MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 13         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 5 ianuarie 2005

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

2.167/2004. - Hotărâre privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om si mediu ale substantelor notificate

 

2.408/2004. - Hotărâre privind metodologia de acordare de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale a diferentei dintre tarife si costuri în transportul feroviar public de călători

 

2.410/2004. - Hotărâre privind transmiterea unor imobile, aflate în proprietatea privată a statului, din administrarea Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.899/2004. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Procedurii de restituire si de rambursare a sumelor de la buget, precum si de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depăsirea termenului legal

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

276/2004. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 157/2004

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om si mediu ale substantelor notificate

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 36 lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 451/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta hotărâre stabileste principiile generale pentru evaluarea riscurilor pentru om si mediu prezentate de substantele notificate.

(2) Autoritatea competentă pentru evaluarea riscurilor pentru om si pentru mediu ale substantelor notificate este Agentia Natională pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase, denumită în continuare autoritate competentă.

(3) În exercitarea atributiilor sale autoritatea competentă colaborează cu Comitetul interministerial stiintific consultativ pentru evaluarea toxicitătii si ecotoxicitătii substantelor chimice periculoase.

Art. 2. - (1) În sensul prezentei hotărâri, următoarele expresii se definesc astfel:

1. identificarea pericolelor - activitatea prin care se identifică efectele adverse pe care o substantă are capacitatea intrinsecă de a le produce;

2. evaluarea relatiei doză-răspuns sau concentratie-efect - estimarea relatiei între doză sau nivelul de expunere la o anumită substantă si incidenta si gravitatea efectului;

3. evaluarea expunerii - determinarea emisiilor, căilor de transfer si a vitezelor de pătrundere a substantei, precum si de transformare sau degradare a acesteia, în vederea estimării concentratiilor/dozelor la care populatiile umane sau componentele de mediu sunt sau pot fi expuse;

4. caracterizarea riscurilor - estimarea incidentei si gravitătii efectelor adverse susceptibile a se produce în cadrul unei populatii umane sau într-o componentă de mediu, datorită expunerii reale sau previzibile la o substantă; caracterizarea poate include estimarea riscurilor, adică cuantificarea acestei probabilităti;

5. recomandări de reducere a riscului – recomandări care permit reducerea riscurilor pe care le prezintă comercializarea substantei pentru om si/sau mediu.

Recomandările pot include:

a) modificări ale clasificării, ambalării sau etichetării substantei propuse de notificator în dosarul de notificare depus în conformitate cu prevederile art. 4, art. 6 alin. (1) sau ale art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002 privind notificarea substantelor chimice, cu modificările si completările ulterioare;

b) modificări ale fisei tehnice de securitate propuse de notificator în dosarul de notificare depus în conformitate cu prevederile art. 4, art. 6 alin. (1) sau ale art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare;

c) modificări ale metodelor si măsurilor de precautie recomandate sau ale măsurilor de urgentă, prevăzute la pct. 2.3, 2.4 si 2.5 din anexele nr. 1, 3 sau 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare, propuse de notificator în dosarul tehnic de notificare depus în conformitate cu prevederile art. 4, art. 6 alin. (1) sau ale art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare;

d) recomandări pentru autoritătile de control responsabile de a avea în vedere măsuri adecvate de protectie pentru om si/sau mediu fată de riscurile identificate.

(2) Expresiile definite la alin. (1) se completează cu termenii si expresiile definite la art. 6 si 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 451/2001, si la art. 2 lit. b), f) si g) din Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Evaluarea riscurilor

 

Art. 3. - (1) Evaluarea riscurilor include identificarea pericolelor si, după caz, evaluarea relatiei doză-răspuns sau concentratie-efect, evaluarea expunerii si caracterizarea riscurilor. În mod normal, evaluarea riscurilor se efectuează în conformitate cu procedurile prevăzute la art. 4 si 5.

(2) Fară a aduce atingere prevederilor alin. (1), riscurile asociate unor efecte specifice, cum ar fi epuizarea stratului de ozon, pentru care procedurile prevăzute la art. 4 si 5 sunt imposibil de pus în practică, se evaluează caz cu caz si autoritatea competentă va include o descriere completă si justificarea unei astfel de evaluări în raportul scris transmis Comisiei Europene în conformitate cu prevederile art. 7.

(3) În procedura de evaluare a expunerii autoritatea competentă ia în considerare acele populatii umane sau componente de mediu pentru care expunerea la o substantă este rezonabil previzibilă pe baza informatiilor disponibile despre substanta respectivă, în special a informatiilor privind depozitarea, încorporarea într-un preparat sau alt proces de prelucrare, utilizarea si eliminarea ori recuperarea acesteia.

(4) Evaluarea riscurilor conduce la una sau mai multe dintre următoarele concluzii:

a) substanta nu produce motive imediate de îngrijorare si nu este necesar a fi evaluată din nou, anterior comunicării informatiilor suplimentare conform art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (3) si (4) sau art. 12 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare;

b) substanta produce motive de îngrijorare si autoritatea competentă decide ce informatii suplimentare sunt necesare pentru revizuirea evaluării, cererea pentru aceste informatii fiind amânată până când cantitatea introdusă pe piată atinge nivelul următor de tonaj, conform art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (3) si (4) sau art. 12 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare;

c) substanta produce motive de îngrijorare si trebuie solicitate imediat informatii suplimentare;

d) substanta produce motive de îngrijorare si autoritatea competentă trebuie să facă imediat recomandări de reducere a riscurilor.

(5) Când evaluarea riscurilor indică una dintre concluziile prevăzute la alin. (4) lit. b), c) sau d), autoritatea competentă poate informa notificatorul despre concluziile sale si îi poate acorda posibilitatea de a-si prezenta observatiile în legătură cu acest subiect si de a furniza informatii suplimentare. Autoritatea competentă va utiliza toate informatiile relevante pentru reevaluarea riscurilor înainte de a transmite evaluarea către Comisia Europeană în conformitate cu prevederile art. 162 din Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(6) În recomandările sale de reducere a riscurilor aferente unei substante autoritatea competentă are în vedere faptul că reducerea expunerii unor categorii de populatii umane sau a unor componente ale mediului poate mări expunerea unor alte categorii de populatii umane sau componente ale mediului.

Art. 4. - (1) Pentru fiecare substantă notificată în conformitate cu prevederile art. 4, ale art. 6 alin. (1) sau (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare, autoritatea competentă efectuează evaluarea riscurilor, a cărei primă etapă este identificarea pericolelor. Această etapă vizează cel putin proprietătile si efectele adverse potentiale prevăzute în anexa nr. 1 sectiunea A si în anexa nr. 2 sectiunea A. După această etapă autoritatea competentă parcurge următoarele etape de actiune, care se realizează în conformitate cu liniile directoare prevăzute în anexa nr. 1 sectiunea B si în anexa nr. 2 sectiunea B:

a) (i) evaluarea relatiei doză-răspuns sau concentratie- efect, dacă este cazul;

(ii) evaluarea expunerii la care orice populatie umană, ca de exemplu: lucrători, consumatori si persoane expuse indirect prin contact cu mediul, este susceptibilă a fi supusă;

b) caracterizarea riscurilor.

