MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 575         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 4 iulie 2005

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRET

 

205. – Lege privind reglementarea situatiei financiare a Administratiei Nationale a Îmbunătătirilor Funciare, a Societătii Nationale “Îmbunătătiri Funciare“ – S.A., a asociatiilor utilizatorilor de apă pentru irigatii si a altor agenti economici si institutii publice care desfăsoară activităti de îmbunătătiri funciare prin suportarea de la bugetul de stat pentru anul 2005 a unor cheltuieli efectuate în anul 2004

 

539. – Decret pentru promulgarea Legii privind reglementarea situatiei financiare a Administratiei Nationale a Îmbunătătirilor Funciare, a Societătii Nationale “Îmbunătătiri Funciare“ – S.A., a asociatiilor utilizatorilor de apă pentru irigatii si a altor agenti economici si institutii publice care desfăsoară activităti de îmbunătătiri funciare prin suportarea de la bugetul de stat pentru anul 2005 a unor cheltuieli efectuate în anul 2004

 

563. – Decret pentru eliberarea din functie a unui magistrat

 

564. – Decret pentru eliberarea din functie a unui magistrat

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

610. – Hotărâre pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind reglementarea situatiei financiare a Administratiei Nationale a Îmbunătătirilor Funciare, a Societătii Nationale “Îmbunătătiri Funciare“ – S.A., a asociatiilor utilizatorilor de apă pentru irigatii si a altor agenti economici si institutii publice care desfăsoară activităti de îmbunătătiri funciare prin suportarea de la bugetul de stat pentru anul 2005 a unor cheltuieli efectuate în anul 2004

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. – Se autorizează Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale să deconteze din bugetul pentru anul 2005 unele cheltuieli efectuate până la data de 31 decembrie 2004 de către Administratia Natională a Îmbunătătirilor Funciare, Societatea Natională “Îmbunătătiri Funciare” – S.A., de asociatiile utilizatorilor de apă pentru irigatii si de alti agenti economici si institutii publice pentru acoperirea cheltuielilor cu energia electrică consumată la statiile de pompare si a cheltuielilor de întretinere si reparatii a infrastructurii de îmbunătătiri funciare, în limita sumei de 322,6 miliarde lei.

Art. 2. – Dobânzile, majorările de întârziere si penalitătile de orice fel, calculate de Societatea Comercială de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice “Electrica“ – S.A. pentru neachitarea la termenele scadente a costurilor cu energia electrică consumată pentru pomparea apei pentru irigatii si desecări de către Societatea Natională “Îmbunătătiri Funciare” – S.A. si asociatiile utilizatorilor de apă pentru irigatii se suportă de la bugetul de stat, în limita sumei de 50 miliarde lei, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale pentru anul 2005.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NĂSTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 29 iunie 2005.

Nr. 205.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind reglementarea situatiei financiare a Administratiei Nationale a Îmbunătătirilor Funciare, a Societătii Nationale “Îmbunătătiri Funciare“ – S.A., a asociatiilor utilizatorilor de apă pentru irigatii si a altor agenti economici si institutii publice care desfăsoară activităti de îmbunătătiri funciare prin suportarea de la bugetul de stat pentru anul 2005 a unor cheltuieli efectuate în anul 2004

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

           

Articol unic. – Se promulgă Legea privind reglementarea situatiei financiare a Administratiei Nationale a Îmbunătătirilor Funciare, a Societătii Nationale “Îmbunătătiri Funciare“ – S.A., a asociatiilor utilizatorilor de apă pentru irigatii si a altor agenti economici si institutii publice care desfăsoară activităti de îmbunătătiri funciare prin suportarea de la bugetul de stat pentru anul 2005 a unor cheltuieli efectuate în anul 2004 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 28 iunie 2005.

Nr. 539.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui magistrat

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 63 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, precum si ale art. 36 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 168 din 18 mai 2005,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Domnul Maximovici Doru, procuror inspector la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iasi, se eliberează din functia de magistrat ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 28 iunie 2005.

Nr. 563.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru eliberarea din functie a unui magistrat

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutia României, republicată, ale art. 63 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, precum si ale art. 36 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 168 din 18 mai 2005,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Doamna Osipencu Elena, judecător la Înalta Curte de Casatie si Justitie, se eliberează din functia de magistrat ca urmare a pensionării.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 28 iunie 2005.

Nr. 564.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. – Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

A. Titlul II “Impozitul pe profit“:

1. Punctul 16 va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

(3) Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata în rate, pe măsură ce ratele devin scadente, beneficiază în continuare de această facilitate pe durata derulării contractelor respective; cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului.

Norme metodologice:

16. Pentru contribuabilii care au optat la momentul livrării bunurilor, executării lucrărilor sau prestării serviciilor pentru impunerea veniturilor aferente contractelor cu plata în rate până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, veniturile si cheltuielile aferente bunurilor mobile si imobile produse, lucrărilor executate si serviciilor prestate, valorificate în baza unui contract cu plata în rate, sunt impozabile, respectiv deductibile, pe măsură ce ratele devin scadente, pe durata derulării contractelor respective.“

2. Punctul 711 se completează cu un nou alineat cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

(12) Contribuabilii care au investit în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de inventie amortizabile si care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora, conform prevederilor legale, la data punerii în functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie, până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligatia să păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioadă egală cu jumătate din durata lor normală de utilizare. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculează si se stabilesc dobânzi si penalităti de întârziere de la data aplicării facilitătii respective, potrivit legii.

Norme metodologice:

[...]

Cheltuielile de amortizare reprezentând deducerea de 20% prevăzută la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal sunt deductibile numai pentru mijloacele fixe amortizabile, respectiv brevete de inventie amortizabile înregistrate si puse în functiune până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv.

Valoarea fiscală rămasă se determină după scăderea din valoarea de intrare a respectivelor mijloace fixe amortizabile/brevete de inventie amortizabile a sumei egale cu deducerea fiscală de 20% si se recuperează pe durata normală de functionare. În cazul în care duratele normale de functionare au fost recalculate, potrivit normelor legale în vigoare, perioada pentru care există obligatia păstrării în patrimoniu a acestor mijloace fixe se corelează cu duratele normale de functionare recalculate.“

3. Punctul 97 va avea următorul cuprins:

“97. Profitul impozabil rezultat din vânzarea-cesionarea proprietătilor imobiliare situate în România si a titlurilor de participare detinute la o persoană juridică română se impune cu cota de 10% numai pentru tranzactiile efectuate până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. În conditiile în care se realizează pierdere din aceste tranzactii până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, aceasta se recuperează din profiturile impozabile rezultate din operatiuni de aceeasi natură, pe perioada prevăzută la art. 26 din Codul fiscal.“

B. Titlul III “Impozitul pe venit“:

1. La punctul 3, după liniuta a 10-a se introduc trei noi liniute în aplicarea articolului 42 litera a), cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

[...]

a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natură primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporară de muncă.

Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului si îngrijirea copilului bolnav, potrivit legii.

Norme metodologice:

[...]

– indemnizatia pentru risc maternal;

– indemnizatia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;

– indemnizatia lunară pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din România, acordată potrivit Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizatiei pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din România.“

2. După punctul 3, în aplicarea articolului 42 litera a), se introduce un nou punct, punctul 31, cu următorul cuprins:

“31. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru risc maternal si cele pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani, reprezentând drepturi primite de persoanele fizice conform legii, începând cu data de 1 mai 2005. Veniturile de natura celor de mai sus, aferente perioadei de până la 1 mai 2005, sunt impozabile potrivit legii.“

3. La punctul 38, în aplicarea articolului 48, liniutele a opta si a cincisprezecea vor avea următorul cuprins:

“– cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizările corporale si necorporale, inclusiv pentru stocurile detinute, precum si primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional potrivit legii;

............................................................................................

– cheltuielile reprezentând contributiile pentru asigurările sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurările sociale de sănătate, pentru accidente de muncă si boli profesionale, precum si alte contributii obligatorii pentru contribuabil si angajatii acestuia;“.

4. La punctul 39, în aplicarea articolului 48, liniuta a treia va avea următorul cuprins:

“– cheltuieli reprezentând cotizatii plătite asociatiilor profesionale si contributii profesionale obligatorii plătite organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii si datorate potrivit legii;“.

5. Punctele 51 si 52, în aplicarea articolului 50, se abrogă.

6. La punctul 68, în aplicarea articolului 55 alineatele (1) si (2), liniuta a treia de la litera a) va avea următorul cuprins:

“– indemnizatii pentru trecerea temporară în altă muncă, pentru reducerea timpului de muncă, pentru carantină, precum si alte indemnizatii de orice fel, altele decât cele mentionate la pct. 3, având aceeasi natură;“.

7. După punctul 87 se introduce un nou punct, punctul 871, în aplicarea articolului 55 alineatul (4) litera k1), cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

k1) veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav si accentuat, încadrate cu contract individual de muncă;

Norme metodologice:

871. Nu sunt venituri impozabile veniturile din salarii realizate de persoanele fizice cu handicap grav si accentuat, încadrate cu contract individual de muncă, încasate începând cu data de 1 mai 2005. Veniturile de natura celor de mai sus, aferente perioadei de până la 1 mai 2005, sunt impozabile potrivit legii.“

8. După punctul 140 se introduc trei noi puncte, punctele 1401, 1402 si 1403, în aplicarea articolului 65 alineatul (2) litera a) si articolului 66 alineatul (1), cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

[...]

a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere/conturile curente pentru care ratele dobânzilor sunt mai mici sau egale cu nivelurile ratelor dobânzilor de referintă de pe pietele interbancare la depozitele la o lună, comunicate în prima zi lucrătoare a lunii pentru care se face calculul, corespunzătoare monedelor în care sunt denominate depozitele la vedere/conturile curente respective, precum si la depunerile la casele de ajutor reciproc; [...]

