MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 99         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 31 ianuarie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 499 din 16 noiembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 501 din 16 noiembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2841 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

111/2004. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste un model de certificat de sănătate pentru miscări în scopuri necomerciale din tări terte, inclusiv din România, în statele membre ale Uniunii Europene, de câini, pisici si dihori domestici

 

2.315/2004. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului privind modificarea si completarea Ordinului ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.041/2003 pentru aprobarea Normelor tehnice privind siguranta navelor maritime de pasageri care nu efectuează voiaje internationale, cod MTCT.ANR-NPAS-2003

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 499

din 16 noiembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Elena Camelia Stemate în Dosarul nr. 1.431/2003 al Judecătoriei Brasov.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie si sustinând totodată că nu există un text constitutional care să interzică stabilirea prin lege a taxelor de timbru.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 16 iunie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 1.431/2003, Judecătoria Brasov a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia a fost ridicată de Elena Camelia Stemate într-o cauză având ca obiect actiunea de partaj a bunurilor comune.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul de lege criticat încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie si în art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, deoarece restrâng accesul liber la justitie pentru persoanele lipsite de mijloace bănesti si creează, prin aceasta, o inegalitate între cetăteni.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece liberul acces la justitie nu implică si gratuitatea serviciului public al justitiei, astfel că nu se poate retine existenta unei contrarietăti între dispozitiile legale atacate si prevederile Constitutiei.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată în absenta unei prevederi constitutionale care să impună gratuitatea serviciului justitiei, iar pe de altă parte, potrivit art. 21 din Legea nr. 146/1997, instanta de judecată are posibilitatea să acorde înlesniri la plata taxelor judiciare de timbru în conditiile prevăzute de art. 74-81 din Codul de procedură civilă.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate si completate prin art. I pct. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 34/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 28 august 2001, având următorul continut:

- Art. 20: “(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

(2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării actiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanta va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. În cazul când se micsorează valoarea pretentiilor formulate în actiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea initială, fără a se tine seama de reducerea ulterioară.

(3) Neîndeplinirea obligatiei de plată până la termenul stabilit se sanctionează cu anularea actiunii sau a cererii.

(4) Dacă în momentul înregistrării sale actiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului său initial, dar a fost modificată ulterior, ea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui solutionată, în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

(5) În situatia în care instanta judecătorească învestită cu solutionarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părtii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu. Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare ale unitătilor teritoriale subordonate Ministerului Finantelor Publice în a căror rază teritorială îsi are domiciliul sau sediul debitorul, potrivit legislatiei privind executarea silită a creantelor bugetare.”

Aceste dispozitii sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale în raport cu prevederile art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justitie si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că Legea fundamentală nu prevede gratuitatea justitiei. În aceste conditii legiuitorul este liber să stabilească, pentru judecarea unor categorii de cauze, taxe judiciare de timbru, acoperind pe această cale o parte din cheltuielile efectuate pentru functionarea serviciului public al justitiei, obligatie impusă de altfel de art. 56 alin. (1) din Constitutie, potrivit căruia: “Cetătenii au obligatia să contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice.”

Ca atare, sustinerea autorului exceptiei, în sensul că instituirea taxelor de timbru este de natură să restrângă accesul la justitie, nu poate fi primită.

Legea nr. 146/1997, asa cum a fost modificată prin art. I pct. 12 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă, prevede în art. 21 alin. (1) că “Instanta judecătorească poate acorda scutiri, reduceri, esalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru în conditiile art. 74-81 din Codul de procedură civilă”, eliminând astfel restrângerea accesului la justitie din lipsa ori din putinătatea mijloacelor bănesti.

Pe de altă parte, la finalul procesului judiciar, sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a căzut în pretentii sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestatiile efectuate, în conditiile legii, de organele de justitie.

Pentru motivele invocate mai sus nu se poate retine încălcarea art. 53 din Constitutie, plata taxei de timbru nereprezentând o restrângere a accesului liber la justitie.

Nu se poate primi nici sustinerea că dispozitia legală criticată este de natură să genereze inegalitate între cetăteni, legea fiindu-le aplicabilă, fără discriminări, tuturor persoanelor aflate în situatia de a plăti o taxă judiciară de timbru.

Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii textului de lege criticat, raportat la prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei, prin mai multe decizii, dintre care mentionăm Decizia nr. 87 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 1 aprilie 2003, si Decizia nr. 372 din 28 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 13 octombrie 2004, respingând de fiecare dată exceptia de neconstitutionalitate ridicată. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutiile si considerentele cuprinse în deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată, asa încât exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru urmează a fi respinsă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Elena Camelia Stemate în Dosarul nr. 1.431/2003 al Judecătoriei Brasov.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 noiembrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 501

din 16 noiembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2841 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Marinela Mincă - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2841 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de George Caracas în Dosarul nr. 688/P/2004 al Tribunalului Vrancea - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta constantă a Curtii Constitutionale în ceea ce priveste textul atacat.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 25 iunie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 688/P/2004, Tribunalul Vrancea - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2841 din Codul de procedură penală. Exceptia a fost ridicată de George Caracas într-o cauză având ca obiect recursul declarat de acesta împotriva unei sentinte penale, prin care s-a dispus încetarea procesului penal în ceea ce o priveste pe inculpata Elena Pârlătescu, cu aplicarea dispozitiilor art. 2841 din Codul de procedură penală.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că prevederile legale criticate încalcă dispozitiile art. 16 din Constitutie, privitoare la egalitatea în drepturi, si dispozitiile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece nu este respectată egalitatea părtilor în procesul penal, inculpatul putând lipsi de la termene, fără ca acest fapt să fie considerat o recunoastere a vinovătiei, pe când partea vătămată prin săvârsirea unei infractiuni arătate în art. 279 alin. 2 lit. a) nu poate lipsi la două termene consecutive în fata primei instante, deoarece acest fapt este considerat drept retragere a plângerii prealabile.

Tribunalul Vrancea - Sectia penală opinează în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât obligatia părtii vătămate, instituită prin textul atacat, de a se prezenta la proces în fata primei instante, este justificată de faptul că actiunea penală si sesizarea instantei, în cazul săvârsirii unei infractiuni prevăzute de art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, se face la plângerea prealabilă a acesteia.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, retinând motivarea cuprinsă în Decizia Curtii Constitutionale nr. 12 din 16 ianuarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 18 aprilie 2001, si apreciind totodată că nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenta Curtii Constitutionale, asa încât aceasta trebuie mentinută.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitu tionalitate este neîntemeiată, motivând că art. 2841 din Codul de procedură penală nu contine elemente care ar putea determina un tratament inegal sau discriminatoriu între părtile care au aceeasi calitate, de parte vătămată, în procesul penal, aplicându-se tuturor celor aflati în situatia prevăzută de ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare. Textul atacat este o normă de procedură penală care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, este reglementată prin lege, fără a aduce atingere dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2841 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: “În cazul infractiunilor arătate în art. 279 alin. 2 lit. a), lipsa nejustificată a părtii vătămate la două termene consecutive în fata primei instante este considerată drept retragere a plângerii prealabile.”

Aceste dispozitii sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale în raport cu prevederile art. 16 din Constitutie, privitoare la egalitatea în drepturi, si cu dispozitiile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia, Curtea constată că asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 2841 din Codul de procedură penală, raportat la art. 16 din Constitutie, s-a pronuntat prin mai multe decizii, respingând de fiecare dată exceptia de neconstitutionalitate.

Pentru a pronunta această solutie, prin Decizia nr. 12 din 16 ianuarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 18 aprilie 2001, Curtea a statuat următoarele: “Analizând critica de  neconstitutionalitate cu referire la dispozitiile art. 2841 din Codul de procedură penală, Curtea observă că acestea sunt aplicabile doar în cazul infractiunilor prevăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din acelasi cod, respectiv la acele 8 infractiuni pentru care actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar această plângere se adresează direct instantei de judecată. Această reglementare constituie o exceptie de la principiul oficialitătii procesului penal. În cazul acestor infractiuni de o gravitate mai redusă legea conferă persoanei vătămate dreptul de dispozitie cu privire la pornirea procesului penal ori la continuarea acestuia.

Potrivit dispozitiilor art. 131 alin. 1 si 2 din Codul penal lipsa plângerii prealabile, precum si retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, având drept consecintă încetarea procesului penal. Conform art. 2841 din Codul de procedură penală lipsa nejustificată a părtii vătămate la două termene consecutive, dar numai în fata primei instante, echivalează ca manifestare de vointă cu retragerea plângerii prealabile. Aceasta pentru că absenta nejustificată si consecutivă demonstrează lipsa de vointă si de stăruintă a părtii vătămate pentru continuarea procesului penal, deci retragerea tacită a plângerii.

Curtea nu poate retine încălcarea principiului constitutional al egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice pentru că dispozitiile legale criticate sunt aplicabile pentru toate persoanele aflate în aceeasi situatie.”