(2) Se pot excepta de la prevederile alin. (1) următoarele situatii:

a) dacă a fost efectuat testul pentru identificarea pericolului asociat cu un efect sau o proprietate specifică si rezultatele nu au condus la clasificarea substantei în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 200/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 451/2001, evaluarea riscului legat de acest efect sau proprietate nu trebuie să includă actiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) si b), fiind aplicabile concluziile prevăzute la art. 3 alin. (4) lit. a), în afară de cazul în care există alte motive întemeiate de îngrijorare; si

b) dacă testul pentru identificarea pericolului asociat cu un efect sau o proprietate specifică nu a fost încă efectuat, acest efect sau proprietate nu trebuie luată în considerare în procesul de evaluare a riscurilor, în afară de cazul în care există alte motive întemeiate de îngrijorare.

Art. 5. - (1) Pentru fiecare substantă notificată în conformitate cu prevederile art. 4, art. 6 alin. (1) sau (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare, autoritatea competentă realizează evaluarea riscurilor privind efectele substantei asupra mediului, a cărei primă etapă este identificarea pericolelor.

După această etapă autoritatea competentă parcurge etapele următoare de actiune, care se realizează în conformitate cu liniile directoare prevăzute în anexa nr. 3:

a) (i) evaluarea relatiei doză-răspuns sau concentratie-efect, dacă este cazul;

(ii) evaluarea expunerii la care componentele de mediu - mediu acvatic, terestru si aerian – sunt susceptibile a fi supuse;

b) caracterizarea riscurilor.

(2) Se pot excepta de la prevederile alin. (1) următoarele situatii:

a) pentru substantele notificate conform prevederilor art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare, care nu sunt clasificate ca fiind periculoase pentru mediu, evaluarea riscurilor nu trebuie să includă actiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) si b), fiind aplicabile concluziile prevăzute la art. 3 alin. (4) lit. a), în afară de cazul în care există alte motive întemeiate de îngrijorare; si

b) pentru substantele notificate conform prevederilor art. 6 alin. (1) si (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare, în cazul în care nu există date suficiente pentru a le clasifica în categoria substantelor periculoase pentru mediu, identificarea pericolelor se stabileste pe baza altor date, ca de exemplu datele existente privind proprietătile fizicochimice si proprietătile toxice, dacă există motive întemeiate de îngrijorare privind efectele asupra mediului.

În cazul în care nu există motive întemeiate de îngrijorare, evaluarea riscurilor nu trebuie să includă actiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) si b), fiind aplicabile concluziile prevăzute la art. 3 alin. (4) lit. a).

Art. 6. - (1) După efectuarea evaluării riscurilor conform prevederilor art. 4 si 5 si anexelor nr. 1-3, autoritatea competentă determină, conform anexei nr. 4, care dintre concluziile prevăzute la art. 3 alin. (4) sunt aplicabile si adoptă, dacă este cazul, măsurile prevăzute la art. 3 alin. (5).

(2) Când se primesc informatii suplimentare în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (3) si (4), art. 12 alin. (1) sau ale art. 16 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare, evaluarea riscurilor, efectuată conform prevederilor art. 4 si 5 si anexelor nr. 1-3, trebuie revăzută si, dacă este necesar, revizuită.

Art. 7. - (1) După finalizarea evaluării riscurilor în conformitate cu prevederile art. 4 si 5, precum si după elaborarea concluziilor conform prevederilor art. 6, autoritatea competentă pregăteste un raport scris care contine cel putin informatiile prevăzute în anexa nr. 5.

Raportul va fi trimis Comisiei Europene în conformitate cu prevederile art. 162 din Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare. Ca urmare a revizuirii evaluării riscurilor pe baza informatiilor suplimentare primite de la notificator, raportul se reactualizează si se transmite Comisiei Europene.

(2) În cazul în care, în conformitate cu prevederile art. 163 din Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, cu modificările si completările ulterioare, autoritătile competente ajung la un acord asupra raportului scris privind evaluarea riscurilor sau asupra revizuirii evaluării riscurilor, o copie a raportului este pusă la dispozitia notificatorului, la solicitarea acestuia.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 8. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.

Art. 9. - Prezenta hotărâre transpune Directiva Comisiei 93/67/CEE de stabilire a principiilor de evaluare a riscurilor prezentate de substantele notificate pentru om si pentru mediu, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 227 din 8 septembrie 1993.

Art. 10. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul de stat, ministrul economiei si comertului,

Iulian Iancu,

secretar de stat

p. Ministrul sănătătii,

Ion Bazac,

secretar de stat

p. Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Florin Stadiu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2004.

Nr. 2.167.

 

ANEXA Nr. 1

 

EVALUAREA RISCURILOR: SĂNĂTATEA UMANĂ-TOXICITATE

 

Sectiunea A

Evaluarea riscurilor, efectuată în conformitate cu prevederile art. 4 din hotărâre, ia în considerare următoarele efecte toxice potentiale si următoarele populatii umane susceptibile a fi expuse:

Efecte:

1. toxicitate acută;

2. iritare;

3. efecte corosive;

4. sensibilizare;

5. toxicitatea la doze repetate;

6. mutagenitate;

7. carcinogenitate;

8. toxicitate pentru reproducere.

Populatii umane:

1. lucrători;

2. consumatori;

3. persoane expuse indirect prin contact cu mediul.

Sectiunea B

1. Identificarea pericolelor

1.1. În cazurile în care a fost efectuat testul adecvat pentru identificarea pericolului asociat unui efect potential specific, dar rezultatele nu au condus la clasificarea substantei conform prevederilor art. 4 alin. (2) lit. a) din hotărâre, caracterizarea riscului asociat acestui efect nu este necesară decât în cazul în care există alte motive întemeiate de îngrijorare, cum ar fi rezultate pozitive ale testului de mutagenitate in vitro.

1.2. În cazurile în care nu a fost efectuat testul adecvat pentru identificarea pericolului asociat unui efect potential specific conform prevederilor art. 4 alin. (2) lit. b) din hotărâre, caracterizarea riscului asociat acestui efect nu este necesară decât în cazul în care există alte motive întemeiate de îngrijorare, cum ar fi consideratii privind expunerea sau indicatii de toxicitate potentială din relatiile structură-activitate.

2. Evaluarea relatiei doză-răspuns sau concentratie-efect

2.1. Pentru toxicitatea la doze repetate si toxicitatea pentru reproducere se evaluează relatia doză-răspuns si, în măsura posibilitătilor, se identifică nivelul concentratiei la care nu se observă nici un efect advers - NOAEL. Dacă nu este posibilă identificarea NOAEL, se identifică doza/concentratia cea mai mică asociată unui efect advers, cum ar fi cel mai mic nivel al concentratiei la care se observă un efect advers - LOAEL.

2.2. În ceea ce priveste toxicitatea acută, corosivitatea si iritabilitatea nu este posibil, în mod obisnuit, să se obtină NOAEL sau LOAEL pe baza rezultatelor testelor efectuate în conformitate cu cerintele Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. Pentru toxicitatea acută se determină valoarea LD 50 ori LC 50 sau, atunci când a fost utilizată metoda dozei fixe, va fi obtinută doza discriminatorie. Pentru celelalte efecte este suficient să se evalueze dacă substanta are capacitatea intrinsecă de a produce astfel de efecte.

2.3. Pentru mutagenitate si carcinogenitate este suficient să se evalueze dacă substanta are capacitatea intrinsecă de a produce astfel de efecte. Totusi, dacă se poate demonstra că substanta identificată drept cancerigenă nu este toxică pentru reproducere, este adecvat să se identifice NOAEL/LOAEL, conform prevederilor pct. 2.1.

2.4. În ceea ce priveste sensibilizarea cutanată si sensibilizarea căilor respiratorii, în măsura în care nu există un consens privind posibilitatea de a se identifica doza/concentratia sub care nu se pot produce efecte adverse la un subiect deja sensibilizat la o substantă dată, este suficient să se evalueze dacă substanta are capacitatea intrinsecă de a produce astfel de efecte.