Norme metodologice:

[...]

1401. Reprezintă venit impozabil suma totală obtinută sub formă de dobândă, în cazul în care ratele dobânzilor la depozitele la vedere/conturile curente care au generat dobânda respectivă sunt mai mari decât nivelurile ratelor dobânzilor de referintă de pe pietele interbancare la depozitele la o lună, comunicate în prima zi lucrătoare a lunii pentru care se face calculul, corespunzătoare monedelor în care sunt denominate depozitele la vedere/conturile curente, începând cu data de 4 iunie 2005.

Pentru depozitele la vedere/conturile curente în lei, nivelul ratei dobânzii de referintă de pe piata interbancară la depozitele la o lună este nivelul BUBID la o lună, comunicat de Banca Natională a României în prima zi bancară a lunii pentru care se face calculul.

Pentru depozitele la vedere/conturile curente în devize, Banca Natională a României va comunica la începutul fiecărei luni nivelul ratelor dobânzilor de referintă la o lună de pe pietele interbancare externe reprezentative pentru devizele respective, asa cum sunt ele comunicate prin sisteme de difuzare a informatiei tip Reuters, Bloomberg etc., în prima zi lucrătoare a lunii pentru care se face calculul (EURIBOR la o lună pentru depozitele la vedere/conturile curente în EUR; LIBOR la o lună pentru depozitele la vedere/conturile curente în USD, GBP, CHF etc.).

Codul fiscal:

[...]

Art. 66. – (1) Câstigul sau pierderea rezultat/rezultată din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si părtile sociale, reprezintă diferenta pozitivă sau negativă dintre pretul de vânzare si pretul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu costurile aferente; în cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masă, pretul de cumpărare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora. În cazul tranzactiilor cu actiuni cumpărate la pret preferential, în cadrul sistemului stock options plan, câstigul se determină ca diferentă între pretul de vânzare si pretul de cumpărare preferential, diminuat cu costurile aferente. [...]

Norme metodologice:

1402. Pretul de cumpărare al unui titlu de valoare este pretul determinat si evidentiat de intermediar pentru respectivul titlu, detinut de un client, pe fiecare simbol, la care se adaugă costurile aferente, conform normelor emise de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare, potrivit art. 67 alin. (6) din Codul fiscal. Pretul de cumpărare pentru determinarea impozitului pe câstigul obtinut din transferul titlurilor de valoare se stabileste prin aplicarea metodei pretului mediu ponderat.

1403. Ordinea de vânzare a titlurilor de valoare, raportată la detinerile pe simbol, se înregistrează cronologic, în functie de data dobândirii, de la cea mai veche detinere la cea mai nouă detinere.“

9. După punctul 144 se introduc trei puncte noi, punctele 1441, în aplicarea articolului 67 alineatul (2), si punctele 1442 si 1443, în aplicarea articolului 67 alineatul (3), cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

[...]

(2) Veniturile sub formă de dobânzi se impun cu o cotă de 10% din suma acestora, pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate, începând cu data de 1 iunie 2005. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate, a căror scadentă este ulterioară datei de 1 iunie 2005, în scop fiscal, data scadentei se asimilează cu data constituirii. Pentru veniturile sub formă de dobânzi, impozitul se calculează si se retine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, în cazul dobânzilor capitalizate, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. În situatia sumelor primite sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate în baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectuează la momentul plătii  dobânzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plătii dobânzii, pentru venituri de această natură pe baza contractelor civile.

Norme metodologice:

[...]

1441. Impozitul pe dobânda rezultată din calcul se determină prin aplicarea cotei de 1% din suma acesteia pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate înainte de 4 iunie 2005 si a căror scadentă este ulterioară datei de 4 iunie 2005 inclusiv.

Veniturile din dobânzi pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate între 4 iunie 2005 si 31 decembrie 2005 inclusiv se impun cu cota de 10% din suma acestora. Cota de impozit de 10% se aplică si pentru veniturile impozabile, generate de depozitele la vedere/conturile curente definite la pct. 1401, începând cu 4 iunie 2005.

Cota de impozit de 16% se aplică asupra venitului din dobândă obtinut pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobândite, contractele civile încheiate la 1 ianuarie 2006.

Cota de impozit de 16% se aplică si pentru veniturile impozabile, generate de depozitele la vedere/conturile curente definite la pct. 1401, începând cu data de 1 ianuarie 2006.

Codul fiscal:

(3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decât cele prevăzute la alin. (1) si (2), se efectuează astfel:

a) în cazul câstigului din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si părtile sociale, care au fost dobândite si înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile, obligatia calculării si virării impozitului revine persoanei care detine si tranzactionează astfel de titluri de valoare, iar termenul de virare a impozitului este până la data de 25 ianuarie a anului următor pentru anul fiscal încheiat;

a1) în cazul câstigului din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si părtile sociale, care au fost dobândite si înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, obligatia calculării, retinerii si virării impozitului revine intermediarilor, iar termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost retinut;

Norme metodologice:

1442. Pentru determinarea perioadei de detinere a titlurilor de valoare, conform prevederilor art. 67 alin. (3) lit. a) si a1) din Codul fiscal, intermediarii vor evidentia la fiecare operatiune de cumpărare, începând cu data de 4 iunie 2005, data intrării titlurilor de valoare în portofoliul persoanelor care detin si efectuează tranzactii cu acestea.

Codul fiscal:

b) în cazul câstigului din răscumpărarea titlurilor de participare la un fond deschis de investitii, obligatia calculării, retinerii si virării impozitului revine societătii de administrare a investitiilor.

Norme metodologice:

1443. Termenul de virare a impozitului retinut de societătile de administrare a investitiilor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost retinut.“

10. După punctul 151 se introduc unsprezece puncte noi, punctele 1511–15111 în aplicarea articolelor 77, 771–773, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Retinerea impozitului aferent veniturilor din premii si din jocuri de noroc

Art. 77. – (1) Venitul sub formă de premii dintr-un singur concurs se impune, prin retinere la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net.

(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinere la sursă, cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net care nu depăseste cuantumul de 100 milioane lei si cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net care depăseste cuantumul de 100 milioane lei.

(3) Obligatia calculării, retinerii si virării impozitului revine plătitorilor de venituri.

(4) Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, în bani si/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 6.000.000 lei pentru fiecare concurs sau joc de noroc, realizate de acelasi organizator sau plătitor într-o singură zi.

(5) Impozitul calculat si retinut în momentul plătii este impozit final.

(6) Impozitul pe venit astfel calculat si retinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost retinut.

Norme metodologice:

1511. Începând cu data de 1 mai 2005 inclusiv, veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinere la sursă, aplicându-se cotele de impozit de mai jos asupra venitului net calculat ca diferentă între venitul brut si suma neimpozabilă de 6 milioane lei, astfel:

– cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net care este mai mic sau egal cu 100 milioane lei; si

– cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net care depăseste cuantumul de 100 milioane lei.

Codul fiscal:

Definirea venitului din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal

Art. 771. – (1) Sunt supuse impozitării veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra constructiilor de orice fel si terenul aferent acestora, care se înstrăinează în termen de până la 3 ani inclusiv, de la data dobândirii, precum si veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor de orice fel, fără constructii, dobândite după 1 ianuarie 1990.

Norme metodologice:

1512. Definirea unor termeni:

a) prin constructii de orice fel se întelege:

– constructii cu destinatia de locuintă;

– constructii cu destinatia de spatii comerciale;

– constructii industriale, hale de productie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcări;

– orice constructie sau amenajare subterană ori supraterană cu caracter permanent, pentru a cărei edificare este necesară autorizatia de constructie în conditiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

b) prin terenul aferent acestora (constructiilor) se întelege terenuri – curti, constructii –, conform titlului de proprietate.

În cazul în care constructiile au fost demolate, la înstrăinarea terenului se va aplica regimul de impozitare prevăzut pentru terenurile fără constructii;

c) prin transferul dreptului de proprietate se întelege înstrăinarea, prin acte juridice între vii, a dreptului de proprietate în oricare dintre modalitătile prevăzute de lege.

Este supus impozitării si transferul dreptului de proprietate asupra unei cote indivize din imobilele mentionate la art. 771 alin. (1) din Codul fiscal.

Nu este supusă impozitării constituirea unor dezmembrăminte ale dreptului de proprietate uzufruct, uz, habitatie, servitute, superficie cu privire la imobilele mentionate la art. 771 alin. (1) din Codul fiscal;

d) prin terenuri de orice fel, fără constructii, se întelege: terenurile situate în intravilan sau extravilan, dobândite după data de 1 ianuarie 1990.

Dacă ulterior dobândirii terenului pe acesta s-a edificat o constructie, acestui teren i se va aplica regimul de impozitare pentru terenurile mentionate la lit. b) (teren aferent constructiilor);

e) data de la care începe să curgă termenul de 3 ani este data actului de dobândire, iar calculul termenului de 3 ani se face în conditiile dreptului comun, finalizându-se în ziua celui de-al treilea an de la dobândire.

