MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 74         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 21 ianuarie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 536 din 7 decembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării

 

Decizia nr. 537 din 7 decembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.973/2004. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 970/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Bihor, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Bihor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

3. - Ordin al directorului general al Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat pentru aprobarea Ghidului INFOSEC privind analiza naturii si proportiilor amenintărilor si vulnerabilitătilor la adresa sistemelor informatice si de comunicatii (SIC) - DS 4

 

4. - Ordin al directorului general al Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat pentru aprobarea Ghidului general de securitate a sistemelor informatice si de comunicatii - DS 5

 

478. - Ordin al ministrului administratiei si internelor pentru nominalizarea structurilor proprii prin care Ministerul Administratiei si Internelor poate să vândă locuinte de serviciu, precum si a celor abilitate să solutioneze contestatiile la deciziile asupra cererilor de cumpărare

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 536

din 7 decembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Benke Károly - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, exceptie ridicată de Cornel Cocan, Maria Cocan, Adrian Mihai, Flaviu Mircea Moldovan, Petrisor Vasile Sfărăsan si Ana Bob în Dosarul nr. 3.348/2004 al Tribunalului Cluj - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, prin consilier juridic, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul părtii prezente arată că posibilitatea institutiei publice implicate de a solicita consiliului de administratie sau administratorilor societătii convocarea adunării generale a actionarilor, adunare în care se va putea adopta orice hotărâre în ceea ce priveste fuziunea, divizarea sau lichidarea societătii, nu impietează nici asupra libertătii comertului, nici asupra protectiei concurentei loiale si nici asupra valorificării plenare a factorilor de productie. Prin urmare, se solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutitonalitate, arătând că prevederile criticate nu contravin textului constitutional al art. 135 alin. (2) lit. a).

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 iunie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 3.348/2004, Tribunalul Cluj - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, exceptie ridicată de Cornel Cocan, Maria Cocan, Adrian Mihai, Flaviu Mircea Moldovan, Petrisor Vasile Sfărăsan si Ana Bob. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată într-un litigiu având ca obiect anularea unei hotărâri a adunării generale a actionarilor.

În motivarea exceptiei autorul acesteia sustine că prevederile art. 31 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării contravin textului constitutional al art. 135 alin. (2) lit. a). Se arată că, “indiferent de situatia în care o societate comercială are sau nu posibilitatea reală de a se redresa pe baza unui proiect de reorganizare”, dispozitia legală criticată instituie în favoarea institutiei publice implicate, prin posibilitatea acesteia de a cere măsura lichidării societătii, “un drept discretionar în raport cu ceilalti actionari, fiind astfel posibil ca vointa societătii să se supună în mod discretionar unuia dintre actionari”. Totodată, se sustine că “ar putea fi luate în considerare si alte solutii referitoare la redresarea societătii comerciale, cum ar fi, de exemplu, privatizarea individuală sau reorganizarea acesteia”, iar solutia lichidării unei societăti comerciale la initiativa institutiei publice implicate “a fost prevăzută de abia în capitolul VI, fiind foarte clară intentia legiuitorului în sensul prevederii acestei măsuri, ca o solutie finală în situatia în care procedurile prevăzute în capitolele anterioare nu au dat rezultate”. Se mai apreciază că, dacă nu s-ar da posibilitatea adoptării de către institutia publică implicată a “unor măsuri discretionare, contrare intereselor societătii pe actiuni, aceasta ar fi obligată să procedeze la adoptarea unor măsuri de redresare reală a societătii si, doar în situatia în care aceste măsuri de redresare nu ar da rezultate, s-ar putea proceda la lichidarea voluntară a societătii pe actiuni”.

Tribunalul Cluj - Sectia comercială si de contencios administrativ nu si-a exprimat opinia în legătură cu exceptia de neconstitutionalitate ridicată, încălcând astfel dispozitiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată.

În argumentarea acestui punct de vedere, Guvernul arată că sinstitutia publică implicată, ca reprezentant al statului în calitatea acestuia de actionar, poate solicita, în conditiile legii, ca adunarea generală să decidă, în raport cu situatia de fapt existentă în societatea comercială supusă privatizării, asupra fuziunii, divizării ori dizolvării si lichidării, după caz, si nu este obligată să solicite numai dizolvarea sau lichidarea societătilor cu capital majoritar de stat, indiferent de situatia acestora”.