3. Evaluarea expunerii

3.1. Se efectuează o evaluare a expunerii pentru fiecare categorie de populatie umană - lucrători, consumatori si persoane expuse indirect prin contact cu mediul – pentru care este previzibilă, în mod rezonabil, expunerea la o substantă. Obiectivul evaluării este acela de a face o estimare calitativă sau cantitativă a dozei/concentratiei substantei la care o populatie umană este sau poate fi expusă. Această estimare tine cont de variatiile spatiale si temporale în modul de expunere.

3.2. Evaluarea expunerii se bazează pe informatiile din dosarul tehnic constituit în conformitate cu sectiunea 2 din anexa nr. 1, anexa nr. 3 sau anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002 privind notificarea substantelor chimice, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr. 693/2004, si pe orice alte informatii disponibile si relevante. Dacă este cazul, o atentie deosebită se acordă următoarelor:

(i) datele privind expunerea, măsurate adecvat;

(ii) cantitatea de substantă existentă pe piată;

(iii) forma sub care substanta este comercializată si/sau utilizată, de exemplu substanta ca atare sau sub formă de componentă a unui preparat;

(iv) categoriile de utilizare si gradul de containerizare;

(v) datele referitoare la prelucrare, în cazul în care acestea sunt relevante;

(vi) proprietătile fizico-chimice ale substantei, incluzând, dacă sunt relevante, proprietătile dobândite în timpul procesului de prelucrare, de exemplu formarea aerosolilor;

(vii) calea probabilă de expunere si potentialul de absorbtie;

(viii) frecventa si durata expunerii;

(ix) tipul si mărimea populatiei/populatiilor specifice expuse, dacă aceste informatii sunt disponibile.

3.3. Dacă se utilizează metode predictive pentru estimarea nivelurilor de expunere, se acordă prioritate datelor relevante de monitorizare referitoare la substantele cu moduri de utilizare si expunere similare.

3.4. Dacă substanta este continută într-un preparat, expunerea la acea substantă din preparat este luată în considerare numai dacă preparatul este clasificat pe baza proprietătilor toxicologice ale substantei în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 451/2001, în afară de cazul în care există alte motive întemeiate de îngrijorare.

4. Caracterizarea riscurilor

4.1. Atunci când pentru oricare dintre efectele prevăzute în sectiunea A se identifică un NOAEL sau un LOAEL, caracterizarea riscului asociat fiecăruia dintre aceste efecte implică compararea NOAEL sau LOAEL cu doza/concentratia estimată la care populatia/populatiile umană/umane este/sunt expusă/expuse. Dacă este disponibilă o estimare cantitativă a expunerii, se determină raportul dintre nivelul expunerii si N(L)OAEL. Pe baza comparatiei dintre estimările cantitative si calitative ale expunerii si N(L)OAEL, autoritatea competentă decide care dintre cele patru concluzii prevăzute la art. 3 alin. (4) din hotărâre este aplicabilă.

4.2. Atunci când pentru oricare dintre efectele prevăzute în sectiunea A nu s-a determinat N(L)OAEL, caracterizarea riscului asociat fiecăruia dintre aceste efecte implică o evaluare a probabilitătii de aparitie a acestui efect, pe baza informatiilor cantitative si/sau calitative referitoare la expunerea populatiilor umane considerate1). După efectuarea aceste evaluări autoritatea competentă decide care dintre cele patru concluzii prevăzute la art. 3 alin. (4) din hotărâre este aplicabilă.

4.3. Pentru a decide care dintre cele patru concluzii prevăzute la art. 3 alin. (4) din hotărâre este aplicabilă, autoritatea competentă trebuie să ia în considerare, printre altele, si:

(i) incertitudinea generată în special de variabilitatea datelor experimentale si de variatia intra- si interspecii;

(ii) natura si severitatea efectelor;

(iii) populatia umană la care se referă informatiile cantitative si/sau calitative privind expunerea.

5. Integrarea

5.1. În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din hotărâre, caracterizarea riscurilor poate fi efectuată pentru mai multe efecte adverse potentiale sau pentru mai multe populatii umane. În aceste cazuri autoritatea competentă decide care dintre cele patru concluzii prevăzute la art. 3 alin. (4) din hotărâre este aplicabilă pentru fiecare efect.

După efectuarea evaluării riscurilor, autoritatea competentă reexaminează diferitele concluzii si emite concluzii integrate privind toxicitatea globală a substantei.


1) Atunci când, desi N(L)OAEL nu a fost determinat, rezultatele testării demonstrează că există o relatie între doza/concentratia si gravitatea unui efect advers sau atunci când, în cadrul unei metode de testare ce utilizează o singură doză/concentratie, este posibilă evaluarea gravitătii relative a efectului, aceste informatii trebuie, de asemenea, luate în considerare la evaluarea probabilitătii de aparitie a efectului.

 

ANEXA Nr. 2

 

EVALUAREA RISCURILOR:

SĂNĂTATEA UMANĂ - PROPRIETĂTI FIZICO-CHIMICE

 

Sectiunea A

Evaluarea riscurilor, efectuată în conformitate cu prevederile art. 4 din hotărâre, trebuie să tină cont de efectele adverse potentiale care pot să apară la următoarele categorii de populatii umane susceptibile a fi expuse la substantele care au următoarele proprietăti:

Proprietăti:

1. explozivitate;

2. inflamabilitate;

3. potential de oxidare.

Populatii umane:

1. lucrători;

2. consumatori;

3. persoane expuse indirect prin contact cu mediul.

Sectiunea B

1. Identificarea pericolului

1.1. În cazurile în care a fost efectuat testul adecvat pentru identificarea pericolului asociat unei proprietăti specifice, dar rezultatele nu au condus la clasificarea substantei conform prevederilor art. 4 alin. (2) lit. a) din hotărâre, caracterizarea riscului asociat acestei proprietăti nu este necesară decât în cazul în care există alte motive întemeiate de îngrijorare.

1.2. În cazurile în care nu a fost efectuat testul adecvat pentru identificarea pericolului asociat unei proprietăti specifice conform prevederilor art. 4 alin. (2) lit. b) din hotărâre, caracterizarea riscului asociat acestei proprietăti nu este necesară decât în cazul în care există alte motive întemeiate de îngrijorare.

2. Evaluarea expunerii

2.1. În cazul în care caracterizarea riscului a fost efectuată în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din hotărâre, este necesar să se determine doar conditiile de utilizare previzibile în mod rezonabil, pe baza informatiilor privind substanta, incluse în dosarul tehnic conform prevederilor pct. 2 din anexa nr. 1, anexa nr. 3 sau anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr. 693/2004.

3. Caracterizarea riscurilor

3.1. Caracterizarea riscurilor implică evaluarea probabilitătii aparitiei unui efect advers în conditii de utilizare previzibile în mod rezonabil. Dacă această evaluare indică faptul că nu apare un efect advers, în mod normal se aplică concluzia prevăzută la art. 3 alin. (4) lit. a) din hotărâre. Dacă această evaluare indică faptul că se produce un efect advers, în mod normal se aplică concluzia prevăzută la art. 3 alin. (4) lit. d) din hotărâre.

4. Integrarea

4.1. Atunci când rezultă diferite recomandări de reducere a riscurilor pentru diferite efecte sau diferite populatii umane, aceste recomandări sunt revizuite după efectuarea evaluării riscurilor si autoritatea competentă formulează recomandări integrate.