Cele statuate prin decizia mentionată îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, astfel că nu poate fi primită sustinerea privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, întrucât autorul exceptiei are acces la toate mijloacele de apărare si la căile de atac prevăzute de lege, asemenea celorlalte părti în proces.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2841 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de George Caracas în Dosarul nr. 688/P/2004 al Tribunalului Vrancea - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 noiembrie 2004.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

 

ORDIN

privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste un model de certificat de sănătate pentru miscări în scopuri necomerciale din tări terte, inclusiv din România, în statele membre ale Uniunii Europene, de câini, pisici si dihori domestici

 

În temeiul art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitătii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 215/2004, văzând Referatul de aprobare nr. 23.478 din 15 noiembrie 2004, întocmit de Directia generală veterinară din structura Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite următoarul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară ce stabileste un model de certificat de sănătate pentru miscări în scopuri necomerciale din tări terte, inclusiv din România, în statele membre ale Uniunii Europene, de câini, pisici si dihori domestici, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor, institutele veterinare centrale si directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin constituie transpunerea oficială a Deciziei Comisiei nr. 203/2004/CE ce stabileste un model de certificat de sănătate pentru miscări în scopuri necomerciale din tări terte, de câini, pisici si dihori domestici, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 64 din 3 martie 2004, p. 13.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 5 zile de la publicare.

 

p. Presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

Gabriel Vasile Drăgan

 

Bucuresti, 17 noiembrie 2004.

Nr. 111.

 

ANEXĂ

 

NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ

ce stabileste un model de certificat de sănătate pentru miscări în scopuri necomerciale din tări terte, inclusiv din România, în statele membre ale Uniunii Europene, de câini, pisici si dihori domestici

 

Art. 1. - (1) Prezenta normă sanitară veterinară stabileste modelul de certificat pentru miscări în scopuri necomerciale din tări terte, inclusiv din România, în statele membre ale Uniunii Europene, de animale de companie din speciile domestice de câini, pisici si dihori domestici, certificat prevăzut de art. 8 alin. (4) din Norma sanitară veterinară cu privire la cerintele de sănătate a animalelor, aplicabile miscării de animale de companie în scopuri necomerciale. Acest certificat este solicitat atât pentru miscările de câini, pisici si dihori domestici din toate tările terte, inclusiv din România, în statele membre ale Uniunii Europene, altele decât Irlanda, Suedia si Marea Britanie, cât si pentru intrările de animale din aceste specii în Irlanda, Suedia si Marea Britanie din tări terte mentionate în sectiunea a 2-a a părtii B si în partea C din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară cu privire la cerintele de sănătate a animalelor, aplicabile miscării de animale de companie în scopuri necomerciale.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), statele membre pot autoriza miscările în scopuri necomerciale de câini, pisici si dihori domestici, însotiti de un pasaport conform cu pasaportul-tip stabilit prin Norma sanitară veterinară ce stabileste un model de pasaport pentru miscările de câini, pisici si dihori domestici între România si statele membre ale Uniunii Europene si ale celor provenind din tări terte mentionate în sectiunea a 2-a a părtii B din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară cu privire la cerintele de sănătate a animalelor, aplicabile miscării de animale de companie în scopuri necomerciale, si care au notificat Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene intentia de a utiliza acest pasaport în locul certificatului prevăzut la alin. (1).

Art. 2. - Modelul certificatului este stabilit în anexă.

Art. 3. - Certificatul constă într-o singură filă, este întocmit cel putin în limba tării de origine, a statului membru de intrare si în limba engleză si trebuie completat cu majuscule. Părtile I-V ale certificatului trebuie să fie completate si semnate de un medic veterinar oficial desemnat de autoritatea veterinară competentă a tării de expediere sau de un medic veterinar autorizat de autoritatea veterinară competentă în acest sens. În ultimul caz autoritatea veterinară competentă trebuie să avizeze certificatul. Părtile VI si VII, atunci când este aplicabil, trebuie să fie completate si semnate de medici veterinari autorizati să practice medicina veterinară în tara de expediere. Certificatul trebuie să fie însotit de documentatia de sustinere sau de o copie certificată a acesteia, incluzând detalii de vaccinare si rezultatul testului serologic.

Această documentatie trebuie să cuprindă datele de identificare a animalului în cauză.

Art. 4. - Vaccinul prevăzut de partea a IV-a a certificatului trebuie să fie un vaccin inactivat, produs cel putin în conformitate cu Manualul de standarde pentru teste de diagnostic si vaccinuri al Organizatiei Internationale a Epizootiilor (OIE).

Art. 5. - (1) Certificatul este valabil pentru miscări între România si statele membre ale Uniunii Europene pentru o perioadă de 4 luni de la data emiterii sau până la data de expirare a vaccinării, mentionată în partea a IV-a, oricare dintre acestea este mai apropiată.

(2) Certificatul nu trebuie utilizat pentru animale din sau pregătite în tări ce nu sunt mentionate în anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară cu privire la cerintele de sănătate a animalelor, aplicabile miscării de animale de companie în scopuri necomerciale, atunci când intră în Irlanda, Suedia sau Marea Britanie, situatie în care se aplică regulile nationale.

