesul unitătilor apartinând Directiei Generale a Penitenciarelor, precum si în atelierele locurilor de detinere, acordate, potrivit legii, condamnatilor care execută pedepse privative de libertate;

- veniturile primite de studenti sub forma indemnizatiilor pentru participarea la sedintele senatului universitar;

- veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea prin centrele de colectare a deseurilor de metal, hârtie, sticlă si altele asemenea si care nu provin din gospodăria proprie;

- sumele plătite de către organizatori persoanelor care însotesc elevii la concursuri si alte manifestări scolare;

- indemnizatiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor si personalului tehnic auxiliar pentru executarea atributiilor privind desfăsurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare si locale;

- veniturile obtinute de persoanele care fac figuratie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate si altele asemenea.

Codul fiscal:

 

CAPITOLUL X

Venitul net anual impozabil

 

Stabilirea venitului net anual impozabil

Art. 80. - (1) Venitul net anual impozabil se stabileste pe fiecare sursă din categoriile de venituri mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.

(2) Veniturile din categoriile prevăzute la art. 41 lit. a), c) si f), ce se realizează într-o fractiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fractiuni ale aceluiasi an, se consideră venit anual.

Norme metodologice:

153. Venitul net anual se determină pe fiecare sursă, din următoarele categorii:

a) venituri din activităti independente;

b) venituri din cedarea folosintei bunurilor;

c) venituri din activităti agricole.

154. Venitul impozabil ce se realizează într-o fractiune de an sau în perioade diferite, ce reprezintă fractiuni ale aceluiasi an, se consideră venit anual impozabil.

155. Impozitul pe venitul anual impozabil se calculează pentru veniturile din România si/sau din străinătate.

156. Pentru determinarea venitului net anual impozabil se procedează astfel:

a) se determină venitul net anual/pierderea fiscală anuală pentru activitatea desfăsurată în cadrul fiecărei surse din categoriile de venit mentionate la pct. 153, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anuală luat/luată în calcul la determinarea venitului net anual impozabil este venitul net/pierderea distribuit/distribuită;

b) venitul net anual impozabil se determină pe fiecare sursă de venit prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale din aceeasi sursă admise la report pentru anul fiscal de impunere.

Dacă pierderile fiscale reportate aferente unei surse sunt mai mari decât venitul net anual al sursei respective, rezultatul reprezintă pierdere de reportat.

157. Rezultatul negativ dintre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile, înregistrate pentru fiecare sursă de venit din categoriile de venituri, reprezintă pierdere fiscală pentru acea sursă de venit.

Codul fiscal:

(3) Pierderea fiscală anuală înregistrată din activităti independente, cedarea folosintei bunurilor si din activităti agricole se poate compensa cu rezultatele pozitive obtinute din aceeasi sursă de venit. Pierderea care rămâne necompensată în cursul aceluiasi an fiscal devine pierdere reportată. Pierderile provenind din străinătate ale persoanelor fizice rezidente se compensează cu veniturile de aceeasi natură si sursă, din străinătate, pe fiecare tară, înregistrate în cursul aceluiasi an fiscal, sau se reportează pe următorii 5 ani asupra veniturilor realizate din tara respectivă.

Norme metodologice:

158. Compensarea pierderilor fiscale anuale se realizează astfel:

a) pierderea fiscală obtinută dintr-o sursă se poate compensa cu venitul net obtinut din aceeasi sursă. Dacă pierderea fiscală obtinută dintr-o sursă se compensează numai partial cu venitul net obtinut din aceeasi sursă, suma rămasă necompensată reprezintă pierdere fiscală anuală;

b) pierderea fiscală anuală înregistrată de un contribuabil, aferentă unei surse din România, nu poate fi compensată cu veniturile realizate de acesta din străinătate;

c) pierderea fiscală din străinătate se compensează cu veniturile de aceeasi natură si sursă, din străinătate, din aceeasi tară, înregistrate în cursul aceluiasi an fiscal.

Pierderea anuală necompensată se reportează pe următorii 5 ani si se compensează cu veniturile de aceeasi natură si din aceeasi tară, obtinute în perioada respectivă.

Codul fiscal:

(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:

a) reportul se efectuează crononologic, în functie de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi;

b) dreptul la report este personal si netransmisibil;

c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.

Norme metodologice:

159. Dacă în urma compensării admise pentru anul fiscal rămâne o pierdere necompensată, aceasta reprezintă pierdere fiscală reportată pe anii următori până la al cincilea an inclusiv.

160. Regulile de compensare si reportare a pierderilor sunt următoarele:

a) reportarea pierderilor se va face an după an, pe sursa respectivă, începând cu pierderea cea mai veche;

b) dreptul la reportul pierderii este personal si supus identitătii contribuabilului; nu poate fi transmis mostenitorilor sau oricărei alte persoane, în scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, si reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului decedat.

Codul fiscal:

Declaratii de venit estimat

Art. 81. - (1) Contribuabilii, precum si asociatiile fără personalitate juridică, care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligati să depună la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursă.

(2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia să depună o declaratie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între părti. Declaratia privind venitul estimat se depune o dată cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părti.

(3) Contribuabilii care, în anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimează că vor realiza venituri care diferă cu cel putin 20% fată de anul fiscal anterior depun, o dată cu declaratia specială, si declaratia estimativă de venit.

(4) Contribuabilii care determină venitul net pe bază de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determină în sistem forfetar si au optat pentru determinarea venitului net în sistem real depun, o dată cu cererea de optiuni, si declaratia de venit estimat.

Norme metodologice:

161. Contribuabilii care încep o activitate independentă au obligatia declarării veniturilor si cheltuielilor estimate a se realiza în anul de impunere, pe fiecare sursă si categorie de venit. Declararea veniturilor si a cheltuielilor estimate se face prin depunerea declaratiilor privind venitul estimat, pe fiecare sursă si categorie de venit, la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Obligatia depunerii declaratiilor privind venitul estimat revine atât contribuabililor care determină venitul net în sistem real si desfăsoară activitatea în mod individual sau într-o formă de asociere care nu dă nastere unei persoane juridice, cât si contribuabililor pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit.

Nu depun declaratii privind venitul estimat contribuabilii care desfăsoară activităti independente pentru care plătile anticipate se realizează prin retinere la sursă de către plătitorul de venit.

În cazul în care contribuabilul obtine venituri într-o formă de asociere, fiecare asociat va declara veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asocierii fără personalitate juridică.

162. Asocierile fără personalitate juridică ce încep o activitate independentă au obligatia să depună o declaratie privind venitul estimat la organul fiscal în a cărui rază teritorială îsi are sediul asociatia, în termen de 15 zile de la încheierea contractului de asociere, o dată cu înregistrarea acestuia la organul fiscal.

163. Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia depunerii la organul fiscal competent a declaratiei privind venitul estimat pe fiecare sursă de realizare a venitului, o dată cu înregistrarea contractului de cedare a folosintei bunurilor, în termen de 15 zile de la încheierea acestuia.

Nu depun declaratie privind venitul estimat contribuabilii care realizează venituri din arendă.

164. Contribuabilii care realizează venituri din activităti independente si din activităti agricole, impusi pe bază de norme de venit, si care solicită trecerea pentru anul fiscal următor la impunerea în sistem real vor depune declaratia privind venitul estimat până la data de 31 ianuarie, o dată cu cererea de optiune.

Contribuabilii care încep o activitate impusă pe bază de norme de venit si optează pentru determinarea venitului net în sistem real vor depune declaratiile privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la producerea evenimentului, o dată cu cererea de optiune.

165. Organul fiscal competent pentru depunerea declaratiilor privind venitul estimat este:

- organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România;

- organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru ceilalti contribuabili persoane fizice.

166. În sensul art. 81 alin. (3) din Codul fiscal, prin motive obiective care conduc la depunerea unei noi declaratii de venit estimat în vederea recalculării nivelului plătilor anticipate se întelege: întreruperi temporare de activitate în cursul anului din cauza unor motive medicale, justificate cu documente, situatii de fortă majoră, alte cauze care generează modificarea veniturilor.

Codul fiscal:

Stabilirea plătilor anticipate de impozit

Art. 82. - (1) Contribuabilii care realizează venituri din activităti independente, din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare, precum si venituri din activităti agricole sunt obligati să efectueze în cursul anului plăti anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru care plătile anticipate se stabilesc prin retinere la sursă.

(2) Plătile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent, pe fiecare sursă de venit, luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor potrivit legii. În cazul impunerilor efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (3) contribuabilii au obligatia efectuării plătilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent si suma reprezentând plăti anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit estimativ, depuse în luna decembrie, nu se mai stabilesc plăti anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârsitul anului urmând să fie supus impozitării, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaratiei de venit.

Plătile anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendă, se stabilesc de organul fiscal astfel:

a) pe baza contractului încheiat între părti; sau

b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit optiunii.

În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosintei bunurilor reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual stimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Natională a României, din ziua precedentă celei în care se efectuează impunerea.

(3) Plătile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu xceptia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectuează potrivit deciziei emise pe baza declaratiei de venit. Contribuabilii care determină venitul net din activităti agricole, potrivit art. 72 si 73, datorează plăti anticipate către bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, în două rate egale, astfel: 50% din impozit, până la data de 1 septembrie inclusiv, si 50% din impozit, până la data de 15 noiembrie inclusiv.

(4) Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plăti anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5) Pentru stabilirea plătilor anticipate, organul fiscal va lua ca bază de calcul venitul anual estimat, în toate situatiile în care a fost depusă o declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din declaratia specială pentru anul fiscal precedent, după caz. La stabilirea plătilor anticipate se utilizează cota de impozit de 16%, prevăzută la art. 43 alin. (1).

Norme metodologice:

167. Plătile anticipate se stabilesc astfel:

a) pentru contribuabilii cu domiciliul fiscal în România, de organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al acestora;

b) pentru contribuabilii care nu au domiciliul fiscal în România, de organul fiscal pe a cărui rază teritorială se realizează venitul.

Plata sumelor astfel stabilite se efectuează la organul fiscal care a făcut stabilirea lor.

Pentru stabilirea plătilor anticipate se va utiliza cota de impunere prevăzută la art. 43 alin. (1) din Codul fiscal.

168. Sumele reprezentând plăti anticipate se achită în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 decembrie, cu exceptia veniturilor din activităti agricole, pentru care sumele reprezentând plăti anticipate se achită până la 1 septembrie si 15 noiembrie.

Pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor sub forma arendei plata impozitului se efectuează pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaratiei de venit.

169. În cazul contribuabililor impusi pe bază de norme de venit, stabilirea plătilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzător activitătii desfăsurate.

170. Solicitarea emiterii unei noi decizii de plată anticipată, potrivit art. 81 alin. (3) din Codul fiscal, se face prin depunerea de către contribuabil a unei declaratii privind venitul estimat.

171. În cazul contribuabililor care obtin venituri de aceeasi natură, pentru care plătile anticipate se stabilesc atât de organul fiscal, cât si prin retinere la sursă, la stabilirea plătilor anticipate de către organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care plătile anticipate se realizează prin retinere la sursă, proportional cu ponderea acestora în totalul veniturilor brute.

Codul fiscal:

Declaratia de venit si declaratii speciale

Art. 83. - (1) Contribuabilii prevăzuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si cei care îndeplinesc conditiile de la art. 40 alin. (2), cu exceptia contribuabililor prevăzuti la alin. (4) din prezentul articol, au obligatia de a depune o declaratie de venit la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal.

Declaratia de venit se depune o dată cu declaratiile speciale pentru anul fiscal, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

(2) Contribuabilii, altii decât cei prevăzuti la alin. (1), depun numai declaratiile speciale pentru anul fiscal, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. În cazul veniturilor din salarii, fisele fiscale se depun în cadrul aceluiasi termen ca si declaratiile speciale.

(3) Declaratiile speciale se completează pentru fiecare sursă de realizare a venitului. Declaratiile speciale se depun de toti contribuabilii care realizează, individual sau dintr-o formă de asociere, venituri din activităti independente, precum si venituri din cedarea folosintei bunurilor, inclusiv pentru veniturile din activităti agricole determinate în sistem real. În cazul veniturilor din salarii, cu exceptia celor prevăzute la alin. (4) lit. a), realizate de contribuabilii, altii decât persoanele fizice române cu domiciliul în România si cele care îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 40 alin. (2), fisele fiscale se depun pentru fiecare sursă de realizare a venitului, în cadrul aceluiasi termen, ca si declaratiile speciale. Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuită din asociere.

(4) Nu se depun declaratii speciale pentru următoarele categorii de venituri:

a) venituri sub formă de salarii si venituri asimilate salariilor, pentru care informatiile sunt cuprinse în fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevăzuti la art. 60;

b) venituri din investitii, precum si venituri din premii si din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;

c) venituri din pensii;

d) venituri nete determinate pe bază de norme de venit;

e) venituri din alte surse.

(5) Contribuabilii nu sunt obligati să depună declaratie de venit la organul fiscal competent, dacă:

a) obtin numai venituri sub formă de salarii, pentru activităti desfăsurate în România;

b) obtin numai venituri din investitii, pensii, venituri din activităti agricole, venituri din premii si din jocuri de noroc, venituri din alte surse a căror impunere este finală;

c) obtin venituri potrivit art. 40 alin. (1) lit. b)-e) coroborat cu alin. (2) al aceluiasi articol.

Norme metodologice:

172. Declaratia de venit este documentul prin care contribuabilii declară veniturile obtinute în anul fiscal de raportare, în vederea calculării, de către organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îsi are domiciliul fiscal, a venitului net anual impozabil si a impozitului pe venitul anual.

173. Declaratia de venit se depune de către contribuabilii prevăzuti la art. 83 alin. (1) din Codul fiscal, care realizează, individual sau dintr-o formă de asociere, venituri din activităti independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor si venituri din activităti agricole.

174. Declaratia de venit se depune până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului la organul fiscal în cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului.

175. Declaratiile speciale sunt documentele prin care contribuabilii declară veniturile si cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit si pe fiecare sursă, în vederea stabilirii de către organul fiscal a plătilor anticipate.

176. Declaratiile speciale se depun de contribuabilii care realizează, individual sau dintr-o formă de asociere, venituri din activităti independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor si venituri din activităti agricole pentru care venitul net se determină în sistem real.

Declaratiile speciale se depun până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului la organul fiscal competent, după cum urmează:

- organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România;

- organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru ceilalti contribuabili persoane fizice.

Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuit/distribuită din asociere.

177. Contribuabilii care realizează venituri din străinătate impozabile în România au obligatia să declare în România veniturile respective până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

 178. Contribuabilii care încetează să mai aibă domiciliul fiscal în România vor depune la organul fiscal în a căruirază teritorială îsi au domiciliul fiscal o declaratie de venit însotită de declaratii speciale.

Declaratiile vor cuprinde veniturile si cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada în care contribuabilii au avut domiciliul în România.

În termen de 5 zile de la depunerea declaratiei, organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îsi are domiciliul fiscal va emite decizia de impunere si va comunica contribuabilului eventualele sume de plată sau de restituit.

Codul fiscal:

Stabilirea si plata impozitului pe venitul net anual impozabil

Art. 84. - (1) Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este calculat de organul fiscal competent, pe baza declaratiei de venit, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil din anul fiscal respectiv.

(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul pe venitul net anual impozabil datorat pentru sponsorizarea entitătilor nonprofit care functionează în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Obligatia calculării, retinerii si virării sumei reprezentând până la 2% din impozitul pe venitul net annual impozabil datorat revine organului fiscal competent.

(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) si (3) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice. (5) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, în intervalul si în formastabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

(6) Diferentele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează si nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie, privind colectarea creantelor bugetare.

Norme metodologice:

179. Decizia de impunere anuală se emite după cum urmează:

- pentru contribuabilii cu domiciliul fiscal în România, de organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al acestora;

- pentru contribuabilii care nu au domiciliul fiscal în România, de organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit.

180. Diferentele de impozit pe venitul anual, calculate prin deciziile de impunere, se plătesc la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului.

181. În situatia în care organul fiscal competent constată diferente de venituri supuse impunerii, se va emite o nouă decizie de impunere anuală prin care se stabilesc obligatiile fiscale, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Codul fiscal:

 

CAPITOLUL XI

Proprietatea comună si asociatiile fără personalitate juridică

 

Venituri din bunuri sau drepturi care sunt detinute în comun

Art. 85. - Venitul net obtinut din exploatarea bunurilor si drepturilor de orice fel, detinute în comun, este considerat ca fiind obtinut de proprietari, uzufructuari sau de alti detinători legali, înscrisi într-un document oficial, si se atribuie proportional cu cotele-părti pe care acestia le detin în acea proprietate sau în mod egal, în situatia în care acestea nu se cunosc.

Norme metodologice:

182. Venitul net obtinut din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală detinute în comun se atribuie proportional cu cotele-părti pe care titularii acestora le detin în acea proprietate, determinate conform regulilor în vigoare specifice fiecărui domeniu.

În cazul în care cotele-părti nu se cunosc, repartizarea veniturilor se face în mod egal.

183. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute în comun pe cote-părti se repartizează între coproprietari proportional cu cotele detinute de acestia în coproprietate.

Venitul net din cedarea folosintei bunurilor detinute în comun în devălmăsie se repartizează în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în conditiile în care în contractul de cedare a folosintei se mentionează că partea contractantă care cedează folosinta este reprezentată de coproprietari. În conditiile în care coproprietarii decid asupra unei alte împărtiri, se va anexa la contract un act autentificat din care să rezulte vointa părtilor.

Codul fiscal:

Reguli privind asocierile fără personalitate juridică

Art. 86. - (1) Prevederile prezentului articol nu se aplică:

- pentru asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 28;

- fondurilor de investitii constituite ca asociatii fără personalitate juridică;

- asocierilor cu o persoană juridică plătitoare de impozit pe profit, caz în care sunt aplicabile numai reglementările fiscale din titlul II.

(2) În cadrul fiecărei asocieri fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, asociatii au obligatia să încheie contracte de asociere în formă scrisă, la începerea activitătii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la:

a) părtile contractante;

b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;

c) contributia asociatilor în bunuri si drepturi;

d) cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contributiei fiecăruia;

e) desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligatiilor asociatiei fată de autoritătile publice;

f) conditiile de încetare a asocierii.

Contributiile asociatilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociatie.

Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal teritorial în raza căruia îsi are sediul asociatia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul să refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.

Norme metodologice:

184. Sunt supuse obligatiei de încheiere si înregistrare a unui contract de asociere atât asociatiile fără personalitate juridică, ale căror constituire si functionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociatii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civilă medicală, cabinete asociate de avocati, societate civilă profesională de avocati, notari publici asociati, asociatii în participatiune constituite potrivit legii, cât si orice asociere fără personalitate juridică constituită în baza Codului civil.

185. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 86 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal are si următoarele obligatii:

- să asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile;

- să determine venitul net/pierderea obtinut/obtinută în cadrul asociatiei, precum si distribuirea venitului net/pierderii pe asociati;

- să depună o declaratie privind veniturile si cheltuielile estimate, la termenele stabilite, la organul fiscal în a cărui rază teritorială asociatia îsi desfăsoară activitatea;

- să înregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia la organul fiscal în a cărui rază teritorială îsi are sediul asociatia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Prin sediul asociatiei se întelege locul principal de desfăsurare a activitătii asociatiei;

- să reprezinte asociatia în verificările efectuate de organele fiscale, precum si în ceea ce priveste depunerea de obiectiuni, contestatii, plângeri asupra actelor de control încheiate de organele fiscale;

- să răspundă la toate solicitările organelor fiscale, atât cele privind asociatia, cât si cele privind asociatii, legate de activitatea desfăsurată de asociatie;

- să completeze Registrul pentru evidenta aportului si rezultatului distribuit;

- alte obligatii ce decurg din aplicarea titlului III din Codul fiscal.

Codul fiscal:

(3) În cazul în care între membrii asociati există legături de rudenie până la gradul al patrulea inclusiv, părtile sunt obligate să facă dovada că participă la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra cărora au drept de proprietate. Pot fi membri asociati si persoanele fizice care au dobândit capacitate de exercitiu restrânsă.