Pentru constructiile noi, termenul de 3 ani curge de la data încheierii procesului-verbal de receptie finală a constructiei, în conditiile legii.

Pentru constructiile neterminate, la înstrăinarea acestora valoarea de bază se va stabili pe baza unui raport de expertiză, care va cuprinde valoarea constructiei neterminate la care se adaugă valoarea terenului aferent stabilită în conditiile legii, raport ce va fi întocmit, pe cheltuiala contribuabilului, de un expert autorizat în conditiile legii, iar termenul de 3 ani se calculează de la data expirării termenului legal prevăzut în autorizatia de construire.

În situatia imobilelor definite la art. 771 alin. (1) din Codul fiscal, care au fost detinute într-o stare de indiviziune, sistată printr-un act de partaj voluntar sau judiciar, data si modalitatea dobândirii va fi data la care fiecare coindivizar a dobândit proprietatea, având în vedere caracterul declarativ si retroactiv al efectelor partajului.

Codul fiscal:

(2) Venitul impozabil din transferul proprietătilor imobiliare, cu exceptiile prevăzute la alin. (3), reprezintă diferenta favorabilă dintre valoarea de înstrăinare a proprietătilor imobiliare, terenuri si/sau constructii, si valoarea de bază a acestora.

Norme metodologice:

1513. Prin valoare de bază se întelege valoarea bunului imobil care face obiectul tranzactiei, stabilită sau evaluată în conditiile art. 771 alin. (4) din Codul fiscal.

Prin valoare de înstrăinare a proprietătilor imobiliare se întelege:

– pretul de vânzare declarat de părti, în cazul înstrăinării imobilului prin contract de vânzare-cumpărare;

– valoarea stabilită de părtile contractante pe baza propriei aprecieri, în cazul transferului dreptului de proprietate prin alte acte încheiate în formă autentică:

donatie, întretinere, rentă viageră, schimb, dare în plată etc.

Prin venit impozabil se întelege diferenta pozitivă ce rezultă în urma scăderii valorii de bază din valoarea de înstrăinare a proprietătilor imobiliare.

Codul fiscal:

(3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) aportul în natură la capitalul social al societătilor comerciale, precum si veniturile realizate din înstrăinarea constructiilor de orice fel cu terenul aferent, terenurile fără constructii din intravilan si extravilan dobândite de contribuabil prin:

a) reconstituirea dreptului de proprietate;

b) mostenire sau donatie între rudele până la gradul al patrulea inclusiv;

c) schimb imobiliar.

Norme metodologice:

1514. Nu sunt supuse impozitării veniturile realizate din înstrăinarea constructiilor de orice fel cu terenul aferent, precum si a terenurilor fără constructii din intravilan si extravilan, dacă au fost dobândite de transmitător prin:

a) reconstituirea dreptului de proprietate în conditiile legilor speciale: Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările si completările ulterioare, Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, si Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, si orice alte acte normative cu caracter reparatoriu;

b) mostenire legală sau/si testamentară. În cazul succesiunii testamentare nu are relevantă gradul de rudenie între autorul succesiunii si mostenitorul testamentar sau legatarul cu titlu particular;

c) donatie între rude până la gradul al patrulea inclusiv.

În cazul în care gradul de rudenie nu rezultă în mod explicit din actul de dobândire, transmitătorul va putea face dovada rudeniei până la gradul al IV-lea inclusiv cu persoana de la care a dobândit imobilul, cu acte de stare civilă.

În cazul în care imobilul a fost dobândit de la mai multi proprietari aflati în indiviziune, este suficient ca dobânditorul să facă dovada gradului de rudenie cu oricare dintre coindivizarii transmitători;

d) schimb imobiliar, indiferent de natura bunului imobil: constructii de orice fel cu terenul aferent, terenuri fără constructii în intravilan sau extravilan, indiferent de persoanele între care s-a făcut schimbul.

Transmiterea, prin mostenire, donatie sau schimb imobiliar, a constructiilor de orice fel si a terenului aferent, precum si a terenurilor de orice fel, fără constructii, indiferent de modalitatea de dobândire a acestora, neconstituind o operatiune juridică aducătoare de venituri, nu generează o diferentă favorabilă în sensul prevederilor art. 771 alin. (2) din Codul fiscal si, în consecintă, nu este supusă impozitului pe venitul din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal.

Nu este supus impozitării aportul în natură adus la capitalul social al societătilor comerciale, indiferent de forma de organizare a acestora.

În situatia constituirii ca aport la capitalul social, adus de către asociati, constând în constructii de orice fel cu terenul aferent si/sau terenuri fără constructii situate în intravilan ori extravilan, nu are relevantă data sau modul de dobândire a bunurilor imobile de natura celor de mai sus, care sunt aportate la capitalul social al unei societăti comerciale.

Codul fiscal:

(4) Valoarea de bază a bunurilor imobile prevăzute la alin. (1), în functie de modalitatea de dobândire, se stabileste avându-se în vedere:

a) pretul de achizitie pentru bunurile imobile dobândite prin cumpărare, majorat cu 5%;

b) valoarea imobilului mentionată în act, dacă acesta a fost dobândit prin donatie, schimb, rentă viageră, dare în plată, adjudecare, contract de întretinere, hotărâre judecătorească etc., majorată cu 5%;

c) pentru constructiile noi, costul acestora la data realizării, dovedit prin raport de expertiză întocmit de un expert autorizat, în conditiile legii, la care se adaugă valoarea terenului aferent, stabilită în conditiile prezentei legi;

d) valoarea rezultată din expertizele utilizate de către camerele notarilor publici, la data dobândirii imobilelor a căror valoare de bază nu se poate stabili prin modalitătile prevăzute la lit. a)–c);

e) valoarea stabilită în functie de modul de dobândire, în conditiile prevăzute la lit. a) si b), pentru terenurile situate în intravilan si extravilan, actualizată cu rata inflatiei pe economie din ultima lună pentru care există date oficiale comunicate de către Institutul National de Statistică, dacă la data dobândirii nu erau întocmite expertize de către camerele notarilor publici. Pentru terenurile si constructiile de orice fel, dobândite de contribuabili într-o modalitate din care nu rezultă valoarea la care acestea au fost dobândite, valoarea de bază este valoarea minimă stabilită în prima expertiză utilizată de camera notarilor publici în circumscriptia căreia se află terenul;

f) pretul de achizitie pentru bunurile dobândite în conditiile prevăzute la lit. a) sau valoarea mentionată pentru bunurile dobândite în conditiile prevăzute la lit. b), la care se adaugă costul lucrărilor si serviciilor de natură să crească valoarea imobilului, la data efectuării acestora, dovedite prin raport de expertiză întocmit de un expert autorizat, în conditiile legii.

Norme metodologice:

1515. a) Prin pret de achizitie se întelege pretul cu care a fost cumpărat bunul imobil. Pretul de cumpărare se majorează cu 5% din acel pret rezultând valoarea de bază.

b) În oricare dintre modurile de dobândire mentionate la art. 771 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, valoarea de bază se calculează prin majorarea valorii mentionate în act cu 5%.

c) În cazul constructiilor noi, prin costul acestora la data realizării se întelege valoarea stabilită prin expertiză la care se adaugă valoarea terenului aferent.

d) În cazul în care, din orice motive, valoarea de bază pentru bunurile dobândite conform lit. a), b) si c) nu se poate stabili prin modalitătile prevăzute mai sus pentru fiecare bun, valoarea de bază va fi aceea stabilită prin expertizele utilizate de camerele notarilor publici la data dobândirii acestor imobile. În cazul în care în aceste expertize erau mentionate o valoare minimă si o valoare maximă, valoarea de bază va fi considerată valoarea minimă stabilită în expertize.

e) Pentru terenurile dobândite într-o perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 1990 si data de la care notarii publici au început să utilizeze expertizele folosite de camerele notarilor publici, prin care s-au stabilit valorile de circulatie pentru bunurile imobile, valoarea de bază se stabileste prin majorarea pretului de achizitie, calculată în conditiile lit. a), ori a valorii mentionate în act, pentru terenurile dobândite în modalitătile prevăzute la lit. b), cu rata inflatiei pe economie, calculată până în ultima lună si comunicată lunar Uniunii Nationale a Notarilor Publici din România de către Institutul National de Statistică.

Pentru terenurile neconstruite din intravilan si extravilan, dobândite într-o modalitate din care nu rezultă valoarea terenului ce a făcut obiectul tranzactiei, valoarea de bază este valoarea minimă stabilită în prima expertiză utilizată de camera notarilor publici în circumscriptia căreia se află terenul.

Pentru constructiile de orice fel cu terenul aferent acestora, dobândite într-o modalitate din care nu rezultă valoarea imobilului, valoarea de bază o reprezintă valoarea minimă stabilită în expertizele utilizate de camerele notarilor publici la data dobândirii bunului imobil.

f) Bunurile dobândite în una dintre modalitătile prevăzute la lit. a) si b) pot suferi, între momentul dobândirii si momentul înstrăinării, îmbunătătiri care să le aducă un spor de valoare. Acest spor de valoare se va dovedi printr-un raport de expertiză întocmit de un expert autorizat, în conditiile legii. În această situatie valoarea de bază se va stabili prin cumularea valorilor stabilite în conditiile lit. a) si

b), la care se va adăuga valoarea îmbunătătirilor stabilite prin expertiza întocmită în conditiile de mai sus.