 

ANEXA Nr. 3

 

EVALUAREA RISCURILOR: MEDIU

 

1. Identificarea pericolului

1.1. Pentru substantele neclasificate ca periculoase pentru mediu conform prevederilor art. 5 alin. (2) lit. a) din hotărâre, autoritatea competentă analizează existenta altor motive întemeiate de îngrijorare pentru a efectua caracterizarea riscurilor si ia în considerare, în special:

(i) indicatiile privind potentialul de bioacumulare a substantei;

(ii) forma curbei toxicitate/timp în cadrul testelor de ecotoxicitate;

(iii) indicatii privind alte efecte adverse pe baza studiilor de toxicitate, de exemplu clasificarea unei substante ca fiind mutagenă, toxică ori foarte toxică sau nocivă cu fraza de risc R40 “Posibil efect cancerigen - dovezi insuficiente” sau R48 “Pericol de efecte grave asupra sănătătii în caz de expunere prelungită”;

(iv) date privind substante similare din punct de vedere structural.

1.2. Dacă autoritatea competentă consideră că sunt motive întemeiate pentru a efectua caracterizarea riscurilor pentru o substantă neclasificată ca fiind periculoasă pentru mediu si pentru care nu există suficiente date privind efectele asupra organismelor conform prevederilor art. 5 alin. (2) lit. b) din hotărâre, aceasta aplică, după caz, prevederile art. 3 alin. (4) lit. b) sau c) din hotărâre.

2. Evaluarea relatiei doză-răspuns sau concentratie- efect

2.1. Obiectivul este acela de a determina concentratia de substantă sub care nu se previzionează aparitia de efecte adverse în componentele de mediu.

Această concentratie este denumită concentratie previzibilă fără efect (PNEC).

2.2. PNEC este determinată pe baza informatiilor referitoare la efectele asupra organismelor incluse în dosarul de notificare, prevăzute la pct. 5 din anexa nr. 1 sau în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr. 693/2004, precum si pe baza studiilor de ecotoxicitate prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr. 693/2004.

2.3. Pentru calcularea PNEC se aplică un factor de evaluare la valorile rezultate din testele efectuate pe organisme, de exemplu: LD 50 - doză letală medie, LC 50 - concentratie letală medie, EC 50 – concentratie efectivă medie, IC 50 - concentratie ce provoacă inhibitia cu 50% a unui parametru dat, cum ar fi cresterea, NOEL (C) - doza/concentratia la care nu se observă nici un efect advers, LOEL (C) - doza/concentratia cea mai mică la care se observă un efect advers.

2.4. Un factor de evaluare este expresia gradului de incertitudine la extrapolarea, la mediul real, a datelor rezultate în urma testelor pe un număr limitat de specii. De aceea, în general, cu cât datele sunt mai numeroase si durata testelor mai mare, cu atât gradul de incertitudine si mărimea factorului de evaluare sunt mai mici1).

3. Evaluarea expunerii

3.1. Obiectivul evaluării expunerii constă în a previziona concentratia substantei care poate fi eventual prezentă în mediu. Această concentratie este denumită concentratia previzibilă în mediu - PEC. Totusi, în unele cazuri nu se poate stabili PEC si atunci trebuie efectuată o estimare calitativă a expunerii.

3.2. PEC sau, unde se impune, estimarea calitativă a expunerii se determină numai pentru componentele de mediu susceptibile de a fi expuse emisiilor, evacuărilor, eliminărilor sau difuziilor.

3.3. Determinarea PEC sau a estimării calitative a expunerii se realizează pe baza informatiilor continute în dosarul tehnic întocmit conform anexelor nr. 1, 2, 3 sau 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr. 693/2004, care includ, după caz, următoarele informatii:

(i) date de expunere adecvat măsurate;

(ii) cantitatea de substantă existentă pe piată;

(iii) forma sub care substanta este comercializată si/sau utilizată, de exemplu, substanta ca atare sau sub formă de component al unui preparat;

(iv) categoriile de utilizare si gradul de containerizare;

(v) datele referitoare la prelucrare, în cazul în care acestea sunt relevante;

(vi) proprietătile fizico-chimice ale substantei, în special punctul de topire, punctul de fierbere, presiunea vaporilor, tensiunea superficială, solubilitatea în apă, coeficientul de partitie n-octanol/apă;

(vii) calea probabilă de pătrundere în componentele mediului si potentialul de adsorbtie/desorbtie si degradare;

(viii) frecventa si durata expunerii.

3.4. Pentru substantele introduse pe piată în cantităti mai mici sau egale cu 10 tone/an sau 50 tone cumulat, factorul PEC sau estimarea calitativă a expunerii se determină, de regulă, pentru mediul local în care substanta este susceptibilă de a fi eliberată.

4. Caracterizarea riscurilor

4.1. Pentru o componentă de mediu dată, caracterizarea riscurilor implică, în măsura posibilului, comparatia dintre PEC si PNEC, astfel încât să se obtină raportul PEC/PNEC. Dacă raportul PEC/PNEC este mai mic sau egal cu 1, se aplică concluzia prevăzută la art. 3 alin. (4) lit. a) din hotărâre. Dacă acest raport este mai mare decât 1, autoritatea competentă decide, pe baza mărimii acestui raport si a altor factori relevanti, cum ar fi cei prevăzuti la pct. 1.1 lit. (i)-(iv), care dintre concluziile prevăzute la art. 3 alin. (4) lit. b), c) sau d) din hotărâre este adecvată.

4.2. În cazul în care nu este posibilă determinarea raportului PEC/PNEC, caracterizarea riscurilor se va face pe baza evaluărilor calitative ale probabilitătii aparitiei unui efect advers în conditii previzibile de expunere. După efectuarea acestei evaluări si tinând cont de factorii relevanti, cum ar fi cei prevăzuti la pct. 1.1, autoritatea competentă decide care dintre cele patru concluzii prevăzute la art. 3 alin. (4) din hotărâre este adecvată.

5. Integrarea

5.1. În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din hotărâre, caracterizarea riscurilor poate fi efectuată pentru mai multe componente ale mediului. În aceste cazuri, autoritatea competentă decide care dintre cele patru concluzii prevăzute la art. 3 alin. (4) din hotărâre este aplicabilă pentru fiecare componentă a mediului. După efectuarea evaluării riscurilor, autoritatea competentă examinează diferitele concluzii si formulează concluzii integrate privind efectele globale ale substantei asupra mediului.


1) Un factor de evaluare de ordinul 1.000 este aplicat, de regulă, uneia dintre valorile L(E) C 50 obtinută din rezultatele testelor de toxicitate acută, dar acest factor poate fi redus, luându-se în considerare alte informatii relevante. Un factor mai mic de evaluare este aplicat de obicei unei valori NOEC obtinute din rezultatele testelor de toxicitate cronică.

 

ANEXA Nr. 4

 

INTEGRAREA PE ANSAMBLU A CONCLUZIILOR

 

1. Concluziile elaborate în conformitate cu pct. 5.1 din anexa nr. 1, pct. 4.1 din anexa nr. 2 si pct. 5.1 din anexa nr. 3 sunt examinate de autoritatea competentă si integrate pentru totalitatea riscurilor identificate în evaluarea acestora.

2. Informatiile suplimentare solicitate în baza prevederilor art. 3 alin. (4) lit. b) si c) din hotărâre sau recomandările pentru reducerea riscurilor prevăzute la art. 3 alin. (4) lit. d) din hotărâre trebuie justificate. Recomandările sunt formulate luându-se în considerare prevederile art. 3 alin. (6) din hotărâre.