Art. 6. - (1) Atunci când miscarea se efectuează dintr-o tară tertă mentionată în sectiunea a 2-a a părtii B si în partea C din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară cu privire la cerintele de sănătate a animalelor, aplicabile miscării de animale de companie în scopuri necomerciale, conditiile prevăzute de art. 8 alin. (1) din această normă sanitară veterinară se aplică numai în caz de:

1. călătorie directă către statul membru al Uniunii Europene de intrare; sau

2. o călătorie incluzând numai rezidenta în tara/tările mentionată/mentionate în sectiunea a 2-a a părtii B si în partea C din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară cu privire la cerintele de sănătate a animalelor, aplicabile miscării de animale de companie în scopuri necomerciale, între tara tertă de expediere, inclusiv România, si statul membru al Uniunii Europene de intrare.

(2) Totusi, călătoria directă poate include tranzitarea pe calea aerului sau pe mare a unei tări terte nementionate în anexa nr. 2 la norma sanitară veterinară prevăzută la pct. 2 al alin. (1), cu conditia ca animalul să rămână în interiorul perimetrului unui aeroport international într-o astfel de tară sau securizat în interiorul vasului.

Art. 7. - (1) Autoritatea veterinară centrală a României poate pune în aplicare acte normative, reglementări si prevederi administrative, necesare pentru conformarea cu prezenta normă sanitară veterinară, pe care le va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Ministerului Integrării Europene si al Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană, împreună cu tabelele de concordantă, în vederea evaluării conformitătii transpunerii legislative, si va stabili măsurile necesare pentru implementarea corectă si la timp a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.

(2) Atunci când autoritatea veterinară centrală a României adoptă cele mentionate la alin. (1) trebuie să facă referire expresă la prezenta normă sanitară veterinară.

Procedura privind realizarea referirii exprese rămâne în responsabilitatea autoritătii veterinare centrale a României.

(3) Autoritatea veterinară centrală a României va lua măsurile necesare si va sanctiona, potrivit legii, orice încălcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.

De asemenea, va facilita întocmirea documentelor necesare pentru sanctionarea încălcării legislatiei veterinare si pentru siguranta alimentelor ce constituie infractiuni.

(4) Prezenta normă sanitară veterinară constituie transpunerea oficială a Deciziei Comisiei nr. 203/2004/CE ce stabileste un model de certificat de sănătate pentru miscări în scopuri necomerciale din tări terte, de câini, pisici si dihori domestici, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 64 din 3 martie 2004, p. 13.

Art. 8. - Anexa face parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară.

 

ANEXĂ*)

la norma sanitară veterinară

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.041/2003 pentru aprobarea Normelor tehnice privind siguranta navelor maritime de pasageri care nu efectuează voiaje internationale, cod MTCT.ANR-NPAS-2003

 

Având în vedere prevederile art. 69 si 70 din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, si Comunitătile Europene si statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993,

în temeiul prevederilor art. 16 alin. (3) si ale art. 26 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, republicată, precum si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.041/2003 pentru aprobarea Normelor tehnice privind siguranta navelor maritime de pasageri care nu efectuează voiaje internationale, cod MTCT.ANR-NPAS-2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 si nr. 605 bis din 26 august 2003, se modifică si se completează după cum urmează:

1. După litera e) a articolului 3 se introduce o nouă literă, litera e1), cu următorul cuprins:

“e1) navă Ro-Ro pasager - o navă care transportă mai mult de 12 pasageri, cu încăperi de marfă ro-ro sau încăperi de categorie specială, asa cum este ea definită în cap. II-2/A/2 din anexa nr. 1;”.

2. După litera h) a articolului 3 se introduce o nouă literă, litera h1) , cu următorul cuprins:

“h1) vechime - vechimea unei nave, calculată de la data livrării ei, exprimată în ani;”.

3. După litera w) a articolului 3 se introduce o nouă literă, litera w1), cu următorul cuprins:

“w1) persoane cu mobilitate redusă - orice persoană care are o dificultate particulară atunci când foloseste transportul public, incluzând persoane în vârstă, persoane cu handicap, persoane cu handicapuri senzoriale si cele utilizatoare de scaune cu rotile, femei gravide si persoane care însotesc copii mici;”.

4. Alineatul (2) al articolului 5 va avea următorul cuprins:

“(2) Pe baza criteriilor de definire a claselor de nave stabilite la alin. (1), ANR va stabili si va actualiza, atunci când este necesar, o listă cuprinzând zonele maritime aflate în jurisdictia României, delimitând zonele în care exploatarea navei se face pe toată perioada anului si, după caz, acele zone în care exploatarea unei nave este periodic restrictionată.”