Codul fiscal:

(5) Expertizele întocmite de camerele notarilor publici vor fi reactualizate cel putin o dată pe an si avizate de Ministerul Finantelor Publice, prin directiile teritoriale.

Norme metodologice:

1516. Expertizele se fac de către experti autorizati în conditiile legii si vor contine date si informatii privind terenurile si constructiile de orice fel.

Expertizele utilizate de camerele notarilor publici vor avea în vedere, la prima reactualizare, stabilirea unei valori unice, fără a se mai stabili valori minime si maxime, ori a unor criterii tehnice prin care să se poată stabili în mod obiectiv valorile de circulatie pentru bunurile imobile supuse impozitării, în conditiile prezentelor norme metodologice.

Codul fiscal:

(6) Pierderea din transferul proprietătii imobiliare reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.

Norme metodologice:

1517. Prin pierderea din transferul proprietătii imobiliare se întelege diferenta negativă dintre valoarea de înstrăinare si valoarea de bază a bunurilor imobile mentionate la art. 771 alin. (1) din Codul fiscal.

Această diferentă reprezintă pierderea contribuabilului si nu se poate compensa cu alte venituri realizate de contribuabil.

Codul fiscal:

Stabilirea si plata impozitului pe veniturile din transferul proprietătilor imobiliare

Art. 772. – (1) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului impozabil determinat potrivit art. 771.

(2) Notarii publici care autentifică actele între vii translative ale dreptului de proprietate au obligatia de a calcula, de a încasa si de a vira impozitul la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost autentificat actul.

Norme metodologice:

1518. Cota de impozit de 10% se aplică pentru veniturile din transferul proprietătilor imobiliare, realizate începând cu data de 4 iunie 2005 si până la 31 decembrie 2005 inclusiv. Începând cu data de 1 ianuarie 2006, veniturile realizate din transferul proprietătilor imobiliare sunt impozitate cu cota de 16%.

1519. Impozitul determinat în conditiile prezentelor norme metodologice se va încasa de către notarul public la autentificarea actului si se va vira la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare, într-un cont unic deschis de Trezoreria Statului.

Încasarea impozitului determinat în conditiile de mai sus de către notarii publici se va face fie prin emiterea de chitante cu regim special fiscal (cod 14-4-1), fie prin emiterea de bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale. Aceste chitante sau bonuri fiscale se vor centraliza lunar în Fisa pentru operatiuni diverse (cod 14-6-22/b), care stă la baza înregistrărilor în declaratia informativă.

Impozitul încasat în cursul unei luni se va declara lunar la organul fiscal în a cărui rază teritorială se desfăsoară activitatea notarului public, până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost autentificat actul. Cheltuielile ocazionate de aplicarea acestor reglementări sunt deductibile, fiind cheltuieli aferente veniturilor realizate de notarii publici.

Codul fiscal:

(3) În cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra constructiilor sau terenurilor se face prin altă procedură decât cea notarială, contribuabilul are obligatia de a declara venitul obtinut, în maximum 5 zile de la data înstrăinării bunului, la organul fiscal în a cărui rază teritorială îsi are domiciliul fiscal. Contribuabilii care nu au domiciliul fiscal în România declară venitul obtinut la organul fiscal în a cărui rază teritorială este situat imobilul înstrăinat.

Norme metodologice:

15110. Stabilirea impozitului pe veniturile din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal, în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra constructiilor sau terenurilor se face prin altă procedură decât cea notarială, revine organului fiscal competent, prin emiterea unei decizii de impunere.

Prin organ fiscal competent se întelege:

– organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România;

– organul fiscal în a cărui rază teritorială se află imobilul înstrăinat, pentru ceilalti contribuabili persoane fizice.

Termenul de plată a impozitului este de 30 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.

Codul fiscal:

Obligatiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietătilor imobiliare

Art. 773. – Notarii publici au obligatia să depună semestrial la organul fiscal teritorial o declaratie informativă privind transferurile de proprietăti imobiliare, cuprinzând următoarele elemente pentru fiecare tranzactie:

a) părtile contractante;

b) valoarea înscrisă în documentul de transfer;

c) impozitul pe venitul din transferul proprietătilor imobiliare din patrimoniul personal;

d) taxele notariale aferente transferului.

Norme metodologice:

15111. Prin taxe notariale aferente transferului se întelege taxa de timbru pentru activitatea notarială, tariful pentru activitatea de publicitate imobiliară care se deduce din taxa de timbru pentru activitatea notarială, valoarea timbrului judiciar încasat pentru actul respectiv.

Declaratia informativă se depune semestrial la organul fiscal în a cărui rază teritorială se desfăsoară activitatea notarului public.

La declaratia informativă întocmită în conditiile de mai sus nu se anexează actele autentificate de către notarii publici, prin care s-au realizat tranzactii imobiliare supuse impozitării în conditiile prezentelor norme metodologice.

Declaratia informativă cuprinde numai tranzactiile prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate imobiliară supuse impozitării în conditiile prezentelor norme metodologice.“

C. Titlul V “Impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor străine înfiintate în România“:

1. Punctul 92 va avea următorul cuprins:

“92. Cota de impozit de 10% se aplică si la dobânzile aferente depozitelor colaterale, inclusiv conturilor escrow, constituite începând cu data de 4 iunie 2005 inclusiv.“

2. După punctul 96 se introduc cinci noi puncte, punctele 97 si 98, în aplicarea articolului 116 alineatul (2) litera a), precum si punctele 99, 910 si 911, în aplicarea articolului 117 litera a), cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

[...]

a) cota de impozit de 10% se aplică pentru dobânzile la depozite la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la bănci si la alte institutii de credit autorizate si situate în România, constituite/achizitionate începând cu data de 1 iunie 2005. Pentru depozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire a căror scadentă este ulterioară datei de 1 iunie 2005, în scop fiscal, data scadentei este asimilată cu data constituirii;

Norme metodologice:

[...]

97. Impozitul pe dobânda rezultată din calcul se determină prin aplicarea cotei de 5% din suma acesteia pentru depozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire la bănci si la alte institutii de credit autorizate si situate în România, constituite/achizitionate înainte de 4 iunie 2005 si a căror scadentă este ulterioară datei de 4 iunie 2005.

98. Veniturile din dobânzi pentru depozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire la bănci si la alte institutii de credit autorizate si situate în România, constituite/achizitionate între 4 iunie si 31 decembrie 2005 inclusiv, se impun cu cota de 10% din suma acestora.

Codul fiscal:

[...]

a) venitul din dobânzi la depozitele la vedere/conturile curente pentru care ratele dobânzilor sunt mai mici sau egale cu nivelurile ratelor dobânzilor de referintă pe pietele interbancare la depozitele la o lună, comunicate în prima zi lucrătoare a lunii pentru care se face calculul, corespunzătoare monedelor în care sunt denominate depozitele la vedere/conturile curente respective, precum si la depunerile la casele de ajutor reciproc; [...]

Norme metodologice:

99. Cota de impozit de 10% se aplică, începând cu data de 4 iunie 2005, la suma totală a venitului din dobânzi, atunci când ratele dobânzilor la depozitele la vedere/conturile curente sunt mai mari decât nivelurile ratelor dobânzilor de referintă pe pietele interbancare la depozitele la o lună, comunicate în prima zi lucrătoare a lunii pentru care se face calculul, corespunzătoare monedelor în care sunt denominate depozitele la vedere/conturile curente respective.

910. Dobânzile la depozitele la vedere/conturile curente pentru care în cursul lunii ratele la care sunt calculate sunt mai mici sau egale cu nivelul ratelor dobânzilor de referintă pe pietele interbancare la depozitele la o lună sunt scutite de impozit.

911. Pentru depozitele la vedere/conturile curente în lei, nivelul ratei dobânzii de referintă de pe piata interbancară la depozitele la o lună este nivelul BUBID la o lună, comunicat de Banca Natională a României în prima zi bancară a lunii pentru care se face calculul.

La depozitele la vedere/conturile curente în devize, Banca Natională a României va comunica la începutul fiecărei luni nivelul ratelor dobânzilor de referintă la o lună de pe pietele interbancare externe reprezentative pentru devizele respective, asa cum sunt ele comunicate prin sisteme de difuzare a informatiei tip Reuters, Bloomberg etc., în prima zi lucrătoare a lunii pentru care se face calculul (EURIBOR la o lună pentru depozitele la vedere/conturile curente în EURO; LIBOR la o lună pentru depozitele la vedere/conturile curente în USD, GBP, CHF etc.).“

D. Titlul VI “Taxa pe valoarea adăugată“:

1. Punctul 23 se completează cu un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) În cazul reducerilor de pret acordate de producătorii/distribuitorii de bunuri pe bază de cupoane valorice, în cadrul unor campanii promotionale, se consideră că aceste reduceri sunt acordate în beneficiul comerciantilor care au acceptat aceste cupoane valorice de la consumatorii finali, chiar dacă în circuitul acestor bunuri de la producători/distribuitori la comercianti s-au interpus unul ori mai multi intermediari cumpărători-revânzători.