(4) Asocierile au obligatia să depună la organul fiscal competent, până la data de 15 martie a anului următor, declaratii anuale de venit, conform modelului stabilt de Ministerul Finantelor Publice, care vor cuprinde si distributia venitului net/pierderii pe asociati.

Norme metodologice:

186. Asociatia, prin asociatul desemnat, depune până la data de 15 martie a anului următor, la organul fiscal în a cărui rază teritorială îsi are locul principal de desfăsurare a activitătii, o declaratie anuală care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizată pe asociatie, precum si distributia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.

O copie de pe declaratie se transmite de către asociatul desemnat fiecărui asociat. Pe baza acestei copii asociatii vor cuprinde în declaratia de venit venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociatiei.

Codul fiscal:

(5) Venitul/pierderea anual/anuală, realizate în cadrul asocierii, se distribuie asociatilor, proportional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contributiei, conform contractului de asociere.

Norme metodologice:

187. Venitul net se consideră distribuit si dacă acesta rămâne la asociatie sau este pus la dispozitie asociatilor.

188. În cazul modificării cotelor de participare în cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:

a) se determină un venit net/o pierdere intermediar/intermediară la sfârsitul lunii în care s-au modificat cotele pe baza venitului brut si a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt înregistrate în evidentele contabile;

b) venitul net/pierderea intermediar/intermediară se alocă fiecărui asociat, în functie de cotele de participare, până la data modificării acestora;

c) la sfârsitul anului, din venitul net/pierderea anual/anuală se deduce venitul net/pierderea intermediar/ intermediară, iar diferenta se alocă asociatilor, în functie de cotele de participare ulterioare modificării acestora;

d) venitul net/pierderea anual/anuală distribuit/distribuită fiecărui asociat se determină prin însumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) si c).

Codul fiscal:

(6) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, în alte cazuri decât asocierea cu o persoană juridică, va fi stabilit în aceeasi manieră ca si pentru categoria de venituri în care este încadrat.

(7) Profitul/venitul cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoană juridică română, microîntreprindere care nu generează o persoană juridică, determinat cu respectarea regulilor stabilite în titlul IV, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activităti independente, din care se deduc contributiile obligatorii în vederea obtinerii venitului net.

(8) Impozitul retinut de persoana juridică în contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoană juridică română care nu generează o persoană juridică, reprezintă plata anticipată în contul impozitului anual pe venit. Obligatia calculării, retinerii si virării impozitului, determinat conform metodologiei stabilite în legislatia privind impozitul pe venitul microîntreprinderii, revine persoanei juridice române.

Norme metodologice:

189. Persoanele fizice care obtin profituri dintr-o activitate desfăsurată în asociere cu o persoană juridică română - microîntreprindere, care nu dă nastere unei persoane juridice, au obligatia să asimileze acest venit distribuit din asociere venitului brut din activităti independente. Venitul net se determină prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii prevăzute de lege, datorate de persoanele fizice.

Codul fiscal:

 

CAPITOLUL XII

Aspecte fiscale internationale

 

Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităti independente

Art. 87. - (1) Persoanele fizice nerezidente, care desfăsoară o activitate independentă, prin intermediul unui sediu permanent în România, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net anual impozabil din activitatea independentă, ce este atribuibil sediului permanent.

(2) Venitul net dintr-o activitate independentă ce este atribuibil unui sediu permanent se determină conform art. 48, în următoarele conditii:

a) în veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;

b) în cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizării acestor venituri.

Norme metodologice:

190. Pentru veniturile realizate de un nerezident din activităti independente atribuibile unui sediu permanent definit potrivit art. 8 din Codul fiscal, impozitul se determină prin aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net anual impozabil aferent acestuia.

191. Pentru calculul impozitului pe veniturile din activităti independente, altele decât cele prevăzute la art. 52 din Codul fiscal, sumele reprezentând plăti anticipate în contul impozitului anual pe venit se stabilesc de către organul fiscal pe a cărui rază teritorială se realizează în întregime sau cu preponderentă venitul.

192. După încheierea anului fiscal organul fiscal mentionat la pct. 191 va emite decizie de impunere pentru întreaga activitate desfăsurată în România din anul fiscal si va elibera documentul care atestă venitul realizat si impozitul plătit.

Codul fiscal:

Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităti dependente

Art. 88. - Persoanele fizice nerezidente, care desfăsoară activităti dependente în România, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, numai dacă se îndeplineste cel putin una dintre următoarele conditii:

a) persoana nerezidentă este prezentă în România timp de una sau mai multe perioade de timp care, în total, depăsesc 183 de zile din oricare perioadă de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic în cauză;

b) veniturile salariale sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident;

c) veniturile salariale reprezintă cheltuiala deductibilă a unui sediu permanent în România.

Norme metodologice:

193. Veniturile obtinute de persoanele fizice nerezidente din România din activităti dependente se impozitează separat pe fiecare sursă/loc de realizare, impozitul lunar calculat potrivit pct. 194 fiind impozit final. După încheierea anului fiscal, organul fiscal va elibera documentul care să ateste venitul realizat si impozitul plătit pentru anul fiscal respectiv, la cererea contribuabilului.

Profesorii si cercetătorii nerezidenti care desfăsoară o activitate în România ce depăseste perioada de scutire stabilită prin conventiile de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state, se impun pentru veniturile realizate în intervalul de timp ce depăseste perioada de scutire potrivit titlului III.

194. a) Veniturile din salarii realizate de persoanele fizice prevăzute la art. 88 lit. a) din Codul fiscal, care îsi desfăsoară activitatea în România, vor fi impozitate dacă persoana fizică este prezentă în România una sau mai multe perioade de timp ce depăsesc în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic în cauză.

b) Veniturile din salarii realizate de persoane fizice nerezidente care îsi desfăsoară activitatea în România si sunt prezente în România o perioadă mai mică de 183 de zile în orice perioadă de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic în cauză vor fi impozitate în România dacă este îndeplinită cel putin una dintre următoarele conditii:

- salariul este plătit de un angajator care este rezident sau în numele acestuia;

- salariul este suportat de un sediu permanent pe care angajatorul nerezident îl are în România (veniturile salariale reprezintă cheltuiala deductibilă a unui sediu permanent în România).

c) Veniturile din salarii se impozitează începând cu prima zi de la data sosirii persoanei fizice, dovedită cu viza de intrare în România de pe pasaport.

La determinarea impozitului se va avea în vedere principiul celor 183 de zile care sfârsesc în anul calendaristic în cauză. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicându-se metoda zilelor de prezentă.

Contribuabilul are posibilitatea să furnizeze dovezi referitoare la prezenta sa, pe baza datelor din documentele de transport, pasaport si alte documente prin care se atestă intrarea în România. În calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare si toate celelalte zile petrecute pe teritoriul României. Orice fractiune de zi în care contribuabilul este prezent în România contează drept zi de prezentă pentru calculul celor 183 de zile.

195. Contribuabilii prevăzuti la pct. 194 sunt obligati ca în termen de 15 zile de la data începerii activitătii să se adreseze organului fiscal în a cărui rază teritorială se realizează venitul, în vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, în conformitate cu prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de Guvernul României cu alte state.

Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal, după caz, următoarele:

- cerere;

- copie de pe documentul care reglementează raportul de muncă si traducerea acestuia în limba română, certificată de traducători autorizati;

- certificatul de rezidentă fiscală eliberat de autoritatea fiscală competentă a statului al cărui rezident este sau un alt document prin care se atestă rezidenta fiscală, document vizat de organul fiscal al statului său de rezidentă, tradus si legalizat de organul autorizat din România;

- documentul care atestă dreptul de muncă pe teritoriul României, respectiv permisul de muncă.

Dacă persoanele fizice nerezidente nu prezintă în termenul stabilit documentele prevăzute la alineatul precedent, acestea datorează impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfăsurare a activitătii. În situatia în care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului plătit.

196. În cazul în care contribuabilii plătiti din străinătate de un angajator nerezident îsi prelungesc perioada de sedere în România, precum si cei care, prin prezente repetate în România, totalizează peste 183 de zile sunt obligati să înstiinteze în scris organul fiscal competent despre depăsirea acestui termen, caz în care datorează impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfăsurării activitătii în România.

197. În situatia în care persoanele fizice au desfăsurat activitatea în România într-o perioadă mai mică de 183 de zile, în orice perioadă de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic în cauză, si au fost plătite din străinătate, îsi prelungesc perioada de sedere în România peste 183 de zile, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfăsurată în România este datorat începând cu prima zi de sosire în România. În acest caz contribuabilul depune la organul fiscal competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate în perioada anterioară prelungirii sederii în România, în termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate.

În situatia în care beneficiarul venitului realizează salariul într-o sumă globală pe un interval de timp, după ce a expirat perioada de 183 de zile, sumele înscrise în declaratii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globală a salariului declarat împărtită la numărul de luni din acea perioadă.

198. Persoanele fizice care realizează venituri din România si care au rezidentă într-un stat contractant cu care România are încheiată conventie de evitare a dublei impuneri se impun în România conform titlului III din Codul fiscal pentru veniturile, altele decât cele supuse impunerii potrivit titlului V din Codul fiscal, atunci când nu prezintă certificatul de rezidentă fiscală sau un alt document prin care se atestă rezidenta fiscală.

În aceleasi conditii si pentru aceleasi categorii de venituri se impun si persoanele fizice care realizează venituri din România si sunt rezidente ale unor state cu care România nu are încheiate conventii de evitare a dublei impuneri.

199. În situatia în care există conventii de evitare a dublei impuneri, persoana fizică cu dublă rezidentă - română si a unui stat cu care România are încheiată conventie de evitare a dublei impuneri -, cu domiciliul în România, se va impune în România, coroborat cu prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri.

Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizică respectivă va prezenta autoritătilor fiscale române certificatul de rezidentă fiscală sau un alt document prin care se atestă rezidenta fiscală, precum si traducerea acestuia în limba română, certificată de traducători autorizati.

Pentru a stabili al cărui rezident este persoana fizică respectivă, contribuabilul va face dovada «centrului intereselor vitale», respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atestă că veniturile obtinute în celălalt stat sunt superioare celor realizate în România si autoritatea fiscală a statului respectiv îsi rezervă dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al impunerii veniturilor mondiale, caz în care impunerea acestui contribuabil în România se va face numai pentru veniturile din România.

Prin documente necesare se întelege: copiile declaratiilor de impunere din celălalt stat, declaratia pe propria răspundere privind situatia copiilor scolarizati, situatia de avere, după caz, a familiei si altele asemenea. În situatia în care veniturile din celălalt stat nu sunt la nivelul care să conducă la acordarea rezidentei fiscale în acest stat si autoritatea fiscală română apreciază că sunt întrunite conditiile pentru impunerea veniturilor în România, acestui contribuabil i se vor impune în România veniturile mondiale si, prin schimb de informatii, autoritătile competente române si din celălalt stat se vor informa asupra acestui caz.

200. Contribuabilii persoane fizice române care locuiesc în străinătate si care îsi mentin domiciliul în România se impun în România pentru veniturile impozabile conform prevederilor titlului III din Codul fiscal, realizate atât în România, cât si în străinătate, iar obligatiile fiscale se exercită direct sau, în situatia în care nu îsi îndeplinesc obligatiile în mod direct, prin desemnarea unui reprezentant fiscal.

201. Cetătenii străini refugiati si care sunt prezenti în România, potrivit autorizărilor specifice acordate, se impozitează pentru veniturile realizate pe teritoriul României.

Codul fiscal:

Venituri obtinute din străinătate altele decât cele prevăzute la art. 41 lit. a), c) si f)

Art. 90. - (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele care îndeplinesc conditia prevăzută la art. 40 alin. (2) datorează impozit pentru veniturile obtinute din străinătate, altele decât cele prevăzute la art. 41 lit. a), c) si f).

(2) Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în functie de natura acestuia.

(3) Contribuabilii care obtin venituri din străinătate conform alin. (1) au obligatia să le declare, potrivit declaratiei specifice, până la data de 15 mai a anului următor celui de realizare a venitului.

(4) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, în intervalul si în forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5) Diferentele de impozit rămase de achitat, conform deciziei de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează si nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie, privind colectarea creantelor bugetare.

Norme metodologice:

202. Pentru veniturile din pensii si sume asimilate acestora, obtinute din străinătate, pentru care România are drept de impunere, contribuabilii au obligatia să completeze si să depună o declaratie specială, respectiv «Declaratie privind veniturile din străinătate a căror impunere în România este finală».

Impozitul datorat în România se determină prin aplicarea cotei de impunere asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunară neimpozabilă, stabilită potrivit prevederilor art. 69 din Codul fiscal, calculată la nivelul anului.

Codul fiscal:

Creditul fiscal extern

Art. 91. - (1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelasi venit si în decursul aceleiasi perioade impozabile, sunt supusi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât si în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, denumit în continuare credit fiscal extern, în limitele prevăzute în prezentul articol.

(2) Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele conditii:

a) impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obtinut în străinătate, a fost efectiv plătit în mod direct de persoana fizică sau de reprezentantul său legal ori prin retinere la sursă de către plătitorul venitului. Plata impozitului în străinătate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de:

1. autoritatea fiscală a statului străin respectiv;

2. angajator, în cazul veniturilor din salarii;

3. alt plătitor de venit, pentru alte categorii de venituri;

b) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 41.

(3) Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, aferentă venitului impozabil din străinătate. În situatia în care contribuabilul în cauză obtine venituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare tară si pe fiecare natură de venit.

(4) Veniturile realizate din străinătate, altele decât cele prevăzute la art. 41 lit. a), c) si f), de către persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele care îndeplinesc conditia de la art. 40 alin. (2), se supun impozitării în România, recunoscându-se impozitul plătit în străinătate sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România.

(5) În vederea calculului creditului fiscal extern, sumele în valută se transformă la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare, comunicat de Banca Natională a României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice rezidente, precum si impozitul aferent, exprimate în unităti monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Natională a României, se vor transforma astfel:

a) din moneda statului de sursă într-o valută de circulatie internatională, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din tara de sursă;

b) din valuta de circulatie internatională în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Natională a României, din anul de realizare a venitului respectiv.

Norme metodologice:

203. Următoarele persoane fizice sunt supuse impozitării în România pentru veniturile din orice sursă, atât din România, cât si din afara României:

- persoanele fizice rezidente române cu domiciliul în România;

- persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.

În situatia în care pentru venitul din străinătate de natura celor prevăzute la art. 41 lit. a), c) si f) din Codul fiscal statul respectiv si-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul să deducă din impozitul pe venit datorat în România impozitul pe venit plătit în străinătate pentru fiecare sursă de venit, în conditiile prevăzute de Codul fiscal.

Veniturile din străinătate realizate de contribuabilii prevăzuti la art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si cei prevăzuti la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, precum si impozitul aferent, a cărui plată în străinătate este atestată cu document justificativ eliberat de autoritatea fiscală a statului străin, de angajator sau de alt plătitor de venituri, exprimate în unitătile monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Natională a României din anul de realizare a venitului respectiv.

204. Impozitul plătit în străinătate, care se deduce din impozitul pe venit datorat în România, este limitat la partea de impozit pe venit datorat în România.

Prin venit mondial se întelege suma veniturilor impozabile din România si din străinătate din categoriile de venituri realizate de persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si de cele care îndeplinesc conditia mentionată la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.

Pentru veniturile mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) din Codul fiscal, care au fost globalizate în străinătate, creditul fiscal extern pentru fiecare venit este limitat la impozitul pe venit calculat prin aplicarea cotei medii de impozit din străinătate, aplicată asupra fiecărei surse de venit obtinut în străinătate, dar nu mai mult decât cota de impozit prevăzută la titlul III din Codul fiscal, aferentă venitului respectiv.

Cota medie de impozit se calculează astfel:

Cota medie de impozit = impozit plătit în străinătate/venit global obtinut în străinătate.

Venitul global obtinut în străinătate reprezintă toate categoriile de venituri care, conform legii din statul respectiv, se globalizează în străinătate.

205. Pentru veniturile realizate în străinătate si care nu au fost globalizate în vederea impozitării, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit plătit în străinătate, dar nu mai mult decât cel datorat pentru un venit similar în România, potrivit Codului fiscal.

206. Dacă suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mare decât impozitul plătit în străinătate, suma recunoscută care se deduce este la nivelul impozitului plătit în străinătate. În situatia în care suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mică decât impozitul plătit în străinătate, suma recunoscută reprezentând creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 204.

207. Calcularea creditului fiscal extern se face de organul fiscal, separat pe fiecare sursă de venit. În situatia în care contribuabilul în cauză obtine venituri din străinătate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare sursă de venit si pe fiecare tară.

208. În cazul veniturilor mentionate la art. 41 lit. d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal extern se acordă pentru fiecare venit similar din România. Creditul fiscal extern pentru veniturile din străinătate, a căror impunere în România este finală, se va acorda astfel:

a) în situatia în care în străinătate cota de impozit este mai mare decât cea prevăzută în titlul III din Codul fiscal pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicându-se cota prevăzută în acest titlu;

b) în situatia în care cota de impozit este mai mică în străinătate decât cota de impozit pentru un venit similar din România, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului plătit în străinătate, iar impozitul anual rămas de achitat în România se calculează ca diferentă între impozitul pe venit calculat aplicându-se cota de impozit prevăzută la titlul III din Codul fiscal si impozitul pe venit plătit în străinătate pentru venitul realizat în străinătate.

Pentru veniturile mentionate la art. 41 lit. d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal se acordă potrivit prevederilor pct. 205.

209. Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, care desfăsoară activitate salarială în străinătate si sunt plătite pentru activitatea salarială desfăsurată în străinătate de către angajatorul român, se impun în România pentru veniturile realizate din activitatea salarială desfăsurată în străinătate.

Veniturile din salarii prevăzute la art. 41 lit. b) din Codul fiscal, care nu sunt impozabile în România, nu fac obiectul creditului fiscal extern.

210. În vederea definitivării impunerii, la sfârsitul anului fiscal vizat persoana în cauză va prezenta organului fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului documentul justificativ privind venitul realizat si impozitul plătit, eliberat de organul abilitat din tara în care s-a obtinut venitul, pentru acordarea creditului fiscal în conditiile stabilite prin prezentele norme metodologice.

Cu ocazia acordării creditului fiscal se va stabili impozitul datorat de persoana în cauză.

Codul fiscal:

Pierderi fiscale externe

Art. 92. - (1) Pierderile fiscale obtinute de contribuabilii persoane fizice rezidente dintr-un stat străin se compensează numai cu veniturile de aceeasi natură si sursă, din străinătate, pe fiecare tară, înregistrate în cursul aceluiasi an fiscal.

(2) Pierderea care nu este acoperită, în temeiul alin. (1), se reportează pentru o perioadă de 5 ani fiscali consecutivi si se compensează numai cu veniturile de aceeasi natură si sursă, din statul respectiv.

Norme metodologice:

211. Regulile de report al pierderilor înregistrate din străinătate sunt cele prevăzute la art. 80 alin. (4) din Codul fiscal.”

C. Titlul IV “Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”:

- Punctul 5 va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

(6) Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit începând cu anul fiscal următor. Optiunea se exercită până la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Norme metodologice:

5. În sensul alin. (4) si (6) ale art. 104 din Codul fiscal, iesirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează începând cu anul următor celui în care nu se mai îndeplineste una dintre conditiile prevăzute la art. 103 din Codul fiscal sau prin optiune.

În sensul art. 104 alin. (6) din Codul fiscal, optiunea se exercită si de către contribuabilii care la data de

31 decembrie 2004 îndeplineau conditiile pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, prevăzute la art. 103 din Codul fiscal.”