De asemenea, potrivit punctului de vedere exprimat, “criticile de neconstitutionalitate [...] se întemeiază pe interpretarea eronată a textelor criticate” si nesocotesc celelalte prevederi ale Legii nr. 137/2002, precum si reglementările cuprinse în Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societătilor comerciale, cu modificările si completările ulterioare, si a Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2002, care la art. 167 prevăd că “Institutia publică implicată poate decide încetarea procedurii de lichidare voluntară în situatia în care se înregistrează o scrisoare de intentie prin care se solicită cumpărarea pachetului majoritar de actiuni”.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. Se sustine că “din sesizarea pe care instanta de judecată a înaintat-o Curtii Constitutionale nu rezultă textele constitutionale presupuse a fi încălcate de art. 31 din Legea nr. 137/2002”.

Se apreciază că, “având în vedere dispozitiile imperative ale art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, modificată si completată, [...] numai Curtea Constitutională poate decide cadrul constitutional în care urmează să fie examinată exceptia de neconstitutionalitate”. În concluzie, Avocatul Poporului consideră totusi că dispozitiile criticate nu contravin nici unui text din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată de autorul acesteia, îl constituie dispozitiile art. 31 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, cu modificările si completările ulterioare. În realitate, astfel cum rezultă din întreaga motivare a exceptiei de neconstitutionalitate, critica vizează numai dispozitiile alin. (1) al art. 31 din Legea nr. 137/2002, acestea având următorul cuprins:

- Art. 31 alin. (1): “Institutia publică implicată va solicita consiliului de administratie sau administratorilor convocarea adunării generale a actionarilor din societătile comerciale cu capital majoritar de stat, care se va întruni în termen de 5 zile de la data solicitării pentru a decide asupra fuziunii, divizării ori dizolvării si lichidării.”

Textul constitutional invocat în sustinerea exceptiei este art. 135 alin. (2) lit. a), care are următorul cuprins:

- Art. 135 alin. (2) lit. a): “(2) Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie; [...]”.

În esentă, autorul exceptiei apreciază că lichidarea unei societăti comerciale cu capital majoritar de stat din initiativa institutiei publice implicate, fără ca textul legal să pună la dispozitia acesteia si alte solutii cu privire la redresarea societătii în cauză, astfel cum prevede dreptul comun în materie, este de natură a încălca prevederile art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutie. De asemenea, se mai sustine că, în aceste conditii, institutia publică implicată are “un drept discretionar în raport cu ceilalti actionari”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea observă că Legea nr. 137/2002 instituie o procedură specială în materia dizolvării si lichidării voluntare a societătilor comerciale cu capital majoritar de stat, iar textul criticat prin exceptia de neconstitutionalitate prevede doar posibilitatea institutiei publice implicate, care reprezintă statul, ca actionar majoritar, să ceară consiliului de administratie sau administratorilor convocarea adunării generale a actionarilor, urmând ca aceasta să decidă asupra fuziunii, divizării ori dizolvării si lichidării. În consecintă, nu este cu nimic afectată autonomia de decizie a organelor de conducere ale societătii comerciale în cauză, acestea având deplină putere să hotărască cu privire la cererea institutiei publice implicate. Curtea constată că dispozitia criticată nu contravine textului constitutional al art. 135 alin. (2) lit. a), întrucât, în cauză, nu se pune problema încălcării obligatiei statului de a asigura libertatea comertului, a protectiei concurentei ori a creării cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie, ci aceea a drepturilor pe care le are actionarul majoritar de a cere convocarea adunării generale a actionarilor pentru luarea măsurii care se impune în raport cu situatia concretă a societătii comerciale, ceea ce este absolut firesc, chiar si în lumina dispozitiilor Legii nr. 31/1990 privind societătile comerciale, care reprezintă reglementarea generală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, exceptie ridicată de Cornel Cocan, Maria Cocan, Adrian Mihai, Flaviu Mircea Moldovan, Petrisor Vasile Sfărăsan si Ana Bob în Dosarul nr. 3.348/2004 al Tribunalului Cluj - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 decembrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Karoly

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 537

din 7 decembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Benke Károly - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Garda Financiară Maramures în Dosarul nr. 2.423/2004 al Tribunalului Maramures - Sectia comercială.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că prevederile legale criticate sunt în concordantă cu dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 11 iunie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 2.423/2004, Tribunalul Maramures - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Garda Financiară Maramures într-un litigiu având ca obiect judecarea recursului împotriva unei sentinte prin care a fost solutionată plângerea împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii.

