MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 81         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 25 ianuarie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 442 din 26 octombrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 220 alin. 1 din Codul penal

 

Decizia nr. 541 din 7 decembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 96 lit. c) si d) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe

 

ACTE ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

20. - Decizie pentru modificarea si completarea Deciziei presedintelui Consiliului National al Audiovizualului nr. 249 din 1 iulie 2004 privind protectia copiilor în cadrul serviciilor de programe

 

REPUBLICĂRI

 

Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 442

din 26 octombrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 220 alin. 1 din Codul penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 220 alin. 1 din Codul penal, exceptie ridicată de Antonie Lupulescu în Dosarul nr. 122/2004 al Judecătoriei Făget.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, motivând că textul de lege criticat ocroteste cu mijloacele dreptului penal starea de posesie, fără a încălca dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 25 mai 2004, pronuntată în Dosarul nr. 122/2004, Judecătoria Făget a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 220 alin. 1 din Codul penal. Exceptia a fost ridicată de Antonie Lupulescu în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect plângerea penală formulată de acesta împotriva inculpatului Toma Lupulescu, pentru săvârsirea infractiunii de tulburare de posesie.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că prevederile legale criticate încalcă dispozitiile art. 44 alin. (2) teza întâi din Constitutie, deoarece garantarea prin Legea fundamentală a dreptului de proprietate privată presupune implicit si garantarea atributelor acestuia - posesia, folosinta si dispozitia, or, proprietarul care doreste să folosească bunul său, în situatia în care acesta se află în posesia unui tert, riscă să fie sanctionat penal.

Judecătoria Făget opinează în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât prin textul criticat s-a urmărit ocrotirea posesiei legitime asupra bunurilor, ceea ce nu aduce atingere dreptului de proprietate garantat de Constitutie.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând că dispozitiile art. 220 din Codul penal trebuie interpretate în corelatie cu celelalte dispozitii legale prin care se apără dreptul de proprietate. Textul de lege criticat constituie expresia vointei legiuitorului de a apăra dreptul mentionat prin mijloacele dreptului penal, puse la dispozitie persoanelor în scopul apărării împotriva atacurilor îndreptate asupra patrimoniului lor. “În ipoteza în care un tert ocupă un imobil care face obiectul dreptului de proprietate al altei persoane, pe lângă mijloacele de drept penal instituite prin dispozitiile art. 220 din Codul penal, titularul dreptului de proprietate are la îndemână actiunea în revendicare pentru a redobândi posesia, întrucât este de principiu că nimănui nu-i este permis să îsi facă singur dreptate.”

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, motivând că dispozitiile legale criticate apără si ocrotesc posesia legitimă asupra bunurilor imobile, prin incriminarea faptei de tulburare de posesie. Acestea constituie, totodată, expresia vointei legiuitorului de a apăra, prin mijloace de drept penal, drepturile si libertătile fundamentale consfintite prin Constitutie, printre care se numără si dreptul de proprietate privată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 220 alin. 1 din Codul penal, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, având următorul cuprins: “Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, a unui imobil aflat în posesia altuia, se pedepseste cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.”

Aceste dispozitii sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale în raport cu prevederile art. 44 alin. (2) teza întâi din Constitutie, potrivit cărora “Proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că, potrivit art. 1.846 alin. 2 din Codul civil, “Posesiunea este detinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi însine sau de altul în numele nostru”.

În sistemul Codului civil posesiunea constituie baza drepturilor reale si este semnul exterior al existentei lor.

Este, asadar, o institutie deosebit de importantă, ocrotirea sa constituind, în primul rând, garantarea dreptului de proprietate. Se explică astfel ocrotirea posesiei atât prin mijloace de drept civil - actiunile posesorii -, cât si prin sanctionarea penală a actelor de tulburare de posesie, în conditiile prevăzute de art. 220 din Codul penal.