5. După alineatul (2) al articolului 5 se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

“(21) ANR va publica lista prevăzută la alin. (2) într-o bază de date accesibilă publicului, pe site-ul său pe Internet.”

6. După articolul 7 se introduc două articole noi, articolele 71 si 72, cu următorul cuprins:

“ARTICOLUL 71

Cerinte de stabilitate si etapizare pentru navele Ro-Ro pasager

(1) Toate navele Ro-Ro pasager din clasele A, B si C, a căror chilă a fost pusă sau se afla într-un stadiu similar de constructie la data de 1 octombrie 2004 sau după această dată, trebuie să respecte prevederile art. 6, 8 si 9 din Normele tehnice privind stabilitatea navelor Ro-Ro pasager, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2.316/2004.

(2) Toate navele Ro-Ro pasager din clasele A si B, a căror chilă a fost pusă sau se afla într-un stadiu similar de constructie înainte de data de 1 octombrie 2004, trebuie să respecte prevederile art. 6, 8 si 9 din Normele tehnice privind stabilitatea navelor Ro-Ro pasager, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2.316/2004, la data de 1 octombrie 2010, în afară de cazul în care sunt retrase din exploatare la această dată sau la o dată ulterioară când ating vechimea de 30 de ani, dar nu mai târziu de data de 1 octombrie 2015.

ARTICOLUL 72

Cerinte de sigurantă pentru persoane cu mobilitate redusă

(1) ANR trebuie să se asigure că sunt luate măsurile corespunzătoare, unde este posibil, conform instructiunilor prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul ordin, pentru a se asigura accesul în sigurantă al persoanelor cu mobilitate redusă la bordul tuturor navelor de pasageri din clasele A, B, C si D si la bordul navelor de pasageri de mare viteză, utilizate pentru transportul public, a căror chilă a fost pusă sau care se afla într-un stadiu similar de constructie la data de 1 octombrie 2004 sau după această dată.

(2) ANR trebuie să coopereze si să se consulte cu organizatiile care reprezintă persoanele cu mobilitate redusă în ceea ce priveste implementarea instructiunilor prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul ordin.

(3) În sensul modificării navelor de pasageri din clasele A, B, C si D si a navelor de pasageri de mare viteză, utilizate pentru transportul public, a căror chilă a fost pusă sau care se afla într-un stadiu similar de constructie înainte de data de 1 octombrie 2004, ANR va impune aplicarea instructiunilor prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul ordin, în măsura în care este rezonabil si posibil din punct de vedere economic. ANR va întocmi un plan de măsuri privind modul în care aceste instructiuni se vor aplica respectivelor nave.”

7. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

“ARTICOLUL 13

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.”

8. Sectiunea 5-1 din capitolul III al anexei nr. 1 “Norme tehnice privind siguranta navelor maritime de pasageri care nu efectuează voiaje internationale” va avea următorul cuprins:

5-1 Cerinte pentru navele Ro-Ro pasager (26)

NAVE RO-RO PASAGER DIN CLASELE B, C SI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003:

1. Navele Ro-Ro pasager construite înainte de 1 ianuarie 2003 trebuie să corespundă cerintelor paragrafelor 6.2-6.4 si 7-9 nu mai târziu de data primei inspectii periodice efectuate după data de 1 ianuarie 2006.

Înainte de această dată, navele Ro-Ro pasager construite înainte de 1 ianuarie 2003 trebuie să corespundă cerintelor paragrafelor 2-5.

În afara celor de mai sus, când pe aceste nave se schimbă mijloacele de salvare sau amplasarea lor ori se efectuează reparatii, transformări sau modificări importante care implică schimbarea sau orice modificare a mijloacelor de salvare existente ori a amplasării lor, aceste mijloace de salvare sau amplasarea lor trebuie să corespundă cerintelor paragrafelor 6-9.

2. Plute de salvare

1. Plutele de salvare ale navelor Ro-Ro pasager trebuie să fie deservite de instalatii de evacuare la apă conform cerintelor regulii III/48.5 din Conventia SOLAS, în vigoare la 17 martie 1998, sau de instalatii de lansare la apă conform cerintelor regulii III/48.6 din Conventia SOLAS, în vigoare la 17 martie 1998, egal distribuite în fiecare bord al navei.

Se va asigura un sistem de comunicatii între postul de îmbarcare si platformă.

2. Fiecare plută de salvare de pe navele Ro-Ro pasager trebuie să fie prevăzută cu dispozitive de arimare care permit plutirea liberă conform cerintelor regulii III/23 din Conventia SOLAS, în vigoare la 17 martie 1998.