Reflectarea acestor reduceri de pret în facturi fiscale se realizează potrivit prevederilor pct. 591. Cupoanele valorice trebuie să contină minimum următoarele elemente:

a) numele producătorului/distribuitorului care acordă reducerea de pret în scopuri promotionale;

b) produsul pentru care se face promotia;

c) valoarea reducerii acordate în sumă globală, care contine si taxa pe valoarea adăugată aferentă reducerii, dar care nu se mentionează distinct în cupon;

d) termenul de valabilitate a cuponului;

e) mentiunea potrivit căreia cupoanele pot fi utilizate numai în magazinele agreate în desfăsurarea promotiei în cauză;

f) instructiunile privind utilizarea acestor cupoane;

g) denumirea societătii specializate în administrarea cupoanelor valorice, dacă este cazul;“.

2. După punctul 34 se introduce un nou punct, punctul 341, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

k) prestările de servicii culturale, precum si livrările de bunuri strâns legate de aceste servicii, efectuate de institutiile publice sau de organizatii culturale nonprofit;

Norme metodologice:

341. (1) Prestările de servicii culturale prevăzute de art. 141 alin. (1) lit. k din Codul fiscal, efectuate de institutii publice sau de organizatii culturale nonprofit, cuprind activităti precum: reprezentatiile de teatru, operă, operetă si alte reprezentatii culturale similare, organizarea de expozitii, festivaluri, restaurarea si punerea în valoare a patrimoniului cultural mobil si imobil. Livrările de bunuri strâns legate de aceste servicii cuprind livrări precum: vânzarea de brosuri, pliante si alte materiale care popularizează un eveniment cultural.

(2) Cinematografele care sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată la data de 1 iunie 2005 vor aplica cota de 19% de taxă pe valoarea adăugată în perioada 1–3 iunie 2005, iar începând cu data de 4 iunie 2005 vor aplica cota redusă de 9%. Cinematografele care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată la 1 iunie 2005 vor aplica prevederile art. 152 din Codul fiscal.“

3. Punctul 36 va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

m) activitătile specifice posturilor publice nationale de radio si de televiziune, cu exceptia activitătilor de publicitate si altor activităti de natură comercială;

Norme metodologice:

36. (1) Prin posturi publice nationale de radio si televiziune se întelege Societatea Română de Radiodifuziune si Societatea Română de Televiziune, prevăzute de Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Societătile care au ca obiect difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale au obligatia să aplice regimul de taxare pentru abonamentele care se referă la perioade de difuzare ulterioare datei de 1 iunie 2005, indiferent dacă încasarea acestora s-a realizat în avans. Abonamentele restante, neîncasate pentru perioade de difuzare anterioare datei de 1 iunie 2005, nu se supun regimului de taxare, indiferent de data la care vor fi încasate.“

4. Punctul 37 se abrogă.

5. Punctul 40 se abrogă.

6. Punctul 52 va avea următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Perioada fiscală

Art. 146. – (1) Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru persoanele impozabile care nu au depăsit în cursul anului precedent o cifră de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent, perioada fiscală este trimestrul calendaristic.

............................................................................................

Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt

Art. 147 [...]

(11) Regularizarea deducerilor operate după pro-rata provizorie se realizează prin aplicarea pro-rata definitivă asupra sumei taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente achizitiilor prevăzute la alin. (5). Diferenta în plus sau în minus fată de taxa dedusă, conform pro-rata provizorie, se înscrie pe un rând distinct în decontul ultimei perioade fiscale.

............................................................................................

Determinarea taxei de plată sau a sumei negative de taxă

Art. 148. – (1) În situatia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor si serviciilor achizitionate de o persoană impozabilă, care este dedusă într-o perioadă fiscală, este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată colectată, aferentă operatiunilor taxabile, rezultă un excedent în perioada de raportare, denumit în continuare sumă negativă a taxei pe valoarea adăugată.

(2) În situatia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă operatiunilor taxabile, exigibilă într-o perioadă fiscală, denumită taxa colectată, este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor si serviciilor achizitionate, dedusă în acea perioadă fiscală, rezultă o diferentă denumită taxa pe valoarea adăugată de plată pentru perioada fiscală de raportare.

Norme metodologice:

52. (1) În perioada fiscală de raportare se deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă achizitiilor de bunuri/servicii, care devine exigibilă în acea perioadă fiscală. Taxa pe valoarea adăugată aferentă achizitiilor de bunuri/servicii, exigibilă în perioada fiscală de raportare, pentru care nu s-au primit documente de justificare a deducerii până la data depunerii decontului de taxă pe valoarea adăugată, se include în deconturile întocmite pentru perioadele fiscale următoare. Nu este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată în perioada fiscală de raportare dacă exigibilitatea intervine într-o perioadă fiscală viitoare.

(2) La persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, inclusiv cele cu regim mixt, în cursul unei perioade fiscale taxa pe valoarea adăugată aferentă achizitiilor de bunuri/servicii se reflectă în contul 4426 «Taxa pe valoarea adăugată deductibilă», indiferent dacă sunt destinate realizării de operatiuni care dau drept de deducere, total sau partial, conform pro rata, sau de operatiuni care nu dau drept de deducere.

(3) În cursul anului, diferentele nedeductibile rezultate ca urmare a aplicării pro rata conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal sau taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal se înregistrează pe cheltuielile perioadei fiscale de raportare.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3), persoanele impozabile cu regim mixt, care aplică pro rata provizorie în cursul anului, includ în valoarea de intrare a activelor amortizabile diferentele nedeductibile rezultate ca urmare a aplicării pro rata conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal sau taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal.

(5) Taxa de dedus în plus, rezultată ca urmare a regularizării efectuate conform art. 147 alin. (11) din Codul fiscal, se înregistrează prin diminuarea cheltuielilor ultimei perioade fiscale, iar taxa de dedus în minus, prin majorarea cheltuielilor ultimei perioade fiscale.

(6) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, inclusiv cele cu regim mixt, trebuie să colecteze într-o perioadă fiscală taxa pe valoarea adăugată aferentă operatiunilor taxabile care sunt exigibile în aceeasi perioadă fiscală. Taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri si/sau prestărilor de servicii, care este exigibilă în perioada fiscală de raportare, dar nu a fost evidentiată în decontul de taxă pe valoarea adăugată al perioadei fiscale de raportare, se înscrie în deconturile perioadelor fiscale următoare.

(7) În cazul persoanelor impozabile, pentru care perioada fiscală este trimestrul, jurnalele de vânzări si cumpărări se totalizează numai la sfârsitul fiecărui trimestru. Conturile de taxă pe valoarea adăugată nu se închid la fiecare sfârsit de lună, ci numai la sfârsitul unui trimestru care reprezintă perioada fiscală în scopul aplicării taxei pe valoarea adăugată. Taxa de plată si suma negativă a taxei pe valoarea adăugată se determină la finele perioadei fiscale, respectiv a trimestrului. Cifra de afaceri care serveste drept referintă la aplicarea art. 146 alin. (2) din Codul fiscal este constituită din suma, fără taxa pe valoarea adăugată, a livrărilor de bunuri si prestărilor de servicii taxabile si/sau scutite cu drept de deducere, inclusiv avansurile încasate în anul precedent pentru astfel de operatiuni.“

7. Punctul 57 va avea următorul cuprins:

“57. (1) Orice asociat sau partener al unei asocieri ori organizatii fără personalitate juridică este considerat persoană impozabilă separată pentru acele activităti economice care nu sunt desfăsurate în numele asocierii sau organizatiei respective.

(2) Asocierile în participatiune constituite exclusiv din persoane impozabile române nu dau nastere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint-venture, consortium sau alte forme de asociere în scopuri comerciale, care nu au personalitate juridică si sunt constituite în temeiul Codului comercial sau al Codului civil, sunt tratate drept asocieri în participatiune.

(3) În cazul asocierilor în participatiune dintre persoane impozabile române si persoane impozabile stabilite în străinătate sau exclusiv din persoane impozabile stabilite în străinătate, se aplică următoarele reguli:

a) asocierea constituie persoană impozabilă si are dreptul să solicite înregistrarea ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în situatia în care prin contractul de asociere se prevede că asocierea nu este reprezentată fată de terti prin asociatul activ, ci actionează în nume propriu în contul asociatilor;

b) asocierea nu constituie persoană impozabilă si nu se înregistrează ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, dacă prin contractul de asociere se prevede că asociatul activ reprezintă asocierea fată de terti. Dacă asociatul activ este persoană impozabilă română, acesta va aplica prevederile art. 156 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal. În cazul asocierilor în participatiune constituite exclusiv din persoane stabilite în străinătate, asociatul activ trebuie să îsi desemneze în România un reprezentant fiscal sau, după caz, să îsi înregistreze un sediu permanent, dacă sunt îndeplinite conditiile prevăzute la titlul I din Codul fiscal pentru un astfel de sediu, si apoi va aplica art. 156 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal.“

8. După punctul 59 se introduce un nou punct, punctul 591, care va avea următorul cuprins:

“591. (1) În cazul reducerilor de pret acordate de producătorii/distribuitorii de bunuri potrivit prevederilor pct. 23 alin. (3), pe bază de cupoane valorice, facturile de reducere se întocmesc direct pe numele comerciantilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar dacă initial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acordă aceste reduceri de pret au fost emise de producători/distribuitori către diversi intermediari cumpărători-revânzători. La rubrica “Cumpărător“ se înscriu datele de identificare ale cumpărătorului care a acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali. În plus, în factura fiscală de reducere de pret se va mentiona îreducere de pret acordată în baza cupoanelor valorice“.