D. Titlul V “Impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor străine înfiintate în România”:

1. Punctul 3 va avea următorul cuprins:

“3. Veniturile obtinute din România din prestări de servicii de management sau de consultantă în orice domeniu, care nu sunt efectuate în România, sau veniturile care sunt cheltuieli atribuibile unui sediu permanent din România al unui nerezident sunt impozabile potrivit titlului V atunci când nu sunt încheiate conventii de evitare a dublei impuneri între România si statul de rezidentă al beneficiarului de venit sau când beneficiarul de venit nu prezintă documentul care atestă rezidenta sa fiscală.”

2. La punctul 8, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

8”(1) Pentru veniturile obtinute de nerezidenti din România, plătitorii de venituri au obligatia calculării si retinerii impozitelor datorate prin stopaj la sursă si virării lor la bugetul de stat în termenul stabilit la art. 116 alin. (5) din Codul fiscal.”

3. După punctul 94 se introduc două noi puncte, punctele 95 si 96, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

(5) Impozitul se calculează, respectiv se retine în momentul plătii venitului si se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. Impozitul se calculează, se retine si se varsă, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Natională a României, valabil în ziua retinerii impozitului pentru nerezidenti.

Norme metodologice:

95. Conversia în lei a impozitului în valută aferent veniturilor obtinute din România de nerezidenti se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României, valabil în ziua în care s-a plătit venitul către nerezident, si impozitul în lei rezultat se varsă la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul.

96. Pentru impozitul în valută aferent dobânzilor capitalizate realizate din România de nerezidenti, conversia se face, de asemenea, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României, valabil în ziua în care s-a capitalizat dobânda, respectiv la cursul valutar din momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului dobânzii capitalizate sau din momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, ori în momentul în care dobânda se transformă în împrumut. Impozitul în lei astfel calculat se varsă la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a înregistrat venitul/răscumpărat instrumentul de economisire.”

4. La punctul 10, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) În categoria instrumentelor/titlurilor de creantă emise de o persoană juridică română se cuprind obligatiunile emise în lei si în valută, cambiile, precum si alte asemenea instrumente/titluri de creantă.”

5. La punctul 12 alineatele (4), (5), (6) si (7), cuvântul rambursare se înlocuieste cu restituire, iar după alineatul (7) se introduce cu un nou alineat, alineatul (71), cu următorul cuprins:

“(71) Restituirea impozitului plătit în plus fată de sarcina fiscală rezultată din aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri, coroborat cu legislatia internă, după caz, se efectuează independent de situatia obligatiilor fiscale ale contribuabilului rezident român, plătitor al venitului către nerezident, obligat potrivit legii să facă stopajul la sursă.”

6. La punctul 12, alineatul (9) va avea următorul cuprins:

“(9) Prevederile titlului V din Codul fiscal se aplică atunci când beneficiarul venitului obtinut din România este rezident al unui stat cu care România nu are încheiată conventie de evitare a dublei impuneri sau când beneficiarul venitului obtinut din România, rezident al unui stat cu care România are încheiată conventie de evitare a dublei impuneri, nu prezintă certificatul de rezidentă fiscală sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1) ori atunci când impozitul datorat de nerezident este suportat de către plătitorul de venit.”

7. La punctul 13, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“13. (1) Nerezidentul beneficiar al veniturilor din România trebuie să justifice în România dreptul de a beneficia de prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri, încheiată între România si statul său de rezidentă, prin prezentarea certificatului de rezidentă fiscală eliberat de autoritatea fiscală din statul respectiv. Pentru dovedirea rezidentei se poate prezenta si un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atributii în domeniul certificării rezidentei conform legislatiei interne a acelui stat.”

8. Punctul 14 va avea următorul cuprins:

“14. Ministrul finantelor publice aprobă prin ordin macheta certificatului de rezidentă fiscală pentru rezidenti români si norme de completare a acestuia.”

9. La punctul 15, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) În certificatul de rezidentă fiscală sau în documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1), prezentat de nerezidentii care au obtinut venituri din România, trebuie să se ateste că acestia au fost rezidenti în statele cu care România are încheiate conventii de evitare a dublei impuneri, în anul/perioada obtinerii veniturilor sau în anul/perioada pentru care a fost emis certificatul de rezidentă fiscală sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1).”

10. La punctul 15, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

“(4) Forma si continutul certificatului de rezidentă fiscală sau ale documentului prevăzut la pct. 13 alin. (1) pentru nerezidenti sunt cele emise de autoritatea din statul de rezidentă al beneficiarului venitului. Certificatul de rezidentă fiscală sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1) trebuie să cuprindă, în principal, elemente de identificare a nerezidentului, precum si a autoritătii care a emis certificatul de rezidentă fiscală sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1), ca de exemplu: numele, denumirea, adresa, codul de identificare fiscală, mentiunea că este rezident fiscal în statul emitent, precum si data emiterii certificatului sau a documentului.”

E. Titlul VI “Taxa pe valoarea adăugată”:

1. Punctul 5 va avea următorul cuprins:

“5. (1) În sensul art. 128 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal, transmiterea de bunuri efectuată pe baza unui contract de comision la cumpărare sau la vânzare se consideră livrare de bunuri atunci când comisionarul actionează în nume propriu, dar în contul comitentului. Comisionarul este considerat din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată cumpărător si revânzător. În functie de locul unde vânzătorul, cumpărătorul si comisionarul îsi au stabilit sediul activitătii economice sau un sediu permanent ori, în lipsa acestuia, domiciliul sau resedinta obisnuită, se disting situatii precum:

a) atunci când vânzătorul si comisionarul sunt persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată în România, cumpărătorul este o persoană din România, înregistrată sau nu ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată - vânzătorul face o livrare de bunuri către comisionar, emite factura fiscală si colectează taxa pe valoarea adăugată dacă operatiunile sunt taxabile.

Comisionarul poate deduce, în conditiile legii, taxa pe valoarea adăugată din facturile emise de comitent, apoi, la rândul său, face o livrare de bunuri către cumpărător, emite factura fiscală si colectează taxa pe valoarea adăgată dacă operatiunile sunt taxabile;

b) atunci când vânzătorul si comisionarul sunt persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată în România, iar cumpărătorul este o persoană stabilită în străinătate - vânzătorul face o livrare de bunuri către comisionar, emite factura fiscală în regim de scutire cu drept de deducere, dacă sunt îndeplinite conditiile prevăzute de lege, comisionarul, la rândul său, face o livrare de bunuri către cumpărătorul străin, emite factura fiscală, de asemenea în regim de scutire cu drept de deducere, dacă îndeplineste conditiile prevăzute de lege, factura externă si întocmeste declaratia vamală de export în nume propriu, respectiv la rubrica

«exportator» din declaratia vamală de export îsi înscrie numele său;

c) atunci când cumpărătorul din România este sau nu înregistrat ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, comisionarul din România este înregistrat ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, iar vânzătorul este persoană stabilită în străinătate, acesta din urmă emite factura externă pe numele comisionarului pentru bunurile livrate, comisionarul face importul de bunuri, întocmeste declaratia vamală de import în nume propriu, poate deduce în conditiile legii taxa pe valoarea adăugată înscrisă în declaratia vamală de import pentru operatiunile taxabile, apoi face livrare de bunuri către cumpărător, colectează taxa pe valoarea adăugată dacă operatiunile sunt taxabile si emite factură fiscală către cumpărător.

(2) Conform reglementărilor contabile nu este obligatorie înregistrarea în conturile de venituri, respectiv de cheltuieli, a operatiunilor efectuate de comisionar.”

2. La punctul 6, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“6. (1) Nu constituie livrare de bunuri aportul în natură la capitalul social al unei societăti comerciale, efectuat între două persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, în situatia în care beneficiarul are drept de deducere integrală a taxei pe valoarea adăugată.

Persoana impozabilă care a adus aportul în natură are drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 145 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal. În sensul alin. (8) al art. 128 din Codul fiscal, aportul în natură cuprinde si activele necorporale care sunt aduse ca aport în natură.”

3. La punctul 8, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Este considerată prestare de servicii, conform art. 129 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, intermedierea efectuată de comisionari care actionează în numele si în contul comitentului atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. În sensul prezentelor norme metodologice, comisionarul care actionează în numele si în contul comitentului este persoana care actionează în calitate de mandatar potrivit Codului comercial. În cazul în care comisionarul intermediază livrări de bunuri, în functie de locul unde vânzătorul, cumpărătorul si comisionarul îsi au stabilit sediul activitătii economice sau un sediu permanent ori, în lipsa acestuia, domiciliul sau resedinta obisnuită, se disting situatii precum:

a) atunci când vânzătorul si comisionarul sunt persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată în România, iar cumpărătorul din România este sau nu înregistrat ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, vânzătorul face livrare de bunuri către cumpărător pentru care emite factura fiscală direct pe numele cumpărătorului, colectează taxa pe valoarea adăugată dacă operatiunile sunt taxabile, iar comisionarul se consideră că realizează o prestare de servicii, pentru care întocmeste factura fiscală numai pentru comisionul său, care reprezintă contravaloarea serviciului de intermediere prestat către persoana care l-a mandatat, respectiv cumpărătorul sau vânzătorul, colectează taxa pe valoarea adăugată dacă operatiunile sunt taxabile;

b) atunci când vânzătorul si comisionarul sunt persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată în România, iar cumpărătorul este persoană stabilită în străinătate, vânzătorul emite factura fiscală pentru livrarea de bunuri către cumpărător, în regim de scutire cu drept de deducere, dacă îndeplineste conditiile prevăzute de lege, este înscris în declaratia vamală de export la rubrica «exportator», iar comisionarul, care face prestarea de serviciu, emite factura fiscală pentru comisionul său către persoana care l-a mandatat, respectiv cumpărătorul sau vânzătorul, de asemenea în regim de scutire cu drept de deducere, dacă îndeplineste conditiile prevăzute de lege;

c) atunci când cumpărătorul din România este sau nu înregistrat ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, comisionarul este înregistrat ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în România, iar vânzătorul este persoană stabilită în străinătate, cumpărătorul primeste factura externă emisă de vânzător pe numele său, întocmeste declaratia vamală de import în nume propriu, iar comisionarul, care face prestarea de serviciu de intermediere, emite factura fiscală pentru comisionul său către persoana care l-a mandatat, respectiv cumpărătorul sau vânzătorul, aplicând regimul de scutire cu drept de deducere dacă îndeplineste conditiile prevăzute de lege.”

4. După punctul 161 se introduce un nou punct, punctul 162, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Exigibilitatea pentru importul de bunuri

Art. 136. - În cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă la data când se generează drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale în vigoare.

Norme metodologice:

162. În cazul importurilor de bunuri care sunt plasate în regimul de antrepozit fiscal prevăzut la art. 163 lit. c) din Codul fiscal, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă accizei, care, potrivit art. 139 alin. (1) din Codul fiscal, este cuprinsă în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, intervine la data la care acciza este exigibilă.”

5. Punctul 19 va avea următorul cuprins:

“19. Baza de impozitare si taxa pe valoarea adăugată corespunzătoare se determină integral la livrarea bunurilor si/sau prestarea serviciilor. În cazul livrărilor de bunuri cu plata în rate în factura fiscală se înscriu baza de impozitare si taxa pe valoarea adăugată aferentă, integral.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă ratelor care nu au ajuns la scadentă se înregistrează în contul 4428 “T.V.A. neexigibilă”, urmând ca, pe măsură ce aceasta devine exigibilă, să fie înregistrată în creditul contului 4427 “T.V.A. colectată” prin debitul contului 4428 “T.V.A. neexigibilă”, cu exceptia livrărilor de bunuri prevăzute la art. 1601 din Codul fiscal, pentru care se aplică prevederile pct. 651.

Pentru livrări cu plata în rate contractate în valută cu decontare în lei sau în valută, se aplică si prevederile pct. 18.”

6. La punctul 23, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“23. (1) Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 138 lit. d) din Codul fiscal, este efectuată de furnizori/prestatori si este permisă numai în situatia în care data declarării falimentului beneficiarilor intervine după data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile fiscale emise înainte de această dată, dacă contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate ori taxa pe valoarea adăugată aferentă consemnată în aceste facturi nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului. În acceptiunea Codului fiscal, data declarării falimentului este data pronuntării hotărârii judecătoresti finale de închidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, hotărâre rămasă definitivă si irevocabilă. Beneficiarii au obligatia să ajusteze dreptul de deducere exercitat initial, potrivit prevederilor pct. 50 alin. (6) din prezentele norme metodologice, numai pentru operatiunile prevăzute la art. 138 lit. a), b), c) si e) din Codul fiscal.”

7. Punctul 52 va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Perioada fiscală

Art. 146 - (1) Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru persoanele impozabile care nu au depăsit în cursul anului precedent o cifră de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent, perioada fiscală este trimestrul calendaristic.

(3) Persoanele impozabile care se încadrează în prevederile alin. (2) au obligatia de a depune la organele fiscale teritoriale, până la data de 25 februarie, o declaratie în care să mentioneze cifra de afaceri din anul precedent.

(4) Persoanele impozabile care iau fiintă în cursul anului trebuie să declare, cu ocazia înregistrării fiscale, cifra de afaceri pe care preconizează să o realizeze în cursul anului, iar dacă aceasta nu depăseste 100.000 euro inclusiv, au obligatia de a depune deconturi trimestriale în anul înfiintării. Dacă cifra de afaceri obtinută în anul înfiintării este mai mare de 100.000 euro, în anul următor perioada fiscală va fi luna calendaristică, conform alin. (1), iar dacă cifra de afaceri obtinută nu depăseste 100.000 euro inclusiv, perioada fiscală va fi trimestrul, urmând ca persoana impozabilă să se conformeze prevederilor alin. (3).

............................................................................................

Determinarea taxei de plată sau a sumei negative de taxă

Art. 148. - (1) În situatia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor si serviciilor achizitionate de o persoană impozabilă, care este dedusă într-o perioadă fiscală, este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată colectată, aferentă operatiunilor taxabile, rezultă un excedent în perioada de raportare, denumit în continuare suma negativă a taxei pe valoarea adăugată.

(2) În situatia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă operatiunilor taxabile, exigibilă într-o perioadă fiscală, denumită taxă colectată, este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor si serviciilor achizitionate, dedusă în acea perioadă fiscală, rezultă o diferentă denumită taxă pe valoarea adăugată de plată pentru perioada fiscală de raportare.

Norme metodologice:

52. (1) În perioada fiscală de raportare se deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă achizitiilor de bunuri/servicii care devine exigibilă în acea perioadă fiscală. Taxa pe valoarea adăugată aferentă achizitiilor de bunuri/servicii, exigibilă în perioada fiscală de raportare, pentru care nu s-au primit documente de justificare a deducerii până la data depunerii decontului de taxă pe valoarea adăugată, se include în deconturile întocmite pentru perioadele fiscale următoare. Nu este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată în perioada fiscală de raportare dacă exigibilitatea intervine într-o perioadă fiscală viitoare.

(2) La persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, inclusiv cele cu regim mixt, în cursul unei perioade fiscale taxa pe valoarea adăugată aferentă achizitiilor de bunuri/servicii se reflectă în contul 4426 «T.V.A. deductibilă», indiferent dacă sunt destinate realizării de operatiuni care dau drept de deducere, total sau partial conform pro rata, sau de operatiuni care nu dau drept de deducere. După întocmirea decontului de taxă pe valoarea adăugată, diferentele nedeductibile rezultate ca urmare a aplicării pro rata conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal sau taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal se înregistrează pe cheltuielile perioadei fiscale de raportare, astfel:

 

635

= 4426

“Cheltuieli cu impozite si taxe datorate bugetului de stat”

“T.V.A. deductibilă”

 

(3) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, inclusiv cele cu regim mixt, trebuie să colecteze într-o perioadă fiscală taxa pe valoarea adăugată aferentă operatiunilor taxabile care sunt exigibile în aceeasi perioadă fiscală. Taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri si/sau prestărilor de servicii, care este exigibilă în perioada fiscală de raportare, dar nu a fost evidentiată în decontul de taxă pe valoarea adăugată al perioadei fiscale de raportare, se înscrie în deconturile perioadelor fiscale următoare.

(4) În cazul persoanelor impozabile, pentru care perioada fiscală este trimestrul, jurnalele de vânzări si cumpărări se totalizează numai la sfârsitul fiecărui trimestru. Conturile de taxă pe valoarea adăugată nu se închid la fiecare sfârsit de lună, ci numai la sfârsitul unui trimestru care reprezintă perioada fiscală în scopul aplicării taxei pe valoarea adăugată. Taxa de plată si suma negativă a taxei pe valoarea adăugată se determină la finele perioadei fiscale, respectiv a trimestrului. Cifra de afaceri care serveste drept referintă la aplicarea alin. (2) al art. 146 din Codul fiscal este constituită din suma, fără taxa pe valoarea adăugată, a livrărilor de bunuri si prestărilor de servicii taxabile si/sau scutite cu drept de deducere, inclusiv avansurile încasate în anul precedent pentru astfel de operatiuni.”

8. După punctul 52 se introduce un nou punct, punctul 521, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt

Art. 147 [...]

(7) Pro-rata se determină ca raport între: veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv subventiile legate direct de pretul acestora, la numărător, iar la numitor veniturile de la numărător plus veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere. În calculul pro-rata, la numitor se adaugă alocatiile, subventiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, în scopul finantării de activităti scutite fără drept de deducere sau care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. Se exclud din calculul pro-rata veniturile financiare, dacă acestea sunt accesorii activitătii principale. Nu se includ în calculul pro-rata serviciile efectuate de prestatori stabiliti în străinătate, astfel cum sunt definiti la art. 151 alin. (2), pentru care beneficiarii au obligatia plătii taxei pe valoarea adăugată. Pro-rata se determină anual, situatie în care elementele prevăzute la numitor si numărător sunt cumulate pentru întregul an fiscal. Prin exceptie, aceasta poate fi determinată lunar sau trimestrial, după caz, conform alin. (13), situatie în care elementele prevăzute la numitor si numărător sunt cele efectiv realizate în cursul fiecărei luni, respectiv trimestru.

Norme metodologice:

521. În sensul alin. (7) al art. 147 din Codul fiscal, prin venituri financiare nu se întelege veniturile financiare din punct de vedere contabil, ci veniturile din operatiunile financiare si bancare prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.”

9. La punctul 54 alineatul (7), litera f) va avea următorul cuprins:

“f) cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată sau mentiunile: «scutit cu drept de deducere», «scutit fără drept de deducere», «neimpozabil», «supus regulilor speciale», după caz. Pentru operatiunile supuse taxării inverse se mentionează obligatoriu

«taxare inversă»;”

10. La punctul 56, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) În cazul persoanelor ale căror operatiuni au fost scutite fără drept de deducere prin lege si ulterior devin taxabile si/sau scutite cu drept de deducere în acelasi an fiscal, la calculul plafonului de scutire vor fi luate numai operatiunile efectuate de la data la care prin lege operatiunile sunt taxabile si/sau scutite cu drept de deducere. În aplicarea acestui punct operatiunile scutite fără drept de deducere sunt cele prevăzute de lege, exclusiv cele realizate în regimul special de scutire. Pentru depăsirea plafonului se ia în calcul numai suma, fără taxa pe valoarea adăugată, a livrărilor de bunuri si prestărilor de servicii taxabile, inclusiv operatiunile scutite cu drept de deducere, exclusiv avansurile încasate pentru operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere înainte de efectuarea livrării de bunuri sau a prestării de servicii.”

11. Punctele 58 si 59 vor avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Facturile fiscale

Art. 155. - (1) Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, are obligatia să emită factură fiscală pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate, către fiecare beneficiar.

Persoanele impozabile, care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, precum si contribuabilii inactivi, ale căror certificate de înregistrare fiscală au fost suspendate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, nu au dreptul să emită facturi fiscale si nici să înscrie taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri si/sau prestările de servicii efectuate către altă persoană, în orice documente emise. În situatia în care contribuabilii inactivi mentionati emit facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, beneficiarii nu au dreptul să îsi exercite dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrise în documentele respective. Prin norme se stabilesc situatiile în care factura fiscală poate fi emisă si de altă persoană decât cea care efectuează livrarea de bunuri. Persoanele impozabile cu regim mixt nu au obligatia să emită facturi fiscale pentru operatiunile scutite fără drept de deducere sau care nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată; în functie de specificul activitătii, acestea pot emite alte documente prevăzute de lege pentru operatiunile scutite fără drept de deducere sau care nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. În situatia în care persoanele impozabile cu regim mixt utilizează factura fiscală pentru evidentierea livrărilor de bunuri si prestărilor de servicii scutite fără drept de deducere sau care nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, acestea au obligatia să înscrie în dreptul operatiunii mentiunea «scutit fără drept de deducere» sau «neimpozabil».