 

ANEXA Nr. 5

 

INFORMATII

care trebuie incluse în rezumatul evaluării riscurilor

 

1. Raportul scris, transmis Comisiei Europene în conformitate cu prevederile art. 7 din hotărâre, include următoarele elemente:

(i) rezumatul general al concluziilor formulate în conformitate cu prevederile art. 6 din hotărâre si ale anexei nr. 4;

(ii) în cazul în care substantei i se aplică concluzia prevăzută la art. 3 alin. (4) lit. a) din hotărâre cu privire la toate efectele adverse potentiale pentru categoriile de populatii umane si componente ale mediului, o declaratie atestând faptul că, pe baza informatiilor disponibile, substanta nu prezintă motive imediate de îngrijorare si nu este necesar a fi evaluată din nou înainte ca notificatorul să transmită informatiile suplimentare conform prevederilor art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (3), art. 6 alin. (4) sau art. 12 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr. 693/2004;

(iii) în cazul în care concluziile prevăzute la art. 3 alin. (4) lit. b) sau c) din hotărâre se aplică pentru unul sau mai multe efecte adverse potentiale, pentru una ori mai multe categorii de populatii umane sau pentru una ori mai multe componente ale mediului, o descriere si o justificare a informatiilor suplimentare solicitate;

(iv) în cazul în care concluzia prevăzută la art. 3 alin. (4) lit. d) din hotărâre se aplică pentru unul sau mai multe efecte adverse potentiale, una ori mai multe categorii de populatii umane sau una ori mai multe componente ale mediului, o descriere si o justificare a recomandărilor de reducere a riscurilor;

(v) în cazul în care se actionează în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (5) din hotărâre, un rezumat al comentariilor/observatiilor notificatorului privind propunerile autoritătii competente, precum si orice alte informatii suplimentare relevante disponibile.

2. În cazul în care caracterizarea riscurilor a fost determinată pe baza rapoartelor expunere/efect, în conformitate cu prevederile pct. 4 din anexa nr. 1 sectiunea B si ale pct. 4 din anexa nr. 3, sau au fost utilizati factorii de evaluare descrisi la pct. 2 din anexa nr. 3, aceste rapoarte sau factori trebuie precizati.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind metodologia de acordare de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale a diferentei dintre tarife si costuri în transportul feroviar public de călători

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Volumele de transport public de călători ce trebuie realizate pe calea ferată română pentru a se asigura libera circulatie a persoanelor constituie pachetul minim pentru serviciul public social în transportul feroviar, denumit în continuare pachet minim social, se stabilesc de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, la propunerea Companiei Nationale de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A., si se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului.

(2) Pachetul minim social cuprinde numărul de perechi de trenuri pentru fiecare categorie de tren, care vor circula zilnic pe fiecare sectie de circulatie deschisă traficului feroviar public de călători, precum si volumul anual de tren-km pentru fiecare sectie de circulatie si pentru toată reteaua feroviară.

Art. 2. - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului stabileste conditiile minimale privind calitatea serviciilor de transport feroviar public de călători pentru fiecare categorie de tren, care se aprobă prin ordin al ministrului si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Pachetul minim social se determină de către Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, până la data de 1 iulie a fiecărui an pentru anul următor, pentru întreaga retea de cale ferată.

Art. 4. - (1) Compania Natională de Căi Ferate “C.F.R.” - S.A., denumită în continuare C.F.R. - S.A., în calitatea sa de administrator al infrastructurii feroviare, va asigura anual colectarea datelor privind pachetul minim social, în vederea transmiterii acestora la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, în următoarele conditii:

a) până la data de 1 aprilie a fiecărui an calendaristic, C.F.R. - S.A. va înainta propuneri în scris la consiliile judetene implicate, privind pachetul minim social ce urmează să fie executat în anul următor; propunerile se vor baza pe pachetul minim social în executie în anul curent, corectat în functie de capacitătile de transport disponibile si de volumele de călători transportati;

b) până la data de 1 mai a fiecărui an calendaristic, consiliile judetene vor transmite în scris la C.F.R. - S.A. propunerile proprii privind pachetul minim social; pentru orice solicitări care impun cresteri ale volumului de tren-km fată de pachetul minim social existent se vor anexa documentatii si fundamentări detaliate privind cresterea volumului de călători; consiliile judetene vor înainta, de asemenea, la C.F.R. - S.A. si la Ministerul Finantelor Publice date privind eventuale contributii din bugetul local pentru subventionarea totală sau partială a pachetului minim social solicitat;

c) până la data de 10 iunie a fiecărui an calendaristic, C.F.R. - S.A. va analiza propunerile consiliilor judetene în functie de capacitătile de transport existente pe reteaua de cale si va transmite la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului descrierea completă a pachetului minim social pentru anul următor, mentionând inclusiv propunerile consiliilor judetene privind acordarea unor subventii prin bugetele locale, în vederea elaborării propunerilor pentru proiectul legii bugetare pe anul următor.

(2) Părtile implicate în stabilirea pachetului minim social vor avea în vedere, pentru fiecare sectie de circulatie, preluarea cu prioritate a cerintelor de transport feroviar de călători la orele de trafic maxim, pentru a răspunde solicitărilor majoritătii publicului călător.

Art. 5. - Anual, până la data de 1 iulie, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va evalua nivelul subventiilor necesare pentru pachetul minim social, care urmează să fie asigurate din bugetul de stat si/sau din bugetele locale astfel:

a) stabileste pe baza datelor de bilant si a altor date statistice privind activitatea operatorilor feroviari pe ultimele 12 luni calendaristice, transmise de acestia în formatul solicitat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, nivelul costului mediu la nivelul retelei feroviare pe un tren-km pentru pachetul minim social si nivelul venitului mediu la nivelul retelei feroviare pe un tren-km pentru pachetul minim social, exclusiv valoarea subventiei pentru pachetul minim social primit pentru perioada analizată;

b) diferenta dintre valoarea costului mediu pentru un tren-km si valoarea venitului mediu pentru un tren-km din pachetul minim social, la care se adaugă cota de profit în limitele stabilite de lege, devine baza de evaluare a subventiei propuse pentru anul calendaristic următor pentru pachetul minim social.

Art. 6. - Fondurile necesare subventiilor pentru serviciile cuprinse în pachetul minim social în transportul feroviar se vor aloca din bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si/sau bugetele locale.

Art. 7. - După aprobarea bugetului de stat, repartizarea subventiei pe fiecare operator feroviar se realizează de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului proportional cu volumul de tren-km realizat în cadrul pachetului minim social contractat de acestia.

Art. 8. - Aprobarea de către Guvern a bugetului annual de venituri si cheltuieli al C.F.R. - S.A. va cuprinde si aprobarea pachetului minim social pe anul respectiv, pentru care s-au aprobat subventii prin legea bugetului de stat.

Art. 9. - Serviciile de transport feroviar public din pachetul minim social se mentionează în mod distinct în contractul de acces pe infrastructura feroviară interoperabilă sau în contractul de închiriere a infrastructurii feroviare neinteroperabile, semnat de operatorii de transport feroviar cu C.F.R. - S.A., în calitate de administrator al infrastructurii feroviare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 10. - Acordarea subventiei de la bugetul de stat si/sau bugetele locale, după caz, pentru serviciile de transport din cadrul pachetului minim social se face pe baza înregistrării la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si/sau la autoritatea locală, după caz, a unui exemplar al contractului de acces pe infrastructura feroviară sau a contractului de închiriere a infrastructurii feroviare neinteroperabile, semnat de operatorul de transport feroviar cu C.F.R. - S.A., conform prevederilor art. 9.

