MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 592         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 8 iulie 2005

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

194. – Lege pentru modificarea si completarea Legii protectiei muncii nr. 90/1996

 

526. – Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii protectiei muncii nr. 90/1996

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 210 din 14 aprilie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (1) si alin. (3) teza întâi din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

576. – Hotărâre pentru trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor imobile aflate în administrarea Serviciului de Informatii Externe si a Serviciului de Protectie si Pază

 

578. – Hotărâre privind deschiderea punctului de control pentru trecerea frontierei de stat si înfiintarea biroului vamal pentru traficul international de călători si de mărfuri pe Aeroportul Oradea

 

580. – Hotărâre privind aprobarea renuntării la cetătenia română unor persoane

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

924. – Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind alocarea sloturilor pe aeroporturile din România – RACRASAP, editia 02/2005

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Legii protectiei muncii nr. 90/1996

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. – Legea protectiei muncii nr. 90/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 29 ianuarie 2001, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) În sensul prezentei legi, prin persoane juridice si fizice se întelege: operatorii economici din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital străin, care desfăsoară activităti pe teritoriul României; autoritătile si institutiile publice, precum si operatorii economici români care efectuează lucrări cu personal român pe teritoriul altor tări în baza unor conventii internationale sau contracte bilaterale; asociatiile, fundatiile si organizatiile nonprofit; membrii asociatiilor familiale constituite cu respectarea prevederilor legale, persoanele fizice autorizate să desfăsoare activităti independente si persoanele fizice care angajează personal prin încheierea unui contract individual de muncă.“

2. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

“Art.3. – Normele de protectie a muncii se aplică salariatilor, membrilor cooperatori, ucenicilor, elevilor si studentilor în perioada efectuării practicii profesionale.“

3. La articolul 5, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art 5. – (1) Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei emite norme generale, normative si alte reglementări de interes national în domeniul securitătii si sănătătii în muncă, coordonează elaborarea normelor specifice pe activităti, participă la elaborarea si aprobarea standardelor si elaborează si avizează reglementările cu implicatii în domeniul său de competentă initiate de alte institutii, potrivit legii.“

4. La articolul 6, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art.6. – (1) Ministerul Sănătătii emite norme specifice privind sănătatea în muncă, participă la elaborarea si aprobarea normativelor si avizează reglementări elaborate de alte institutii, în domeniul sănătătii salariatilor la locul de muncă.“

5. La articolul 7, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) În contractele individuale de muncă, precum si în contractele de formare profesională vor fi stipulate clauze privind protectia muncii, stabilindu-se si răspunderea părtilor.“

6. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

“Art.12. – (1) În sensul prezentei legi, echipament tehnic reprezintă orice masină, aparat, unealtă sau instalatie folosită în muncă.

(2) Echipamentele tehnice trebuie să corespundă prevederilor legislatiei în vigoare, precum si, cel putin, nivelului de securitate prevăzut de standardele aplicabile, astfel încât să nu prezinte pericol pentru sănătatea si securitatea salariatilor sau ale celorlalti participanti la procesul de muncă.“

7. La articolul 13, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art.13. – (1) În sensul prezentei legi, prin echipament individual de protectie se întelege orice echipament destinat a fi purtat sau tinut de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să-i pună în pericol securitatea si sănătatea la locul de muncă, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv.“

8. La articolul 13, după alineatul (1) se introduce alineatul (11) cu următorul cuprins:

“(11) Echipamentul individual de protectie, definit potrivit alin. (1), exclude:

a) îmbrăcămintea de lucru si uniformele obisnuite care nu sunt proiectate în mod specific pentru a proteja securitatea si sănătatea lucrătorului;

b) echipamentul folosit de serviciile de urgentă si salvare;

c) echipamentul individual de protectie purtat sau folosit de armată, politie sau de alte institutii de ordine publică;

d) echipamentul individual de protectie pentru mijloace de transport rutier;

e) echipamentul sportiv;

f) echipamentul de autoapărare sau descurajare;

g) dispozitivele portabile pentru detectarea si semnalizarea riscurilor si factorilor nocivi.“

9. La articolul 13, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Echipamentul individual de protectie se acordă, obligatoriu si gratuit, salariatilor, precum si altor categorii de persoane care desfăsoară activităti la persoanele juridice sau fizice prevăzute la art. 2, potrivit prevederilor din cuprinsul legislatiei aplicabile.“

10. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

“Art.15. – Echipamentele individuale de protectie trebuie să corespundă prevederilor legislatiei în vigoare, precum si, cel putin, nivelului de securitate prevăzut de standardele aplicabile, astfel încât să asigure protectia împotriva unuia ori mai multor riscuri pentru sănătatea sau securitatea utilizatorilor.“

11. La articolul 20, litera e) va avea următorul cuprins:

“e) recunoaste si desemnează laboratoare de încercări, precum si organisme din domeniul său de competentă, în conditiile legii;“.

12. La articolul 20, literele i) si p) se abrogă.

13. La articolul 41 alineatul (4), litera a) va avea următorul cuprins:

“a) încălcarea dispozitiilor art. 8 alin. (2), ale art. 12 alin. (2), ale art. 13 alin. (2) si (3) si ale art. 18 alin. (1) lit. a) si m);“.

14. La articolul 41, după alineatul (7) se introduce alineatul (8) cu următorul cuprins:

“(8) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în lege, agentul constatator făcând mentiune despre această posibilitate în procesul-verbal.“

15. La articolul 46, alineatul (2) se abrogă.

16. La articolul 48 alineatul (1), literele b) si c) se abrogă.

Art. II. – Legea protectiei muncii nr. 90/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 29 ianuarie 2001, cu modificările si completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NĂSTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 23 iunie 2005.

Nr. 194.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii protectiei muncii nr. 90/1996

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Legii protectiei muncii nr. 90/1996 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 21 iunie 2005.

Nr. 526.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 210

din 14 aprilie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (1) si alin. (3) teza întâi din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Florentina Baltă – procuror

Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 2.267/C/2004 al Curtii de Apel Galati – Sectia civilă.

La apelul nominal răspunde, pentru partea C.N.F.R. “Navrom“ – S.A. Galati, consilier juridic Elena Răileanu, cu delegatie la dosar, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează completul de judecată că la dosarul cauzei autorul exceptiei a depus a cerere prin care solicită asistentă judiciară gratuită, printr-un avocat desemnat de Baroul Bucuresti.

Presedintele acordă cuvântul pe cererea formulată. Consilierul juridic al părtii C.N.F.R. “Navrom“ – S.A. Galati solicită respingerea cererii, ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii, arătând totodată că, în fata instantei care a sesizat Curtea Constitutională, autorul exceptiei a formulat o cerere similară, iar aceasta a fost respinsă, întrucât nu erau întrunite conditiile pentru acordarea asistentei judiciare gratuite.