(2) Pentru livrări de bunuri factura fiscală se emite la data livrării de bunuri, iar pentru prestări de servicii, cel mai târziu până la finele lunii în care prestarea a fost efectuată.

Norme metodologice:

58. (1) Transferul proprietătii bunurilor în executarea creantelor, în situatia în care bunurile au fost predate pe bază de întelegere între debitor si creditor, se consemnează în facturi fiscale de către debitor, dacă operatiunea constituie livrare de bunuri.

(2) În cazul bunurilor supuse executării silite, care sunt valorificate prin organele de executare silită, dacă operatiunea constituie livrare de bunuri, organelor de executare silită le revine obligatia întocmirii facturii fiscale de executare silită. Originalul facturii fiscale de executare silită se transmite cumpărătorului, respectiv adjudecatarului, iar exemplarul al doilea se transmite debitorului executat silit. Prin organe de executare silită se întelege persoanele abilitate prin lege să efectueze procedura de executare silită.

(3) Dacă organul de executare silită încasează contravaloarea bunurilor inclusiv taxa pe valoarea adăugată de la cumpărător sau de la adjudecatar, are obligatia să vireze taxa pe valoarea adăugată încasată la bugetul de stat în termen de 5 zile lucrătoare de la data la care adjudecarea a devenit executorie. Dacă, potrivit legii, cumpărătorul sau adjudecatarul are obligatia să plătească la unitătile Trezoreriei Statului taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor cumpărate, organului de executare silită nu-i mai revin obligatii referitoare la plata taxei pe valoarea adăugată. Dacă prin contract se prevede că plata bunurilor se face în rate, taxa pe valoarea adăugată se virează la bugetul de stat în termen de 5 zile lucrătoare de la data stabilită prin contract pentru plata ratelor, de către organul de executare silită sau, după caz, de cumpărător/adjudecatar. Organul de executare silită sau, după caz, cumpărătorul/adjudecatarul transmite o copie de pe documentul prin care s-a efectuat plata taxei pe valoarea adăugată debitorului executat silit. Prevederile acestui alineat nu se aplică pentru bunurile prevăzute la art. 1601 din Codul fiscal, taxa pe valoarea adăugată fiind evidentiată potrivit prevederilor pct. 651.

(4) Organele de executare silită înregistrează taxa pe valoarea adăugată din facturile fiscale de executare silită emise în alte conturi contabile decât cele specifice taxei pe valoarea adăugată. Dacă organul de executare silită este persoană înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, nu va evidentia în decontul de taxă pe valoarea adăugată operatiunile respective.

(5) În situatia în care valorificarea bunurilor supuse executării silite a fost realizată prin organele de executare silită, debitorul executat silit trebuie să înregistreze în evidenta proprie operatiunea de livrare de bunuri pe baza facturii fiscale de executare silită transmise de organele de executare silită, inclusiv taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă. În situatia în care se prevede plata în rate a bunurilor, taxa pe valoarea adăugată se colectează la data stabilită prin contract pentru plata ratelor. Pe baza documentului de plată a taxei valoarea adăugată transmis de organele de executare silită, debitorul executat silit evidentiază suma achitată, cu semnul minus, în decontul de taxă pe valoarea adăugată la rândul de regularizări din rubrica «Taxa pe valoarea adăugată colectată» a decontului.Prevederile acestui alineat nu se aplică pentru bunurile prevăzute la art. 1601 din Codul fiscal, taxa pe valoarea adăugată fiind evidentiată potrivit prevederilor pct. 651.

(6) Cumpărătorii/adjudecatarii justifică dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată pe baza facturilor fiscale de executare silită. În situatia în care se prevede plata în rate a bunurilor, taxa pe valoarea adăugată se deduce la data stabilită pentru plata ratelor. Pentru bunurile prevăzute la art. 1601 din Codul fiscal se aplică corespunzător normelor de aplicare prevăzute la pct. 651.

59. (1) Persoanele impozabile care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată nu au dreptul să emită facturi fiscale si nici să înscrie taxa pe valoarea adăugată pentru livrări de bunuri si/sau prestări de servicii către altă persoană în documentele emise. Orice persoană care încalcă aceste prevederi trebuie să vireze la bugetul de stat taxa pe valoarea adăugată încasată de la beneficiar. Beneficiarul nu are drept de deducere a taxei achitate unei persoane care nu este înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, dar poate solicita restituirea de la bugetul de stat a sumei achitate ca taxă nedatorată.

Pentru a beneficia de restituirea de la bugetul statului a taxei achitate furnizorului/prestatorului, beneficiarul trebuie să justifice că taxa pe valoarea adăugată a fost plătită la bugetul de stat de către furnizor/prestator. Prevederile acestui alineat nu se aplică pentru contribuabilii inactivi, ale căror certificate de înregistrare fiscală au fost suspendate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.

(2) Pentru prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la art. 155 alin. (4), (5) si (6) din Codul fiscal, prestatorii sunt obligati să emită facturi fiscale sau alte documente legal aprobate cel mai târziu până la finele lunii în care prestarea a fost efectuată. Pentru prestările de servicii decontate pe bază de situatii de lucrări, cum sunt cele de constructii-montaj, consultantă, cercetare, expertize si altele asemenea, data efectuării prestării de servicii se consideră a fi data la care sunt întocmite situatiile de lucrări si, după caz, data acceptării de către beneficiar a situatiilor de lucrări.

(3) În cazul livrării de bunuri imobile, data livrării, respectiv data la care se emite factura fiscală, este considerată data la care toate formalitătile impuse de lege sunt îndeplinite pentru a se face transferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător. Orice facturare efectuată înainte de îndeplinirea formalitătilor impuse de lege pentru a se face transferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător se consideră facturare de avansuri, urmând a se regulariza prin stornarea facturilor de avans la data emiterii facturii fiscale pentru contravaloarea integrală a livrării de bunuri imobile.”

12. După punctul 65 se introduce un nou punct, punctul 651, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Măsuri de simplificare

Art. 1601 - (1) Furnizorii si beneficiarii bunurilor prevăzute la alin. (2) au obligatia să aplice măsurile de simplificare prevăzute de prezentul articol. Conditia obligatorie pentru aplicarea măsurilor de simplificare este ca atât furnizorul, cât si beneficiarul să fie înregistrati ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.

(2) Bunurile pentru care se aplică măsurile simplificate sunt:

a) deseurile si resturile de metale feroase si neferoase, precum si materiile prime secundare rezultate din valorificarea acestora, astfel cum sunt definite de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, republicată, cu modificările ulterioare;

b) terenurile de orice fel;

c) clădirile de orice fel sau părti de clădire. Este considerată clădire orice constructie legată nemijlocit de sol;

d) materialul lemnos. Prin normele metodologice de aplicare a Codului fiscal se vor nominaliza bunurile care se încadrează în categoria materialului lemnos; e) animalele vii.

(3) Pe facturile emise pentru livrările de bunuri prevăzute la alin. (2) furnizorii sunt obligati să înscrie mentiunea

«taxare inversă». Furnizorii si beneficiarii evidentiază taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor livrări, respectiv achizitii, în jurnalele de vânzări si de cumpărări concomitent si o înscriu în decontul de taxă pe valoarea adăugată, atât ca taxă colectată, cât si ca taxă deductibilă, fără a avea loc plăti efective între cele două unităti în ceea ce priveste taxa pe valoarea adăugată.

(4) Beneficiarii care sunt plătitori de taxă pe valoarea adăugată cu regim mixt aplică si prevederile art. 147, în functie de destinatia pe care o dau achizitiilor respective.

Furnizorii deduc integral taxa pe valoarea adăugată la nivelul taxei colectate pentru livrările de bunuri pentru care au aplicat mentiunea «taxare inversă», chiar dacă sunt plătitori de taxă pe valoarea adăugată cu regim mixt.

(5) De aplicarea prevederilor prezentului articol sunt responsabili atât furnizorii, cât si beneficiarii. În situatia înare furnizorul nu a mentionat «taxare inversă» în facturile fiscale emise pentru bunurile care se încadrează la alin. (2), beneficiarul este obligat să aplice taxare inversă, respectiv să nu facă plata taxei pe valoarea adăugată către furnizor, să înscrie din proprie initiativă mentiunea «taxare inversă» în factura fiscală si să îndeplinească obligatiile prevăzute la alin. (3).

Norme metodologice:

651. - (1) Conditia obligatorie prevăzută la art. 1601 alin. (1) din Codul fiscal, pentru aplicarea măsurilor de simplificare, respectiv a taxării inverse, este ca atât furnizorul, cât si beneficiarul să fie persoane înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată. Nu se aplică taxare inversă în cazul în care vânzătorul sau cumpărătorul nu este persoană înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, pentru aceste operatiuni aplicându-se regimul normal de taxă pe valoarea adăugată. Înregistrarea contabilă 4426=4427 atât la cumpărător, cât si la furnizor este denumită autolichidarea taxei pe valoarea adăugată. În cazul vânzătorului, deducerea taxei pe valoarea adăugată la nivelul taxei colectate este similară cu încasarea acesteia, iar la cumpărător, colectarea taxei pe valoarea adăugată la nivelul taxei înscrise în factura de achizitii este echivalentă cu plata acesteia. Taxarea inversă se poate aplica la fiecare stadiu al circuitului economic, indiferent prin câte verigi se trece, dar se stopează atunci când nu mai sunt îndeplinite conditiile prevăzute la art. 1601 alin. (1) din Codul fiscal, respectiv când una dintre părti nu este înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.

De exemplu, în cazul unei clădiri cumpărate de o persoană înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată de la un alt plătitor de taxă pe valoarea adăugată, se aplică taxare inversă, dar în situatia în care clădirea ori o parte de clădire este vândută unei persoane fizice sau oricărei alte entităti neînregistrate ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, nu se mai aplică taxarea inversă, ci regimul normal de taxă pe valoarea adăugată, respectiv furnizorul colectează taxa pe valoarea adăugată si are dreptul s-o încaseze de la cumpărător.

(2) Bunurile care se încadrează în categoria material lemnos, prevăzute la art. 1601 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, sunt următoarele: masa lemnoasă pe picior, precum si materialul lemnos prevăzut la art. 2 lit. a) din Normele privind circulatia materialelor lemnoase si controlul circulatiei acestora si al instalatiilor de transformat lemn rotund, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 427/2004, cu modificările si completările ulterioare.

(3) În întelesul titlului VI din Codul fiscal, prin clădire se întelege orice constructie legată nemijlocit de sol, având una sau mai multe încăperi, si care serveste la adăpostirea de oameni, de animale si/sau de bunuri mobile corporale. Prevederile art. 1601 din Codul fiscal se aplică numai pentru livrarea ca atare a unei clădiri sau a unei părti de clădire, dar nu se aplică pentru contractele de constructii-montaj având ca obiect construirea unei clădiri sau a unei părti de clădire, în acest caz lucrările de constructii-montaj fiind considerate prestări de servicii.

(4) Sunt considerate părti de clădire în sensul art. 1601 din Codul fiscal, acele componente ale unui bun imobil care îndeplinesc cerintele stipulate la alin. (3). Nu se consideră a fi părti de clădire bunurile mobile corporale care sunt utilizate pentru realizarea unei clădiri, cum ar fi: ascensoarele, ferestrele, aparatele de aer conditionat, orice alte materiale utilizate pentru constructia unei clădiri.

Exemplu: dacă bunul imobil este un bloc de locuinte, fiecare apartament sau palier de apartamente este la rândul lui o parte componentă a clădirii.

(5) Avansurilor încasate până la data de 31 decembrie 2004 inclusiv pentru livrările de bunuri prevăzute la art. 1601 alin. (2) din Codul fiscal li se aplică regimul fiscal privind taxa pe valoarea adăugată, în vigoare la data încasării avansului. Regularizarea facturilor fiscale emise pentru plăti în avans se realizează potrivit pct. 61. Operatiunea de regularizare a avansurilor nu afectează aplicarea taxării inverse la data facturării livrării bunurilor. Exemplu: avans încasat pentru livrare de clădire în luna decembrie 2004 - 119 milioane lei (din care T.V.A. 19 milioane lei).

Înregistrări contabile la furnizor:

 

5121

= %

119 milioane lei

 

419

100 milioane lei

 

4427

19 milioane lei

 

Înregistrări contabile la beneficiar:

 

% =

5121

119 milioane lei

 

4426

19 milioane lei

 

409

100 milioane lei

 

Bunul este livrat în ianuarie 2005 cu o valoare de 1.000 milioane lei plus T.V.A. 190 milioane lei. La data livrării se efectuează regularizarea avansului si se efectuează înregistrările contabile:

La furnizor:

411 = 7xx 1.000 milioane lei

4426 = 4427 171 milioane lei (190 milioane lei - 19 milioane lei care au fost si rămân colectate)

419 = 411 100 milioane lei

La beneficiar:

2xx = 404 1.000 milioane lei

4426 = 4427 171 milioane lei (190 milioane lei - 19 milioane lei care au fost si rămân deduse)

404 = 409 100 milioane lei

(6) Taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri prevăzute la art. 1601 alin. (2) din Codul fiscal, efectuate cu plata în rate până la data de 31 decembrie 2004 inclusiv, se regularizează astfel: furnizorii, respectiv beneficiarii, stornează taxa pe valoarea adăugată aferentă ratelor a căror scadentă intervine după data de 1 ianuarie 2005, înregistrată în contul 4428 în corespondentă cu contul de clienti, respectiv de furnizori, urmând să efectueze la fiecare dată stipulată în contract pentru plata ratelor înregistrarea contabilă 4426 = 4427 cu suma taxei pe valoarea adăugată aferentă fiecărei rate.

(7) În cazul avansurilor încasate după data de 1 ianuarie 2005 pentru livrările de bunuri prevăzute la art. 1601 alin. (2) din Codul fiscal, facturile fiscale emise de către furnizori se întocmesc ca si pentru orice altă operatiune taxabilă, având în plus mentiunea “taxare inversă”. Taxa pe valoarea adăugată se aplică asupra sumei încasate în avans si se înscrie în factura fiscală, fără să fie achitată de beneficiar. Totalul de plată al facturii fiscale de avans va fi mai mare decât avansul încasat cu suma taxei pe valoarea adăugată aferente. Pentru valoarea avansului, fără taxa pe valoarea adăugată, furnizorii vor efectua înregistrările contabile obisnuite pentru această operatiune, iar pentru suma taxei pe valoarea adăugată vor înregistra contabil 4426 = 4427. Factura fiscală se înregistrează atât în jurnalul de vânzări, cât si în jurnalul de cumpărări, sumele fiind preluate corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată. Exemplu: avans încasat pentru o livrare de teren în sumă de 100 milioane lei. Factura fiscală se emite în termenul prevăzut de lege pentru suma de 100 milioane lei plus T.V.A. 19%, respectiv 19 milioane lei. Suma de 19 milioane lei, reprezentând T.V.A., nu a fost încasată de la beneficiar, dar se facturează acestuia.

(8) Livrările de bunuri prevăzute la art. 1601 alin. (2) din Codul fiscal, efectuate după data de 1 ianuarie 2005, se consemnează în facturi fiscale de către furnizori, care se întocmesc ca si pentru orice altă operatiune taxabilă, respectiv vor contine si baza de impozitare, si taxa pe valoarea adăugată aferentă, având în plus mentiunea «taxare inversă”. Pentru valoarea bunurilor fără taxa pe valoarea adăugată, furnizorii vor efectua înregistrările contabile obisnuite pentru această operatiune, iar pentru suma taxei pe valoarea adăugată vor înregistra contabil 4426 = 4427. Furnizorii nu încasează taxa pe valoarea adăugată înscrisă în factura fiscală de la beneficiari, desi aceasta figurează în totalul de plată al facturii fiscale. Factura fiscală se înregistrează atât în jurnalul de vânzări, cât si în jurnalul de cumpărări, sumele fiind preluate corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată. Furnizorii deduc integral taxa pe valoarea adăugată la nivelul taxei colectate din facturile fiscale emise pentru livrările de bunuri pentru care au aplicat mentiunea

«taxare inversă», chiar dacă sunt plătitori de taxă pe valoarea adăugată cu regim mixt. Exemplu: o persoană înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată livrează o clădire în valoare de 100 milioane lei. Taxa pe valoarea adăugată aferentă este de 19 milioane lei. Totalul de plată al facturii fiscale este de 119 milioane lei. Înregistrările contabile la furnizor:

411 = 7xx 100 milioane lei

4426 = 4427 19 milioane lei (nu se încasează de la beneficiar).

(9) Beneficiarii vor efectua înregistrările contabile obisnuite pentru o achizitie de bunuri sau pentru un avans, după caz, pentru valoarea bunurilor sau, după caz, a avansului, fără taxa pe valoarea adăugată, iar pentru suma taxei pe valoarea adăugată din factura fiscală se efectuează înregistrarea 4426 = 4427. Factura fiscală se înregistrează atât în jurnalul de vânzări, cât si în jurnalul de cumpărări, sumele fiind preluate corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată.

(10) Beneficiarii care sunt plătitori de taxă pe valoarea adăugată cu regim mixt aplică si prevederile art. 147 din Codul fiscal, în functie de destinatia pe care o dau prestărilor, respectiv: dacă sunt utilizate numai pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal, nu deduc taxa pe valoarea adăugată, dacă sunt destinate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (3) din Codul fiscal, deduc integral taxa pe valoarea adăugată, iar dacă sunt destinate realizării atât de operatiuni care nu dau drept de deducere,  cât si de operatiuni care dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, deduc taxa pe valoarea adăugată rezultată din aplicarea pro rata. La încheierea decontului de taxă pe valoarea adăugată, taxa nedeductibilă se înregistrează în conturile de cheltuieli ale perioadei fiscale curente potrivit prevederilor pct. 52 alin. (2). Pe exemplul prezentat la alin. (8) beneficiarul efectuează următoarele înregistrări contabile: 2xx = 404 100 milioane lei

(11) În cazul vânzărilor de bunuri cu plata în rate, realizate după data de 1 ianuarie 2005, în factura fiscală se înscriu baza de impozitare si taxa pe valoarea adăugată aferentă, integral. Taxa pe valoarea adăugată aferentă ratelor care nu au ajuns la scadentă nu se înregistrează contabil. Pe măsură ce taxa aferentă ratelor devine exigibilă se efectuează înregistrarea contabilă 4426 = 4427. Pentru livrări cu plata în rate contractate în valută cu decontare în lei sau în valută, se aplică si prevederile pct. 18.

(12) În situatia în care organele fiscale competente, cu ocazia verificărilor efectuate, constată că pentru bunurile prevăzute la art. 1601 alin. (2) din Codul fiscal nu au fost aplicate măsurile de simplificare prevăzute de lege, vor obliga beneficiarii la stornarea taxei deductibile prin contul de furnizori, efectuarea înregistrării contabile 4426 = 4427 si înregistrarea în decontul de taxă pe valoarea adăugată întocmit la finele perioadei fiscale în care controlul a fost finalizat, la rândurile de regularizări. În situatia în care beneficiarii sunt persoane impozabile mixte, iar bunurile achizitionate sunt destinate realizării atât de operatiuni cu drept de deducere, cât si fără drept de deducere, suma taxei pe valoarea adăugată deductibilă se va determina pe baza pro rata de la data efectuării achizitiei bunurilor supuse taxării inverse si se va înscrie în rândul de regularizări din decont, care nu mai este afectat de aplicarea pro rata din perioada curentă.”