(2) În cazul în care producătorii/distribuitorii de bunuri încheie contracte cu societăti specializate în administrarea cupoanelor valorice, facturile de reduceri de pret se întocmesc astfel:

a) producătorii/distribuitorii emit o singură factură fiscală cu semnul minus pentru valoarea reducerilor de pret acordate în cursul unei luni si a taxei pe valoarea adăugată aferente, care trebuie să cuprindă mentiunea “reduceri de pret acordate în baza cupoanelor valorice conform anexei“. Anexa trebuie să contină informatii din care să rezulte valoarea reducerilor de pret acordate de un producător/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica “Cumpărător“ se vor înscrie datele de identificare ale societătii specializate în administrarea cupoanelor valorice;

b) societătile specializate în administrarea cupoanelor valorice vor emite către fiecare comerciant o singură factură fiscală cu semnul minus pentru toate bunurile în cauză, în care vor înscrie valoarea reducerilor de pret acordate de producători/distribuitori în cursul unei luni si a taxei pe valoarea adăugată aferente. Aceste facturi fiscale trebuie să contină mentiunea “reduceri de pret acordate în baza cupoanelor valorice conform anexei“. Anexa trebuie să contină informatii din care să rezulte valoarea reducerilor de pret acordate de un producător/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri.

La rubrica “Furnizor“ se vor înscrie datele de identificare ale societătii specializate în administrarea cupoanelor valorice.“

E. Titlul VII “Accize“

1. La punctul 1 alineatul (2), litera g) va avea următorul cuprins:

“g) pentru uleiuri minerale:

A= Q x K x R,

unde:

A = cuantumul accizei

Q = cantitatea exprimată în tone, litri sau gigajouli

K = acciza unitară prevăzută la art. 176 nr. crt. 9–16 din Codul fiscal

R = cursul de schimb leu/euro;“

2. La punctul 1 alineatul (2), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

“h) pentru electricitate:

A = Q x K x R,

unde:

A = cuantumul accizei

Q = cantitatea de energie electrică activă exprimată în MWh

K = acciza unitară prevăzută la art. 176 nr. crt. 17 si 18 din Codul fiscal

R = cursul de schimb leu/euro.“

3. La punctul 5, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Pentru combustibilul lichid usor, utilizat în exclusivitate la producerea energiei termice, se datorează bugetului de stat o acciză la nivelul accizei datorate pentru păcură.“

4. După punctul 5 se introduc două puncte noi, punctele 51 si 52, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Nivelul accizelor

Art. 176 [...]

 

Nr.

crt.

Denumirea produsului

sau a grupei de produse

U.M.

Acciza

(echivalent

euro/U.M.)

[...]

 

 

 

17.

Electricitate utilizată în scop comercial

MWh

0,14

18.

Electricitate utilizată în scop necomercial

MWh

0,30

 

Norme metodologice:

51. (1) Utilizarea în scop comercial reprezintă utilizarea de către un agent economic – consumator final –, identificat în conformitate cu alin. (2), care, în mod independent, realizează, în orice loc, furnizarea de bunuri si servicii, oricare ar fi scopul sau rezultatele unor astfel de activităti economice.

(2) Activitătile economice cuprind toate activitătile producătorilor, comerciantilor si persoanelor care furnizează servicii, inclusiv activitătile agricole si de minerit si activitătile profesiilor libere sau asimilate.

(3) Utilizarea în scop necomercial reprezintă orice utilizare de către consumatorii finali, altii decât cei prevăzuti la alin. (1).

(4) Nu este considerat fapt generator de accize consumul de electricitate destinat productiei de electricitate, productiei combinate de energie electrică si energie termică, precum si consumul utilizat pentru mentinerea capacitătii de a produce electricitate.

Codul fiscal:

Calculul accizei pentru tigarete

Art. 177 [...]

(11) La propunerea Ministerului Finantelor Publice, Guvernul poate modifica acciza minimă în functie de evolutia accizei aferente tigaretelor din categoria de pret cea mai vândută, astfel încât nivelul accizei minime să reprezinte 90% din acciza aferentă tigaretelor din categoria de pret cea mai vândută.

Norme metodologice:

52. În vederea determinării accizei aferente tigaretelor din categoria de pret cea mai vândută, antrepozitarii autorizati si importatorii autorizati de astfel de produse sunt obligati să prezinte lunar, odată cu situatia utilizării marcajelor, situatia livrărilor de tigarete efectuate în luna de raportare. Această situatie va cuprinde informatii referitoare la cantitătile livrate în luna de raportare, exprimate în 1.000 de bucăti tigarete, aferente fiecărei categorii de pret practicate.“

5. Alineatul (2) al punctului 7 se abrogă.

6. La punctul 8, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

“(4) În cazul productiei de uleiuri minerale, antrepozitarul autorizat propus trebuie să depună documentatia conform prevederilor prezentelor norme metodologice, după ce a fost avizată de Ministerul Economiei si Comertului din punct de vedere tehnic si după ce lista cuprinzând semifabricatele si produsele finite din nomenclatorul lor de fabricatie, domeniul de utilizare si acciza propusă pentru fiecare produs au fost verificate si avizate de Autoritatea Natională a Vămilor din punct de vedere al încadrării pe pozitii tarifare. Verificarea si avizarea din punctul de vedere al încadrării pe pozitii tarifare se vor efectua de către Autoritatea Natională a Vămilor în urma analizării documentatiei specifice depuse de antrepozitarul autorizat propus. Documentatia specifică trebuie să contină: descrierea detaliată a mărfii, care să permită identificarea acesteia; compozitia mărfii, stabilită inclusiv pe bază de analiză de laborator, cu mentionarea metodei de expertizare utilizate; alte date si elemente care să permită Autoritătii Nationale a Vămilor să verifice dacă a fost corect stabilită clasificarea tarifară.“

7. La punctul 8, după alineatul (41) se introduce un nou alineat, alineatul (42), cu următorul cuprins:

“(42) În cazul electricitătii se vor autoriza ca antrepozitari agentii economici care furnizează direct către consumatorii finali energia electrică. Antrepozitarul autorizat propus trebuie să depună documentatia întocmită conform prevederilor prezentelor norme metodologice, însotită de copia licentei de furnizare de energie electrică, emisă de Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei.“

8. La punctul 91, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (2) si (3), cu următorul cuprins:

“(2) Locurile destinate producerii de uleiuri minerale pentru care se datorează accize numai în euro/tonă sau euro/1.000 kg, locurile destinate producerii combustibililor al căror cod tarifar se încadrează la art. 175 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, precum si locurile destinate îmbutelierii gazului petrolier lichefiat vor fi dotate cu mijloace de măsurare a masei.

(3) În vederea înregistrării productiei de bere obtinute, fiecare antrepozitar autorizat pentru productie este obligat:

a) să înregistreze productia de bere rezultată la finele procesului tehnologic, prin aparatura adecvată de măsurare a butoaielor, sticlelor, navetelor, paletilor sau a berii filtrate la vasele de depozitare, si să înscrie aceste date în rapoartele de productie si gestionare, cu specificarea capacitătii ambalajelor si a cantitătii de bere exprimate în litri;

b) să determine concentratia zaharometrică a berii, conform standardelor în vigoare privind determinarea concentratiei exprimate în grade Plato a berii, elaborate de Asociatia de Standardizare din România, si să elibereze buletine de analize fizico-chimice. La verificarea realitătii concentratiei zaharometrice a sortimentelor de bere se va avea în vedere concentratia înscrisă în specificatia tehnică internă, elaborată pe baza standardului în vigoare pentru fiecare sortiment.“

9. La punctul 11, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) În cazul electricitătii, antrepozitarul autorizat pentru furnizarea energiei electrice către consumatorul final nu are obligatia constituirii garantiei.“

10. Alineatele (5) si (6) ale punctului 12 vor avea următorul cuprins:

“(5) Cazanele detinute de gospodăriile individuale care produc tuică si rachiuri din fructe, în cazul productiei destinate vânzării, precum si cazanele detinute de antrepozitarii autorizati pentru productia de tuică si rachiuri din fructe trebuie să fie litrate si dotate cu vase litrate de organele abilitate de Biroul Român de Metrologie Legală, precum si cu mijloace de măsurare legală a concentratiei alcoolice a produselor obtinute.

(6) Antrepozitarii autorizati au obligatia, după caz, să detină autorizatia de mediu, eliberată potrivit reglementărilor legale în vigoare.“

11. La punctul 121, după alineatul (5) se introduc trei noi alineate, alineatele (6), (7) si (8), cu următorul cuprins:

“(6) Antrepozitarii autorizati pentru productia de produse accizabile supuse marcării, cărora le-a fost revocată sau anulată autorizatia, sunt obligati să plătească în termen de 15 zile de la data revocării sau anulării, în contul Companiei Nationale “Imprimeria Natională“ – S.A., contravaloarea tuturor marcajelor achizitionate, precum si a celor executate si aflate în stoc la Compania Natională “Imprimeria Natională“ – S.A., neachitate până la acea dată.

(7) Eliberarea unei noi autorizatii sau a acordului comisiei prevăzute la alin. (5), privind valorificarea produselor înregistrate în stoc, va fi conditionată de dovada plătii în contul Companiei Nationale “Imprimeria Natională“ – S.A. a tuturor marcajelor mentionate la alin. (6).