Faptul că însusi proprietarul bunului poate fi subiect activ al infractiunii de tulburare de posesie nu încalcă prevederile art. 44 alin. (2) teza întâi din Constitutie privind garantarea si ocrotirea în mod egal de lege a dreptului de proprietate privată, indiferent de titular, asa cum fără temei sustine autorul exceptiei, ci constituie aplicarea consecventă a principiului ordinii de drept, potrivit căruia nimănui nu-I este permis să-si facă singur dreptate.

Proprietarul care consideră că posesia exercitată de o altă persoană asupra unui bun al său este nelegitimă are posibilitatea să-si apere dreptul de proprietate prin actiunea în revendicare si prin celelalte mijloace prevăzute de legea civilă.

Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii textului de lege criticat, prin Decizia nr. 124 din 21 mai 1997, rămasă definitivă prin Decizia nr. 714 din 19 decembrie 1997, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 6 martie 1998, si prin Decizia nr. 31 din 31 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 15 februarie 2002, respingând de fiecare dată exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 220 alin. 1 din Codul penal, exceptie ridicată de Antonie Lupulescu în Dosarul nr. 122/2004 al Judecătoriei Făget.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 octombrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 541

din 7 decembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 96 lit. c) si d) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Irina Loredana Lăpădat - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 96 lit. c) si d) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Leo Burnett & Target Advertising” - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 2.035/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, prin avocat, precum si părtile Adriana Doina Schiopu, prin avocat, Societatea Comercială “Pagini Aurii” - S.A., prin consilier juridic, si Societatea pentru Drepturi de Autor în Cinematografie - Audiovizual Dacin Sara, prin avocat.

Lipsesc părtile Societatea Comercială “Messages Media Pro Pictures” - S.A., precum si Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti (CREDIDAM), fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr. 399D/2004 si nr. 400D/2004, având acelasi obiect ca si Dosarul nr. 365D/2004. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de acelasi autor în Dosarul nr. 243/2002 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă si, respectiv, în Dosarul nr. 245/2002 al aceleiasi instante.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, prin avocat, precum si părtile Mircea Diaconu, prin avocat, Valeria Cotescu, prin avocat, Societatea Comercială “Pagini Aurii” - S.A., prin consilier juridic, si Societatea pentru Drepturi de Autor în Cinematografie - Audiovizual Dacin Sara, prin avocat. Lipsesc părtile Societatea Comercială “Messages Media Pro Pictures” - S.A., precum si Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti (CREDIDAM), fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate care fac obiectul dosarelor nr. 365D/2004, nr. 399D/2004 si nr. 400D/2004 au continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării, pentru aceleasi considerente.

Părtile prezente nu se opun măsurii conexării cauzelor. Fată de aceste sustineri, Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 399D/2004 si nr. 400D/2004 la Dosarul nr. 365D/2004.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul autorului exceptiei de neconstitutionalitate sustine admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. În esentă, arată că dispozitiile art. 96 lit. c) din Legea nr. 8/1996, reglementând un drept conex dreptului de autor, împiedică în fapt exploatarea atributelor dreptului de autor în cazul operelor colective, lăsând la aprecierea titularului dreptului conex posibilitatea utilizării operei respective.

Partea Adriana Doina Schiopu, prin avocat, sustine respingerea exceptiei ca neîntemeiată, arătând că prevederile legale criticate trebuie corelate cu cele prevăzute de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, potrivit cărora pot beneficia de protectia acordată autorului, persoanele fizice si persoanele juridice, altele decât autorul, în cazurile expres prevăzute de lege. Se mai arată că recunoasterea în favoarea artistilor interpreti sau executanti a unor drepturi morale nu este de natură a împiedica exercitarea atributelor dreptului de autor, între care si acela de a pretinde paternitatea operei.