Curtea respinge cererea prin care se solicită asistentă judiciară gratuită.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul C.N.F.R. “Navrom“ – S.A. Galati solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, ca devenită inadmisibilă, întrucât Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra textelor de lege criticate, prin Decizia nr. 436 din 26 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.263 din 28 decembrie 2004, respingând exceptia de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că textul de lege criticat a mai făcut obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, ridicată de acelasi autor, cu o motivare identică, într-un dosar al Tribunalului Galati – Sectia civilă, iar prin Decizia nr. 144 din 15 martie 2005 Curtea Constitutională a respins exceptia, asa încât solutia si considerentele cuprinse în decizia mentionată îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 22 noiembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 2.267/C/2004, Curtea de Apel Galati – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Marin Frunză într-o cauză având ca obiect recursul civil împotriva deciziei prin care s-a solutionat un litigiu de muncă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 1, art. 4, art. 11, art. 15, art. 16, art. 20, art. 21, art. 24, art. 124 si art. 126 din Constitutie, ale art. 6, art. 13, art. 14 si art. 17 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si ale art. 1, art. 2, art. 6, art. 7, art. 8, art. 10, art. 11 si art. 30 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, considerând, în esentă, că: dispozitiile art. II din Legea nr. 195/2004 “sunt discriminatorii, totalitare, dictatoriale, inchizitoriale“, deoarece încalcă dreptul la un recurs efectiv la o instantă natională, “dreptul privind interzicerea discriminării, dreptul la un proces echitabil, principiul universalitătii, principiul statului de drept si dreptul la apărare“. Justitiabilul este supus unei discriminări, deoarece acesta nu mai are posibilitatea de a se apăra în fata instantei de judecată “în mod nemijlocit sau prin intermediul unui avocat“ si nu mai poate exercita o cale de atac “în situatia în care recursul se scoate de pe rolul Înaltei Curti de Casatie si Justitie si se trimite pe cale administrativă unei instante inferioare în grad sau în situatia în care se trimite cu declinarea competentei, prin încheiere irevocabilă dată în sala de consiliu, fără citarea părtilor“.

Curtea de Apel Galati – Sectia civilă apreciază că textul de lege criticat contravine art. 15 alin. (2) din Constitutie, deoarece ar fi trebuit să se aplice numai situatiilor care se ivesc în practică după intrarea sa în vigoare, iar nu si situatiilor anterioare. Instanta consideră că nu sunt încălcate celelalte drepturi si principii invocate de autorul exceptiei.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate a textului de lege criticat este neîntemeiată, întrucât acesta nu aduce atingere art. 15 din Constitutie, ci instituie regula aplicării imediate a noilor reguli de competentă, prin derogare de la art. 725 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură civilă. În materia aplicării în timp a normelor de competentă principiul este acela al ultraactivitătii legii vechi, însă prin art. II din Legea nr. 195/2004 se adoptă o solutie diferită, constând în aplicarea imediată a legii noi.

“Pe de altă parte, modificarea competentei si stabilirea normelor tranzitorii nu reprezintă o încălcare a art. 21 din Constitutie, ci o aplicare a dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 126 alin. (2), deoarece competenta Înaltei Curti de Casatie si Justitie de a solutiona recursuri nu este prevăzută de o normă constitutională“.

Cu privire la încălcarea, prin textul de lege criticat, a dispozitiilor art. 21 si art. 24 din Constitutie si, corelativ, a prevederilor art. 6 si art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor  fundamentale, precum si a dispozitiilor art. 8 si art. 10 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, retine următoarele: faptul că părtile nu sunt citate în situatia reglementată de textul de lege criticat nu reprezintă o încălcare a textelor mentionate mai sus, deoarece procedura specială la care se referă textul criticat nu se aplică fondului cauzelor, ci “numai aspectelor de ordin pur legal, a căror examinare nu face necesară o dezbatere cu citarea părtilor“.

Nu poate fi retinută nici încălcarea art. 126 din Constitutie, prin textul de lege supus controlului, întrucât “Înalta Curte de Casatie si Justitie îsi va exercita atributia de asigurare a interpretării si aplicării unitare a legii, în conditiile si limitele prevăzute de reglementările în vigoare, inclusiv prin cele cuprinse în textele criticate din Legea nr. 195/2004“.

Art. 14 si art. 17 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si art. 1, art. 2, art. 7, art. 11 si art. 30 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului “nu au legătură cu textele de lege criticate“ si, “în mod corelativ, nu poate fi sustinută nici încălcarea art. 11 si art. 20 din Constitutie“.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. II din Legea nr. 195/2004 sunt constitutionale, fiind adoptate în concordantă cu prevederile art. 126 alin. (2) si art. 115 alin. (8) din Constitutie, fără a aduce atingere art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, deoarece se aplică de la intrarea lor în vigoare. Invocă în acest sens o parte din argumentele cuprinse în considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 291 din 1 iulie 2004.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile reprezentantului C.N.F.R. “Navrom“ – S.A. Galati, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), art. 2, art. 3, art. 10 si art. 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, în realitate, dispozitiile art. II alin. (1) si alin. (3) teza întâi din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004, care au următorul continut:

– Art. II: “(1) Recursurile împotriva hotărârilor date fără drept de apel potrivit legii în vigoare la data pronuntării lor si aflate pe rolul Înaltei Curti de Casatie si Justitie se trimit spre judecată instantelor imediat superioare celor care au pronuntat hotărârea în primă instantă.

............................................................................................

(3) Recursurile prevăzute la alin. (1) si (2), a căror admisibilitate în principiu nu a fost examinată până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se scot de pe rol si se trimit, pe cale administrativă, instantelor devenite competente să le judece [...].“

Autorul exceptiei consideră că dispozitiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constitutionale: art. 1 privind statul român, art. 4 privind unitatea poporului si egalitatea între cetăteni, art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 124 privind înfăptuirea justitiei si art. 126 privind instantele judecătoresti.

În opinia autorului sunt încălcate, de asemenea, si prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, art. 14 privind interzicerea discriminării si art. 17 privind interzicerea abuzului de drept, din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si prevederile art. 1 privind libertatea si egalitatea în demnitate si în drepturi, art. 2 privind egalitatea în drepturi si interzicerea discriminării, art. 6 privind recunoasterea calitătii de subiect de drept, art. 7 privind egalitatea în fata legii si protectia împotriva oricărei discriminări, art. 8 privind accesul efectiv la instantele judiciare, art. 10 privind procesul echitabil, art. 11 privind prezumtia de nevinovătie si art. 30 privind interpretarea Declaratiei, din Declaratia Universală a Drepturilor Omului.

Examinând exceptia, Curtea Constitutională constată că aceasta este neîntemeiată, în considerarea celor ce urmează:

Modificarea reglementării în această materie a fost realizată de legiuitor în cadrul competentei sale constitutionale, fiind impusă de o serie de ratiuni majore, afectate de reglementarea anterioară care instituia competenta exclusivă a Înaltei Curti de Casatie si Justitie în materie de solutionare a recursurilor. S-au urmărit, astfel, o mai bună administrare a justitiei, o deplină realizare a accesului liber la justitie si a dreptului la un proces echitabil.

Noua solutie legislativă nu instituie nici o discriminare si, ca atare, nu contravine principiului egalitătii de tratament. Consacrarea posibilitătii de a exercita o cale de atac împotriva solutiei de trimitere a dosarului, pe cale administrativă sau prin încheiere de declinare de competentă, la instanta devenită competentă potrivit noii reglementări ar fi fost nu doar neproductivă, ducând la tergiversarea solutionării cauzei, ci, totodată, inutilă fată de caracterul imperativ al normelor în materie de competentă.

Asa fiind, nu se poate retine încălcarea dispozitiilor cuprinse în actele internationale invocate de autorul exceptiei si nici a textelor constitutionale de referintă, mai ales că pretinsa atingere adusă majoritătii acestora ar putea fi retinută numai mediat, ca o consecintă a încălcării principiilor constitutionale mentionate anterior.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (1) si alin. (3) teza întâi din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 2.267/C/2004 al Curtii de Apel Galati – Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 aprilie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor imobile aflate în administrarea Serviciului de Informatii Externe si a Serviciului de Protectie si Pază

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – (1) Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor imobile aflate în administrarea Serviciului de Informatii Externe si a Serviciului de Protectie si Pază, având datele de identificare prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de Protectie si Pază vor întreprinde măsurile necesare pentru înscrierea, potrivit legii, a dreptului de proprietate privată a statului asupra imobilelor prevăzute la alin. (1).