F. Titlul VII “Accize”:

1. După punctul 4 se introduc două noi puncte, punctele 41 si 42, după cum urmează:

“Codul fiscal:

Art. 168 [...]

(4) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplică pentru tuica si rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale, în conditiile stabilite prin norme.

Norme metodologice:

41. (1) Tuica si rachiurile de fructe destinate consumului propriu pot fi produse în gospodăriile individuale detinătoare de cazane proprii sau în antrepozite fiscale de productie.

(2) Tuica si rachiurile de fructe care pot fi produse în afara antrepozitului fiscal sunt cele obtinute de gospodăriile individuale care detin în proprietate materia primă si cazanele de fabricatie, produse care sunt destinate consumului propriu al acestora.

Codul fiscal:

Alcool etilic

Art. 173. [...]

(2) Sunt exceptate de la plata accizelor tuica si rachiurile de fructe fabricate de persoana fizică si consumate de către aceasta si membrii familiei sale, cu conditia să nu fie vândute.

Norme metodologice:

42. (1) Tuica si rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale sunt exceptate de la plata accizelor în limita cantitătii de 300 de litri cu concentratia alcoolică de 40% în volum pentru fiecare gospodărie individuală/an, indiferent de locul în care este realizată această productie.

(2) În toate situatiile cantitatea de tuică si rachiuri de fructe, care depăseste limita de productie neaccizabilă prevăzută la alin. (1), este supusă accizelor legale în vigoare.”

2. La punctul 6, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

“(8) Antrepozitarul autorizat pentru productie de tigarete sau importatorul autorizat de astfel de produse, care renuntă la productia sau importul unui anumit sortiment de tigarete, are obligatia de a comunica acest fapt autoritătii fiscale centrale si de a înscrie în continuare, pe o perioadă de 3 luni, preturile aferente acestor sortimente, în declaratia preturilor maxime de vânzare cu amănuntul.”

3. Punctul 7 va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

 

SECTIUNEA a 4-a

Regimul de antrepozitare

 

Reguli generale

Art. 178. [...]

(3) Produsele accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, nu pot fi depozitate în antrepozite fiscale de depozitare.

(4) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile. [...] (6) Fac exceptie de la prevederile alin. (4) antrepozitele fiscale care livrează uleiuri minerale către avioane si nave sau furnizează produse accizabile din magazinele dutyfree.

(7) Fac exceptie de la prevederile alin. (3) băuturile alcoolice supuse sistemului de marcare.

Norme metodologice:

7. (1) Se pot autoriza ca antrepozite fiscale de depozitare a băuturilor alcoolice supuse sistemului de marcare numai locurile în care se depozitează strict produsele apartinând antrepozitarului autorizat pentru productia de astfel de produse.

(2) Antrepozitele fiscale pentru uleiurile minerale pot livra în regim de scutire directă către persoane fizice uleiuri minerale utilizate drept combustibil pentru încălzit, în baza autorizatiei de utilizator final, precum si gaze petroliere lichefiate distribuite în butelii tip aragaz pentru consum casnic.

(3) Magazinele autorizate potrivit legii să comercializeze produse în regim duty-free sunt asimilate cu antrepozitele fiscale. Aceste magazine primesc produse accizabile în regim suspensiv în baza autorizatiilor de duty-free si pentru aceste produse nu se datorează accize.”

4. La punctul 8, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

“(4) În cazul productiei de uleiuri minerale, antrepozitarul autorizat propus trebuie să depună documentatia conform prevederilor prezentelor norme metodologice, după ce a fost avizată de Ministerul Economiei si Comertului din punct de vedere tehnic si după ce lista cuprinzând semifabricatele si produsele finite din nomenclatorul de fabricatie, domeniul de utilizare si acciza propusă pentru fiecare produs a fost verificată si avizată de Autoritatea Natională a Vămilor din punct de vedere al încadrării pe pozitii tarifare.”

5. La punctul 8, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

“(41) Prevederile alin. (4) vor fi aplicate oricărui nou produs intrat în nomenclatorul de fabricatie.”

6. La punctul 8, alineatul (7) va avea următorul cuprins:

“(7) În actiunea de verificare autoritatea fiscală poate solicita sprijinul organelor cu atributii de control si, după caz, al Ministerului Administratiei si Internelor, pentru furnizarea unor elemente de preinvestigare în ceea ce priveste îndeplinirea conditiilor de autorizare a fiecărui solicitant.”

7. La punctul 9, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“9. (1) Un loc poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de depozitare atunci când cantitătile minime lunare de produse accizabile ce urmează a fi depozitate în acest loc depăsesc limitele prevăzute mai jos:

- bere - 75.000 litri;

- vinuri - 12.000 litri;

- băuturi fermentate, altele decât bere si vinuri - 12.000 litri;

- băuturi alcoolice din grupa alcoolului etilic - 18.000 litri alcool pur;

- produse intermediare - 100.000 litri.”

8. După punctul 9 se introduce un nou punct, punctul 91, după cum urmează:

“Codul fiscal:

Art. 180 [...]

b) locul este amplasat, construit si echipat astfel încât să se prevină scoaterea produselor accizabile din acest loc fără plata accizelor. Locul trebuie să fie strict delimitat - acces propriu, împrejmuire -, iar activitatea ce se desfăsoară în acest loc să fie independentă de alte activităti desfăsurate de societatea care solicită autorizarea ca antrepozit fiscal. Locul trebuie să beneficieze de contorizare individuală a utilitătilor necesare desfăsurării activitătii. Locurile destinate productiei de alcool etilic, de distilate si de băuturi alcoolice trebuie să fie dotate cu mijloace de măsurare legale pentru determinarea cantitătii si concentratiei alcoolice, avizate de Biroul Român de Metrologie Legală.

Locurile destinate productiei de alcool etilic si distilate, ca materie primă, trebuie să fie dotate cu un sistem de supraveghere prin camere video a punctelor unde sunt amplasate contoarele si rezervoarele de alcool si distilate, precum si a căilor de acces în antrepozitul fiscal. Locurile destinate productiei de uleiuri minerale trebuie să fie dotate cu mijloace de măsurare a debitului volumic sau masic.

Norme metodologice:

91. Stocarea imaginilor culese prin intermediul camerelor video se face pe casete video sau în memoria sistemului, durata de stocare a imaginilor înregistrate fiind de minimum 10 zile.”

9. După punctul 11 se introduce un nou punct, punctul 111, după cum urmează:

“Codul fiscal:

Art. 183 [...]

i1) să înstiinteze autoritatea fiscală competentă despre orice modificare adusă datelor initiale în baza cărora a fost emisă autorizatia de antrepozit fiscal, în termen de 15 zile de la data înregistrării modificării;

i2) pentru productia de alcool, distilate si băuturi alcoolice distilate să depună la autoritatea fiscală competentă certificatul ISO 9001, în conditiile stabilite prin norme.

Norme metodologice:

111. Toate antrepozitele fiscale de alcool, distilate si băuturi alcoolice distilate sunt obligate să depună la autoritatea fiscală centrală certificatul ISO 9001, în termen de 12 luni de la data obtinerii autorizatiei.”

10. La punctul 12, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

“(6) Orice antrepozitar autorizat are obligatia detinerii autorizatiei de mediu.”

11. După punctul 12 se introduce un nou punct, punctul 121, după cum urmează:

“Codul fiscal:

Revocarea si anularea autorizatiei

Art. 185. [...]

(4) Dacă autoritatea fiscală competentă hotărăste suspendarea, revocarea sau anularea autorizatiei de antrepozit fiscal, aceasta va trimite către antrepozitarul detinător al autorizatiei o notificare cu privire la această decizie. [...]

(8) Antrepozitarii autorizati, cărora le-a fost suspendată, revocată sau anulată autorizatia si care detin stocuri de produse accizabile la data suspendării, revocării ori anulării autorizatiei, pot valorifica produsele înregistrate în stoc - materii prime, semifabricate, produse finite - numai cu acordul autoritătii fiscale competente, în conditiile prevăzute de norme.

Norme metodologice:

121. (1) În toate situatiile, cu exceptia celei prevăzute la art. 244 din Codul fiscal, măsura suspendării, revocării sau anulării autorizatiilor se va dispune de către comisia instituită în cadrul autoritătii fiscale centrale, în baza actelor de control emise de organele de specialitate, prin care s-au constatat încălcări ale prevederilor legale.

(2) Actele de control vor fi înaintate, în termen de două zile lucrătoare de la finalizare, comisiei instituite în cadrul autoritătii fiscale centrale, care va analiza propunerea organului de control si va dispune în consecintă.

(3) Decizia comisiei instituite în cadrul autoritătii fiscale centrale va fi comunicată antrepozitarului autorizat sanctionat si organului fiscal teritorial.

(4) În situatia suspendării autorizatiei, aceasta atrage suspendarea activitătii si, după caz, aplicarea sigiliilor pe instalatiile de productie, operatiune care va fi efectuată de organul fiscal teritorial în a cărui rază îsi desfăsoară activitatea antrepozitarul autorizat.

(5) Antrepozitarii autorizati a căror autorizatie a fost suspendată, revocată sau anulată pot să valorifice produsele înregistrate în stoc - materii prime, semifabricate, produse finite - numai cu acordul comisiei instituite în cadrul autoritătii fiscale centrale.”

12. La punctul 14, ultima teză a alineatului (8) va avea următorul cuprins:

“(8) [...] Modelul borderoului de achizitii este cel prezentat în Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.850/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile.“

13. La punctul 15, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

“(7) Dovada constituirii garantiei de către antrepozitul fiscal pentru plata accizelor aferente produsului deplasat va fi reprezentată de confirmarea scrisă a autoritătii fiscale teritoriale privind garantia depusă, în conformitate cu prevederile art. 183 lit. a) din Codul fiscal.”

14. Punctul 19 va avea următorul cuprins:

“19. (1) Orice plătitor de acciză, care livrează produse accizabile către o altă persoană, are obligatia de a emite către această persoană o factură. Acest document nu poate fi mai vechi de 6 zile de la data efectuării livrării.

(2) Facturile se emit pe formulare standard sau pe formulare speciale.

(3) Factura fiscală specială se utilizează numai de către antrepozitarii autorizati sau de importatorii autorizati de tigarete, iar modelul acesteia este cel prevăzut în anexa nr. 10.

(4) Pentru livrările de produse accizabile efectuate din antrepozitele fiscale, cu exceptia livrărilor în regim suspensiv, factura trebuie să cuprindă valoarea accizei sau, dacă nu se datorează accize în urma unei scutiri, mentiunea «scutit de accize».

(5) Persoana care emite factura în care se înscrie acciza are obligatia de a păstra un exemplar din fiecare factură si de a prezenta acest exemplar la cererea autoritătilor fiscale.

(6) În cazul produselor accizabile marcate, cu exceptia situatiei în care produsele circulă în regim suspensiv, transportul acestora de la antrepozitul fiscal de productie către alte locuri proprii de depozitare ale antrepozitarului autorizat se face pe baza avizului de însotire, în care se va înscrie si valoarea accizei aferente cantitătilor de produse accizabile transferate.

(7) Avizul de însotire în care acciza se evidentiază distinct se utilizează si în cazul altor produse accizabile pentru care acciza devine exigibilă la momentul iesirii din regimul suspensiv, fără a interveni schimbul de proprietate.

Prin iesire din regim suspensiv se întelege si cazurile în care produsele accizabile sunt transferate către un depozit neautorizat ca antrepozit fiscal, aflat în aceeasi locatie fizică sau la aceeasi adresă cu spatiul de productie.

(8) În situatiile prevăzute la alin. (6) si (7) nu este obligatorie înscrierea accizelor în facturile întocmite la livrarea produselor, dar se vor mentiona cuvintele «accize plătite».

(9) Miscarea produselor accizabile în regim suspensiv este însotită întotdeauna de documentul administrativ de însotire. În cazul deplasării produselor accizabile de la un birou vamal de intrare în România sau de la o gospodărie individuală către un antrepozit fiscal, acestea trebuie să fie însotite de declaratia vamală sau de borderoul de achizitii, care au mentionate în partea superioară «utilizat ca document administrativ de însotire».

(10) Facturile fiscale speciale pentru tigarete si documentul administrativ de însotire sunt documente cu regim special si se tipăresc de către Compania Natională «Imprimeria Natională» - S.A. Antrepozitarii autorizati si importatorii autorizati de tigarete pot utiliza propriile sisteme informatice financiar-contabile pentru emiterea facturilor fiscale speciale.

(11) Documentele fiscale prevăzute la alin. (10) se achizitionează, contra cost, de la autoritatea fiscală teritorială, în baza notei de comandă întocmite conform modelului prezentat în anexa nr. 12. Nota de comandă va fi aprobată numai dacă solicitantul justifică necesitatea achizitionării acestor documente.

(12) Orice nouă comandă de astfel de documente va fi conditionată de justificarea utilizării documentelor ridicate anterior, prin prezentarea evidentei achizitionării si utilizării documentelor fiscale, întocmită conform modelului prezentat în anexa nr. 13.”

15. La punctul 20, litera a) a alineatului (3) va avea următorul cuprins:

“a) se consemnează mijloace bănesti la unitatea Trezoreriei Statului la care este arondat organul fiscal, la nivelul garantiei;”

16. La punctul 20, litera b) a alineatului (4) va avea următorul cuprins:

“b) să existe polita de asigurare a bunului ipotecat în favoarea organului fiscal la care este înregistrat antrepozitarul ca plătitor de impozite, taxe si alte contributii.”

17. La punctul 20, alineatele (13), (14) si (15) vor avea următorul cuprins:

“(13) Garantia constituită la momentul autorizării este valabilă atât timp cât nu este executată de organul fiscal la care este înregistrat antrepozitarul ca plătitor de impozite, taxe si alte contributii.

(14) Garantia stabilită pentru autorizare se depune la autoritatea fiscală teritorială în termen de 60 de zile de la data când devine valabilă autorizatia. Autoritatea fiscală teritorială, în termen de 5 zile lucrătoare, va transmite originalul documentului care atestă constituirea garantiei la organul fiscal la care este înregistrat antrepozitarul autorizat ca plătitor de impozite, taxe si alte contributii, iar o copie a documentului va fi transmisă la autoritatea fiscală care a emis autorizatia.

(15) Nivelul garantiei se analizează periodic de către organul fiscal teritorial, în vederea actualizării în functie de schimbările intervenite în volumul afacerii, în activitatea antrepozitarului autorizat sau în nivelul accizei datorate. În acest sens, antrepozitarul autorizat trebuie să depună lunar, până la data de 10 a lunii următoare, la autoritatea fiscală teritorială, o declaratie privind informatiile necesare analizei. Cuantumul garantiei stabilit prin actualizare se va comunica antrepozitarului autorizat prin decizie emisă de organul fiscal teritorial, care va face parte integrantă din autorizatia de antrepozit fiscal.”

18. Punctul 21 va avea următorul cuprins:

“21. (1) Scutirea de la plata accizelor se acordă direct beneficiarului atunci când produsele accizabile sunt achizitionate de la un antrepozit fiscal, de la un importator sau de la un distribuitor agreat, astfel cum este definit acesta la pct. 23, denumiti în continuare furnizori.

(2) În cazul în care achizitionarea uleiurilor minerale se face prin intermediul unui distribuitor agreat, distribuitorul se va aproviziona de la antrepozitul fiscal sau de la importator cu produse accizabile la preturi cu accize si va livra beneficiarului aceste produse la preturi fără accize. În acest caz distribuitorul agreat va solicita autoritătii fiscale competente compensarea/restituirea accizelor aferente cantitătilor livrate în regim de scutire de accize.

(3) Scutirea se acordă pe baza certificatului de scutire de plata accizelor, emis beneficiarului de autoritatea fiscală teritorială.

(4) În cazul în care beneficiarul se aprovizionează cu produse accizabile de la un distribuitor agreat, obligatia detinerii certificatului de scutire de plata accizelor revine atât beneficiarului, cât si distribuitorului.

(5) Modelul certificatului de scutire de plata accizelor este prevăzut în anexa nr. 14.

(6) Certificatul de scutire de plata accizelor se eliberează la cererea scrisă a beneficiarului sau a distribuitorului agreat, în care se vor mentiona statutul acestuia si fundamentarea cantitătii ce urmează a fi achizitionată în regim de scutire de plată a accizelor.

Autoritatea fiscală teritorială poate să solicite orice informatie si documente pe care le consideră necesare pentru eliberarea certificatului.

(7) Certificatul de scutire de plata accizelor se emite beneficiarului în trei exemplare, cu următoarele destinatii:

a) primul exemplar se păstrează de către beneficiar sau de către distribuitorul agreat;

b) al doilea exemplar este utilizat ca document administrativ de însotire;

c) al treilea exemplar se transmite de către beneficiar furnizorului si se păstrează de către acesta. În cazul achizitionării produselor accizabile printr-un distribuitor agreat, acesta transmite o copie a exemplarului 3 către antrepozitul fiscal expeditor sau către importator.

(8) În cazul în care beneficiarul se aprovizionează de la mai multi furnizori, certificatul de scutire de plata accizelor se emite pentru fiecare furnizor.

(9) La momentul efectuării primei operatiuni, beneficiarul sau distribuitorul agreat transmite exemplarele 2 si 3 ale certificatului de scutire de plata accizelor către furnizor, care păstrează exemplarul 3, urmând ca exemplarul 2 să fie utilizat ca document administrativ de însotire pentru toate operatiunile ce se vor derula.

(10) De fiecare dată la sosirea produsului accizabil, beneficiarul sau distribuitorul agreat solicită autoritătii fiscale teritoriale emitente a certificatului ca, în termen de maximum 24 de ore, să certifice pe exemplarul utilizat ca document administrativ de însotire cantitatea primită de beneficiar. Pentru aceasta, autoritatea fiscală teritorială emitentă poate desemna un reprezentant al administratiei finantelor publice în a cărei rază este primit produsul.

(11) După certificarea fiecărei operatiuni în certificatul de scutire de plata accizelor, beneficiarul sau distribuitorul agreat transmite o copie a acestuia în termen de 6 zile către furnizor.

(12) Dacă în termen de 30 de zile de la expedierea produsului furnizorul nu primeste copia documentului certificat, acea operatiune se consideră eliberare pentru consum si din acel moment acciza devine exigibilă.

(13) În cazul distribuitorului agreat, compensarea si/sau restituirea accizelor se acordă pe baza decontului de scutire de accize, însotit de:

a) certificatul de scutire de plata accizelor;

b) copia facturii fiscale de achizitie a uleiurilor minerale, în care acciza să fie evidentiată distinct;

c) dovada plătii accizelor, constând în documentul de plată confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis;

d) dovada cantitătii livrate beneficiarului în scopul pentru care se acordă scutirea, constând într-o situatie centralizatoare a documentelor aferente cantitătilor efectiv livrate.

(14) Modelul docontului de scutire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice.

(15) În situatia în care un agent economic detine certificat de scutire pentru achizitionarea acelorasi uleiuri minerale de la antrepozite fiscale de productie ale aceluiasi antrepozitar autorizat, în cazuri bine justificate, se admite depăsirea cantitătii înscrise într-un certificat, cu conditia ca aceasta să se încadreze în cantitatea totală aprobată aferentă certificatelor de scutire.

(16) Cantitatea de produse accizabile înscrisă într-un certificat de scutire de accize pentru uleiuri minerale poate fi suplimentată în situatii bine justificate la nivelul aceluiasi an pentru care a fost eliberat certificatul.”

19. Punctul 22 va avea următorul cuprins:

“22. (1) În toate situatiile prevăzute la art. 200 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea de la plata accizelor se acordă numai utilizatorului, cu conditia ca aprovizionarea să se fi efectuat direct de la un antrepozit fiscal sau de la un importator, denumiti în continuare furnizori. Depozitele farmaceutice, autorizate de autoritatea cu competentă în acest sens, beneficiază de scutire pentru alcoolul achizitionat si livrat direct către spitale si farmacii.

(2) În toate situatiile prevăzute la art. 200 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea se acordă pe baza autorizatiei de utilizator final. Această autorizatie se eliberează utilizatorilor, depozitelor farmaceutice si antrepozitarilor autorizati care functionează în sistem integrat.