Art. 11. - (1) Operatorii de transport feroviar licentiati pentru servicii de transport de călători pot semna cu C.F.R. - S.A. contracte de acces pe infrastructura feroviară interoperabilă pentru orice alte servicii de transport feroviar de călători, în afara celor stabilite prin pachetul minim social, cu plata tarifului corespunzător de utilizare a infrastructurii.

(2) Operatorii de transport feroviar licentiati pentru servicii de transport de călători pot semna cu C.F.R. - S.A. contracte de închiriere a infrastructurii feroviare neinteroperabile pentru orice alte servicii de transport feroviar de călători, în afara celor stabilite prin pachetul minim social.

(3) Pentru serviciile de transport feroviar public de călători desfăsurate conform prevederilor alin. (1) si (2), operatorii de transport feroviar nu au dreptul de a primi subventie de la bugetul de stat.

Art. 12. - Operatorii de transport feroviar licentiati în conditiile legii pot primi subventii de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale numai în conditiile în care încheie bilant contabil exclusiv pentru activitătile feroviare necesare pentru asigurarea transportului de călători din pachetul minim social vizat de organele financiare competente, conform prevederilor legale.

Art. 13. - Acordarea subventiei de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale, după caz, pentru serviciile de transport din cadrul pachetului minim social se face lunar, pentru activitatea aferentă lunii anterioare, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate.

Art. 14. - Pentru solicitarea subventiei de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale operatorul de transport feroviar trebuie să prezinte la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si/sau la autoritatea locală, după caz, următoarele documente:

a) cerere de subventionare a serviciilor de transport efectuate în luna anterioară, cu mentiunea că subventia solicitată asigură un nivel de rentabilitate de maximum 5%;

b) o declaratie pe propria răspundere privind volumul de tren-km din pachetul minim social realizat în luna anterioară, confirmată de C.F.R. - S.A.;

c) dovada plătii la zi a tuturor obligatiilor la bugetul de stat si/sau la bugetele locale, după caz, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

d) dovada plătii la zi a tarifului de acces pe infrastructura feroviară, dacă este cazul, si/sau dovada plătii oricăror alte eventuale chirii datorate C.F.R. - S.A., confirmate de C.F.R. - S.A.;

e) balanta lunară avizată de organele financiare teritoriale, în conditiile legii.

Art. 15. - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va acorda subventia lunară pentru realizarea de servicii de transport feroviar de călători din pachetul minim social fiecărui operator feroviar care a solicitat aceasta, în conditiile stabilite de prezenta hotărâre, proportional cu activitatea desfăsurată, prin înmultirea subventiei unitare pe tren-km cu volumul de tren-km realizat, fără a se depăsi, după acordarea subventiei, un nivel de rentabilitate de maximum 5%, conform prevederilor legale.

Art. 16. - Modificarea în cursul anului a pachetului minim social aprobat se poate face în functie de cerintele pietei de transport, fără depăsirea volumului anual aprobat de tren-km, în următoarele conditii:

a) pentru trenurile programate să circule pe linii interoperabile, la propunerea operatorului de transport de călători interesat, cu avizul C.F.R. - S.A. privind capacitătile disponibile si cu aprobarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului;

b) pentru trenurile programate să circule pe liniile neinteroperabile, la propunerea persoanei juridice care a preluat prin contract de închiriere cu C.F.R. - S.A. serviciile de transport de călători pe liniile respective, cu aprobarea consiliilor judetene implicate si a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

Art. 17. - Operatorii de transport feroviar de călători vor utiliza tarife de transport maximale prevăzute în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 149/2001 privind instituirea Tarifului intern de călători în transportul feroviar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 299/2002, cu modificările ulterioare, si care pot fi ajustate cu aprobarea Consiliului Concurentei, în conditiile legii.

Art. 18. - Facilitătile de călătorie pe calea ferată, acordate prin acte normative unor anumite categorii de călători, se plătesc de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului către operatorii de transport feroviar de călători în conformitate cu normele metodologice în vigoare si în limita sumelor prevăzute cu această destinatie în bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

Art. 19. - Dispozitiile prezentei hotărâri se aplică începând cu anul 2005.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Traian Panait,

secretar de stat

p. Ministrul de stat, ministrul administratiei si internelor,

Toma Zaharia,

secretar de stat

p. Ministrul delegat pentru administratia publică,

Ilie Stefan,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 21 decembrie 2004.

Nr. 2.408.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unor imobile, aflate în proprietatea privată a statului, din administrarea Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea unor imobile, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, aflate în proprietatea privată a statului, din administrarea Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilelor prevăzute la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat de părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Eugen Bejinariu

Ministrul justitiei,

Cristian Diaconescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 21 decembrie 2004.

Nr. 2.410.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilelor, proprietate privată a statului, care se transmit din administrarea Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie

 

Nr.

crt.

Locul

unde sunt situate

imobilele care se

transmit

Persoana juridică

de la care se transmit

imobilele

Persoana juridică

la care se transmit

imobilele

Caracteristicile tehnice

Terenul aferent

- cotă indiviză -

1.

Municipiul Bucuresti,

str. Nicolae Racotă

nr. 12-14, ap. 7,

sectorul 1

Regia Autonomă

“Administratia

Patrimoniului

Protocolului de Stat”

Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casatie

si Justitie

Suprafata construită = 130,20 m2

52,54 m2

2.

Municipiul Bucuresti,

str. Nicolae Racotă

nr. 12-14, ap. 9,

sectorul 1

Regia Autonomă

“Administratia

Patrimoniului

Protocolului de Stat”

Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casatie

si Justitie

Suprafata construită = 116,85 m2

41,04 m2

3.

Municipiul Bucuresti,

str. Mihai Eminescu

nr. 124, sc. A, ap. 10,

sectorul 2

Regia Autonomă

“Administratia

Patrimoniului

Protocolului de Stat”

Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casatie

si Justitie

Suprafata construită = 215,05 m2

53,61 m2

4.

Municipiul Bucuresti,

bd. Dacia nr. 55,

et. 6, ap. 14, sectorul 1

Regia Autonomă

“Administratia

Patrimoniului

Protocolului de Stat”

Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casatie

si Justitie

Suprafata construită = 93,29 m2

14,15 m2

5.

Municipiul Bucuresti,

str. Nicolae Racotă

nr. 16-18, ap. 10,

sectorul 1

Regia Autonomă

“Administratia

Patrimoniului

Protocolului de Stat”

Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casatie

si Justitie

Suprafata construită = 94,70 m2

21,75 m2

6.

Municipiul Bucuresti,

bd. Dacia nr. 55,

ap. 16, sectorul 1

Regia Autonomă

“Administratia

Patrimoniului

Protocolului de Stat”

Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casatie

si Justitie

Suprafata construită = 95,24 m2

14,44 m2

7.

Municipiul Bucuresti,

str. Paris nr. 45A,

ap. 1, sectorul 1

Regia Autonomă

“Administratia

Patrimoniului

Protocolului de Stat”

Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casatie

si Justitie

Suprafata construită = 66,65 m2

38,22 m2

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Procedurii de restituire si de rambursare a sumelor de la buget, precum si de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depăsirea termenului legal

 

În temeiul art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.574/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 112 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura de restituire si de rambursare a sumelor de la buget, precum si de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depăsirea termenului legal, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generală de colectare a creantelor bugetare, Directia economică si administrativă, Directia juridică din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, precum si directiile generale ale finantelor publice judetene, Directia generală a finantelor publice a municipiului Bucuresti si Directia generală de administrare a marilor contribuabili vor duce la îndeplinire prezentul ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 22 decembrie 2004.