(3) Cheltuielile pentru înscrierea dreptului prevăzut la alin. (2) se suportă din sursele bugetare aprobate annual pentru cele două institutii.

Art. 2. – Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pază si Ministerul Finantelor Publice vor opera modificările corespunzătoare în inventarul imobilelor din domeniul public al statului, potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Directorul Serviciului de Informatii Externe,

Niculae Goia

Directorul Serviciului de Protectie si Pază,

Gabriel Naghi

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 15 iunie 2005.

Nr. 576.


*) Anexa se comunică Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de Protectie si Pază.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind deschiderea punctului de control pentru trecerea frontierei de stat si înfiintarea biroului vamal pentru traficul international de călători si de mărfuri pe Aeroportul Oradea

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 6 alin. (2) din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă deschiderea punctului de control pentru trecerea frontierei de stat si înfiintarea biroului vamal pentru traficul international de călători si de mărfuri pe Aeroportul Oradea.

Art. 2. – (1) Organele teritoriale apartinând Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Sănătătii si Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor asigură personalul necesar pentru efectuarea controlului pentru trecerea frontierei, a controlului vamal, precum si a controlului sanitar-uman, sanitar-veterinar si fitosanitar.

(2) Spatiile si utilitătile necesare pentru desfăsurarea activitătilor de control pentru trecerea frontierei de stat si pentru activitatea vamală se asigură de Regia Autonomă “Aeroportul Oradea“, conform anexelor nr. 1 si 2.

Art. 3. – Programul de functionare a punctului de control pentru trecerea frontierei de stat si a biroului vamal este acelasi cu cel al Aeroportului Oradea.

Art. 4. – În punctul de control pentru trecerea frontierei de stat si în biroul vamal, deschis si, respectiv, înfiintat în temeiul prezentei hotărâri, se asigură operatiunile specifice pentru toti pasagerii si mărfurile fiecărui zbor international.

Art. 5. – Cheltuielile privind personalul si dotarea corespunzătoare a punctului de control pentru trecerea frontierei de stat si înfiintarea biroului vamal, precum si asigurarea mijloacelor de transport necesare în vederea bunei desfăsurări a activitătii se asigură din bugetul institutiilor prevăzute la art. 2 alin. (1).

Art. 6. – Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

Ministrul sănătătii,

Mircea Cinteză

 

Bucuresti, 23 iunie 2005.

Nr. 578.

 

ANEXA Nr. 1

 

Spatiile si utilitătile necesare pentru desfăsurarea activitătilor de control pentru trecerea frontierei de stat la Aeroportul Oradea:

 

1. o încăpere pentru seful punctului de control pentru trecerea frontierei de stat;

2. o încăpere pentru personal;

3. o încăpere si un ghiseu pentru sensul de intrare în tară;

4. un ghiseu cu două posturi pentru sensul de iesire din tară;

5. un birou tehnic pentru investigatie si cercetare;

6. o linie telefonică intel C;

7. o linie telefonică externă/internă;

8. dotări si utilităti pentru încăperi.

 

ANEXA Nr. 2

 

Spatiile si utilitătile necesare pentru desfăsurarea activitătilor biroului vamal la Aeroportul Oradea:

 

1. o încăpere pentru seful biroului vamal;

2. o încăpere pentru personal;

3. două încăperi pentru control vamal corporal;

4. o linie telefonică externă/internă;

5. dotări si utilităti pentru încăperi.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea renuntării la cetătenia română unor persoane

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 30 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se aprobă renuntarea la cetătenia română persoanelor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Monica Luisa Macovei

Ministrul afacerilor externe,

Mihai Răzvan Ungureanu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 23 iunie 2005.

Nr. 580.

 

ANEXĂ

 

LISTA

persoanelor care au altă cetătenie si cărora li s-a aprobat renuntarea la cetătenia română în temeiul art. 26 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

 

1. Balta Sanda, fiica lui Gîrnită Alexandru si Lenuta, născută la 26 martie 1968 în localitatea Brasov, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Olanda, 1061 BG Amsterdam, Leeuwendalersweg 85/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brasov, str. Saturn nr. 37A, ap. 60, judetul Brasov.

2. Coroamă Dumitru, fiul lui Coroamă Ion si Maria, născut la 30 august 1954 în localitatea Brodina, judetul Suceava, România, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Landwiedstr. 7, cu ultimul domiciliu din România în satul Gottlob nr. 221, comuna Lovrin, judetul Timis.

3. Dascălu Stefan, fiul lui Szilagyi Istvan si Vlăjoagă Magdalena, născut la 6 ianuarie 1985 în localitatea Brasov, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Gabesstr. 58, 05/5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brasov, calea Bucuresti nr. 46, bl. S21, ap. 3, judetul Brasov.

4. Deliiorga Florin-Silviu, fiul lui Deliiorga Marian si Niculina, născut la 24 decembrie 1984 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Austria, 4600 Wells, Siebenburgerstr. 11/2/2/1/3, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, Str. Aliorului nr. 7, bl. A6, et. 10, ap. 41, sectorul 4.

5. Dinu Emanuela, fiica lui Dinu Ioan si Gabriela, născută la 17 mai 1985 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Austria, 1200 Viena, Streffeleurgasse 4/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Băicoi, Str. Independentei nr. 24, judetul Prahova.

6. Edelhofer Gabriela, fiica lui Dobrescu Florian si Elena, născută la 4 martie 1960 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Austria, 2542 Kottingbrunn, Vöslauerstr. 41/8, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, Str. Soldanului nr. 10, bl. 166, ap. 26, sectorul 4.

7. Gürtler Horst-Dieter, fiul lui Gürtler Horst-Helmut si Hutter Gertrud, născut la 1 mai 1969 în localitatea Sibiu, judetul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 90408 Nürnberg, Kleinreutherweg 38, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Dojului nr. 4, ap. 22, judetul Sibiu.

8. Lager Ioan-Ernest, fiul lui Lager Ioan si Valeria, născut la 26 septembrie 1962 în localitatea Brasov, judetul Brasov, România, cu domiciliul actual în Olanda, 2623 AR Delft, Boerderijstraat 19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brasov, Str. Soarelui nr. 9, bl. 10, sc. A, ap. 4, judetul Brasov.

9. Liapos Antonia, fiica lui Liapos Dumitru si Valentina, născută la 10 decembrie 1983 în localitatea Hunedoara, judetul Hunedoara, România, cu domiciliul actual în Olanda, 4384 KK Vlissingen, De Mey Van Streefkerklaan 19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hunedoara, Str. Transilvaniei nr. 5, bl. V7, sc. D, ap. 76, judetul Hunedoara.

10. Păusan Petruta-Ramona, fiica lui Păusan Valentin-Dionisiu si Maria-Liana, născută la 4 ianuarie 1985 în localitatea Cugir, judetul Alba, România, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Viena, Arnoldgasse 2/8/34, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Ocna Mures, Str. Lungă nr. 48, judetul Alba.

11. Pop Istvan, fiul lui Pop Zoltán si Hajnal, născut la 11 iunie 1983 în localitatea Târgu Mures, judetul Mures, România, cu domiciliul actual în Suedia, 21456 Malmö, Humanistgatan 4B, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mures, Str. Transilvaniei nr. 53, ap. 12, judetul Mures.

12. Popescu Robert-Ciprian, fiul lui Popescu Ciprian-Tiberiu si Alexandrina, născut la 9 iulie 1975 în localitatea Ploiesti, judetul Prahova, România, cu domiciliul actual în Germania, 60326 Frankfurt am Main, Harry Fuldstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrita, str. Petre Ispirescu nr. 26, sc. A, ap. 1, judetul Bistrita-Năsăud.