(3) Scutirea se acordă direct pentru:

a) produsele prevăzute la art. 200 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal;

b) alcoolul etilic si alte produse alcoolice utilizate în procedee de fabricatie specifice industriei de apărare;

c) antrepozitarii autorizati care functionează în sistem integrat.

(4) Pentru celelalte situatii prevăzute la art. 200 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea se acordă indirect prin compensare si/sau restituire, după caz, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.

(5) Scutirea indirectă se acordă pe baza decontului de scutire de accize, însotit de:

a) autorizatia de utilizator final;

b) copia facturii fiscale de achizitie a alcoolului etilic, în care acciza să fie evidentiată distinct;

c) dovada plătii accizelor către furnizor, constând în documentul de plată confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis;

d) dovada cantitătii utilizate în scopul pentru care se acordă scutirea, constând într-o situatie centralizatoare a documentelor aferente cantitătilor efectiv utilizate.

(6) Modelul decontului de scutire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice.

(7) Autorizatia de utilizator final se emite de către autoritatea fiscală teritorială. Autorizatia se emite în trei exemplare cu următoarele destinatii:

a) primul exemplar se păstrează de către utilizatorul final;

b) al doilea exemplar este utilizat ca document administrativ de însotire;

c) al treilea exemplar se transmite de către utilizatorul final furnizorului si se păstrează de către acesta.

(8) Modelul autorizatiei de utilizator final este prezentat în anexa nr. 15.

(9) Autorizatia de utilizator final se eliberează la cererea scrisă a beneficiarului, la care se va anexa actul de constituire din care să rezulte că societatea desfăsoară o activitate care necesită consumul de alcool etilic si de alte produse alcoolice, precum si fundamentarea cantitătii ce urmează a fi achizitionată în regim de scutire de plată a accizelor. Autoritatea fiscală poate să solicite orice informatie si documente pe care le consideră necesare pentru eliberarea autorizatiei.

(10) În cazul în care beneficiarul se aprovizionează de la mai multi furnizori, autorizatia de utilizator final se emite pentru fiecare antrepozit fiscal furnizor.

(11) La momentul efectuării primei operatiuni, beneficiarul transmite exemplarele 2 si 3 ale autorizatiei de utilizator final către furnizor, care păstrează exemplarul 3, urmând ca exemplarul 2 să fie utilizat ca document administrativ de însotire pentru toate operatiunile ce se vor derula.

(12) De fiecare dată la sosirea produsului accizabil, beneficiarul solicită autoritătii fiscale teritoriale emitente a autorizatiei ca, în termen de maximum 24 de ore, să certifice pe exemplarul utilizat ca document administrativ de însotire cantitatea primită de beneficiar. Pentru aceasta, autoritatea fiscală teritorială emitentă poate desemna un reprezentant al administratiei finantelor publice în a cărei rază este primit produsul.

(13) După certificarea fiecărei operatiuni în autorizatia de utilizator final, beneficiarul transmite o copie a acesteia în termen de 6 zile către furnizor.

(14) Dacă în termen de 30 de zile de la expedierea produsului furnizorul nu primeste copia documentului certificat, acea operatiune se consideră eliberare pentru consum si din acel moment acciza devine exigibilă.

(15) Produsele admise a fi utilizate pentru denaturarea alcoolului sunt:

a) pentru alcoolul etilic tehnic: violet de metil în concentratie de 0,6-1,2 g la 1.000 litri, alcooli superiori în concentratie de 0,2-0,5 kg/1.000 litri sau benzină de extractie în concentratie de 0,4-1 kg/1.000 litri;

b) pentru alcoolul etilic utilizat în cosmetică: fenolftaleină în concentratie de 10-40 g/1.000 litri;

c) pentru alcoolul sanitar: salicilat de etil sau salicilat de metil în concentratie de 0,2-1 kg/1.000 litri si albastru de metil în concentratie de 2-5 g/1.000 litri.

(16) Depozitele farmaceutice achizitionează alcoolul etilic la preturi cu accize si îl livrează către spitale si farmacii la preturi fără accize. În aceste conditii pretul de vânzare al alcoolului etilic va fi stabilit de către depozitul farmaceutic pe baza pretului de achizitie al acestui produs care nu are inclusă acciza, astfel încât spitalele si farmaciile să beneficieze de facilitatea prevăzută de Codul fiscal.

(17) Autorizatiile de utilizator final emise până la data de 1 ianuarie 2005 au valabilitate până la data epuizării cantitătii înscrise în autorizatie, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2005. Autorizatiile de utilizator final emise după data de 1 ianuarie 2005 au valabilitate până la data de 31 decembrie 2005.

(18) Cantitatea de produse accizabile înscrisă într-o autorizatie de utilizator final de alcool etilic si de alte produse alcoolice poate fi suplimentată în situatii bine justificate în cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.”

20. Punctul 23 va avea următorul cuprins:

23. (1) În toate situatiile prevăzute la art. 201 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea se acordă numai cu conditia ca aprovizionarea să se efectueze direct de la un antrepozit fiscal, de la un importator sau de la un distribuitor agreat prevăzut la alin. (18), denumiti în continuare furnizori.

(2) Pentru produsele prevăzute la art. 201 alin. (1) lit. b)-j) si m) din Codul fiscal, scutirea se acordă direct.

Scutirea se acordă direct si distribuitorilor agreati de uleiuri minerale destinate scopurilor prevăzute la art. 201 alin. (1) lit. b) si c) din Codul fiscal. De asemenea, scutirea se acordă direct si pentru uleiurile minerale cu codul NC 2711 14 00 utilizate în scop industrial.

(3) Pentru celelalte situatii prevăzute la art. 201 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea se acordă indirect prin compensare si/sau restituire, după caz, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.

(4) În toate situatiile scutirea indirectă se acordă pe baza decontului de scutire de accize, însotit de: a) autorizatia de utilizator final;

b) copia facturii fiscale de achizitie a uleiurilor minerale, în care acciza să fie evidentiată separat;

c) dovada plătii accizelor, constând în documentul de plată confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis;

d) dovada cantitătii livrate de către distribuitorul agreat sau a cantitătii utilizate de către beneficiar în scopul pentru care se acordă scutirea, constând într-o situatie centralizatoare a documentelor aferente cantitătilor efectiv livrate, respectiv utilizate.

(5) Modelul decontului de scutire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice.

(6) Autorizatia de utilizator final se emite utilizatorilor finali, cu exceptia cazului prevăzut la art. 201 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, distribuitorilor agreati si antrepozitarilor autorizati care utilizează uleiuri minerale obtinute din productia proprie.

(7) Autorizatia de utilizator final se emite în toate cazurile, cu exceptia persoanelor fizice, de către autoritatea fiscală teritorială. Autorizatia se emite în trei exemplare cu următoarele destinatii:

a) primul exemplar se păstrează de către utilizatorul final sau distribuitorul agreat;

b) al doilea exemplar este utilizat ca document administrativ de însotire;

c) al treilea exemplar se transmite de către utilizatorul final furnizorului si se păstrează de către acesta. În cazul achizitionării produselor accizabile printr-un distribuitor agreat, acesta transmite o copie a exemplarului 3 către antrepozitul fiscal expeditor sau către importator.

(8) Modelul autorizatiei de utilizator final este prezentat în anexa nr. 15.

(9) Autorizatia de utilizator final se eliberează la cererea scrisă a beneficiarului, la care se va anexa fundamentarea cantitătii ce urmează a fi achizitionată în regim de scutire de plată a accizelor. Autoritatea fiscală poate să solicite orice informatie si documente pe care le consideră necesare pentru eliberarea autorizatiei.

(10) Autorizatia de utilizator final va fi solicitată si de către beneficiarii uleiurilor minerale neaccizabile, rezultate din prelucrarea titeiului sau a altor materii prime care au punctul de inflamabilitate sub 85şC.

(11) În cazul în care beneficiarul se aprovizionează de la mai multi furnizori, autorizatia de utilizator final se emite pentru fiecare situatie.

(12) La momentul efectuării primei operatiuni, beneficiarul transmite exemplarele 2 si 3 ale autorizatiei de utilizator final către expeditorul produsului accizabil, care păstrează exemplarul 3, urmând ca exemplarul 2 să fie utilizat ca document administrativ de însotire pentru toate operatiunile ce se vor derula.

(13) De fiecare dată la sosirea produsului accizabil, beneficiarul solicită autoritătii fiscale teritoriale emitente a autorizatiei ca, în termen de maximum 24 de ore, să certifice pe exemplarul utilizat ca document administrativ de însotire cantitatea primită de către beneficiar. Pentru aceasta, autoritatea fiscală teritorială emitentă poate desemna un reprezentant al administratiei finantelor publice în a cărei rază este primit produsul.

(14) După certificarea fiecărei operatiuni în autorizatia de utilizator final, beneficiarul transmite o copie a acesteia în termen de 6 zile către antrepozitul fiscal expeditor.

(15) Dacă în termen de 30 de zile de la expedierea produsului antrepozitul fiscal expeditor nu primeste copia documentului certificat, acea operatiune se consideră eliberare pentru consum si din acel moment acciza devine exigibilă.

(16) Pentru persoanele fizice, autorizatia de utilizator final se emite, la cererea scrisă a acestora, de către administratia finantelor publice în a cărei rază acestea îsi au domiciliul. În cerere va fi prezentată si fundamentarea cantitătii ce urmează a fi achizitionată în decursul unui an.

În acest caz se eliberează numai primul exemplar din modelul autorizatiei de utilizator final, prezentat în anexa nr. 15, fără a se mai aplica procedura prevăzută la alin. (12)-(15). În autorizatia de utilizator final eliberată persoanei fizice, în locul codului unic de înregistrare se va înscrie codul numeric personal.

(17) Statiile de distributie ale antrepozitarilor autorizati care sunt dotate cu pompe distincte pentru distribuirea petrolului lampant vând către persoanele fizice acest produs la preturi cu amănuntul care nu includ accize. (18) Distribuitori agreati sunt:

a) pentru uleiurile minerale utilizate drept carburant pentru aeronave - detinătorii de certificate de autorizare ca distribuitor expres pentru produse aeronautice civile si de contracte de prestări de servicii cu societăti detinătoare de certificate de autorizare ca distribuitor expres pentru produse aeronautice civile. Certificatele de autorizare se eliberează de Regia Autonomă «Autoritatea Aeronautică Civilă Română»;

b) pentru uleiurile minerale utilizate drept carburant pentru navigatia maritimă internatională si pe căile navigabile interioare - detinătorii de certificate eliberate de autoritatea cu competentă în acest sens;

c) pentru gaz petrolier lichefiat - persoanele autorizate în calitate de unităti de deservire, conform prescriptiilor tehnice în vigoare, aprobate de ministerul de resort, si care detin în proprietate mijloace tehnice autorizate pentru distribuirea de gaz petrolier lichefiat;

d) pentru petrol lampant - statiile de distributie care sunt dotate cu pompe distincte doar pentru distribuirea petrolului lampant.

(19) În cazul importurilor de uleiuri minerale, regimul de scutire se acordă în baza autorizatiei de utilizator final si, după caz, a autorizatiilor prevăzute la alin. (18) pentru distribuitorii agreati.

(20) Pentru gazul petrolier lichefiat livrat utilizatorilor finali prin distribuitorii agreati se procedează astfel:

a) în cazul livrărilor de gaz petrolier lichefiat către utilizatori finali - persoane fizice sau persoane juridice, pentru care scutirea de la plata accizelor se acordă direct, distribuitorul agreat se aprovizionează cu gaz petrolier lichefiat la preturi cu accize, iar livrarea către acesti utilizatori finali se face la preturi fără accize. Distribuitorul agreat este cel care va solicita autoritătii fiscale compensarea sau restituirea accizelor aferente cantitătilor livrate în regim de scutire;

b) în cazul gazului petrolier lichefiat livrat către utilizatori finali - persoane juridice, pentru care scutirea de la plata accizelor se acordă indirect, distribuitorul agreat se aprovizionează cu gaz petrolier lichefiat la preturi cu accize. Acesta va livra produsul către utilizatorul final la preturi cu accize, valoarea accizelor fiind înscrisă distinct în facturile fiscale. În această situatie utilizatorul final va fi cel care va solicita autoritătii fiscale compensarea sau restituirea accizelor aferente cantitătilor utilizate în scopul pentru care se acordă scutirea.

(21) În cazul persoanelor juridice organizate în baza unor legi speciale, potrivit cărora nu este permisă transmiterea către alte institutii a unor date si informatii statistice cu caracter secret, scutirile prevăzute la art. 201 alin. (1) din Codul fiscal se acordă prin restituire, cu respectarea întocmai a conditiilor prevăzute la alin. (4).

(22) În întelesul prevederilor art. 201 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal, sunt scutite de accize uleiurile minerale utilizate atât pentru producerea agentului termic, cât si cele utilizate pentru producerea apei calde.

(23) În întelesul prevederilor art. 201 alin. (1) lit. k) si l) din Codul fiscal, prin scop tehnologic si scop industrial se întelege:

- scopul tehnologic - utilizarea uleiului mineral în activitatea efectivă de productie, fără ca acesta să se regăsească în produsul finit rezultat. De asemenea, se încadrează la scop tehnologic si utilizarea uleiurilor minerale pentru functionarea motoarelor stationare;

- scopul industrial - utilizarea uleiului mineral ca materie primă pentru obtinerea altor produse, care se regăseste în produsul final rezultat din procesul de productie.

 (24) În situatia în care un agent economic detine autorizatii de utilizator final pentru achizitionarea acelorasiuleiuri minerale de la antrepozite fiscale de productie ale aceluiasi antrepozitar autorizat, în cazuri bine justificate, se admite depăsirea cantitătii înscrise într-o autorizatie, cu conditia ca aceasta să se încadreze în cantitatea totală aprobată, aferentă autorizatiilor de utilizator final.

(25) Autorizatiile de utilizator final emise până la data de 1 ianuarie 2005 au valabilitate până la data epuizării cantitătii înscrise în autorizatie, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2005. Autorizatiile de utilizator final emise după data de 1 ianuarie 2005 au valabilitate până la data de 31 decembrie 2005.

(26) Cantitatea de produse accizabile înscrisă într-o autorizatie de utilizator final de uleiuri minerale poate fi suplimentată în situatii bine justificate în cadrul aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.

(27) Precizările prezentului punct nu se aplică gazelor petroliere lichefiate livrate în butelii tip aragaz, pentru care acciza este «0».”

21. La punctul 24, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

24. (1) Nu intră sub incidenta sistemului de marcare:

a) alcoolul etilic denaturat cu substante specifice destinatiei, alta decât consumul uman, astfel încât să nu poată fi utilizat la obtinerea de băuturi alcoolice;

b) alcoolul etilic tehnic rezultat exclusiv ca produs secundar din procesul de obtinere a alcoolului etilic rafinat si care datorită compozitiei sale nu poate fi utilizat în industria alimentară;

c) băuturile slab alcoolizate, cu o concentratie alcoolică ce nu depăseste 6% în volum;

d) produsele din productia internă destinate exportului;

e) produsele de natura celor supuse marcării, provenite din import, aflate în regim de tranzit sau de import temporar.”

22. La punctul 25, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

“(4) În vederea realizării importurilor de produse din tutun si alcool etilic, timbrele sau banderolele de marcare, după caz, procurate de importatori, se expediază pe adresa producătorului extern, care urmează să le aplice pe marfă. Expedierea marcajelor se face în maximum 15 zile de la executarea comenzii de către unitatea autorizată cu tipărirea.”

23. La punctul 26, alineatele (3) si (4) vor avea următorul cuprins:

“(3) Timbrele pentru marcarea tigaretelor si produselor din tutun sunt inscriptionate cu următoarele elemente:

a) denumirea antrepozitarului autorizat pentru productie sau a importatorului autorizat si codul de marcare atribuit acestuia;

b) denumirea generică a produsului, respectiv: tigarete, tigări, alte produse din tutun;

c) seria si numărul care identifică în mod unic timbrul.

(4) Banderolele pentru marcarea produselor intermediare si a alcoolului etilic vor avea inscriptionate următoarele elemente:

a) denumirea antrepozitarului autorizat pentru productie sau a importatorului autorizat si codul de marcare atribuit acestuia;

b) denumirea generică a produsului, respectiv: alcool, băuturi slab alcoolizate, după caz, băuturi spirtoase, tuică, rachiuri din fructe, produse intermediare;

c) seria si numărul care identifică în mod unic banderola;

d) indicele de aplicare în formă de «U» sau «L»;

e) cantitatea nominală exprimată în litri de produs continut;

f) concentratia alcoolică.”

24. La punctul 26, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

“(41) Inscriptionarea pe marcaje a elementelor prevăzute la alin. (3) si (4) se poate face codificat, modalitatea de citire a codului fiind pusă la dispozitie organelor în drept de către Compania Natională «Imprimeria Natională» - S.A., la solicitarea acestora.”

25. La punctul 26, alineatul (6) va avea următorul cuprins:

“(6) În situatia în care dimensiunile marcajelor nu permit includerea în întregime a denumirilor antrepozitarilor sau importatorilor autorizati, se vor inscriptiona prescurtările sau initialele stabilite de fiecare antrepozitar sau importator autorizat, de comun acord cu Compania Natională «Imprimeria Natională» - S.A.”

26. La punctul 28, alineatele (11) si (12) vor avea următorul cuprins:

“(11) Marcajele deteriorate, evidentiate în anexa nr. 21, însotite de un exemplar al anexei nr. 20, se depun de către fiecare antrepozitar autorizat sau importator autorizat de produse supuse marcării, semestrial, până la data de 15 a lunii următoare, la Compania Natională «Imprimeria Natională» - S.A., în vederea distrugerii. Cheltuielile legate de distrugere se suportă de către antrepozitarul autorizat sau de importatorul autorizat.

(12) În cazul marcajelor distruse sau deteriorate, antrepozitarii si importatorii autorizati au obligatia ca, în termen de 15 zile de la prezentarea situatiei prevăzute la alin. (11), să achite Companiei Nationale «Imprimeria Natională» - S.A. contravaloarea acestora.”

27. La punctul 29, alineatele (7), (8), (9) si (91) vor avea următorul cuprins:

“(7) În cazul antrepozitarului autorizat ca producător, cantitatea de marcaje ce poate fi aprobată în decursul unei luni se stabileste de autoritatea fiscală competentă de comun acord cu Compania Natională «Imprimeria Natională» - S.A. si cu solicitantul. Această cantitate se determină în functie de cantitatea de marcaje rămasă de ridicat de la Compania Natională «Imprimeria Natională» - S.A., de stocul de marcaje neutilizat existent la data solicitării si de numărul de marcaje aferent livrărilor efectuate în luna anterioară. Cantitatea maximă de marcaje ce poate fi aprobată pentru o lună nu poate depăsi cantitatea de marcaje aferentă livrărilor din luna anterioară solicitării, la care se mai poate adăuga 10% din aceasta. În situatii bine justificate, această cantitate poate fi suplimentată. La preluarea marcajelor de la Compania Natională «Imprimeria Natională» - S.A., solicitantul este obligat să prezinte si dovada virării în contul acestei companii a contravalorii marcajelor utilizate, aferente livrărilor efectuate în luna anterioară, fără de care nu poate ridica noua comandă.

(8) În cazul importurilor, fiecare notă de comandă de marcaje se aprobă numai dacă importatorul autorizat va prezenta dovada virării în contul bugetului de stat a unei sume echivalente cu valoarea accizelor corespunzătoare cantitătilor de produse pentru care s-au solicitat marcaje, mai putin contravaloarea marcajelor stabilită pe baza pretului fără taxa pe valoarea adăugată. De asemenea, acesta va prezenta si dovada virării în contul Companiei Nationale «Imprimeria Natională» - S.A. a contravalorii marcajelor, stabilită pe baza pretului plus taxa pe valoarea adăugată.