Partea Mircea Diaconu, prin avocat, arată că prevederile art. 96 lit. d) din Legea nr. 8/1996 au fost abrogate expres prin Legea nr. 285/2004, astfel încât exceptia de neconstitutionalitate a devenit inadmisibilă. În ceea ce priveste prevederile art. 96 lit. c), solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată, arătând că acestea nu încalcă dispozitiile constitutionale referitoare la dreptul de proprietate privată si la obligatia statului de a asigura protectia dreptului de autor. Se sustine, în acest sens, că orice drept recunoscut prin lege trebuie exercitat cu bună-credintă, iar instituirea unor drepturi conexe dreptului de autor în favoarea artistilor interpreti sau executanti nu este de natură a restrânge dreptul regizorului, titular al dreptului de autor al unei opere cinematografice.

Partea Valeria Cotescu, prin avocat, sustine respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 96 lit. c) din Legea nr. 8/1996 ca fiind neîntemeiată. Se arată că dispozitiile art. 44 din Constitutie se referă la dreptul de proprietate privată, inclusiv la proprietatea intelectuală. În mod corespunzător, dispozitiile art. 135 alin. (2) lit. c) din Constitutie, utilizând sintagma “drept de autor”, au în vedere atât drepturile de autor, cât si drepturile conexe. Prevederile art. 96 lit. c) din Legea nr. 8/1996, reglementând anumite drepturi personale nepatrimoniale ale titularului dreptului conex dreptului de autor, respectiv ale artistului interpret sau executant, delimitează sfera de aplicare si întinderea exercitiului dreptului de autor apartinând regizorului sau producătorului unei opere cinematografice. Fată de aceste considerente nu se poate sustine că orice limitare a unui drept, prin recunoasterea legală a unor dezmembrăminte ori a unor drepturi conexe, este neconstitutională. Prevederile art. 96 lit. c) din Legea nr. 8/1996 reprezintă un mod de determinare a însusi continutului dreptului de autor si a limitelor de exercitare a acestui drept, în deplină concordantă cu art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie. În ceea ce priveste dispozitiile art. 135 alin. (2) lit. c) din Constitutie, se arată că acesta asigură o protectie suplimentară a drepturilor de autor, în contextul obligatiei statului de a proteja valorile culturale si artistice, iar prevederile legale criticate sunt în deplină concordantă cu aceste dispozitii constitutionale.

Reprezentantul Societătii Comerciale “Pagini Aurii” - S.A. solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că prevederile legale criticate încalcă dispozitiile art. 44 alin. (1) si ale art. 135 alin. (2) lit. c) din Constitutie. Societatea pentru Drepturi de Autor în Cinematografie - Audiovizual Dacin Sara, prin avocat, sustine admiterea acesteia astfel cum a fost formulată prin notele scrise depuse la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public arată că prevederile art. 96 lit. d) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe au fost abrogate expres prin dispozitiile art. I pct. 57 din Legea nr. 285/2004, astfel încât exceptia de neconstitutionalitate a devenit inadmisibilă. În ceea ce priveste dispozitiile art. 96 lit. c) din Legea nr. 8/1996, pune concluzii de respingere a acesteia ca neîntemeiată, arătând că dreptul de autor si drepturile conexe dreptului de autor coexistă, fără a aduce vreo atingere dispozitiilor art. 135 alin. (2) lit. c) din Constitutie. Se mai arată că dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 44 nu sunt incidente în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierile din 17 mai 2004 si din 25 iunie 2004, pronuntate în dosarele nr. 2.035/2003, nr. 243/2002 si nr. 245/2002, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 96 lit. c) si d) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.