13. Schäfer Gabriel-Romeo, fiul lui Schäfer Florian si Elena, născut la 30 august 1982 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Austria, 5280 Braunau am Inn, Friedrich Wöhlerstr. 5, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, sos. Pantelimon nr. 117, bl. 206, sc. 1, ap. 24, sectorul 2.

14. Secheli Mircea, fiul lui Secheli Fănică si Nastasia, născut la 28 octombrie 1983 în localitatea Bistrita, judetul Bistrita-Năsăud, România, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Schüttelstr. 57, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sieu-Măgherus nr. 278, judetul Bistrita-Năsăud.

15. Stan Ludovic-Ovidiu, fiul lui Stan Niculae-Jorji si Margareta, născut la 1 august 1968 în Bucuresti, România, cu domiciliul actual în Statele Unite ale Americii, 33063 Florida, Coconut Creek, 621 Lyons Rd. Apt. 9204, cu ultimul domiciliu din România în Bucuresti, str. Avrig nr. 63, bl. E2, sc. 2, et. 8, ap. 63, sectorul 2.

16. Ujică Aurelian, fiul lui Ujică Traian si Hedviga, născut la 30 octombrie 1930 în localitatea Frasin, judetul Suceava, România, cu domiciliul actual în Italia, 00136 Roma, Via della Balduina 225, cu ultimul domiciliu din România în satul Cheia nr. 552, comuna Măneciu, judetul Prahova.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind alocarea sloturilor pe aeroporturile din România – RACR-ASAP, editia 02/2005

 

Pentru îndeplinirea atributiilor ce revin Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, ca autoritate de stat în domeniul transporturilor,

în scopul creării cadrului necesar aplicării directe, la data aderării României la Uniunea Europeană, a Regulamentului (EC) nr. 793/2004 al Parlamentului European si al Consiliului pentru amendarea Regulamentului Consiliului (EEC) nr. 95/93 privind regulile comune de alocare a sloturilor pe aeroporturile comunitare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. 138/2004,

în temeiul prevederilor art. 4 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicată, precum si ale art. 4 alin. (1) pct. 12 si 13 si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Reglementarea aeronautică civilă română privind alocarea sloturilor pe aeroporturile din România – RACR-ASAP, editia 02/2005, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Directia generală aviatie civilă din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2006.

Art. 4. – La aceeasi dată Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1.019/2002 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind alocarea sloturilor pe aeroporturile din România  – RACRASAP, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 25 septembrie 2002, se abrogă.

 

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

 

Bucuresti, 9 iunie 2005.

Nr. 924.

 

ANEXĂ

 

REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ

privind alocarea sloturilor pe aeroporturile din România – RACR-ASAP, editia 02/2005

 

ARTICOLUL 1

Scop

 

Prezenta reglementare se aplică aeroporturilor din România.

 

ARTICOLUL 2

Definitii

 

În acceptiunea prezentei reglementări:

a) slot înseamnă permisiunea dată de un coordonator în conformitate cu prevederile prezentei reglementări pentru utilizarea tuturor elementelor infrastructurii aeroportuare necesare pentru operarea unui serviciu aerian pe un aeroport coordonat la o dată si oră specificate, în scopul aterizării sau decolării, alocate de un coordonator în conformitate cu prevederile prezentei reglementări;

b) nou-admis înseamnă:

(i) un transportator aerian care solicită, ca parte a unei serii de sloturi, un slot pe un aeroport în orice zi, în cazul în care, dacă solicitarea transportatorului ar fi acceptată, acesta ar detine în total mai putin de 5 sloturi pe acel aeroport în acea zi; sau

(ii) un transportator aerian care solicită o serie de sloturi pentru un serviciu aerian de pasageri, regulat si fără escală, între două aeroporturi din România unde cel mult alti 2 transportatori aerieni operează în aceeasi zi acelasi serviciu aerian regulat si fără escală între aceste aeroporturi sau sisteme de aeroporturi, în cazul în care, dacă solicitarea transportatorului aerian ar fi acceptată, acesta ar detine totusi mai putin de 5 sloturi pe acel aeroport în acea zi pentru acel serviciu fără escală; sau

(iii) un transportator aerian care solicită o serie de sloturi pe un aeroport pentru un serviciu aerian de pasageri, regulat si fără escală, între acel aeroport si un aeroport de interes local unde nici un alt transportator aerian nu operează în aceeasi zi acelasi serviciu aerian regulat si fără escală între aceste aeroporturi sau sisteme de aeroporturi, în cazul în care, dacă solicitarea transportatorului aerian ar fi acceptată, acesta ar detine totusi mai putin de 5 sloturi pe acel aeroport în acea zi pentru acel serviciu fără escală.

Un transportator aerian care detine mai mult de 5% din totalul sloturilor disponibile în ziua respectivă pe un anumit aeroport sau mai mult de 4% din totalul sloturilor disponibile în ziua respectivă pe un sistem de aeroporturi din care face parte acel aeroport nu va fi considerat ca nou-admis pe acel aeroport.

c) serviciu aerian direct înseamnă un serviciu aerian între două aeroporturi, inclusiv escalele, cu aceeasi aeronavă si acelasi număr de zbor;

d) perioadă de programare înseamnă fie sezonul de vară, fie de iarnă, astfel cum este el utilizat în programele de zbor ale transportatorilor aerieni;

e) transportator aerian român înseamnă un transportator aerian cu o licentă de transport aerian valabilă, eliberată de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului transporturilor nr. 578/1998 pentru aprobarea Reglementării privind acordarea licentei de transport aerian, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 4 iunie 1999, cu modificările si completările ulterioare;

f) (i) transportator aerian înseamnă un prestator de transport aerian cu o licentă de transport aerian sau echivalentul acesteia valabilă cel putin până la 31 ianuarie pentru următorul sezon de vară sau cel putin până la 31 august pentru următorul sezon de iarnă. În aplicarea prevederilor art. 4, 8, 9 si 12, definitia transportatorului aerian va include de asemenea si operatorii de aviatie de afaceri, atunci când acestia operează conform unui program regulat; în aplicarea prevederilor art. 7 si 15, definitia transportatorului aerian va include de asemenea toti operatorii de aeronave civile;

(ii) grup de transportatori aerieni înseamnă 2 sau mai multi transportatori aerieni care efectuează împreună operatiuni comune, operatiuni de franciză sau code-sharing în scopul operării unui serviciu aerian specific;

g) aeroport coordonat înseamnă orice aeroport unde, pentru a putea ateriza sau decola, unui transportator aerian sau oricărui alt operator de aeronave trebuie să îi fie alocat un slot de către un coordonator, cu exceptia zborurilor de stat, a aterizărilor de urgentă si a zborurilor umanitare;

h) sistem de aeroporturi înseamnă două sau mai multe aeroporturi grupate împreună si deservind acelasi oras ori aceeasi regiune; lista cuprinzând sistemele de aeroporturi se stabileste de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului;

i) aeroport cu programe de operare facilitate înseamnă un aeroport unde există potential de aparitie a limitărilor de capacitate în anumite perioade ale zilei, săptămânii sau anului, rezolvabile prin cooperare voluntară între transportatorii aerieni si unde a fost numit un facilitator de programe de operare în scopul facilitării operării transportatorilor aerieni existenti sau a celor care intentionează să opereze pe acel aeroport;

j) administrator al aeroportului înseamnă o entitate care, în legătură cu alte activităti sau fără legătură cu acestea, are sarcina, în conformitate cu legislatia ori cu reglementările nationale, administrării si conducerii facilitătilor aeroportuare si a coordonării si controlului activitătii diversilor operatori prezenti în cadrul aeroportului sau al sistemului de aeroporturi respectiv;

k) serie de sloturi înseamnă cel putin 5 sloturi care au fost solicitate pentru aceeasi perioadă de timp din aceeasi zi a săptămânii, în mod regulat în acelasi sezon de operare, si care sunt alocate în acest mod sau, dacă nu este posibil, sunt alocate aproximativ la aceeasi perioadă de timp;

l) aviatie de afaceri înseamnă acel sector al aviatiei generale care priveste operarea sau utilizarea unor aeronave de către agenti economici pentru transportul de pasageri ori bunuri ca mijloc de asistentă pentru desfăsurarea obiectului lor de activitate, în cazul în care aeronavele sunt operate pentru scopuri considerate în general ca nefiind contractabile de către public si sunt pilotate de către persoane care detin cel putin o licentă valabilă de pilot comercial pentru zbor instrumental;

m) parametrii de coordonare înseamnă exprimarea, în termeni operationali, a întregii capacităti disponibile pentru alocarea sloturilor pe un aeroport în timpul fiecărei perioade de coordonare, reflectând toti factorii tehnici, operationali si de mediu care afectează performantele infrastructurii aeroportuare si a diferitelor sale subsisteme.