Nr. 1.899.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURA

de restituire si de rambursare a sumelor de la buget, precum si de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depăsirea termenului legal

 

CAPITOLUL I

Procedura de restituire si de rambursare a sumelor de la buget

 

1. Sumele care se restituie contribuabililor sunt cele prevăzute la art. 112 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată.

2. Restituirea se efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii si înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îi revine competenta de administrare a creantelor bugetare, potrivit prevederilor art. 33 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată, denumit în continuare organul fiscal competent.

3. (1) Cererea de restituire trebuie să fie depusă în cadrul termenului legal de prescriptie a dreptului de a cere restituirea, respectiv în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat nastere dreptul la restituire, să cuprindă codul de înregistrare fiscală a contribuabilului, suma si natura creantei solicitate a fi restituită, precum si documentele necesare din care să rezulte că aceasta nu este datorată la buget.

(2) Cererea de restituire va fi însotită de copii de pe documentele din care rezultă că suma a fost plătită la buget pentru sumele plătite fără existenta unui titlu de creantă, precum si de copii legalizate de pe hotărârile definitive si irevocabile sau de pe decizii ale organelor jurisdictionale sau administrative, după caz, pentru sumele stabilite prin acestea.

(3) Pentru accizele a căror scutire la plată, prevăzută de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se acordă prin restituirea acestora, se efectuează în conformitate cu procedura de restituire specifică, aprobată prin ordin al ministrului finantelor publice.

4. (1) După primirea cererii de restituire organul fiscal competent va efectua verificarea acesteia, a documentatiei anexate si a datelor din evidenta pe plătitori.

(2) Dacă organul fiscal competent consideră că mai are nevoie de anumite documente relevante solutionării cererii, va solicita contribuabilului în scris prezentarea acestora.

(3) Termenul de 45 de zile prevăzut pentru solutionarea cererilor de restituire se prelungeste cu perioada cuprinsă între data la care s-a comunicat contribuabilului solicitarea de informatii suplimentare relevante solutionării acesteia si data înregistrării primirii acestor informatii la organul fiscal competent.

5. În cazul în care, după primirea documentatiei complete înaintate de contribuabil si verificarea datelor din evidenta pe plătitori, organul fiscal competent constată existenta unor obligatii fiscale restante ale contribuabilului care a depus cerere de restituire, sumele solicitate se vor restitui numai după efectuarea compensării acestor obligatii bugetare restante.

6. (1) În cazul în care suma de restituit este mai mare decât suma reprezentând obligatiile fiscale restante ale contribuabilului, organul fiscal competent va efectua compensarea până la concurenta acestor obligatii fiscale, iar diferenta rezultată o va restitui acestuia.

(2) Pentru restituirea diferentei de sumă rămasă după efectuarea compensării, în conditiile legii, organul fiscal competent va întocmi în 3 exemplare decizia de restituire, conform modelului prezentat în anexa care face parte integrantă din prezenta procedură. Decizia de restituire se aprobă de conducătorul unitătii fiscale.

(3) În baza deciziei de restituire aprobate, organul fiscal competent va întocmi în 3 exemplare nota de restituire.

(4) Documentele prevăzute la alin. (3) se transmit de îndată, pe bază de borderou, unitătii de trezorerie si contabilitate publică, în vederea operării restituirii în conturile bugetare corespunzătoare.

(5) Unitatea de trezorerie si contabilitate publică efectuează restituirea, înscrie pe cele 3 exemplare ale notei de restituire data la care s-a efectuat această operatiune si îsi retine un exemplar, restituind organului fiscal competent celelalte două exemplare.

(6) Organul fiscal competent înregistrează operatiunea de restituire în evidenta pe plătitor, îsi retine un exemplar din cele două ale deciziei de restituire si notei de restituire, transmise de unitatea de trezorerie si contabilitate publică, iar celălalt exemplar al fiecăruia dintre aceste documente îl transmite contribuabilului o dată cu înstiintarea de efectuare a operatiunii de compensare si/sau restituire, în termen de 7 zile de la data înregistrării acestor operatiuni în trezorerie.

(7) Organul fiscal competent va întocmi un dosar complet pentru operatiunea de restituire, care va cuprinde:

- cererea contribuabilului;

- documentatia care a stat la baza acesteia;

- copia fisei contribuabilului din evidenta analitică pe plătitori pentru veniturile care au făcut obiectul operatiunii de compensare, dacă a fost cazul;

- nota de compensare si/sau nota de restituire, după caz, confirmate de unitatea de trezorerie si contabilitate publică.

7. Pentru creantele fiscale administrate de Agentia Natională de Administrare Fiscală, reprezentând venituri la bugetul de stat si bugetele contributiilor sociale încasate de institutiile publice finantate integral de la bugetul de stat, pe cererea de restituire, depusă la organul fiscal competent unde este înregistrat ca plătitor contribuabilul respectiv, vor trebui mentionate, în mod obligatoriu, confirmarea institutiei publice privind numărul si data documentului de plată cu care s-a virat suma respectivă la buget, precum si confirmarea unitătii de trezorerie si contabilitate publică la care aceasta a fost virată.

8. Prin exceptie de la prevederile pct. 2, sumele de restituit reprezentând diferente de impozite rezultate din regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice se restituie din oficiu de organele fiscale competente, în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere. Procedura de restituire a impozitului pe venit este cea prevăzută prin normele specifice cu privire la acest impozit.

9. Deconturile cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu optiune de rambursare, care, în conformitate cu prevederile art. 149 alin. (5) din Legea nr. 571/2003, reprezintă si cerere de rambursare, se solutionează potrivit metodologiei de solutionare a acestor deconturi, aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.

10. Procedura de restituire pentru taxele de timbru este cea prevăzută de reglementările specifice în materie, coroborate cu cele ale art. 112 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată.

 

CAPITOLUL II

Procedura de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depăsirea termenului legal

 

1. Pentru sumele nerestituite sau nerambursate în termenul prevăzut de art. 199 alin. (1) si (2) sau de art. 112 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată, după caz, contribuabilul are dreptul la dobândă conform dispozitiilor art. 119 din aceeasi ordonantă.

2. Dobânda se calculează începând cu ziua imediat următoare expirării termenului prevăzut la pct. 1 sau a celui prevăzut la cap. I pct. 4 alin. (3), după caz, până în ziua înregistrării, inclusiv, a operatiunii de compensare si/sau a operatiunii de restituire ori rambursare a eventualelor diferente rămase după efectuarea compensării, în conturile bugetare corespunzătoare, cu exceptia impozitului pe venit.

3. Dobânda se calculează de organul fiscal competent numai asupra sumei care a fost aprobată a fi restituită, după efectuarea operatiunii de compensare, care se înmulteste cu numărul de zile determinate conform pct. 2 si cu nivelul dobânzii prevăzute la art. 115 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată.

4. Plata dobânzii cuvenite contribuabilului se va face numai în baza cererii exprese depuse de acesta la organul fiscal competent.

Cererea va cuprinde următoarele elemente:

- datele de identificare a contribuabilului;

- specificarea cererii la care se referă solicitarea de dobânzi, cu indicarea numărului si a datei de înregistrare la organul fiscal competent (eventual data postei, în cazul depunerii prin postă);

- felul impozitului sau taxei si suma solicitată la restituire ori rambursare.