3. Fiecare plută de salvare de pe navele Ro-Ro pasager trebuie să fie de un tip prevăzut cu o rampă de îmbarcare conform cerintelor regulii III/39.4.1 sau regulii III/40.4.1 din Conventia SOLAS, în vigoare la 17 martie 1998, după caz.

4. Fiecare plută de salvare de pe navele Ro-Ro pasager trebuie să fie ori o plută cu autoredresare ori o plută de salvare reversibilă cu tendă, care este stabilă pe mare si poate fi folosită în sigurantă pe oricare parte ar pluti. Pot fi permise plute de salvare reversibile deschise, dacă ANR consideră că acestea sunt satisfăcătoare, având în vedere că voiajul se efectuează în ape adăpostite si că conditiile climatice sunt favorabile în zonă în perioada de exploatare si cu conditia ca aceste plute de salvare să îndeplinească în întregime cerintele din anexa nr. 10 a «Codului pentru navele de mare viteză».

Alternativ, nava trebuie să aibă la bord, în plus fată de numărul normal de plute, plute de salvare cu autoredresare sau plute de salvare reversibile cu tendă, având o capacitate totală suficientă pentru cel putin 50% din persoanele care nu pot fi îmbarcate în bărcile de salvare. Această capacitate suplimentară a plutelor de salvare trebuie determinată pe baza diferentei dintre numărul total de persoane de la bord si numărul de persoane care pot fi îmbarcate în bărcile de salvare. Fiecare asemenea plută de salvare trebuie să fie aprobată de ANR tinând cont de recomandările adoptate de IMO prin MSC/Circ. 809.

3. Bărci de urgentă rapide

1. Cel putin una dintre bărcile de urgentă de pe o navă Ro-Ro pasager trebuie să fie o barcă de urgentă rapidă aprobată de ANR tinând seama de recomandările adoptate de IMO prin MSC/Circ. 809.

2. Fiecare barcă de urgentă rapidă trebuie să fie deservită de o instalatie de lansare la apă corespunzătoare, aprobată de ANR. La aprobarea unei asemenea instalatii, ANR trebuie să tină cont că barca de urgentă rapidă este destinată lansării la apă si ridicării la bord chiar si în conditii meteorologice foarte nefavorabile si, de asemenea, trebuie să tină cont de recomandările adoptate de IMO.

3. Cel putin două echipaje pentru fiecare barcă de urgentă rapidă trebuie să fie pregătite si instruite în mod regulat tinând cont de sectiunea A-VI/2, tabelul A-VI/2-2 «Descrierea standardului minim de competentă pe bărcile de urgentă rapide» din Codul STCW si de recomandările adoptate de IMO prin Rezolutia A.771 (18), asa cum a fost amendată. Pregătirea si exercitiile trebuie să includă toate aspectele legate de salvare, manipulare, manevrare, exploatare a acestor bărci în diferite situatii si de redresare a lor după răsturnare.

4. În cazul în care amenajarea sau mărimea unei nave Ro-Ro pasager existentă este astfel încât nu este posibilă instalarea bărcii de urgentă rapide cerută de paragraful 3.1, barca de urgentă rapidă poate fi instalată în locul unei bărci de salvare existente care este acceptată ca barcă de urgentă sau barcă destinată utilizării în caz de urgentă, dacă sunt îndeplinite toate conditiile următoare:

1. barca de urgentă rapidă instalată este deservită de o instalatie de lansare la apă în conformitate cu prevederile paragrafului 3.2;

2. reducerea capacitătii ambarcatiunilor de salvare cauzată de substituirea prevăzută mai sus este compensată prin instalarea de plute de salvare capabile să transporte un număr de persoane cel putin egal cu cel al bărcii de salvare înlocuite; si

3. aceste plute de salvare sunt deservite de instalatii de lansare la apă sau de instalatii de evacuare la apă existente.

4. Mijloace de recuperare

1. Fiecare navă Ro-Ro pasager trebuie să fie echipată cu mijloace eficace pentru recuperarea rapidă a supravietuitorilor din apă si transferarea lor la bordul navei din unitătile de salvare sau din ambarcatiunile de salvare.

2. Mijloacele de transfer al supravietuitorilor la bordul navei pot face parte fie din instalatia de evacuare la apă, fie dintr-o instalatie prevăzută pentru operatiile de salvare.

Aceste mijloace trebuie să fie aprobate de ANR tinând cont de recomandările adoptate de IMO prin MSC/Circ. 810.

3. Dacă toboganul instalatiei de evacuare la apă este destinat să servească ca mijloc de transfer al supravietuitorilor pe puntea navei, acesta trebuie să fie echipat cu saule sau scări pentru a ajuta persoanele la urcare.