 

ARTICOLUL 3

Conditii pentru coordonarea aeroportului

 

1. a) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului nu are obligatia de a desemna un aeroport ca fiind cu programe de operare facilitate sau coordonat, în alte conditii decât cele prevăzute în prezentul articol.

b) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului nu va desemna un aeroport ca fiind coordonat decât în conformitate cu prevederile paragrafului 3.

2. Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului poate totusi să desemneze orice aeroport ca fiind cu planuri facilitate, cu conditia respectării principiilor de transparentă, neutralitate si nediscriminare.

3. Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va asigura efectuarea de către administratorul aerportului sau de către orice alt organ competent a unei analize temeinice a capacitătii unui aeroport fără statut de desemnare ori cu programe de operare facilitate, atunci când consideră necesar, sau în decurs de 6 luni, dacă:

(i) transportatorii aerieni care efectuează mai mult de jumătate din operatiunile de pe un aerport sau administratorul aeroportului au înaintat o solicitare scrisă prin care oricare dintre acestia consideră capacitatea ca fiind insuficientă pentru operatiunile actuale ori planificate în anumite perioade de timp; sau

(ii) un aeroport în mod particular este în realitate accesibil numai pentru transportatorii aerieni cărora li s-au alocat sloturi sau unde transportatorii aerieni si în mod special nouadmis ii întâmpină dificultăti majore în asigurarea posibilitătii de aterizare si decolare pe aeroportul respectiv.

Această analiză, bazată pe metode general recunoscute, va evidentia orice limitare de capacitate, având în vedere constrângerile de mediu pe aeroportul respectiv. Analiza va lua în considerare posibilitătile de depăsire a acestor limitări de capacitate prin intermediul unei infrastructuri noi sau modificarea celei existente, a schimbărilor operationale sau prin orice alte modificări, precum si durata de timp preconizată pentru rezolvarea problemelor. Analiza va fi actualizată dacă a fost invocat paragraful 5 sau dacă au apărut modificări pe aeroport care influentează în mod semnificativ capacitatea sa si utilizarea acesteia. Atât analiza, cât si metoda prin care aceasta a fost efectuată vor fi puse la dispozitie părtilor care au solicitat analiza si, la cerere, altor părti interesate.

4. Pe baza analizei, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului se va consulta asupra situatiei capacitătii aeroportului cu administratorul aeroportului, cu transportatorii aerieni care utilizează în mod regulat aeroportul, cu organizatiile care îi reprezintă, cu reprezentantii operatorilor de aviatie generală care utilizează în mod regulat aeroportul, precum si cu furnizorul de servicii de trafic aerian.

5. În situatia în care limitările de capacitate apar cel putin pe o perioadă de programare, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va desemna aeroportul ca fiind coordonat pentru perioadele respective numai dacă:

a) limitările de capacitate sunt de asa natură încât nu se pot evita întârzieri semnificative pe acel aeroport; si

b) nu există posibilitatea de rezolvare a acestor probleme în termen scurt.

6. Prin derogare de la prevederile paragrafului 5, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, în situatii exceptionale, poate desemna ca fiind coordonate aeroporturile afectate pe perioada respectivă.

7. Atunci când se ajunge la o capacitate suficientă pentru operatiunile existente sau planificate pe un aeroport coordonat, desemnarea acestuia ca aeroport coordonat va fi suspendată.

 

ARTICOLUL 4

Facilitatorul de programe de operare si coordonatorul

 

1. Pentru un aeroport desemnat ca fiind cu programe de operare facilitate sau coordonat, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va asigura numirea, după caz, a unei persoane fizice ori juridice calificate, în calitate de facilitator de programe de operare sau coordonator al aeroportului, după consultarea în prealabil a transportatorilor aerieni care utilizează aeroportul în mod regulat, a organizatiilor lor reprezentantive si a administratorului aeroportului, precum si a comitetului de coordonare, dacă un astfel de comitet există. Acelasi facilitator de programe de operare sau coordonator poate fi numit pentru mai multe aeroporturi.

2. Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va asigura:

a) faptul că, pe un aeroport cu programe de operare facilitate, facilitatorul de programe de operare actionează conform prevederilor prezentei reglementări, în manieră independentă, neutră, nediscriminatorie si transparentă;

b) independenta coordonatorului pe un aeroport coordonat, prin separarea din punct de vedere functional a coordonatorului de orice parte individuală interesată. Sistemul de finantare a activitătilor coordonatorului va fi de asa natură încât să garanteze statutul de independent al acestuia;

c) faptul că orice coordonator actionează conform prevederilor prezentei reglementări, în manieră neutră, nediscriminatorie si transparentă.

3. Facilitatorul de programe de operare si coordonatorul vor participa la conferintele internationale ale transportatorilor aerieni de coordonare a orarelor, în conformitate cu legislatia în vigoare.

4. Facilitatorul de programe de operare va consilia transportatorii aerieni si va recomanda perioade alternative de sosire si/sau plecare atunci când este posibil să se producă limitări de capacitate.

5. Coordonatorul va fi singura persoană responsabilă de alocarea sloturilor. Acesta va aloca sloturile în conformitate cu prevederile prezentei reglementări si va lua măsuri pentru ca, în cazuri de urgentă, să poată fi alocate sloturi si în afara orelor normale de lucru.

6. Facilitatorul de programe de operare va monitoriza modul în care operatiunile transportatorilor aerieni respectă programele de operare ce le-au fost recomandate. Coordonatorul va monitoriza modul în care operatiunile transportatorilor aerieni respectă sloturile ce le-au fost alocate. Aceste verificări de conformare se vor efectua în cooperare cu administratorul aeroportului si cu furnizorul de servicii de trafic aerian si vor lua în considerare timpul, precum si alti parametri relevanti legati de aeroportul în cauză. La cerere, coordonatorul va prezenta Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului un raport annual de activitate privind, în mod special, aplicarea prevederilor art. 9 si 15, precum si orice reclamatii privind aplicarea prevederilor art. 8 si 12, înaintate comitetului de coordonare, si măsurile luate pentru solutionarea lor.

7. Toti facilitatorii de programe de operare si coordonatorii vor coopera în scopul detectării inconsecventelor existente în programele de operare.