(8) În termen de 15 zile de la data achitării, marcajele neutilizate, mentionate la alin. (6), vor fi distruse de către Compania Natională “Imprimeria Natională“ – S.A. Cheltuielile legate de distrugere vor fi suportate de către agentii economici în cauză.“

12. După punctul 15 se introduce un nou punct, punctul 151, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Momentul exigibilitătii accizelor

Art. 192. – (1) Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibilă la data când produsul este eliberat pentru consum în România.

Norme metodologice:

151. În cazul electricitătii, acciza devine exigibilă la momentul facturării energiei electrice furnizate către consumatorii finali.“

13. Alineatul (1) al punctului 17 va avea următorul cuprins:

“17. (1) În toate situatiile prevăzute la art. 192 alin. (3), (5), (6) si (7) din Codul fiscal, acciza se plăteste în termen de 5 zile de la data la care a devenit exigibilă. În plus, în cazurile în care se acordă scutire de la plata accizelor în baza certificatelor de scutire sau a autorizatiilor de utilizator final, certificatul sau autorizatia, după caz, se va retrage de către autoritatea fiscală emitentă a acestora.“

14. La punctul 19, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (91), cu următorul cuprins:

“(91). Prin exceptie de la prevederile alin. (9), în cazul electricitătii nu se întocmeste document administrativ de însotire.“

15. Alineatul (1) al punctului 21 va avea următorul cuprins:

“21. (1) Scutirea de la plata accizelor se acordă direct beneficiarului atunci când produsele accizabile de la un antrepozit fiscal, de la un importator, de la rezerva de stat si de la rezerva de mobilizare sau de la un distribuitor agreat, astfel cum este definit acesta la pct. 23, denumiti în continuare furnizori. Beneficiază de scutire directă si contractantii fortelor armate apartinând oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, asa cum sunt definiti în acordurile speciale (NATO/SOFA).“

16. Alineatul (3) al punctului 22 va avea următorul cuprins:

“(3) Scutirea se acordă direct pentru:

a) alcoolul etilic si alte produse alcoolice, denaturate si utilizate în producerea de produse specifice industriei de apărare;

b) alcoolul etilic si alte produse alcoolice, utilizate de antrepozitarii autorizati care functionează în sistem integrat.

Prin sistem integrat se întelege utilizarea alcoolului etilic si a altor produse alcoolice de către antrepozitar, pentru realizarea de produse finite destinate a fi consumate ca atare, fără a mai fi supuse vreunei modificări;

c) alcoolul etilic si alte produse alcoolice, denaturate, importate si utilizate de importatori în procesul de productie.“

17. La alineatul (15) al punctului 22, literele a) si b) vor avea următorul cuprins:

“a) pentru alcoolul etilic tehnic: violet de metil în concentratie de 0,6–1,2 g la 1.000 litri, alcooli superiori în concentratie de 0,2–0,5 kg/1.000 litri, benzină de extractie în concentratie de 0,4–1 kg/1.000 litri, propilen glicol în concentratie de 2–5 kg/1.000 litri sau dietilftalat în concentratie de 0,2–1 kg/1.000 litri;

b) pentru alcoolul etilic: fenolftaleină în concentratie de 10–40 g/1.000 litri;“.

18. La punctul 22, după alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (151), cu următorul cuprins:

“(151) Denaturarea alcoolului etilic se realizează numai în antrepozitele fiscale de productie unde a fost produs alcoolul etilic.“

19. La punctul 22, după alineatul (17) se introduce un nou alineat, alineatul (171), cu următorul cuprins:

“(171) Scutirile de la plata accizelor, în vigoare până la data de 1 aprilie 2005, se acordă prin compensare si/sau restituire numai pentru cantitătile de alcool etilic si produse alcoolice utilizate efectiv până la acea dată, în scopurile pentru care au fost eliberate autorizatiile de utilizator final.“

20. La punctul 23, alineatele (2) si (3) vor avea următorul cuprins:

“(2) Scutirea se acordă direct pentru:

a) produsele prevăzute la art. 201 alin. (1) din Codul fiscal, cu exceptia celor prevăzute la lit. a) din acelasi articol;

b) uleiurile minerale achizitionate de distribuitorii agreati si destinate scopurilor prevăzute la art. 201 alin. (1) lit. b) si c) din Codul fiscal;

c) uleiurile minerale cu codul NC 2711 14 00, utilizate în orice alt scop decât drept carburant sau combustibil.

(3) Pentru situatia prevăzută la art. 201 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, cu exceptia uleiurilor minerale cu codul NC 2711 14 00, scutirea se acordă indirect prin compensare si/sau restituire, după caz, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările ulterioare.“

21. Alineatul (7) al punctului 23 va avea următorul cuprins:

“(7) Autorizatia de utilizator final se emite în toate cazurile de către autoritatea fiscală teritorială. Autorizatia se emite în 3 exemplare cu următoarele destinatii:

a) primul exemplar se păstrează de către utilizatorul final sau de către distribuitorul agreat;

b) al doilea exemplar este utilizat ca document administrativ de însotire;

c) exemplarul 3 se transmite de către utilizatorul final furnizorului si se păstrează de către acesta. În cazul achizitionării produselor accizabile printr-un distribuitor agreat, acesta transmite o copie a exemplarului 3 către antrepozitul fiscal expeditor sau către importator.“

22. Alineatul (10) al punctului 23 va avea următorul cuprins:

“(10) Autorizatia de utilizator final va fi solicitată si de către beneficiarii uleiurilor minerale neaccizabile, rezultate din prelucrarea titeiului sau a altor materii prime, care au punctul de inflamabilitate sub 85sC, destinate utilizării în alt scop decât drept carburant sau combustibil. În acest caz, în autorizatia de utilizator final la rubrica destinată articolului se va înscrie art. 201 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal si în plus mentiunea: «În conformitate cu precizările pct. 23 alin. (10) aferente titlului VII “Accize“ din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările si completările ulterioare».“

23. Alineatul (16) al punctului 23 se abrogă.

24. Alineatul (20) al punctului 23 va avea următorul cuprins:

“(20) În cazul gazului petrolier lichefiat, pentru care scutirea de la plata accizelor se acordă direct utilizatorilor finali, livrat prin distribuitorii agreati, distribuitorul agreat se aprovizionează cu gaz petrolier lichefiat la preturi cu accize, iar livrarea către utilizatorii finali se face la preturi fără accize. Distribuitorul agreat este cel care va solicita autoritătii fiscale compensarea si/sau restituirea, după caz, a accizelor aferente cantitătilor livrate în regim de scutire, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările ulterioare.“

25. Alineatele (22) si (23) ale punctului 23 se abrogă.

26. La punctul 23, după alineatul (25) se introduce un nou alineat, alineatul (251), cu următorul cuprins:

“(251) Scutirile de la plata accizelor, în vigoare până la data de 1 aprilie 2005, se acordă prin compensare si/sau restituire numai pentru cantitătile de uleiuri minerale utilizate efectiv până la acea dată, în scopurile pentru care au fost eliberate autorizatiile de utilizator final.“

27. La punctul 28, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (13), cu următorul cuprins:

“(13) În cazul marcajelor pierdute sau sustrase, antrepozitarii si importatorii autorizati au obligatia ca, în termen de 15 zile de la înregistrarea declaratiei, procesuluiverbal de constatare sau a sesizării scrise a persoanei care a constatat disparitia marcajelor, să achite contravaloarea acestora în contul Companiei Nationale «Imprimeria Natională» – S.A.“

28. Alineatul (7) al punctului 29 va avea următorul cuprins:

“(7) În cazul antrepozitarului autorizat ca producător, cantitatea de marcaje ce poate fi aprobată în decursul unei luni se stabileste de către autoritatea fiscală competentă, de comun acord cu Compania Natională «Imprimeria Natională» – S.A. Această cantitate se determină în functie de cantitatea de marcaje rămasă de ridicat de la Compania Natională «Imprimeria Natională» – S.A., cantitate comunicată de aceasta la cerere autoritătii fiscale competente, de stocul de marcaje neutilizat, existent la data solicitării, si de numărul de marcaje aferent livrărilor efectuate în luna anterioară. Cantitatea maximă de marcaje ce poate fi aprobată pentru o lună nu poate depăsi cantitatea de marcaje aferentă livrărilor din luna anterioară solicitării, la care se mai poate adăuga 10% din aceasta.

În situatia în care se solicită o cantitate de marcaje mai mare decât cea prevăzută de prezentele norme metodologice, nota de comandă va fi aprobată numai după obtinerea unui aviz prealabil, bine justificat, al autoritătii fiscale emitente a autorizatiei de antrepozit fiscal. La preluarea marcajelor de la Compania Natională «Imprimeria Natională» – S.A., solicitantul este obligat să prezinte si dovada virării în contul acestei companii a contravalorii marcajelor utilizate, aferente livrărilor efectuate în luna anterioară, fără de care nu poate ridica noua comandă.“

29. Punctul 301 se abrogă.

30. După punctul 30 se introduce un nou punct, punctul 301, cu următorul cuprins:

“Codul fiscal:

Nivelul si calculul accizelor

Art. 208 [...]

(7) În cazul produselor prevăzute la alin. (4) si (5), accizele preced taxa pe valoarea adăugată si se calculează o singură dată prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute de lege asupra bazei de impozitare, care reprezintă:

[...]

b) pentru produsele din import – valoarea în vamă stabilită potrivit legii, la care se adaugă taxele vamale si alte taxe speciale, după caz.