(9) În cazul productiei interne, până la data de 25 a fiecărei luni, antrepozitarii autorizati ca producători vor vira în contul bugetului de stat valoarea accizelor datorată pentru luna anterioară, la momentul iesirii produselor din antrepozitul fiscal de productie, mai putin contravaloarea marcajelor aferentă cantitătilor de produse livrate, stabilită pe baza pretului fără taxa pe valoarea adăugată. În acelasi timp vor vira direct în contul Companiei Nationale «Imprimeria Natională» - S.A. contravaloarea marcajelor respective, stabilită pe baza pretului cu taxa pe valoarea adăugată. Lunar, în declaratia privind obligatiile de plată la bugetul general consolidat, antrepozitarii autorizati vor înscrie valoarea accizelor diminuată cu valoarea marcajelor stabilită pe baza pretului fără taxa pe valoarea adăugată.

Antrepozitarii autorizati au obligatia de a anexa la fiecare declaratie copia dovezii privind virarea în contul Companiei Nationale «Imprimeria Natională» - S.A. a contravalorii marcajelor, stabilită pe baza pretului cu taxa pe valoarea adăugată.

(91) Pentru produsele provenite din operatiuni de import, la momentul importului efectiv importatorul autorizat va vira la bugetul de stat diferenta dintre valoarea accizelor aferente cantitătilor importate, mai putin contravaloarea marcajelor calculată pe baza pretului fără taxa pe valoare adăugată si valoarea accizelor plătite anticipat la momentul aprobării notelor de comandă. La momentul importului, agentul economic importator este obligat să prezinte dovada plătii în avans a accizelor la bugetul de stat, precum si dovada virării în  contul Companiei Nationale «Imprimeria Natională» - S.A. a contravalorii marcajelor, stabilită pe baza pretului cu taxa pe valoarea adăugată.”

28. La punctul 29, alineatul (10) se abrogă.

29. Anexele nr. 6, 7, 8, 9 si 11 la normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal se abrogă.

30. Punctul 42 va avea următorul cuprins:

“42. Anexele nr. 1-5, 10 si 12-21 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal.”

31. Anexele nr. 12, 14 si 15 se înlocuiesc cu anexele nr. 1, 2 si 3 la prezentele norme metodologice.

G. Titlul VIII “Măsuri speciale privind supravegherea productiei, importului si circulatiei unor produse accizabile”

1. După punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 11, după cum urmează:

“Codul fiscal:

Supraveghetorii fiscali

Art. 223. [...]

(2) Antrepozitarii autorizati pentru productia de alcool etilic si de distilate vor întocmi si vor depune la autoritatea fiscală competentă, o dată cu cererea de autorizare, un program de lucru defalcat pe luni, care să prevadă cantitatea estimată a se obtine într-un an, în functie de capacitatea instalată.

Norme metodologice:

11. (1) Programul de lucru pentru productia de alcool etilic si de distilate va acoperi o perioadă de 12 luni si va putea fi modificat numai la solicitarea antrepozitarului autorizat.

(2) Modelul declaratiei privind programul de lucru si procedura de verificare a realitătii datelor cuprinse în program, precum si modul de respectare a prevederilor programului de lucru vor fi stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.

(3) În perioada de nefunctionare, stabilită prin programul de lucru, instalatia de fabricare a alcoolului si distilatelor va fi sigilată de supraveghetorul fiscal.

(4) Functionarea instalatiei de fabricare a alcoolului/distilatelor în afara programului de lucru aprobat se sanctionează potrivit Codului de procedură fiscală.”

2. La punctul 7, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) În notiunea scop industrial, mentionată la art. 240 alin. (1) din Codul fiscal, se includ si acele activităti cu caracter industrial care se regăsesc încadrate în Clasificarea activitătilor din economia natională - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare.”

3. Punctul 71 se abrogă.

4. Punctul 72 va avea următorul cuprins:

“72. (1) Intră sub incidenta art. 244 din Codul fiscal accizele datorate bugetului de stat de către antrepozitarul autorizat după obtinerea autorizatiei de antrepozit fiscal.

(2) Neîndeplinirea obligatiei de plată a accizelor cu mai mult de 5 zile calendaristice de la termenul legal atrage suspendarea autorizatiei/autorizatiilor de antrepozit fiscal emise antrepozitarului autorizat si închiderea activitătii acestuia până la data plătii sumelor restante inclusiv.

(3) Suspendarea autorizatiei si închiderea activitătii îsi produc efectele începând cu a 6-a zi de la termenul legal de plată a accizei.

(4) Organele fiscale teritoriale au obligatia să informeze operativ comisia instituită în cadrul autoritătii fiscale centrale cu privire la antrepozitarii autorizati aflati în situatia prevăzută la alin. (2).”

5. După punctul 72 se introduce un nou punct, punctul 73, după cum urmează:

“Codul fiscal:

Alte măsuri

Art. 2441. - (1) Agentii economici care doresc să distribuie si să comercializeze angro băuturi alcoolice si produse din tutun sunt obligati ca până la data de 31 martie 2005 să se înregistreze la autoritatea fiscală teritorială si să îndeplinească următoarele conditii:

a) să detină spatii de depozitare corespunzătoare, în proprietate, cu chirie, contract de comodat sau cu orice titlu legal;

b) să aibă înscrise în obiectul de activitate potrivit Clasificării activitătilor din economia natională - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, activitatea de comercializare si distributie angro a băuturilor alcoolice sau activitatea de comercializare si distributie angro a produselor din tutun;

c) să se doteze cu mijloacele necesare depistării marcajelor false sau contrafăcute, în cazul comercializării de produse supuse marcării potrivit titlului VII.

(2) Băuturile alcoolice livrate de agentii economici producători către agentii economici distribuitori sau comercianti angro vor fi însotite si de o copie a certificatului de marcă al producătorului, din care să rezulte că marca îi apartine.

(3) Agentii economici distribuitori si comerciantii angro de băuturi alcoolice si produse din tutun răspund pentru provenienta nelegală a produselor detinute si sunt obligati să verifice autenticitatea facturilor primite.

Norme metodologice:

73. (1) Agentii economici care distribuie si comercializează în sistem angro băuturi alcoolice si produse din tutun sunt obligati să declare această activitate la autoritatea fiscală teritorială la care sunt înregistrati ca plătitori de impozite, taxe si contributii. Declaratia va fi însotită de copii ale documentelor care să ateste îndeplinirea conditiilor prevăzute de art. 2441 din Codul fiscal.

(2) Agentii economici care la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice distribuie si comercializează în sistem angro băuturi alcoolice si produse din tutun sunt obligati să declare această activitate si să depună copiile documentelor care să ateste îndeplinirea conditiilor prevăzute de art. 2441 din Codul fiscal, până la data de 31 martie 2005.

(3) Agentii economici vor procura contra cost mijloacele necesare depistării facturilor si marcajelor false sau contrafăcute de la Compania Natională «Imprimeria Natională» - S.A.”

H. Titlul IX “Impozite si taxe locale”:

1. Punctul 17 va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Reguli generale

Art. 249 [...]

(3) Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unitătilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosintă, după caz, impozitul pe clădiri reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosintă, după caz. [...]

Norme metodologice:

[...] 17. (1) Contribuabili, în cazul impozitului pe clădiri, sunt proprietarii acestora, indiferent de clădire si de locul unde sunt situate în România. Contribuabilii datorează impozitul pe clădiri si în situatia în care clădirea este administrată sau folosită de alte persoane decât titularul dreptului de proprietate si pentru care locatarul sau concesionarul datorează chirie ori redeventă în baza unui contract de închiriere, locatiune sau concesiune, după caz.

(2) În cazul clădirilor proprietate publică si privată a statului ori a unitătilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare sau în folosintă, după caz, persoanelor juridice, sarcina fiscală revine concesionarilor, locatarilor ori titularilor dreptului de administrare sau de folosintă.

(3) Contribuabilii prevăzuti la alin. (2) vor anexa la declaratia fiscală, în fotocopie semnată pentru conformitate cu originalul, actul privind concesionarea, închirierea, darea în administrare sau în folosintă a clădirii respective. În situatia în care în acest act nu sunt înscrise valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanei juridice care a hotărât concesionarea, închirierea, darea în administrare sau în folosintă a clădirii, precum si data înregistrării în contabilitate a clădirii respective, iar în cazul efectuării unor reevaluări, data ultimei reevaluări, la act se anexează, în mod obligatoriu, un certificat emis de către proprietari, prin care se confirmă realitatea mentiunilor respective.”

2. Alineatul (3) al punctului 18 va avea următorul cuprins:

“(3) În cazul blocurilor de locuinte, precum si în cel al clădirilor alipite situate în cadrul aceleiasi curti - lot de teren, care au un sistem constructiv si arhitectonic unitar si în care sunt situate mai multe apartamente, datele despre domiciliu/resedintă/sediu cuprind strada, numărul, blocul, scara, etajul, apartamentul.”

3. Punctul 19 se abrogă.

4. Punctul 22 va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Scutiri

Art. 250. - (1) Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru:

1. clădirile proprietate a statului, a unitătilor administrativ-teritoriale sau a oricăror institutii publice, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activităti economice;

2. clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, precum si de folosinta acestora; [...]

Norme metodologice:

[...] 22. (1) Prin sintagma incinte care sunt folosite pentru activităti economice, mentionată la art. 250 alin. (1) pct. 1, 3, 4 si 6 din Codul fiscal, se întelege spatiile utilizate pentru realizarea oricăror fapte de comert, astfel cum sunt definite în Codul comercial, ce excedează destinatiilor specifice categoriilor de clădiri care nu sunt supuse impozitului pe clădiri.

(2) Pentru calculul impozitului pe clădiri în cazul incintelor care sunt folosite pentru activităti economice, se vor efectua următoarele operatiuni:

a) se determină suprafata construită desfăsurată a clădirii;

b) se determină suprafata construită desfăsurată a incintelor care sunt folosite pentru activităti economice;

c) se determină cota procentuală din clădire ce corespunde incintelor care sunt folosite pentru activităti economice, prin împărtirea suprafetei prevăzute la lit. b) la suprafata prevăzută la lit. a);

d) se determină valoarea de inventar a incintelor care sunt folosite pentru activităti economice, prin înmultirea valorii de inventar a clădirii cu cota procentuală determinată la lit. c);

e) se determină impozitul pe clădiri corespunzător incintelor care sunt folosite pentru activităti economice, prin înmultirea valorii determinate la lit. d) cu cota de impozit prevăzută la art. 253 alin. (2) sau alin. (6) din Codul fiscal, după caz;

f) în cazul în care consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotărât majorarea impozitului pe clădiri potrivit art. 287 din Codul fiscal, impozitul pe clădiri datorat este cel care corespunde rezultatului înmultirii prevăzute la lit. e) cu cota de majorare respectivă.”

5. La punctul 26, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“26. (1) Pentru a putea beneficia de scutirile prevăzute la pct. 25, persoanele în cauză vor prezenta o cerere la compartimentele de specialitate ale autoritătilor administratiei publice locale, împreună cu originalul si copia actelor care le atestă această calitate, respectiv contractul de construire a unei locuinte cu credit, contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuintei sau contractul de dobândire a locuintei, după caz, si procesulverbal de predare-primire/preluare a locuintei în cauză, numai pentru o clădire. Aceste scutiri se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care prezintă cererea si documentele conexe acesteia, numai până la expirarea perioadei de 10 ani de la data dobândirii locuintei.”

6. Punctul 43 va avea următorul cuprins:

“43. În situatiile în care consiliile locale sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, a aprobat majorarea anuală a impozitului pe clădiri, în conditiile art. 287 din Codul fiscal, această majorare se aplică asupra impozitului pe clădiri determinat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal si celor ale pct. 38-42.”

7. Punctul 45 va avea următorul cuprins:

45. (1) Majorarea impozitului pe clădiri, conform art. 287 din Codul fiscal, se calculează si în cazul persoanelor fizice străine care detin pe teritoriul României mai multe clădiri utilizate ca locuintă, ordinea acestora fiind determinată de succesiunea în timp a dobândirii lor, cu obligativitatea depunerii declaratiei speciale.

(2) În cazul în care în acelasi bloc o persoană fizică detine în proprietate mai multe apartamente, pentru calculul impozitului pe clădiri, majorat potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare apartament este asimilat unei clădiri.”

8. Punctul 53 va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Calculul impozitului datorat de persoanele juridice

Art. 253 [...]

(6) În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referintă, cota impozitului pe clădiri se stabileste de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti între 5% si 10% si se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârsitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. Fac exceptie clădirile care au fost amortizate potrivit legii, în cazul cărora cota impozitului pe clădiri este cea prevăzută la alin. (2). [...]

[...]Norme metodologice:

53. În termen de 45 de zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 292 din Codul fiscal, consiliile locale adoptă hotărâri privind stabilirea cotei pe baza căreia se calculează impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice, cotă care poate fi cuprinsă între 0,5% si 1,0% inclusiv. În cazul municipiului Bucuresti această atributie se îndeplineste de către Consiliul General al Municipiului Bucuresti.”

9. Punctul 54 va avea următorul cuprins:

“54. (1) Impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice care nu au efectuat reevaluarea în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referintă se calculează pe baza cotei stabilite între 5% si 10%, care se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârsitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. Prin prima reevaluare se întelege reevaluarea cea mai apropiată de anul fiscal 2002.

(2) În cazul clădirilor a căror valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, potrivit prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 31 mai 1999, cu modificările si completările ulterioare, impozitul pe clădiri se calculează pe baza cotei stabilite între 0,5% si 1%, care se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, redusă cu 15%.

(3) Cotele prevăzute la alin. (1) si (2) se stabilesc de consiliile locale prin hotărâre, în termenul prevăzut la art. 288 alin. (1) din Codul fiscal. În cazul municipiului Bucuresti această atributie se îndeplineste de către Consiliul General al Municipiului Bucuresti.”

10. Punctul 55 va avea următorul cuprins:

“55. Pentru executarea prevederilor art. 253 alin. (6) din Codul fiscal se au în vedere următoarele:

a) în cazul contribuabililor care nu au efectuat nici o reevaluare a clădirilor în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referintă, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 54 alin. (1) asupra valorii de inventar a clădirii;

b) începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care în evidenta contabilă s-a înregistrat valoarea rezultată în urma reevaluării, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 53 asupra valorii de inventar a clădirii;

c) în cazul clădirilor dobândite în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referintă precum si pe parcursul acestuia, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 53 asupra valorii de intrare în patrimoniu;

d) în cazul clădirii a cărei valoare nu a fost recuperată integral pe calea amortizării si la care s-au efectuat lucrări de modernizare, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 53, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care se înregistrează în contabilitate reevaluarea în urma lucrărilor de modernizare;

e) pentru clădirea prevăzută la lit. d), dar la care nu a fost efectuată reevaluarea în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referintă, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 54 alin. (1) asupra valorii rezultate din însumarea valorii de inventar a clădirii si a valorii lucrărilor de modernizare.”

11. Punctul 58 va avea următorul cuprins:

“58. În cazul clădirilor proprietate a persoanelor juridice si a căror valoare de inventar a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă a clădirilor respective se reduce cu 15%.”

12. La punctul 61, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

“(21) În cazul persoanelor juridice, în mod obligatoriu, în orice acte prin care se dobândeste/înstrăinează dreptul de proprietate asupra unei clădiri se mentionează valoarea de achizitie a acesteia, precum si suprafata construită la sol a clădirii.”

13. La punctul 62, partea introductivă a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

“62. (1) Atât în cazul persoanelor fizice, cât si în cazul persoanelor juridice, pentru clădirile executate potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată, cu modificările ulterioare, data dobândirii clădirii se consideră după cum urmează:”.

14. La punctul 67, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

“d) intervin schimbări privind numele si prenumele, în cazul contribuabilului - persoană fizică sau schimbări privind denumirea, în cazul contribuabilului – persoană juridică.”

15. Alineatul (3) al punctului 72 va avea următorul cuprins:

“(3) Consiliile locale adoptă hotărâri privind stabilirea bonificatiei de până la 10% inclusiv, în termenul prevăzut la art. 288 alin. (1) din Codul fiscal. La nivelul municipiului Bucuresti această atributie se îndeplineste de către Consiliul General al Municipiului Bucuresti.”

16. Alineatul (2) al punctului 73 va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Reguli generale

Art. 256 [...]

(3) Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unitătilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosintă, după caz, impozitul pe teren reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosintă, după caz. [...]

Norme metodologice:

[...] (2) Contribuabili, în cazul impozitului pe teren, sunt proprietarii terenurilor, oriunde ar fi situate acestea în România si indiferent de categoria de folosintă a lor, atât pentru cele din intravilan, cât si pentru cele din extravilan.

În cazul terenurilor proprietate publică si privată a statului ori a unitătilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare sau în folosintă persoanelor fizice sau persoanelor juridice, sarcina fiscală revine concesionarilor, locatarilor ori titularilor dreptului de administrare sau de folosintă, după caz.”

17. La punctul 73, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Contribuabilii prevăzuti la alin. (2) vor anexa la declaratia fiscală, în fotocopie semnată pentru conformitate cu originalul, actul privind concesionarea, închirierea, darea în administrare sau în folosintă a clădirii respective. În situatia în care în act nu sunt înscrise suprafata terenului, categoria de folosintă si suprafata construită la sol a clădirilor, acolo unde sunt amplasate clădiri, la act se anexează, în mod obligatoriu, un certificat emis de către persoana juridică care a transmis aceste date, prin care se confirmă realitatea mentiunilor respective.”

18. Punctul 75 va avea următorul cuprins:

“75. În cazul în care terenul este închiriat, concesionat sau arendat în baza unui contract de închiriere, de concesiune ori de arendare, după caz, impozitul pe teren se datorează de proprietarul său, cu exceptia terenurilor prevăzute la pct. 73 alin. (2).”

19. La punctul 77, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Scutiri

Art. 257 [...]

g) orice teren proprietate a statului, a unitătilor administrativ-teritoriale sau a altor institutii publice, aferent unei clădiri al cărui titular este oricare din aceste categorii de proprietari, exceptând suprafetele acestuia folosite pentru activităti economice; [...]

Norme metodologice:

[...] 77. (1) Prin sintagma suprafata de teren care este acoperită de o clădire, prevăzută la art. 257 lit. a) din Codul fiscal, se întelege suprafata construită la sol a clădirilor.”

20. La punctul 77, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) si (12), cu următorul cuprins:

“(11) În cazul terenurilor pe care sunt amplasate clădiri, pentru stabilirea impozitului pe teren, din suprafata înregistrată în registrul agricol la categoria de folosintă «terenuri cu constructii» se scade suprafata construită la sol a clădirilor respective.

(12) În cazul terenurilor pe care sunt amplasate orice alte constructii care nu sunt de natura clădirilor, pentru stabilirea impozitului pe teren, din suprafata înregistrată în registrul agricol la categoria de folosintă «terenuri cu constructii» nu se scade suprafata ocupată de constructiile respective.”

21. La punctul 77, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

“(21) În cazul terenurilor prevăzute la art. 257 lit. f) si g) din Codul fiscal, pentru calculul impozitului pe teren, în situatia în care pe acesta se află amplasată o clădire în care sunt incinte folosite pentru activităti economice din cele prevăzute la art. 250 alin. (1) pct. 1, 3, 4 si 6 din Codul fiscal, se vor efectua următoarele operatiuni:

a) din suprafata terenului se scade suprafata construită la sol a clădirii respective;

b) suprafata prevăzută la lit. a), determinată în urma scăderii, se înmulteste cu cota procentuală prevăzută la pct. 22 alin. (2) lit. c), rezultând astfel suprafata terenului aferentă cotei-părti de clădire care corespunde incintelor folosite pentru activităti economice;

c) se determină impozitul pe teren pentru suprafata terenului aferentă cotei-părti de clădire care corespunde incintelor folosite pentru activităti economice, prin înmultirea suprafetei determinate la lit. b) cu nivelul impozitului corespunzător, potrivit prevederilor art. 258 din Codul fiscal.”