8. La cerere si într-un interval de timp rezonabil, coordonatorul va pune la dispozitie, în mod gratuit, părtilor interesate si îndeosebi membrilor sau observatorilor din comitetul de coordonare, în formă scrisă sau în orice altă formă usor accesibilă, următoarele informatii:

a) sloturile istorice pe linii aeriene, cronologic, pentru toti transportatorii aerieni de pe aeroport;

b) sloturile solicitate initial de fiecare transportator aerian, cronologic, pentru toti transportatorii aerieni;

c) toate sloturile alocate, precum si cererile existente de sloturi, listate individual pentru fiecare transportator aerian, în ordine cronologică, aferente tuturor transportatorilor aerieni;

d) sloturile rămase disponibile;

e) detalii complete privind criteriile utilizate la alocarea sloturilor.

9. Informatiile mentionate la paragraful 8 vor fi puse la dispozitie cel mai târziu la deschiderea conferintelor relevante de coordonare a orarelor, iar atunci când este necesar, în timpul conferintelor sau după aceste conferinte.

La cerere, coordonatorul va furniza aceste informatii în formă sintetică. Un tarif legat de costuri poate fi solicitat pentru furnizarea acestor informatii sintetice.

10. În cazul în care sunt disponibile standarde de prezentare a informatiilor privind programele de operare, relevante si general acceptate, facilitatorul de programe de operare, coordonatorul si transportatorii aerieni le vor aplica, cu conditia ca ele să fie conforme cu legislatia în vigoare.

 

ARTICOLUL 5

Comitetul de coordonare

 

1. Pe un aeroport coordonat, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va asigura înfiintarea unui comitet de coordonare. Acelasi comitet de coordonare poate fi numit pentru mai multe aeroporturi. Participarea în acest comitet va fi deschisă cel putin transportatorilor aerieni care utilizează în mod frecvent aeroportul sau aeroporturile respective si organizatiilor lor reprezentative, administratorului aeroportului respectiv, reprezentantilor furnizorului de servicii de trafic aerian si reprezentantilor aviatiei generale care utilizează în mod frecvent aeroportul.

Sarcinile comitetului de coordonare vor fi:

a) să facă propuneri sau recomandări coordonatorului si/sau Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului privind:

– posibilitătile de crestere a capacitătii aeroportului, determinate în conformitate cu prevederile art. 3, sau de îmbunătătire a utilizării acestuia;

– parametrii de coordonare determinati în conformitate cu prevederile art. 6;

– metodele de monitorizare a utilizării sloturilor alocate;

– liniile directoare locale pentru alocarea sloturilor sau monitorizarea utilizării sloturilor alocate, luând în considerare, printre altele, posibile probleme de mediu, astfel cum este stipulat de prevederile art. 8 paragraful 5;

– îmbunătătirea conditiilor de trafic predominante pe aeroportul respectiv;

– problemele grave cu care se confruntă nou-venitii, astfel cum este stipulat de prevederile art. 12 paragraful 8; – toate problemele referitoare la capacitatea aeroportului;

b) să medieze între părtile interesate referitor la reclamatiile privind alocarea sloturilor, astfel cum este stipulat de prevederile art. 13.

2. Reprezentantii Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si coordonatorul vor fi invitati la adunările comitetului de coordonare în calitate de observatori.

3. Comitetul de coordonare îsi va întocmi propriul regulament de functionare, care va cuprinde, printre altele, procedurile de participare, alegeri, frecventa întâlnirilor si limba folosită în cadrul întâlnirilor. Orice membru al comitetului de coordonare poate propune linii directoare locale, astfel cum este stipulat de prevederile art. 8 paragraful 5. La cererea coordonatorului, comitetul de coordonare va discuta liniile directoare locale propuse pentru alocarea sloturilor, precum si pe cele propuse pentru monitorizarea utilizării sloturilor. Un raport al discutiilor din cadrul comitetului de coordonare se va înainta Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu indicarea punctelor de vedere exprimate în cadrul comitetului.

 

ARTICOLUL 6

Parametrii de coordonare

 

1. Pe un aeroport coordonat, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va asigura determinarea bianuală a parametrilor pentru alocarea de sloturi, având în vedere toate constrângerile tehnice, operationale si de mediu relevante, precum si orice schimbări aduse acestora.

Această actiune se va baza pe o analiză obiectivă a posibilitătilor de procesare a traficului aerian, avându-se în vedere diferitele tipuri de trafic de pe aeroport, posibilele limitări în utilizarea spatiului aerian care pot apărea în timpul perioadei de coordonare si situatia capacitătii.

Parametrii vor fi comunicati coordonatorului aeroportului din timp, înainte ca alocarea initială de sloturi să aibă loc în scopul desfăsurării conferintelor de coordonare a orarelor.

2. În situatia în care actiunea prevăzută la paragraful 1 nu are loc, coordonatorul va defini intervalele de timp de coordonare relevante, după consultarea comitetului de coordonare si conform capacitătii stabilite.

3. Determinarea parametrilor si a metodologiei utilizate, precum si orice schimbare adusă acestora vor fi discutate în detaliu în cadrul comitetului de coordonare, în scopul cresterii capacitătii si a numărului de sloturi disponibile pentru alocare, înaintea luării deciziei finale privind parametrii de alocare a sloturilor. La cerere, toate documentele relevante se vor pune la dispozitie părtilor interesate.

 

ARTICOLUL 7

Informatii pentru facilitatorii de programe de operare si coordonatori

 

1. Transportatorii aerieni care operează sau intentionează să opereze pe un aeroport cu programe de operare facilitate sau coordonat trebuie să prezinte, după caz, facilitatorului de programe de operare sau coordonatorului toate informatiile relevante solicitate de acestia. Toate informatiile solicitate vor fi furnizate în formatul si în perioada de timp specificate de facilitatorul de programe de operare sau de coordonator. În mod special, un transportator aerian va informa coordonatorul la momentul cererii de alocare, dacă beneficiază de statutul de nou-admis conform prevederilor art. 2 lit. b), cu privire la sloturile cerute.

Pe toate aeroporturile fără un statut de desemnare, administratorul aeroportului va furniza, atunci când un coordonator solicită acest lucru, orice informatie pe care o detine privind serviciile planificate ale transportatorilor aerieni.

2. În cazul în care un transportator aerian nu furnizează informatiile prevăzute la paragraful 1, cu exceptia cazului în care demonstrează în mod satisfăcător că există circumstante atenuante, sau furnizează informatii false ori gresite, coordonatorul nu va lua în considerare solicitarea sau solicitările de alocare de sloturi făcute de transportatorul aerian la care se referă informatiile incomplete, false sau eronate. Coordonatorul va oferi trasportatorului aerian în cauză posibilitatea de a-si prezenta propriile observatii.

3. Facilitatorul de programe de operare sau coordonatorul, administratorul aeroportului si furnizorul de servicii de trafic aerian îsi vor pune la dispozitie reciproc toate informatiile necesare în scopul exercitării atributiilor ce le revin, inclusiv informatii de zbor si privind sloturile.

 

ARTICOLUL 8

Procesul de alocare a sloturilor

 

1. Din rezerva de sloturi se alocă transportatorilor solicitanti serii de sloturi constând în aprobări de utilizare a infrastructurii aeroportuare în scopul aterizării sau decolării, pentru perioda de programare pentru care au fost solicitate, la expirarea acesteia ele trebuind să fie returnate în rezerva de sloturi, în conformitate cu prevederile art. 12.

2. Fără a prejudicia prevederile art. 7, 9, 11, art. 12 paragraful 1 si ale art. 15, paragraful 1 al prezentului articol nu se aplică atunci când sunt îndeplinite următoarele conditii:

– o serie de sloturi a fost utilizată de către un transportator aerian pentru operarea de servicii aeriene regulate si neregulate cu program prestabilit; si

– acel transportator aerian poate demonstra în mod satisfăcător coordonatorului că a utilizat seria de sloturi în cauză, conform aprobării date de coordonator, cel putin 80% din timp, pe perioada de programare pentru care a fost alocată.