Norme metodologice:

301. (1) Definirea categoriilor de autoturisme sau autoturisme de teren din import noi ori rulate se face în functie de starea autoturismului la momentul introducerii în tară, în conformitate cu prevederile legislatiei vamale în vigoare.

(2) În cazul autoturismelor sau al autoturismelor de teren din import noi ori rulate, care fac obiectul achizitionării ca urmare a unui contract de leasing, accizele se calculează în functie de starea autoturismului sau autoturismului de teren din momentul introducerii în tară.

Cota de acciză datorată este cea în vigoare la momentul plătii – aferentă stării autoturismului la momentul introducerii acestuia în tară – si ea se aplică asupra bazei de impozitare formate din valoarea de intrare a autoturismului, stabilită la introducerea în tară a acestuia, la care se adaugă cuantumul taxelor vamale si alte taxe speciale, după caz, datorate la momentul încheierii regimului vamal.

(3) Pentru alte produse supuse accizelor achizitionate din import în baza unui contract de leasing, baza de impozitare pentru accize este valoarea de intrare la care se adaugă cuantumul taxelor vamale si alte taxe speciale, după caz, la momentul închiderii operatiunii de import.

(4) Transformarea în lei a valorii de intrare se efectuează conform prevederilor legislatiei vamale în vigoare.“

31. Alineatele (2) si (3) ale punctului 33 vor avea următorul cuprins:

“(2) Sumele datorate drept accize si impozit la titeiul si la gazele naturale din productia internă se virează de către plătitori în următoarele conturi de venituri ale bugetului de stat, deschise la unitătile de trezorerie si contabilitate publică în a căror rază teritorială acestia sunt înregistrati ca plătitori de impozite si taxe, si anume:

– contul 20.14.01.01 “Accize încasate din vânzarea uleiurilor minerale“: accizele datorate pentru uleiuri minerale

– contul 20.14.01.02 “Accize încasate din vânzarea de alcool, distilate si băuturi alcoolice“: accizele datorate pentru alcool, distilate, băuturi alcoolice, vinuri si bere

– contul 20.14.01.03 “Accize încasate din vânzarea produselor din tutun“: accizele datorate pentru produse din tutun

– contul 20.14.01.04 “Accize încasate din vânzarea de cafea“: accizele datorate pentru cafea

– contul 20.14.01.05 “Accize încasate din vânzarea altor produse“: accizele datorate pentru alte produse si grupe de produse cuprinse la cap. II “Alte produse accizabile“ de la titlul VII din Codul fiscal

– contul 20.14.01.07 “Accize încasate din vânzarea energiei electrice“: accizele datorate pentru energie electrică

– contul 20.17.01.24 “Impozitul pe titeiul din productia internă si gazele naturale“: impozitul pentru titei si pentru gazele naturale din productia internă provenite din zăcăminte de gaze naturale, din zăcăminte de gaze cu condensat si din zăcăminte de titei.

(3) Accizele datorate pentru importuri de produse accizabile se achită de către plătitori în următoarele conturi deschise la unitătile Trezoreriei Statului pe numele birourilor vamale prin care se derulează operatiunile de import:

– contul 20.14.01.08 “Accize încasate în vamă din importul uleiurilor minerale“

– contul 20.14.01.09 “Accize încasate în vamă din importul de alcool, distilate si băuturi alcoolice“

– contul 20.14.01.10 “Accize încasate în vamă din importul de produse din tutun“

– contul 20.14.01.11 “Accize încasate în vamă din importul de cafea“

– contul 20.14.01.12 “Accize încasate în vamă din importul altor produse“

– contul 20.14.01.13 “Accize încasate în vamă din importul energiei electrice“

32. La punctul 38, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

“(51) Cantitătile de produse accizabile provenite din stocul înregistrat la data de 31 decembrie 2004, detinute de agentii economici prevăzuti la alin. (5), care nu mai au dreptul potrivit legii de a fi comercializate, pot fi predate sub supraveghere fiscală, în vederea distrugerii, în conditiile prevăzute de legislatia în domeniu.“

33. La punctul 38, după alineatul (13) se introduce un nou alineat, alineatul (14), cu următorul cuprins:

“(14) Produsele alcoolice de natura celor definite la art. 169–173 din Codul fiscal si produsele din tutun care nu îndeplinesc conditiile legale de comercializare, detinute de antrepozitarii autorizati pentru productie si/sau depozitare, precum si de către agentii economici comercianti, pot fi predate sub supraveghere fiscală, în vederea distrugerii, în conditiile prevăzute de legislatia în domeniu. Supravegherea fiscală va fi asigurată de către autoritatea fiscală în a cărei rază teritorială îsi desfăsoară activitatea agentul economic.“

34. După punctul 41 se introduc două noi puncte, punctele 411 si 412, cu următorul cuprins:

“411. Agentii economici care desfăsoară activitate de furnizare de energie electrică sunt obligati ca până la data de 30 septembrie 2005 să depună cererile si documentatia întocmită în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice, în vederea autorizării ca antrepozitari.

412. (1) Un contract de leasing se consideră a fi initiat la momentul în care beneficiarul contractului de leasing a încheiat prin semnare un contract ferm cu societatea de leasing, în baza căruia urmează să se deruleze operatiunea de leasing.

(2) În cazul contractelor de leasing initiate înainte de data de 1 aprilie 2005, acciza datorată la închiderea regimului vamal de import se calculează în functie de starea autoturismelor la momentul introducerii lor în tară si pe baza cotelor de acciză în vigoare la momentul initierii contractului de leasing, în conditiile prevăzute de legislatia în domeniu aplicabilă până la data de 1 aprilie 2005.

(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplică si în cazul altor produse supuse accizelor, cuprinse la art. 208 din Codul fiscal, introduse în tară în baza unor contracte de leasing.“

F. Titlul VIII “Măsuri speciale privind supravegherea productiei, importului si circulatiei unor produse accizabile“

1. Alineatul (2) al punctului 6 va avea următorul cuprins:

“(2) Toate reziduurile de uleiuri minerale rezultate din exploatare – scurgeri, spălări, curătări, decantări, contaminări – în alte locatii decât antrepozitele fiscale de productie pot fi vândute sau cedate numai în vederea prelucrării si numai către un antrepozit fiscal de productie.

Vânzarea sau cedarea poate avea loc numai pe bază de factură si, respectiv, aviz de însotire, vizate de reprezentantul organului fiscal teritorial în a cărui rază îsi desfăsoară activitatea antrepozitul fiscal. Colectarea si prelucrarea reziduurilor petroliere pot fi efectuate numai de către un antrepozit fiscal de productie de uleiuri minerale.

Colectarea uleiurilor uzate provenite de la motoare de combustie, transmisii la motoare, turbine, compresoare etc. se face de către agentii economici autorizati în acest sens, iar prelucrarea uleiurilor respective se poate face numai în antrepozite fiscale de productie de uleiuri minerale.“

2. La punctul 6, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

“(21) În situatia în care nici un antrepozit fiscal de productie nu acceptă cumpărarea sau preluarea reziduurilor de uleiuri minerale, atunci detinătorii reziduurilor de uleiuri minerale pot preda aceste produse sub supraveghere fiscală, în vederea distrugerii, în conditiile prevăzute de legislatia în domeniu.“

3. Alineatul (3) al punctului 7 va avea următorul cuprins:

“(3) În notiunea scop industrial mentionată la art. 240 alin. (1) din Codul fiscal se includ activitatea privind utilizarea uleiurilor minerale ca materie primă pentru obtinerea altor produse, care se regăsesc în produsul final rezultat din procesul de productie, precum si acele activităti cu caracter industrial care se regăsesc încadrate în Clasificarea activitătilor din economia natională – CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare.“

4. La punctul 73, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4), (5) si (6), cu următorul cuprins:

“(4) Intră sub incidenta prevederilor art. 2441 alin. (2) din Codul fiscal toate băuturile alcoolice, respectiv: bere, vinuri, băuturi fermentate – altele decât bere si vinuri –, produse intermediare, băuturi alcoolice din grupa alcoolului etilic. Pentru băuturile alcoolice realizate de către agentii economici producători care detin certificat de marcă sau adeverintă eliberată de Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci, livrările vor fi însotite de o copie a acestor documente.

(5) Pentru realizarea băuturilor alcoolice sub licentă, se va obtine în prealabil avizul autoritătii fiscale emitente a autorizatiei de antrepozit fiscal. Activitatea desfăsurată fără acest aviz se consideră a fi activitate în afara antrepozitului fiscal. Livrările vor fi însotite de un document legal din care să rezulte dreptul producătorului de a utiliza marca în cursul duratei de protectie a mărcii. Documentul legal poate fi contract de licentă, cesiune, consimtământ scris din partea titularului mărcii sau declaratia producătorului înregistrat în România din care să rezulte că acesta fabrică sortimentele respective, concret nominalizate în declaratie, în baza contractelor de licentă.

(6) Pentru vinurile realizate de agentii economici producători, livrările vor fi însotite de o copie a buletinului de analiză fizico-chimică si caracteristici organoleptice, eliberat de laboratoare autorizate.“

Art. II. – Pentru antrepozitarii care deja produc băuturi alcoolice sub licentă, avizul autoritătii emitente a autorizatiei de antrepozit fiscal se va obtine în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. III. – Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 23 iunie 2005.

Nr. 610.