Exceptia a fost ridicată, în toate cele trei dosare, de către Societatea Comercială “Leo Burnett & Target Advertising” - S.A.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că prevederile art. 96 lit. c) si d) din Legea nr. 8/1996 încalcă dispozitiile art. 44 alin. (1) si ale art. 135 alin. (2) lit. c) din Constitutie. Se arată că protectia dreptului de autor, prevăzută ca obligatie a statului în dispozitiile art. 135 alin. (2) lit. c) din Constitutie, reprezintă o aplicare, în materia dreptului de autor, a prevederilor generale privind protectia proprietătii cuprinse în art. 44 alin. (1) din Constitutie. În esentă, se sustine că textul legal criticat, ce reglementează un drept conex al dreptului de autor, respectiv acela prin care artistul interpret sau executant se poate opune oricărei utilizări a prestatiei sale, de natură a prejudicia grav onoarea ori reputatia sa, sau de a aduce prejudicii grave persoanei sale, încalcă dreptul exclusiv al autorului operei de a decide cu privire la utilizarea acesteia.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă consideră exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. Se arată că “protectia dreptului de autor îsi găseste deplină garantie în dispozitiile constitutionale conferind titularului dreptului conex posibilitatea de a pretinde respectarea acestui drept”.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă consideră exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. Se arată că scopul Legii nr. 8/1996 este de a aplica principiile generale constitutionale în domenii speciale, iar dispozitiile legale criticate ocrotesc în egală măsură atât drepturile patrimoniale si drepturile morale ale autorului operei, cât si drepturile artistilor interpreti sau executanti.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că textul legal criticat reglementează unele drepturi personal nepatrimoniale pe care le are artistul interpret sau executant, drepturi ce nu au valoare patrimonială, astfel încât nu se poate retine încălcarea art. 44 alin. (1) din Constitutie.

De asemenea, se arată că nu este încălcat nici art. 135 alin. (2) lit. c) din Constitutie, deoarece, prin exercitarea unui drept moral conex dreptului de autor, nu se aduce atingere atributelor de ordin material pe care le comportă dreptul de autor.

Avocatul Poporului arată că lit. d) a art. 96 din Legea nr. 8/1996 a fost abrogată expres prin art. I pct. 57 din Legea nr. 285/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, astfel încât exceptia de neconstitutionalitate referitoare la acest text de lege a devenit inadmisibilă.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 96 lit. c) din Legea nr. 8/1996, se consideră că acestea dau expresie “principiului constitutional al garantării dreptului de proprietate, element esential în cadrul economiei de piată, bazată pe libera initiativă si concurentă”, astfel încât exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 96 lit. c) si d) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996.

Prevederile legale criticate au următorul continut:

- Art. 96: “Artistul interpret sau executant are următoarele drepturi morale:

...........................................................................................

c) dreptul de a pretinde respectarea calitătii prestatiei sale si de a se opune oricărei deformări, falsificări sau altei modificări substantiale a interpretării ori executiei sale sau oricărei încălcări a drepturilor sale, care ar prejudicia grav onoarea ori reputatia sa;

d) dreptul de a se opune oricărei utilizări a prestatiei sale, dacă prin această utilizare se aduc prejudicii grave persoanei sale.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste prevederi legale contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (1) si art. 135 alin. (2) lit. c) din Constitutie, prevederi care au următorul continut:

- Art. 44 alin. (1): “Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.” ;

- Art. 135 alin. (2) lit. c): “(2) Statul trebuie să asigure:

...........................................................................................

c) stimularea cercetării stiintifice si tehnologice nationale, a artei si protectia dreptului de autor;”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

I. Ulterior sesizării Curtii Constitutionale prin încheierile din 17 mai 2004 si din 25 iunie 2004, prevederile art. 96 lit. d) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe au fost abrogate expres prin dispozitiile art. I pct. 57 din Legea nr. 285/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 30 iunie 2004. Prin urmare, dispozitia legală criticată de autorul exceptiei de neconstitutionalitate nu mai este în vigoare. Pe cale de consecintă, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptia de neconstitutionalitate a devenit inadmisibilă si urmează a fi respinsă.

II. În ceea ce priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 96 lit. c) din Legea nr. 8/1996, autorul exceptiei sustine că, prin reglementarea dreptului artistului interpret sau executant de a se opune “oricărei deformări, falsificări sau altei modificări substantiale a interpretării ori executiei sale sau oricărei încălcări a drepturilor sale, care ar prejudicia grav onoarea ori reputatia sa”, este încălcat dreptul exclusiv al autorului de a decide cu privire la utilizarea operei sale.