În motivarea exceptiei autorul acesteia sustine că prevederile art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor contravin textului constitutional al art. 15, întrucât textul criticat “nu contine nici o dispozitie cu privire la executarea sanctiunii aplicate o dată cu constatarea contraventiei”, ceea ce înseamnă că “o dată aplicată sanctiunea, înainte de aparitia Constitutiei, modificată, aceasta trebuie executată nemaiexistând temei legal pentru anularea acesteia, chiar dacă o lege nouă nu mai sanctionează fapta”.

Tribunalul Maramures - Sectia comercială consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este întemeiată, “în măsura în care sintagma «nu se mai sanctionează» nu include si executarea sanctiunii si se limitează numai la aplicarea ei”. Se arată că dispozitiile legale în vigoare înainte de adoptarea Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 “erau mai complete decât cele actuale”, prevăzând că “sanctiunea aplicată si neexecutată până la această dată nu se mai execută”, iar cum textul art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 nu contine prevederi asemănătoare contravine principiului consacrat de art. 15 din Constitutie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, se arată că prevederile criticate sinstituie, în materia faptelor ce constituie contraventii, o solutie similară celei existente în dreptul penal cu privire la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile”. Totodată, se apreciază că textul constitutional al art. 15 nu este încălcat atât timp cât dispozitiile criticate “fac referire la nesanctionarea faptelor ce nu mai sunt calificate drept contraventii, fără a se face distinctie dacă această nesanctionare priveste aplicarea sau executarea sanctiunii”.

În punctul de vedere comunicat, Guvernul mai arată că în conditiile în care dispozitiile criticate “nu contin dispozitii exprese cu privire la sanctiunea aplicată, dar rămasă neexecutată, poate fi apreciază ca o lacună a legii, iar analizarea si eventuala completare a dispozitiilor legale în cauză revin legiuitorului”.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. Se arată că “textul criticat instituie o solutie similară celei existente în dreptul penal cu privire la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile”, ceea ce este în deplină concordantă cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie.

Se apreciază că sustinerea conform căreia textul în cauză nu cuprinde nici o prevedere referitoare la sanctiunea aplicată, dar rămasă neexecutată, în conditiile în care, ulterior, fapta pentru care s-a aplicat sanctiunea respectivă nu mai este considerată contraventie, “reprezintă o problemă de interpretare si de aplicare a legii de către instantele de judecată”. În acest sens se invocă si Decizia Curtii Constitutionale nr. 245 din 17 septembrie 2002.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art.12 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Patea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările si completările ulterioare.

Dispozitiile criticate ca fiind neconstitutionale au următorul cuprins:

- Art. 12: “(1) Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contraventie, ea nu se mai sanctionează, chiar dacă a fost săvârsită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ.

(2) Dacă sanctiunea prevăzută în noul act normativ este mai usoară se va aplica aceasta. În cazul în care noul act normativ prevede o sanctiune mai gravă, contraventia săvârsită anterior va fi sanctionată conform dispozitiilor actului normativ în vigoare la data săvârsirii acesteia.”

Textul constitutional invocat în sustinerea exceptiei este art. 15. În realitate, astfel cum rezultă din motivarea exceptiei, autorul acesteia se referă exclusiv la principiul neretroactivitătii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie, care are următorul cuprins:

“(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine că, în esentă, autorul acesteia apreciază că dispozitiile criticate încalcă principiul legii contraventionale mai favorabile, consacrat de art. 15 din Constitutie, întrucât nu contin nici o dispozitie cu privire la executarea sanctiunii aplicate o dată cu constatarea contraventiei în conditiile în care, ulterior, fapta pentru care s-a aplicat sanctiunea nu mai este considerată contraventie.

Curtea constată că între dispozitia legală criticată si textul constitutional invocat nu există incompatibilitate. În realitate, autorul exceptiei nu ridică o problemă de constitutionalitate, ci o problemă de aplicare a legii, de competenta instantei de judecată, eventual, de completare a acesteia, ceea ce excedează competentei Curtii Constitutionale, întrucât, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, “Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Garda Financiară Maramures în Dosarul nr. 2.423/2004 al Tribunalului Maramures - Sectia comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 decembrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Karoly

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE*)

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 970/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Bihor, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Bihor

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul administratiei si internelor,

Marian Florian Săniută

Ministrul delegat pentru administratia publică,

Gheorghe Emacu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 16 noiembrie 2004.

Nr. 1.973.