22. La punctul 77, alineatul (6) va avea următorul cuprins:

“(6) Pentru terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigatie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele si statiile de pompare aferente acestora, precum si terenurile aferente lucrărilor de îmbunătătiri funciare, nu se datorează impozit pe teren, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care contribuabilul depune cerere în acest sens, la care anexează avizul conform privind categoria de folosintă a terenului, emis de oficiul judetean de cadastru si publicitate imobiliară. Prin sintagma infrastructură portuară se întelege ansamblul constructiilor destinate adăpostirii, acostării si operării navelor si protectiei porturilor, precum si totalitatea căilor de comunicatie pentru activitătile industriale si comerciale.”

23. Punctul 88 va avea următorul cuprins:

“88. În situatia în care pe parcursul anului fiscal apar schimbări ale categoriei de folosintă, în conditiile legii, impozitul pe teren se modifică de la data de întâi a lunii următoare celei în care se prezintă un act/acte prin care se atestă schimbarea respectivă.”

24. La punctul 116, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) La înstrăinarea unui mijloc de transport, proprietarul acestuia, potrivit art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 610/1992 privind cartea de identitate a vehiculului, va transmite dobânditorului cartea de identitate a vehiculului, precum si certificatul fiscal prin care se atestă că are achitată taxa aferentă, până la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a realizat transferul dreptului de proprietate, ca anexă la contractul de vânzare-cumpărare.”

25. La punctul 122, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Mijlocul de transport scos din functiune corespunde mijlocului de transport cu grad avansat de uzură fizică, deteriorat sau care are piese lipsă, fiind impropriu îndeplinirii functiilor pentru care a fost creat.

Pentru mijlocul de transport pentru care contribuabilul nu mai poate face dovada existentei fizice, scăderea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport se face prin prezentarea unui document din care să reiasă că mijlocul de transport a fost dezmembrat, în conditiile Ordonantei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agentilor economici care desfăsoară activităti de reparatii, de reglare, de modificări constructive, de reconstructie a vehiculelor rutiere, precum si de dezmembrare a vehiculelor uzate, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 222/2003, cu modificările ulterioare.

În lipsa documentului prevăzut mai sus, contribuabilul care nu mai poate face dovada existentei fizice a mijlocului de transport cu care figurează înregistrat în evidentele compartimentului de specialitate al autoritătilor administratiei publice locale va prezenta o declaratie pe propria răspundere din care să rezulte elementele de identificare a contribuabilului si a mijlocului de transport respectiv, documentul prin care a dobândit acel mijloc de transport, împrejurările care au condus la pierderea acestuia.”

26. La punctul 131, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizatiilor de construire si a altor avize asemănătoare

Art. 267. - (1) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediu urban, este egală cu suma stabilită de consiliul local, Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau consiliul judetean, după caz, în limitele prevăzute în tabelul următor: [...]

Norme metodologice:

131. (1) Pentru eliberarea certificatelor de urbanism, în conditiile legii, prin hotărâri ale consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau consiliilor judetene, după caz, se stabilesc nivelurile taxelor, între limitele prevăzute în tabelul de la art. 267 alin. (1) din Codul fiscal, taxe care se plătesc anticipat, în functie de suprafata terenului pentru care se solicită certificatul.”

27. La punctul 139, alineatele (1) si (2) vor avea următorul cuprins:

“139. (1) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare, partială sau totală, a clădirilor se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1%, în cazul persoanelor fizice, asupra valorii impozabile a clădirii, iar în cazul persoanelor juridice, asupra valorii de inventar a clădirii.

(2) Atât în cazul persoanelor fizice, cât si al persoanelor juridice, taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare, partială sau totală, a oricăror constructii si amenajări care nu sunt de natura clădirilor se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii reale a constructiilor sau amenajării supuse desfiintării, declarată de beneficiarul autorizatiei.”

28. La punctul 139, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

“(31) Prin grija structurilor de specialitate, în termen de cel mult 15 zile de la data terminării lucrărilor de desfiintare, se întocmeste procesul-verbal de receptie, model stabilit potrivit pct. 256, în care se mentionează, pe lângă elementele de identificare a contribuabilului si a autorizatiei de desfiintare, data de la care intervin modificări asupra impozitului pe clădiri si/sau asupra impozitului pe terenul aferent constructiilor/amenajărilor supuse desfiintării, precum si elementele care determină modificările respective, cum ar fi: suprafata construită la sol a clădirilor, suprafata construită desfăsurată a clădirilor, suprafata terenului, valoarea impozabilă a clădirilor si altele care se apreciază ca fiind necesare pentru fundamentarea modificărilor.”

29. Alineatele (1) si (5) ale punctului 144 vor avea următorul cuprins:

“144. (1) Taxa datorată pentru eliberarea autorizatiei de construire, atât în cazul persoanelor fizice, cât si al persoanelor juridice, se stabileste pe baza valorii de proiect declarate de solicitant, care corespunde înregistrărilor din cererea pentru eliberarea autorizatiei respective, si se plăteste anticipat eliberării acesteia.

..........................................................................................

(5) Notiunea situatia finală, prevăzută la art. 267 alin. (14) lit. c) din Codul fiscal, corespunde procesului-verbal de receptie, model stabilit potrivit pct. 256.”

30. Punctul 146 va avea următorul cuprins:

“146. Nivelurile taxelor prevăzute în sumă fixă la acest capitol se stabilesc de către consiliile locale sau consiliile judetene, după caz, între limitele si în conditiile prevăzute în Codul fiscal. În cazul municipiului Bucuresti această atributie se îndeplineste de către Consiliul General al Municipiului Bucuresti.”

31. Punctul 147 va avea următorul cuprins:

“147. Taxele prevăzute la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal vizează numai persoanele fizice si asociatiile familiale prevăzute de Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfăsoară activităti economice în mod independent.”

32. Punctele 197-204 se abrogă.

33. Punctul 205 va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Alte taxe locale

Art. 283 [...]

(3) Taxele prevăzute la alin. (1) si (2) se calculează si se plătesc în conformitate cu procedurile aprobate de autoritătile deliberative interesate.

Norme metodologice:

205. Procedurile prevăzute la art. 283 alin. (3) din Codul fiscal vor fi aprobate de autoritătile deliberative interesate pentru anul fiscal următor, în termenul prevăzut la art. 288 din Codul fiscal.”

34. Punctul 208 va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Scutiri si facilităti pentru persoanele fizice

Art. 284 [...]

(2) Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) si art. 4 alin. (1) din Legea recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, nu datorează: [...]

c) taxa asupra mijloacelor de transport aferentă unui singur autoturism tip hycomat sau a unui mototriciclu.

................................................................................................

(4) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa pentru eliberarea unei autorizatii pentru desfăsurarea unei activităti economice nu se datorează de către persoanele cu handicap grav sau accentuat si persoanele încadrate în gradul I sau II de invaliditate.

..........................................................................................

(71) Scutirea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport se aplică doar pentru un singur mijloc de transport, la alegerea persoanelor fizice prevăzute la alin. (1) si (2).

Norme metodologice:

208. Scutirea de la plata:

1. impozitului pe clădiri pentru locuinta situată la adresa de domiciliu;

2. impozitului pe teren aferent clădirii prevăzute la pct. 1;

3. taxei asupra mijloacelor de transport, aferentă unui singur autoturism tip hycomat sau a unui mototriciclu, se acordă pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) si art. 4 alin. (1) din Legea recunostintei fată de eroii-martiri si luptătorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, respectiv celor care au calitatea de:

a) luptător pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989:

a.1) luptător rănit - atribuit celor care au fost răniti în luptele pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta;

a.2) luptător retinut - atribuit celor care au fost retinuti de fortele de represiune ca urmare a participării la actiunile pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989;

a.3) luptător remarcat prin fapte deosebite – atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat si au condus grupuri sau multimi de oameni, au construit si au mentinut baricade împotriva fortelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importantă vitală pentru rezistenta regimului totalitar si le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localitătile unde au luptat pentru victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si celor care au avut actiuni dovedite împotriva regimului si însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989;

b) urmas de erou-martir, si anume: sotul supravietuitor, părintii celui decedat si fiecare dintre copiii acestuia.” 35. Punctul 209 va avea următorul cuprins:

“209. Categoriile de persoane prevăzute la art. 284 alin. (2) din Codul fiscal, pentru a beneficia de scutirile prevăzute de acesta, trebuie să prezinte certificate doveditoare, potrivit Legii nr. 341/2004.”

36. Alineatele (2), (3) si (13) ale punctului 215 vor avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Scutiri si facilităti pentru persoanele fizice

Art. 284 [...]

(11) Nu se datorează taxa asupra succesiunii, prevăzută de Ordonanta Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, republicată, cu modificările ulterioare, dacă încheierea procedurii succesorale a fost făcută în termen de un an de la data decesului autorului bunurilor. Această taxă nu se datorează nici în cazul autorilor decedati anterior datei de 1 ianuarie 2005, dacă încheierea procedurii succesorale a fost făcută până la data de 31 decembrie 2005 inclusiv.

Norme metodologice:

(2) Dacă încheierea procedurii succesorale a fost făcută în termen de un an de la data decesului autorului bunurilor, nu se datorează taxa asupra succesiunilor.

(3) De scutirea de la plata taxei asupra succesiunilor beneficiază si mostenitorii care încheie procedura succesorală până la data de 31 decembrie 2005 inclusiv, pentru autorii decedati anterior datei de 1 ianuarie 2005.

...........................................................................................

(13) Pentru a putea beneficia de scutirea prevăzută la alin. (2), mostenitorii trebuie să obtină certificatul de mostenitor înăuntrul termenului de un an de la data decesului autorului bunurilor ce fac obiectul succesiunii si, respectiv, de cea prevăzută la alin. (3), până la data de 31 decembrie 2005 inclusiv.”

37. După punctul 219 se introduce un nou punct, punctul 2191, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Scutiri si facilităti pentru persoane juridice

Art. 2851 - Elementele infrastructurii feroviare publice,inclusiv terenurile pe care sunt amplasate, precum si terenurile destinate acestui scop, sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren si a taxei pentru eliberarea autorizatiei de construire.

Norme metodologice:

2191. Potrivit prevederilor art. 17 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române si reorganizarea Societătii Nationale a Căilor Ferate Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 9 septembrie 2004, coroborate cu cele ale art. 2851 din Codul fiscal, elementele infrastructurii feroviare publice, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate si terenurile destinate acestui scop, sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren si a taxei pentru eliberarea autorizatiei de construire.”

38. Punctul 221 va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Scutiri si facilităti stabilite de consiliile locale

Art. 286 [...]

(6) Consiliul local poate acorda scutirea de la plata impozitului pe teren sau reducerea acestuia pentru terenul aferent investitiilor derulate în conformitate cu Legea nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ în economie, cu modificările ulterioare, pe toată perioada executării acestora, până la punerea în functiune, dar nu mai mult de 3 ani de la data începerii lucrărilor si nu mai târziu de 31 decembrie 2006.

Norme metodologice:

[...] 221. Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, pot/poate să hotărască scutirea sau reducerea de la plata impozitului pe teren pentru terenul aferent investitiilor derulate conform Legii nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ în economie, cu modificările ulterioare, pe toată perioada executării acestora, până la punerea în functiune, dar nu mai mult de 3 ani de la începerea lucrărilor si nu mai târziu de 31 decembrie 2006.”

39. Alineatul (1) al punctului 222 va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Majorarea impozitelor si taxelor locale de consiliile locale sau consiliile judetene

Art. 287. - Peste nivelul impozitelor si taxelor locale prevăzute în prezentul titlu, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau consiliile judetene, după caz, pot modifica anual impozitele si taxele locale, fără discriminare între categoriile de contribuabili, în termenul prevăzut de art. 288 alin. (1), în functie de conditiile specifice zonei, cu exceptia taxelor prevăzute la art. 263 alin. (4) si (5) si la art. 295 alin. (11) lit. b)-d).

Norme metodologice:

222. (1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau consiliile judetene, după caz, în termenul prevăzut la art. 288 alin. (1) din Codul fiscal, pot majora anual impozitele si taxele locale prevăzute de Codul fiscal, în functie de conditiile specifice zonei, fără discriminare între categoriile de contribuabili, cu exceptia taxelor prevăzute la art. 263 alin. (4) si (5) si la art. 295 alin. (11) lit. b)-d) din acelasi act normativ. Hotărârea privind majorarea anuală se aplică în anul fiscal următor.”

40. La punctul 224, partea introductivă a alineatului (1) si literele c), e), f) si i) vor avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Deciziile consiliilor locale si judetene privind impozitele si taxele locale

Art. 288 [...]

(2) Primarii, primarul general si presedintii consiliilor judetene asigură publicarea corespunzătoare a oricărei hotărâri în materie de impozite si taxe locale adoptate de autoritătile deliberative respective.

Norme metodologice:

224. (1) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucuresti/consiliile judetene adoptă, în termen de 45 de zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 292 din Codul fiscal, a fiecărui an, pentru anul fiscal următor, hotărâri privind stabilirea impozitelor si taxelor locale referitoare la:

............................................................................................

c) instituirea taxelor locale prevăzute la art. 283 din Codul fiscal;

..........................................................................................

e) majorarea, în termenul prevăzut la art. 288 alin. (1) din Codul fiscal, a impozitelor si taxelor locale, conform art. 287 din Codul fiscal;

f) delimitarea zonelor, atât în intravilan, cât si în extravilan, avându-se în vedere prevederile pct. 9; ...........................................................................................

i) procedurile de calcul si de plată a taxelor prevăzute la art. 283 alin. (3) din Codul fiscal.”

41. Punctul 237 va avea următorul cuprins:

“237. Codul de identificare fiscală - codul numeric personal/numărul de identificare fiscală/codul de înregistrare fiscală/codul unic de înregistrare si adresa domiciliului fiscal, precum si a clădirilor si terenurilor detinute în proprietate/administrare/folosintă, potrivit pct. 18, reprezintă elemente de identificare a contribuabilului, care se înscriu, în mod obligatoriu, în orice act translativ al dreptului de proprietate, în registrul de rol nominal unic, în registrul agricol, în matricole, în declaratiile fiscale, în proceseleverbale pentru stabilirea impozitelor si taxelor locale, în certificatele fiscale, în chitantele pentru creante ale bugetelor locale, în actele de control, precum si în orice alte documente asemănătoare.”

42. La punctul 238 alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:

“b) editarea oricăror documente, inclusiv a formularelor tipizate, potrivit structurii si informatiilor corespunzătoare acestora, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale si de ortografie specifice limbii române, inclusiv semnele diacritice conexe acesteia, tinând seama de prevederile Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relatii si institutii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.067 din 17 noiembrie 2004.”

43. Punctul 249 va avea următorul cuprins:

“249. (1) Declararea clădirilor si a terenurilor pentru stabilirea impozitelor aferente nu este conditionată de înregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru si publicitate imobiliară.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător atât persoanelor fizice, cât si persoanelor juridice.”

44. La punctul 252, partea introductivă va avea următorul cuprins:

“252. Verificarea modului de completare a declaratiei fiscale se face după cum urmează:”.

45. Alineatul (1) al punctului 255 va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Indexarea impozitelor si taxelor

Art. 292 [...]

(3) În perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2005 si 1 ianuarie 2011, nivelul taxei asupra mijloacelor de transport, prevăzut la art. 263 alin. (4) si (5), se majorează prin hotărâre a Guvernului, în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de negociere cu Uniunea Europeană, la Capitolul 9 – Politica în domeniul transporturilor, în luna aprilie a fiecărui an cuprins în perioadă, la propunerea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si cu avizul Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Administratiei si Internelor.

Norme metodologice:

255. (1) În cazul în care rata inflatiei estimată pentru anul următor depăseste 5%, până la data de 30 aprilie a anului curent, la propunerea Ministerului Finantelor Publice si a Ministerului Administratiei si Internelor, prin hotărâre a Guvernului, impozitele si taxele locale care constau într-o anumită sumă în lei sau care sunt stabilite pe baza unei anumite sume în lei se indexează/ajustează/actualizează, cu exceptia taxei prevăzute la art. 263 alin. (4) si (5) din Codul fiscal”.

46. Punctul 258 se abrogă.

47. La punctul 271, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) Potrivit prevederilor art. 284 alin. (12) din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat si completat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 123/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, taxele de timbru prevăzute la art. 4 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, republicată, referitoare la autentificarea actelor între vii, translative ale dreptului de proprietate si ale altor drepturi reale ce au ca obiect terenuri fără constructii, se reduc la jumătate.”

48. La punctul 282, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) Potrivit prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 105/2004 privind unele măsuri pentru eliberarea si înmânarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.097 din 24 noiembrie 2004, taxele extrajudiciare de timbru, prevăzute la cap. V din anexa la Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, cu modificările ulterioare, nu se mai datorează.”

Art. II. - Declaratiile de venit estimat depuse la organul fiscal competent stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările si completările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se consideră depuse, conform legii.

Art. III. - Anul obtinerii venitului pentru anul 2004 este perioada 1 ianuarie - 31 decembrie. În situatia în care prezentarea certificatului de rezidentă fiscală în anul 2004 s-a făcut cu depăsirea termenului prevăzut la pct. 15 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului V din Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările ulterioare, acesta se va reconsidera potrivit procedurii instituite prin prezenta hotărâre.

Art. IV. - (1) Antrepozitele fiscale de alcool, distilate si băuturi alcoolice distilate, deja autorizate la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, sunt obligate să depună la autoritatea fiscală centrală Certificatul ISO 9001 până la data de 31 decembrie 2005. Nedepunerea acestui certificat atrage suspendarea autorizatiei până la îndeplinirea cerintelor prevăzute de lege.

(2) Antrepozitarii pentru productie si/sau depozitare de produse accizabile, deja autorizati la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, sunt obligati să depună la autoritatea fiscală centrală autorizatia de mediu până la data de 30 iunie 2005. Nedepunerea acestei autorizatii atrage suspendarea autorizatiei până la îndeplinirea cerintelor prevăzute de lege.

(3) Facturile fiscale speciale si avizele speciale de însotire detinute în stoc la data de 31 decembrie 2004 de către antrepozitarii autorizati, importatorii sau distribuitorii agreati, după caz, de alcool etilic si uleiuri minerale, precum si cele detinute de autoritatea fiscală teritorială pot fi utilizate si după această dată, până la epuizare.

(4) Banderolele pentru marcarea băuturilor alcoolice, pe care nu se află inscriptionată concentratia alcoolică si cantitatea nominală, aflate în stoc la data de 31 decembrie 2004 la antrepozitarii autorizati, îsi pierd valabilitatea după 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri si nu mai pot fi utilizate pentru marcare. Stocul de astfel de banderole se inventariază si se predă spre distrugere Companiei Nationale “Imprimeria Natională” - S.A. până la data de 1 martie 2005. După data de 31 martie 2005, antrepozitarii autorizati pentru productie de produse accizabile supuse sistemului de marcare pot utiliza pentru marcare numai marcaje înseriate si numerotate, achizitionate de la Compania Natională “Imprimeria Natională” - S.A.

(5) Antrepozitarii pentru uleiuri minerale, deja autorizati la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, au obligatia de a depune la Autoritatea Natională a Vămilor lista cuprinzând semifabricatele si produsele finite din nomenclatorul lor de fabricatie, pentru verificare si avizare, până la data de 1 martie 2005. Listele cuprinzând semifabricatele si produsele finite din nomenclatorul de fabricatie al antrepozitarilor pentru uleiuri minerale, deja autorizati la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, precum si listele noilor produse introduse în nomenclatorul de fabricatie al antrepozitarilor autorizati, avizate de Autoritatea Natională a Vămilor, vor fi depuse la autoritatea fiscală competentă în termen de 10 zile de la data avizării.

Art. V. - Precizările punctului 301 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal se suspendă până la data intrării în vigoare a actului normativ de modificare si completare a Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societătile de leasing, republicată, cu modificările si completările ulterioare, care va reglementa în mod unitar termenii de referintă utilizati în activitatea de leasing. Organele vamale vor proceda la restituirea sumelor plătite în plus ca drepturi de import, pentru bunurile achizitionate de către utilizatori si vămuite la import, în baza unor contracte de leasing, după data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 1.840/2004 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004.

Art. VI. - Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 3 februarie 2005.

Nr. 84.

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a