Aceste sustineri nu pot fi primite, deoarece textul de lege criticat este în deplină concordantă cu obligatia statului de a asigura protectia dreptului de autor, protectie prevăzută de dispozitiile art. 135 alin. (2) lit. c) din Constitutie, deci si a drepturilor conexe, ai căror titulari sunt artistii interpreti sau executanti. Nu se poate sustine că prin protectia acordată titularului unui drept conex dreptului de autor se încalcă drepturile autorului, a căror protectie este reglementată, în egală măsură, prin dispozitiile actului normativ în cauză (art. 10). De altfel, Legea nr. 8/1996, modificată si completată, precizează expres, prin dispozitiile art. 92 alin. (1) că “Drepturile conexe dreptului de autor nu aduc atingere drepturilor autorilor.

Nici o dispozitie a prezentului titlu nu trebuie interpretată în sensul unei limitări a exercitiului dreptului de autor”. Mai mult, chiar există o corelare perfectă între cele două texte ale Legii nr. 8/1996, respectiv a art. 10 lit. d) si a art. 96 lit. c), texte ce reglementează protectia drepturilor personale nepatrimoniale ale titularului dreptului de autor sau ale mostenitorilor acestuia [art. 11 alin. (2) din Legea nr. 8/1996] si, respectiv, protectia acordată titularilor drepturilor conexe dreptului de autor si succesorilor acestora [art. 97 alin. (2) din lege] si care sunt în concordantă cu dispozitiile art. 135 alin. (2) lit. c) din Constitutie, referitoare la obligatia statului de a asigura “(...) protectia dreptului de autor”, deci si a drepturilor conexe ale artistilor interpreti sau executanti, pentru apărarea onoarei ori reputatiei acestora.

Nu se poate retine nici încălcarea dispozitiilor art. 44 alin. (1) din Constitutie. Aceste dispozitii constitutionale, reglementând garantarea dreptului de proprietate, se referă implicit si la garantarea dreptului de proprietate intelectuală, care include dreptul de autor si drepturile conexe, precum si proprietatea industrială. Obiectul dreptului de autor îl constituie operele de creatie intelectuală din domeniul literar, stiintific si artistic, iar titularul creatiei intelectuale are atât drepturi patrimoniale, cât si drepturi morale, (personale-nepatrimoniale), ceea ce face ca dreptul de autor să fie calificat ca un drept complex. Autorul exceptiei se referă însă, în mod expres, la un drept personal nepatrimonial al artistului interpret sau executant, reglementat prin prevederile art. 96 lit. c) din Legea nr. 8/1996, si anume dreptul de a se opune oricărei modificări substantiale a interpretării ori executiei sale sau oricărei încălcări a drepturilor sale, care ar prejudicia grav onoarea ori reputatia sa, si nu la un drept patrimonial, cum ar fi cel prevăzut de art. 98 din Legea nr. 8/1996. Prin urmare, dispozitiile art. 44 alin. (1) din Constitutie nu au incidentă în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca devenită inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 lit. d) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Leo Burnett & Target Advertising” - S.A. din Bucuresti, în Dosarul nr. 2.035/2003 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civilă si în dosarele nr. 243/2002 si nr. 245/2002 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

2. Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 lit. c) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, exceptie ridicată de acelasi autor în aceleasi dosare ale acelorasi instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 decembrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Lăpădat

 

ACTE ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

pentru modificarea si completarea Deciziei presedintelui Consiliului National al Audiovizualului nr. 249 din 1 iulie 2004 privind protectia copiilor în cadrul serviciilor de programe

 

Având în vedere dubla calitate a Consiliului National al Audiovizualului, de garant al interesului public si de unică autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale,

tinând seama de necesitatea adaptării reglementării în domeniul protectiei minorilor la noile conditii tehnice de distributie digitală a serviciilor de programe, de pe platformele satelitare de televiziune DTH - Direct To Home,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (3) lit. e) si ale art. 17 alin. (1) lit. d), coroborate cu dispozitiile art. 39 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările si completările ulterioare,

membrii Consiliului National al Audiovizualului adoptă următoarea decizie:

Articol unic. - Decizia presedintelui Consiliului National al Audiovizualului nr. 249 din 1 iulie 2004 privind protectia copiilor în cadrul serviciilor de programe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 26 iulie 2004, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatul (2) al articolului 24 va avea următorul cuprins:

“(2) Serviciile de programe care contin productiile audiovizuale prevăzute la art. 19 lit. f), denumite în continuare servicii de programe restrictionate copiilor, pot fi retransmise de către distribuitorii de servicii în conditiile prevăzute la alin. (3) si (5), în cazul retransmisiei de tip analogic, respectiv la alin. (4) si (5), în cazul retransmisiei de tip digital.”

2. După alineatul (2) al articolului 24 se introduc alineatele (3), (4) si (5) cu următorul cuprins:

“(3) Serviciile de programe restrictionate copiilor pot fi retransmise analogic numai în intervalul orar 1,00-5,00, codat, si în cadrul pachetelor optionale. (4) Serviciile de programe restrictionate copiilor pot fi retransmise digital, cu respectarea următoarelor conditii tehnice si de informare a abonatului:

a) receptorul abonatului trebuie să fie prevăzut cu un sistem de blocare a accesului, denumit în continuare sistem de control parental, diferit de sistemul de control al accesului la pachetele de servicii oferite;

b) sistemul de control parental trebuie să permită accesul la serviciile de programe restrictionate copiilor, în baza unui cod personal format din cel putin 4 cifre; cifrele nu trebuie să fie vizibile pe ecran în momentul tastării;

c) sistemul de control parental trebuie să fie perfect sincronizat cu programele din această categorie, trebuie să rămână activ pe toată perioada în care se oferă aceste categorii de programe, iar accesul trebuie să fie reblocat în orice situatie în care se modifică contextul vizionării (schimbarea programului, trecerea sistemului de receptie în stare de veghe, la schimbarea decodorului sau a cartelei de acces, după realimentarea cu tensiune);

d) în cadrul instructiunilor de utilizare, distribuitorul de servicii trebuie să explice, în termeni simpli si clari, modul de functionare a sistemului de control parental, necesitatea stabilirii codului personal de acces si păstrarea confidentialitătii acestuia;

e) în momentul punerii în functiune a sistemului de receptie, distribuitorul de servicii are obligatia să stabilească, împreună cu abonatul, codul personal de acces pentru fiecare dintre serviciile de programe restrictionate copiilor; se recomandă evitarea stabilirii codului «1234» sau a unui cod format din aceeasi cifră;

f) introducerea în oferta de servicii a unui nou serviciu de programe restrictionat copiilor va fi adusă la cunostintă abonatilor cu cel putin 30 de zile înainte de modificarea ofertei, precizându-se «Program interzis persoanelor sub 18 ani».

(5) Productiile audiovizuale prevăzute la art. 19 lit. f) vor fi însotite permanent de semnul de avertizare reprezentând un cerc, iar în interiorul acestuia, numărul 18 de culoare albă, pe fond rosu; se interzice  retransmiterea productiilor audiovizuale care prezintă imagini cu copii având un comportament explicit sexual.”

 

Presedintele Consiliului National al Audiovizualului,

Ralu Filip

 

Bucuresti, 18 ianuarie 2005.

Nr. 20.

 

REPUBLICĂRI

 

ORDONANTA DE URGENTĂ A GUVERNULUI Nr. 120/2002*)

privind aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat

 


*) Republicată în temeiul art. II din Ordonanta Guvernului nr. 74/2004 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 august 2004, aprobată prin Legea nr. 419/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 993 din 28 octombrie 2004. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 120/2002 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 4 octombrie 2002, a fost aprobată prin Legea nr. 663/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 19 decembrie 2002, si a mai fost modificată prin Legea nr. 511/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 10 decembrie 2003.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă Sistemul de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă de urgentă.