*) Anexele nr. 1-34 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

OFICIUL REGISTRULUI NATIONAL

AL INFORMATIILOR SECRETE DE STAT

 

ORDIN

pentru aprobarea Ghidului INFOSEC privind analiza naturii si proportiilor amenintărilor si vulnerabilitătilor la adresa sistemelor informatice si de comunicatii (SIC) - DS 4

 

În temeiul prevederilor art. 1 alin. (4) lit. b) si ale art. 3 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea si functionarea Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, aprobată prin Legea nr. 101/2003,

directorul general al Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Ghidul INFOSEC privind analiza naturii si proportiilor amenintărilor si vulnerabilitătilor la adresa sistemelor informatice si de comunicatii (SIC) - DS 4, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Ghidul prevăzut la art. 1 este elaborat în conformitate cu cerintele politicii de securitate nationale si NATO de protectie a informatiilor clasificate si constituie un îndrumar pentru autoritătile operationale ale sistemelor informatice si de comunicatii (AOSIC) si administratorii de securitate ai sistemelor informatice si de comunicatii.

Art. 3. - Continutul ghidului prevăzut la art. 1 va fi revizuit periodic în vederea armonizării normelor nationale cu reglementările NATO referitoare la domeniul INFOSEC.

Art. 4. - Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat urmăreste ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Directorul general al Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat,

Marius Petrescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 5 ianuarie 2005.

Nr. 3.


*) Anexa se comunică unitătilor si institutiilor de drept public si privat îndreptătite.

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

OFICIUL REGISTRULUI NATIONAL AL INFORMATIILOR SECRETE DE STAT

 

ORDIN

pentru aprobarea Ghidului general de securitate a sistemelor informatice si de comunicatii - DS 5

 

În temeiul prevederilor art. 1 alin. (4) lit. b) si ale art. 3 alin. (6) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea si functionarea Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, aprobată prin Legea nr. 101/2003,

directorul general al Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Ghidul general de securitate a sistemelor informatice si de comunicatii - DS 5, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Ghidul prevăzut la art. 1 a fost elaborat pentru consilierea si sprijinirea autoritătilor operationale ale sistemelor informatice si de comunicatii (AOSIC), în vederea implementării cerintelor de protectie a informatiilor clasificate, în limitele prevederilor legislatiei nationale.

Art. 3. - Continutul ghidului prevăzut la art. 1 va fi revizuit periodic, în vederea armonizării legislatiei nationale cu reglementările NATO referitoare la domeniul INFOSEC.

Art. 4. - Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat urmăreste ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Directorul general al Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat,

Marius Petrescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 5 ianuarie 2005.

Nr. 4.


*) Anexa se comunică unitătilor si institutiilor de drept public si privat îndreptătite.

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

pentru nominalizarea structurilor proprii prin care Ministerul Administratiei si Internelor poate să vândă locuinte de serviciu, precum si a celor abilitate să solutioneze contestatiile la deciziile asupra cererilor de cumpărare

 

Având în vedere dispozitiile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 562/2004 privind autorizarea institutiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică si securitate natională de a vinde personalului propriu unele locuinte de serviciu pe care acestea le au în administrare, precum si ale art. 1 alin. (2) si ale art. 6 alin. (2) din Normele metodologice privind vânzarea unor locuinte de serviciu aflate în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 2.333/2004,

în temeiul art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Vânzarea locuintei de serviciu se realizează prin unitatea de administrare în evidenta căreia aceasta este înregistrată, respectiv:

a) inspectoratul judetean de politie;

b) inspectoratul judetean de politie de frontieră;

c) comandamentul judetean de jandarmi;

d) inspectoratul judetean pentru situatii de urgentă;

e) Directia economico-administrativă a Ministerului Administratiei si Internelor.

Art. 2. - Structurile ierarhic superioare unitătilor de administrare prevăzute la art. 1, competente pentru solutionarea contestatiilor depuse potrivit art. 6 din Normele metodologice privind vânzarea unor locuinte de serviciu aflate în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 2.333/2004, sunt:

a) Inspectoratul General al Politiei Române, pentru inspectoratele judetene de politie;

b) Inspectoratul General al Politiei de Frontieră, pentru inspectoratele judetene de politie de frontieră;

c) Comandamentul National al Jandarmeriei, pentru comandamentele judetene de jandarmi;

d) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă, pentru inspectoratele judetene pentru situatii de urgentă;

e) Directia management logistic, pentru Directia economico-administrativă a Ministerului Administratiei si Internelor.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 10 ianuarie 2005.

Nr. 478.