5. Cererea de plată a dobânzii se solutionează de organul fiscal competent în termenul prevăzut la art. 199 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată. 6. (1) După primirea cererii de plată a dobânzii, organul fiscal competent va verifica de îndată îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 199 alin. (1) si (2) sau a termenului prevăzut la art. 112 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată, după caz, respectiv termenul în care a fost solutionată cererea de restituire sau rambursare, pentru a cărei întârziere peste termenul legal contribuabilul solicită dobânda.

(2) Dacă se constată că cererea de restituire sau rambursare a fost solutionată în termenul legal, inclusiv în cazul prelungirii acestui termen cu perioada prevăzută la art. 199 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată, după caz, organul fiscal competent înstiintează contribuabilul despre respingerea cererii de acordare a dobânzii, cu mentionarea motivelor care au stat la baza acestei respingeri.

(3) În cazul în care se constată că cererea formulată de contribuabil pentru plata dobânzii este întemeiată, organul fiscal competent va întocmi de îndată procesulverbal privind calculul dobânzilor cuvenite contribuabilului, al cărui model va fi aprobat prin ordin al ministrului finantelor publice. Procesul-verbal va fi însotit de un referat avizat de conducătorul organului fiscal competent, care va cuprinde motivatia depăsirii termenului legal de solutionare a cererii de restituire sau rambursare.

7. Procesul-verbal privind calculul dobânzilor cuvenite contribuabilului se încheie în 3 exemplare si se aprobă de conducătorul organului fiscal competent.

Organul fiscal competent îsi retine două exemplare ale procesului-verbal, înaintând câte un exemplar compartimentului cu atributii de colectare si compartimentului de evidentă pe plătitori, iar al treilea exemplar îl comunică contribuabilului.

8. (1) Dacă contribuabilul înregistrează la data plătii dobânzilor obligatii fiscale restante, sumele reprezentând dobânzi cuvenite acestuia se vor plăti numai după efectuarea compensării acestor obligatii.

(2) În cazul în care suma reprezentând dobânda cuvenită contribuabilului este mai mică decât obligatiile fiscale restante ale acestuia, se efectuează compensarea până la concurenta sumei reprezentând dobânda, conform art. 112 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată. Organul fiscal competent întocmeste în 3 exemplare nota de compensare privind efectuarea acestei operatiuni, care va avea circuitul si destinatia prevăzute la cap. 1 pct. 6 alin. (4), (5) si (6).

(3) Atunci când suma reprezentând dobânda cuvenită contribuabilului este mai mare decât suma reprezentând obligatiile fiscale restante ale acestuia se efectuează compensarea până la concurenta obligatiilor fiscale restante, diferenta rezultată restituindu-se acestuia potrivit dispozitiilor art. 112 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată. În această situatie se întocmeste în 3 exemplare nota de restituire, circuitul si distribuirea acestui document fiind aceleasi cu cele ale notei de compensare.

9. Dacă contribuabilul nu are obligatii fiscale restante si nu a solicitat compensarea cu obligatii fiscale viitoare, organul fiscal competent restituie acestuia suma reprezentând dobânda cuvenită.

10. Reprezentând acte administrative fiscale, procesulverbal privind calculul accesoriilor, împreună cu un exemplar al notei de compensare si/sau al notei de restituire, după caz, confirmate de unitătile de trezorerie si contabilitate publică, se comunică contribuabilului de către organul fiscal competent.

11. Pentru fiecare cerere de solicitare a dobânzilor se va întocmi un dosar care se va arhiva la dosarul fiscal al contribuabilului si va cuprinde:

- cererea de acordare a dobânzilor, depusă de contribuabil;

- referatul cuprinzând motivatia depăsirii termenului legal de solutionare a solicitării de restituire sau rambursare;

- procesul-verbal privind calculul dobânzilor cuvenite contribuabilului;

- nota de compensare si/sau nota de restituire a dobânzilor;

- orice alte date necesare solutionării cererii de acordare a dobânzilor.

12. Dobânzile cuvenite contribuabilului se suportă din acelasi buget si cont de venit bugetar din care s-au făcut compensarea si/sau restituirea, după caz, a sumei pentru care s-a solicitat plata dobânzii. Dobânda se plăteste în lei, inclusiv atunci când contribuabilul solicită plata acestora în valută.

13. În evidenta analitică pe plătitor, în baza procesuluiverbal privind calculul dobânzilor cuvenite contribuabilului, suma datorată acestuia se va înregistra pe credit ca suprasolvire.

14. Compensarea si/sau plata dobânzilor se operează în rosu, pe credit, în baza notei de compensare si/sau a notei de restituire, confirmate de unitătile de trezorerie si contabilitate publică.

 

ANEXĂ

la procedură

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

AGENTIA NATIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

D.G.F.P. ..........................................................................

A.F.P. ..............................................................................

Str. .................................................. nr. .........................

Localitatea .......................................................................

Nr. ....................................../data ....................................

Aprobat/Data ........................

Conducătorul unitătii fiscale,

 

Semnătura

L.S.

 

DECIZIE DE RESTITUIRE

a sumelor de la bugetul ..................

 

Către:

Denumirea contribuabilului ............................................................, cu domiciliul fiscal în localitatea .........................., str. ............................ nr. .........., bl. ..........., sc. ................., ap. ..................., sectorul/judetul ...........................................

Cod de identificare fiscală*) ...........................................................................................................................................

În baza art. 112 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, a Cererii de restituire nr. .................................... din data ......................................., s-a stabilit cuantumul sumei de restituit, astfel:

- suma solicitată la restituire: ............................................................... lei;

- suma compensată, în conformitate cu prevederile art. 111 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată: ........................................................................ lei;

- suma aprobată pentru restituire: ....................................................... lei.

Împotriva prezentului înscris cel interesat poate formula contestatie la organul de solutionare competent, în conformitate cu prevederile art. 174 din Ordonanta Guvenului nr. 92/2003, republicată, în termenul prevăzut de art. 176 din acelasi act normativ.

 

Verificat,

Functia

 

Numele si prenumele......................

Data .................................................

Semnătura .......................................

Întocmit,

Functia

 

Numele si prenumele ......................

Data ..................................................

Semnătura ........................................

 


*) Se va completa numărul de identificare fiscală, codul de înregistrare fiscală sau codul unic de înregistrare, codul numeric personal, după caz.

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 157/2004

 

Având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 157/2004 prin care s-a aprobat Regulamentul privind organizarea si desfăsurarea concursului de admitere în magistratură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 27 septembrie 2004, precum si propunerea de modificare a Regulamentului, formulată de Institutul National al Magistraturii în Adresa nr. 2.632/2004-3.937/CSM/2004,

în temeiul prevederilor art. 67 alin. (1) coroborate cu ale art. 37 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,

Consiliul Superior al Magistraturii hotărăste:

Art. I. - Se aprobă modificarea si completarea Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 157/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 27 septembrie 2004, astfel:

1. La articolul 6, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Detinerea oricăror aparate electronice si de comunicare este interzisă în sala de concurs. Încălcarea acestei dispozitii atrage eliminarea din concurs.”

2. La articolul 6, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

“(21) Candidatii au dreptul să aibă asupra lor coduri sau orice alte acte normative ce vor putea fi consultate în timpul examenului.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Secretariatului tehnic.

 

Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii,

Dan Lupascu

 

Bucuresti, 22 decembrie 2004.

Nr. 276.