(2) Categoriile de activităti finantate de la bugetul de stat în cadrul programelor prevăzute în anexă se actualizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autoritătilor competente prevăzute la art. 2 alin. (1).

Art. 2. - (1) Sumele de la bugetul de stat pentru sustinerea si promovarea exportului se vor aproba distinct în bugetele anuale ale Ministerului Economiei si Comertului, Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, Ministerului Finantelor Publice si Cancelariei Primului-Ministru, pentru Agentia Natională pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie.

(2) Sumele aprobate cu această destinatie în bugetele ordonatorilor principali de credite nu vor putea fi redistribuite în vederea utilizării lor la alte capitole de cheltuieli.

Art. 3. - (1) Mecanismele de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat pentru aplicarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat se vor aproba, după caz, prin hotărâri ale Guvernului, la propunerea autoritătilor prevăzute la art. 2 alin. (1).

(2) Propunerile de utilizare a sumelor prevăzute la art. 2 se vor stabili în sistem bipartit de către ordonatorii principali de credite si patronatele de ramură, cu aprobarea Consiliului de Export.

Art. 4. - Armonizarea activitătilor de elaborare si aplicare unitară a strategiei si politicilor de stimulare si promovare a exportului cu strategiile si politicile sectoriale, precum si monitorizarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat se realizează de către Consiliul de Export, structură organizatorică la nivel national, cu caracter public-privat, având în componentă reprezentanti ai institutiilor guvernamentale, structurilor patronale si profesionale cu atributii si activitate în domeniul exportului, care se înfiintează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Economiei si Comertului.

 

ANEXĂ

 

SISTEMUL

de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat

 

I. Instrumente în administrarea EXIMBANK, conform Legii nr. 96/2000 privind organizarea si functionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. si instrumentele specifice de sustinere a comertului exterior, cu modificările si completările ulterioare. Comitetul Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior va repartiza fondurile alocate anual prin bugetul de stat pe instrumentele din administrarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., conform Legii nr. 96/2000, cu modificările si completările ulterioare, în functie de necesitătile de sustinere a exportului.

II. Instrumente în administrarea ministerelor de resort:

1. Programul de promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei si Comertului, prin care se vor suporta, partial sau total, din fonduri de la bugetul de stat cheltuielile privind:

a) participarea la târguri si expozitii internationale, cu suportarea a 50% din cheltuielile privind transportul si cazarea pentru un participant de la fiecare expozant, la nivelul baremelor stabilite pentru institutiile publice, precum si suportarea totală a cheltuielilor privind transportul si manipularea exponatelor, mostrelor si materialelor publicitare, formalitătile vamale aferente acestora, depozitarea ambalajelor aferente exponatelor pe perioada desfăsurării actiunii promotionale, închirierea, construirea si/sau amenajarea spatiului expozitional, transportul materialelor aferente, cheltuielile generale pe perioada de desfăsurare a actiunilor promotionale, cheltuielile de reprezentare si de protocol, cheltuielile de deplasare pentru persoanele care organizează si coordonează actiunile, inclusiv a unui reprezentant din partea patronatului de ramură sau a asociatiei profesionale care contribuie la realizarea actiunii respective, cheltuielile pentru materialele publicitare, de prezentare si promovare cu caracter economic general si pentru mediatizarea prezentei românesti la actiunile promotionale, cheltuielile aferente comisionului prevăzut în contractul încheiat cu societatea organizatoare a pavilioanelor nationale, standurilor specializate pe produse si miniexpozitiilor, precum si alte cheltuieli care se justifică a fi alocate pentru realizarea târgurilor si expozitiilor internationale, cu aprobarea ordonatorului de credite;