5. Veste de salvare

1. Fără a tine seama de cerintele regulilor III/7.2 si III/22.2 din Conventia SOLAS, un număr suficient de veste de salvare trebuie depozitat în vecinătatea posturilor de adunare astfel încât pasagerii să nu fie obligati să se întoarcă în cabinele lor pentru a-si lua vestele de salvare.

2. La navele Ro-Ro pasager, fiecare vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu o lumină care să corespundă cerintelor regulii III/32.2 din Conventia SOLAS, în vigoare la 17 martie 1998.

NAVE RO-RO PASAGER DIN CLASELE B, C SI D CONSTRUITE DUPĂ 1 IANUARIE 2003:

6. Plute de salvare

1. Plutele de salvare ale navelor Ro-Ro pasager trebuie să fie deservite de instalatii de evacuare la apă conform cerintelor sectiunii 6.2 din Codul LSA sau de instalatii de lansare la apă conform cerintelor paragrafului 6.1.5 din Codul LSA, egal distribuite în fiecare bord al navei.

Se va asigura un sistem de comunicatii între postul de îmbarcare si platformă.

2. Fiecare plută de salvare de pe navele Ro-Ro pasager trebuie să fie prevăzută cu dispozitive de arimare care permit plutirea liberă conform cerintelor regulii III/13.4 din Conventia SOLAS.

3. Fiecare plută de salvare de pe navele Ro-Ro pasager trebuie să fie de un tip prevăzut cu o rampă de îmbarcare conform cerintelor paragrafului

4.2.4.1 sau 4.3.4.1 din Codul LSA, după caz.

4. Fiecare plută de salvare de pe navele Ro-Ro pasager trebuie să fie ori o plută cu autoredresare ori o plută de salvare reversibilă cu tendă, care este stabilă pe mare si poate fi folosită în sigurantă pe oricare parte ar pluti. Pot fi permise plute de salvare reversibile deschise, dacă ANR consideră că acestea sunt satisfăcătoare, având în vedere că voiajul se efectuează în ape adăpostite si că conditiile climatice sunt favorabile în zonă în perioada de exploatare si dacă aceste plute de salvare îndeplinesc în întregime cerintele din anexa nr. 10 a «Codului pentru navele de mare viteză».

Alternativ, nava trebuie să aibă la bord, în plus fată de numărul normal de plute, plute de salvare cu autoredresare sau plute de salvare reversibile cu tendă, având o capacitate totală suficientă pentru cel putin 50% din persoanele care nu pot fi îmbarcate în bărcile de salvare. Această capacitate suplimentară la bordul plutelor de salvare trebuie determinată pe baza diferentei dintre numărul total de persoane de la bord si numărul de persoane care pot fi îmbarcate în bărcile de salvare. Fiecare asemenea plută de salvare trebuie să fie aprobată de ANR tinând cont de recomandările adoptate de IMO prin MSC/Circ. 809.

7. Bărci de urgentă rapide

1. Cel putin una dintre bărcile de urgentă de pe o navă Ro-Ro pasager trebuie să fie o barcă de urgentă rapidă aprobată de ANR tinând seama de recomandările adoptate de IMO prin MSC/Circ. 809.

2. Fiecare barcă de urgentă rapidă trebuie să fie deservită de o instalatie de lansare la apă corespunzătoare, aprobată de ANR. La aprobarea unor asemenea instalatii, ANR trebuie să tină cont că barca de urgentă rapidă este destinată lansării la apă si ridicării la bord chiar si în conditii meteorologice foarte nefavorabile si, de asemenea, trebuie să tină cont de recomandările adoptate de IMO.

3. Cel putin două echipaje pentru fiecare barcă de urgentă rapidă trebuie să fie pregătite si instruite în mod regulat tinând cont de sectiunea A-VI/2, tabelul A-VI/2-2 «Descrierea standardului minim de competentă pe bărcile de urgentă rapide» din Codul STCW si de recomandările adoptate de IMO prin Rezolutia A.771 (18), asa cum a fost amendată. Pregătirea si exercitiile trebuie să includă toate aspectele legate de salvare, manipulare, manevrare, exploatare a acestor bărci în diferite situatii si de redresare a lor după răsturnare.

4. În cazul în care amenajarea sau mărimea unei nave Ro-Ro pasager existentă este astfel încât nu este posibilă instalarea bărcii de urgentă rapide cerută de paragraful 3.1, barca de urgentă rapidă poate fi instalată în locul unei bărci de salvare existente care este acceptată ca barcă de urgentă sau barcă destinată utilizării în caz de urgentă, dacă sunt îndeplinite toate conditiile următoare:

1. barca de urgentă rapidă instalată este deservită de o instalatie de lansare la apă în conformitate cu prevederile paragrafului 3.2;

2. reducerea capacitătii ambarcatiunilor de salvare cauzată de substituirea mentionată mai sus este compensată prin instalarea de plute de salvare capabile să transporte un număr de persoane cel putin egal cu cel al bărcii de salvare înlocuite; si

3. aceste plute de salvare sunt deservite de instalatii de lansare la apă sau de instalatii de evacuare la apă existente.