În acest caz, transportatorul aerian are dreptul de a obtine aceeasi serie de sloturi în următoarea perioadă echivalentă de programare, dacă solicită acest lucru în perioada de timp stipulată la art. 7 paragraful 1.

3. Fără a prejudicia prevederile art. 12 paragraful 2, în cazul în care nu pot fi satisfăcute toate cererile de sloturi conform solicitărilor transportatorilor aerieni în cauză, vor avea prioritate serviciile aeriene comerciale si,  în particular, cele regulate si cele neregulate cu program prestabilit. În cazul solicitărilor similare pentru aceeasi categorie de servicii, vor avea prioritate operatiunile ce se desfăsoară pe durata întregului an.

4. Modificarea unei serii de sloturi, înainte de alocarea sloturilor disponibile în rezerva de sloturi mentionată la art. 12 către ceilalti transportatori aerieni solicitanti, se poate face numai în scopuri operationale sau dacă alocarea de sloturi către transportatorii aerieni ar fi îmbunătătită în comparatie cu cererile initiale. Modificarea intră în vigoare numai după confirmarea dată de coordonator.

5. Coordonatorul va avea în vedere si reguli si linii directoare suplimentare stabilite de industria de transport aerian internatională sau natională, precum si liniile directoare locale propuse de comitetul de coordonare si aprobate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu conditia ca aceste reguli si linii directoare să nu afecteze statutul independent al coordonatorului, să fie conforme cu legislatia în vigoare si să aibă ca scop “mbunătătirea utilizării eficiente a capacitătii aeroportului.

6. Dacă un slot solicitat nu poate fi acordat, coordonatorul va informa transportatorul aerian solicitant despre motivele neacordării slotului si îi va indica slotul alternativ disponibil cel mai apropiat de solicitarea initială.

7. Coordonatorul trebuie să încerce ca, pe lângă alocarea planificată de sloturi pentru perioada de programare, să satisfacă solicitări de alocare singulare, primite în termen scurt, pentru orice tip de operatiuni de aviatie, inclusiv aviatia generală. În acest scop se pot utiliza sloturile disponibile în rezerva de sloturi mentionată la art. 12, după distribuirea către transportatorii aerieni solicitanti, precum si sloturile devenite disponibile pe termen scurt.

 

ARTICOLUL 9

Mobilitatea sloturilor

 

1. Sloturile pot fi:

a) transferate de un transportator aerian de pe o rută sau tip de serviciu pe altă rută sau tip de serviciu operat de acelasi transportator aerian;

b) transferate:

(i) între companii-mamă si sucursale si între sucursale ale aceleiasi companii-mamă;

(ii) ca parte a preluării controlului asupra capitalului unui transportator aerian;

(iii) în cazul preluării totale sau partiale, atunci când sloturile sunt direct legate de transportatorul aerian care este preluat;

c) schimbate, unul câte unul, între transportatorii aerieni.

2. Transferurile sau schimburile mentionate la paragraful 1 vor fi notificate coordonatorului si nu vor avea efect înainte de confirmarea acestuia. Coordonatorul va refuza confirmarea transferurilor sau a schimburilor dacă acestea nu sunt conforme cu prevederile prezentei reglementări si în situatia în care coordonatorul nu este sigur că:

a) operatiunile aeroportuare nu vor fi prejudiciate, luând în considerare toate constrângerile tehnice, operationale si de mediu;

b) sunt respectate limitările impuse conform art. 11;

c) un transfer de sloturi nu cade sub incidenta paragrafului 3.

3. a) Sloturile alocate unui nou-admis, astfel cum este definit la art. 2 lit. b), nu pot fi transferate în baza prevederilor paragrafului 1 lit. b) al prezentului articol pe o durată de două perioade de programare echivalente, cu exceptia unei preluări legal autorizate a activitătilor ca urmare a procedurii de faliment.

b) Sloturile alocate unui nou-admis, astfel cum este definit la art. 2 lit. b) (ii) si (iii), nu pot fi transferate pe o altă rută în baza prevederilor paragrafului 1 lit. a) al prezentului articol pe o durată de două perioade de programare echivalente, decât dacă nou-admisul ar fi tratat cu aceeasi prioritate pe noua rută ca si pe ruta initială.

c) Sloturile alocate unui nou-admis, astfel cum este definit la art. 2 lit. b), nu pot fi schimbate în baza prevederilor paragrafului 1 lit. c) al prezentului articol pe o durată de două perioade de programare echivalente, decât în scopul îmbunătătirii sloturilor alocate pentru aceste servicii în comparatie cu cererea initială.

 

ARTICOLUL 10

Excluderea cererilor de compensare

 

Dreptul de a obtine o serie de sloturi, mentionat la art. 8 paragraful 2, nu dă dreptul înaintării de solicitări de compensare ca urmare a oricărei limitări, restrictionări sau eliminări impuse în conformitate cu legislatia în vigoare.

Prezenta reglementare nu limitează dreptul autoritătilor publice de a solicita transferul sloturilor între transportatorii aerieni si de a directiona modul în care acestea sunt alocate în conformitate cu legislatia natională în domeniul concurentei. Aceste transferuri pot avea loc numai fără compensare monetară.

 

ARTICOLUL 11

Obligatiile de serviciu public

 

1. Pe o rută pe care a fost impusă obligatia de serviciu public, în conformitate cu prevederile Legii nr. 491/2004 privind obligatia de serviciu public pe rute aeriene interne, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului poate rezerva, pe un aeroport coordonat, sloturile necesare operării pe ruta respectivă. Dacă solturile rezervate pe ruta respectivă nu sunt utilizate, ele se vor disponibiliza pentru orice transportator aerian interesat în operarea pe acea rută conform obligatiilor de serviciu public, cu respectarea prevederilor paragrafului 2. Dacă nici un alt transportator aerian nu este interesat de operarea rutei, iar Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului nu declansează procedura de licitatie conform prevederilor art. 6 alin. (1) si (2) din Legea nr. 491/2004, sloturile fie vor fi rezervate pentru o altă rută supusă obligatiilor de serviciu public, fie vor fi restituite rezervei de sloturi.

2. Procedura de licitatie stabilită la art. 6 din Legea nr. 491/2004 se va aplica pentru utilizarea sloturilor mentionate la pct. 1 în situatia în care mai multi transportatori aerieni români sunt interesati în deservirea rutei si nu au putut să obtină sloturile la o oră diferentă înainte sau după ora solicitată coordonatorului.

 

ARTICOLUL 12

Rezerva de sloturi

 

1. Coordonatorul va crea o rezervă de sloturi care va contine toate sloturile nealocate în baza art. 8 paragrafele 2 si 4. Toate sloturile noi rezultate în urma aplicării prevederilor art. 3 paragraful 3 vor fi incluse în rezerva de sloturi.

2. O serie de sloturi care a fost alocată unui transportator aerian pentru operarea unui serviciu aerian regulat sau neregulat cu program prestabilit nu va da dreptul acelui transportator aerian la aceeasi serie de sloturi în perioada de programare următoare echivalentă, dacă acesta nu poate demonstra în mod satisfăcător coordonatorului că sloturile au fost utilizate de către acel transportator aerian, conform aprobării date de coordonator, cel putin 80% din timp, pe perioada de programare pentru care au fost alocate.

3. Sloturile alocate unui transportator aerian înainte de

31 ianuarie pentru următorul sezon de vară sau înainte de 31 august pentru următorul sezon de iarnă, dar care au fost returnate coordonatorului pentru realocare înaintea acestor date, nu vor fi luate în considerare în scopul calculării gradului de utilizare.