b) organizarea de misiuni economice si actiuni de promovare a exporturilor în străinătate, cu suportarea a 50% din cheltuielile de transport si cazare pentru un participant de la fiecare firmă, la nivelul baremelor stabilite pentru institutiile publice, precum si suportarea totală a cheltuielilor privind transportul în interiorul tărilor de destinatie pentru persoanele care participă la actiunile respective, a cheltuielilor de deplasare pentru persoanele care organizează si coordonează actiunile, inclusiv a unui reprezentant din partea patronatului de ramură sau a asociatiei profesionale care contribuie la realizarea actiunii respective, a cheltuielilor pentru închirierea spatiilor aferente întâlnirilor de afaceri si a dotărilor necesare desfăsurării acestora, cum sunt: TV, video, retroproiector, computer si altele asemenea, a cheltuielilor de reprezentare si protocol, a cheltuielilor pentru elaborarea si transportul materialelor de promovare si de prezentare, cum sunt: cataloage, pliante, ecusoane si altele asemenea, a cheltuielilor pentru transportul mostrelor, a cheltuielilor pentru formalitătile vamale aferente materialelor de promovare si de prezentare, precum si mostrelor, a cheltuielilor pentru mediatizarea actiunilor pe plan local, a cheltuielilor aferente comisionului prevăzut în contractul încheiat cu societatea organizatoare a misiunilor economice si actiunilor de promovare, precum si alte cheltuieli care se justifică a fi alocate pentru realizarea actiunilor respective, cu aprobarea ordonatorului de credite;

c) suportarea a 50% din cheltuielile de organizare si functionare a reprezentantelor comerciale românesti, realizate prin parteneriat public-privat pe piete de interes pentru exportul românesc, înfiintate prin hotărâre a Guvernului, la recomandarea Consiliului de Export;

d) realizarea de studii de piată si pe produse, inclusiv pentru obiective complexe, pe baze concurentiale, în conformitate cu legislatia în vigoare, cu suportarea a 50% din cheltuielile aferente;

e) realizarea pe baze concurentiale a buletinelor informative privind oferta de export si distribuirea acestora în străinătate si la ambasadele străine din România, cu suportarea totală a cheltuielilor;

f) realizarea de actiuni de publicitate si reclamă cu caracter general, pe produse si grupe de produse, pe piete de interes pentru exportul românesc, pe baze concurentiale, cu suportarea totală a cheltuielilor, inclusiv a cheltuielilor pentru distribuirea materialelor de publicitate si reclamă cu caracter general în străinătate si la ambasadele străine din România.

Ministerul Economiei si Comertului administrează actiunile de promovare a exportului prevăzute la lit. a) si b) împreună cu Centrul Român pentru Promovarea Comertului, prin delegarea către acesta a operatiunilor de încheiere, finantare si derulare a contractelor de prestări de servicii pentru realizarea actiunilor respective.

2. Programul de sprijinire a întreprinderilor mici si mijlocii pentru dezvoltarea exportului, administrat de către Agentia Natională pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiintării si dezvoltării întreprinderilor mici si mijlocii, cu modificările ulterioare.

3. Programul de crestere a competitivitătii produselor industriale, administrat de Ministerul Economiei si Comertului.

4. Programul de crestere a competitivitătii produselor agroalimentare, administrat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.

În cadrul programelor prevăzute la pct. 3 si 4 se vor acoperi de la bugetul de stat, în proportie de până la 50%, respectiv de până la 65% pentru întreprinderile mici si mijlocii, cheltuielile agentilor economici pentru:

a) implementarea si certificarea sistemelor de management al calitătii si/sau a sistemelor de management de mediu;

b) dotarea si/sau amenajarea laboratoarelor de testare si etalonare, precum si acreditarea acestora, după caz;

c) înregistrarea si protejarea pe piata externă a mărcilor, a brevetelor de inventie, a desenelor si modelelor industriale românesti.

III. Prime de export pentru produsele agroalimentare eligibile conform Acordului privind agricultura - partea III, sectiunea II - Subventii la export, din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului, cu prioritate si într-o proportie mai mare pentru produsele agroalimentare biologice certificate, de origine vegetală si animală.