8. Mijloace de recuperare

1. Fiecare navă Ro-Ro pasager trebuie să fie echipată cu mijloace eficace pentru recuperarea rapidă a supravietuitorilor din apă si transferarea lor la bordul navei din unitătile de salvare sau din ambarcatiunile de salvare.

2. Mijloacele de transfer al supravietuitorilor la bordul navei pot face parte fie din instalatia de evacuare la apă, fie dintr-o instalatie prevăzută pentru operatii de salvare.

Aceste mijloace trebuie să fie aprobate de ANR tinând cont de recomandările adoptate de IMO prin MSC/Circ. 810.

3. Dacă toboganul instalatiei de evacuare la apă este destinat să servească ca mijloc de transfer al supravietuitorilor pe puntea navei, acesta trebuie să fie echipat cu saule sau scări pentru a ajuta persoanele la urcare.

9. Veste de salvare

1. Fără a tine seama de cerintele regulilor III/7.2 si III/22.2 din Conventia SOLAS, un număr suficient de veste de salvare trebuie depozitat în vecinătatea posturilor de adunare astfel încât pasagerii să nu fie obligati să se întoarcă în cabinele lor pentru a-si lua vestele de salvare.

2. La navele Ro-Ro pasager, fiecare vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu o lumină care să corespundă cerintelor paragrafului 2.2.3 din Codul LSA.”

9. După anexa nr. 2 se introduce anexa nr. 3, al cărei continut este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Autoritatea Navală Română va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin transpune Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2003/24/CE din 14 aprilie 2003 care amendează Directiva Consiliului nr. 98/18/CE referitoare la reguli si standarde de sigurantă pentru navele maritime de pasageri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 123 din 17 mai 2003, precum si Directiva Comisiei nr. 2003/75/CE din 29 iulie 2003 care amendează anexa I la Directiva Consiliului nr. 98/18/CE referitoare la reguli si standarde de sigurantă pentru navele maritime de pasageri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 190 din 30 iulie 2003.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Ileana Tureanu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 22 decembrie 2004.

Nr. 2.315.

 

ANEXĂ

 

(ANEXA Nr. 3

la Ordinul nr. 1.041/2003)

 

INSTRUCTIUNI

privind cerintele de sigurantă pentru navele de pasageri si navele de mare viteză pentru persoane cu mobilitate redusă

 

La aplicarea instructiunilor prevăzute în prezenta anexă se va respecta Circulara MSC/735 din 24 iunie 1996, intitulată “Recomandări privind proiectarea si exploatarea navelor de pasageri pentru a răspunde necesitătilor persoanelor în vârstă si a celor cu handicap”.

1. Accesul la navă

Navele vor fi construite si echipate astfel încât o persoană cu mobilitate redusă să poată fi îmbarcată si debarcată cu usurintă si în sigurantă si să poată fi asigurat accesul între punti fie fără acordarea de ajutor, fie prin utilizarea rampelor, elevatoarelor sau a lifturilor. Directiile spre un astfel de acces vor fi afisate la celelalte accesuri ale navei si în alte locuri corespunzătoare de-a lungul navei.

2. Semne

Semnele prevăzute pe o navă pentru îndrumarea pasagerilor vor fi accesibile si usor de citit pentru persoanele cu mobilitate redusă, inclusiv persoanele cu handicap senzorial, si vor fi amplasate în punctele importante.

3. Mijloace de comunicare a mesajelor

Operatorul va avea la bordul navei mijloace vizuale si audio care să asigure pentru persoanele cu diferite forme de mobilitate redusă efectuarea anunturilor, cum ar fi cele referitoare la întârzieri, modificări de program si servicii oferite la bordul navei.

4. Alarma

Instalatia de alarmă si butoanele de alarmă trebuie să fie proiectate astfel încât să fie accesibile tuturor pasagerilor cu mobilitate redusă si să îi alarmeze pe toti acestia, inclusiv pe persoanele cu handicap acustic si pe persoanele cu handicap mental.

5. Cerinte suplimentare pentru asigurarea mobilitătii în interiorul navei

Balustradele, coridoarele si trecerile, casele scării si usile vor facilita deplasarea unei persoane într-un scaun cu rotile. Elevatoarele, platformele pentru vehicule, saloanele pentru pasageri, camerele de locuit si băile vor fi proiectate astfel încât să fie practic accesibile persoanelor cu mobilitate redusă si proportionale cu numărul acestora.