4. Dacă gradul de utilizare de 80% a seriei de sloturi nu poate fi demonstrat, toate sloturile care formează acea serie se vor include în rezerva de sloturi dacă neutilizarea nu se poate justifica pe baza oricăruia dintre motivele următoare:

a) circumstante neprevăzute si inevitabile în afara controlului transportatorului aerian care conduc la:

– mentinerea la sol a tipului de aeronavă utilizat în general pentru serviciul aerian respectiv;

– închiderea unui aeroport sau a unui spatiu aerian;

– dereglarea gravă a operatiunilor pe aeroporturile respective, inclusiv a seriilor de sloturi pe alte aeroporturi care au legătură cu rutele, afectate de aceste dereglări, pe o durată substantială a perioadei de programare relevantă;

b) întreruperea serviciilor aeriene datorată unei actiuni intentionate menite să afecteze aceste servicii, care face practic si/sau tehnic imposibil ca transportatorul aerian să îsi  desfăsoare operatiunile conform planificării;

c) suspendarea temporară a licentei de transport aerian de către autoritatea competentă până la reorganizarea financiară a transportatorului aerian, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului transporturilor nr. 578/1998, cu modificările si completările ulterioare;

d) proceduri judiciare privind aplicarea art. 11 pentru rute pe care au fost impuse obligatii de serviciu public în conformitate cu prevederile Legii nr. 491/2004, având ca rezultat suspendarea temporară a operării acestor rute.

5. Fără a prejudicia prevederile art. 8 paragraful 2, sloturile incluse în rezerva de sloturi vor fi distribuite transportatorilor aerieni care le solicită. O cotă de 50% din aceste sloturi va fi mai întâi alocată nou-admisilor, cu exceptia cazului în care solicitările din partea nou-admisilor sunt sub 50%. Coordonatorul va trata obiectiv cererile nou-admisilor si ale altor transportatori, conform perioadelor de coordonare ale fiecărei zile de programare. În ceea ce priveste cererile nou-admisilor, vor avea prioritate transportatorii aerieni care solicită statutul de nouadmis în baza art. 2 lit. b) (i) si (ii) sau a art. 2 lit. b) (i) si (iii).

6. Un nou-admis căruia i s-a oferit o serie de sloturi la două ore diferentă înainte sau după ora solicitată si care nu a acceptat această ofertă nu se va mai bucura de statutul de nou-admis pe acea perioadă de programare.

7. În cazul serviciilor operate de un grup de transportatori aerieni, numai un singur transportator aerian participant poate cere sloturile necesare. Transportatorul aerian care operează un astfel de serviciu îsi asumă responsabilitatea pentru îndeplinirea criteriilor de operare impuse în vederea mentinerii dreptului istoric prevăzut la art. 8 paragraful 2.

Sloturile alocate unui transportator aerian pot fi utilizate de alti transportatori aerieni participanti la o operatiune comună cu acesta, în conditiile în care codul de desemnare al transportatorului aerian căruia i s-au alocat sloturile rămâne pe zborul comun, în scopul coordonării si monitorizării. În cazul întreruperii unor astfel de operatiuni, sloturile utilizate în acest fel îi vor rămâne transportatorului aerian căruia i-au fost alocate initial. Transportatorii aerieni implicati în operatiuni comune vor informa coordonatorii asupra detaliilor acestor operatiuni înainte de începerea acestora.

8. În situatia în care continuă să existe probleme serioase pentru nou-admisi, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va dispune convocarea comitetului de coordonare al respectivului aeroport. Scopul convocării va fi analizarea posibilitătilor de remediere a situatiei. La respectiva sedintă vor participa si reprezentantii Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

 

ARTICOLUL 13

Reclamatii si drepturi la apel

 

Fără a prejudicia drepturile la apel prevăzute de legislatia natională specifică, reclamatiile privind aplicarea art. 7 paragraful 2, art. 8, 9, 12, art. 15 paragraful 1–5 vor fi înaintate comitetului de coordonare. În cel mult o lună de la primire, comitetul de coordonare va analiza reclamatia si, dacă este posibil, va face propuneri coordonatorului în sensul rezolvării problemei. Dacă reclamatia nu a fost solutionată, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului poate, în decurs de alte două luni, să asigure medierea de către o organizatie reprezentativă a transportatorilor aerieni sau a aeroporturilor ori de către o tertă parte.

 

ARTICOLUL 14

Relatiile cu terte state

 

În situatia în care, în ceea ce priveste alocarea si utilizarea sloturilor pe aeroporturi, un alt stat:

a) nu garantează transportatorilor aerieni români un tratament comparabil celui garantat prin prezenta reglementare transportatorilor aerieni din tara respectivă;

sau

b) nu garantează transportatorilor aerieni români, de facto, tratament national; sau

c) garantează transportatorilor aerieni din terte tări un tratament preferential fată de cel acordat transportatorilor aerieni români,

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va lua măsuri, inclusiv de suspendare, în totalitate sau partială, a obligatiilor ce decurg din prevederile prezentei reglementări în ceea ce priveste transportatorii aerieni din acel stat, în scopul remedierii tratamentului discriminatoriu aplicat de statul în cauză.

 

ARTICOLUL 15

Aplicare

 

1. Un plan de zbor al unui transportator aerian poate fi respins de autoritătile competente de management al traficului aerian dacă transportatorul aerian intentionează să aterizeze sau să decoleze la/de pe un aeroport coordonat, în decursul perioadelor în care acesta este coordonat, fără să detină un slot alocat de către coordonator.

2. Coordonatorul va retrage seria de sloturi alocate provizoriu unui transportator aerian aflat în proces de înfiintare si le va include în rezerva de sloturi la 31 ianuarie pentru sezonul de vară următor sau la 31 august pentru sezonul de iarnă următor, dacă solicitantul nu detine o licentă de operare sau echivalentul acesteia la acea dată ori dacă nu se mentionează de către autoritatea competentă de licentiere că este probabil să i se emită o licentă de operare sau echivalentul acesteia înainte de începerea perioadei de programare relevante.

3. Coordonatorul va retrage si va include în rezerva de sloturi o serie de sloturi ale unui transportator aerian, obtinute de acesta în urma unui schimb efectuat în baza art. 9 paragraful 1 lit. c), dacă aceasta nu a fost utilizată asa cum s-a intentionat.

4. Transportatorii aerieni care în mod repetat si intentionat operează servicii aeriene la momente semnificativ diferite fată de slotul alocat ca parte a unei serii de sloturi sau care utilizează sloturi într-un mod semnificativ diferit fată de cel indicat la momentul alocării, cauzând în acest mod prejudicii aeroportului sau operatiunilor de trafic aerian, îsi vor pierde statutul prevăzut la art. 8 paragraful 2. Coordonatorul poate decide să retragă acelui transportator aerian seria de sloturi în cauză pentru restul perioadei de programare si să o includă în rezerva de sloturi, după ce a audiat transportatorul aerian respectiv si după ce a emis o unică atentionare.

5. a) Fără a prejudicia prevederile art. 12 paragraful 4, dacă gradul de utilizare de 80%, astfel cum este definit la art. 8 paragraful 2, nu poate fi atins de către un transportator aerian, coordonatorul poate decide retragerea acelui transportator aerian a seriei de sloturi în cauză pentru restul perioadei de programare si includerea acesteia în rezerva de sloturi, după ce a audiat transportatorul aerian respectiv.

b) Fără a prejudicia prevederile art. 12 paragraful 4, dacă după o perioadă de timp corespunzătoare unei cote de 20% din perioada de valabilitate a seriei nu s-a utilizat nici un slot din acea serie de sloturi, coordonatorul va include seria de sloturi respectivă în rezerva de sloturi pentru restul perioadei de programare, după ce a audiat transportatorul aerian respectiv.