MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 593         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 8 iulie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 253 din 10 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Decizia nr. 273 din 26 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 42 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

583. – Hotărâre privind aprobarea Protocolului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Polone cu privire la inventarierea cadrului juridic bilateral, semnat la Bucuresti la 30 martie 2005

 

Protocol între Guvernul României si Guvernul Republicii Polone cu privire la inventarierea cadrului juridic bilateral

 

596. – Hotărâre privind trecerea unui bun imobil aflat în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

340. – Ordin al ministrului economiei si comertului pentru modificarea Ordinului ministrului industriei si resurselor nr. 86/2003

 

503. – Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale privind componenta Comitetului National pentru Combaterea Secetei, a Degradării Terenurilor si a Desertificării

 

864. – Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Procedurii privind regimul de declarare derogatoriu

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 253

din 10 mai 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Florentina Baltă – procuror

Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Vitivinicola Basarabi“ – S.A. în Dosarul nr. 4.827/COM/2004 al Tribunalului Constanta – Sectia comercială.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 21 aprilie 2005 si au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronuntării la data de 10 mai 2005.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 8 noiembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 4.827/COM/2004, Tribunalul Constanta – Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Vitivinicola Basarabi“ – S.A. într-o cauză având ca obiect o cerere de deschidere a procedurii reorganizării judiciare si a falimentului.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul sustine că textul de lege criticat încalcă prevederile art. 16 alin. (2) si art. 21 alin. (3) teza întâi din Constitutie. În acest sens arată că, analizând prevederile art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, se poate concluziona că legiuitorul a făcut o distinctie între creditorii persoane fizice ori juridice si creditorii organe fiscale, constând în aceea că numai prima categorie de creditori poate fi obligată la plata unei cautiuni până la judecarea cererii de deschidere a procedurii reorganizării judiciare si a falimentului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995. Prin urmare, creditorii persoane fizice ori persoane juridice sunt supusi unui tratament discriminatoriu în raport cu creditorii organe fiscale, consecinta fiind încălcarea art. 16 alin. (2) din Constitutie, potrivit căruia “nimeni nu este mai presus de lege“.

Posibilitatea obligării creditorului la plata unei cautiuni, în cazul în care introduce cerere pentru deschiderea procedurii reorganizării judiciare si a falimentului, a fost instituită cu scopul de a preveni formularea cu rea-credintă a cererii si pentru a acoperi eventualul prejudiciu pe care debitorul l-ar putea suferi. Aceste garantii nu mai există atunci când creditorii sunt organe fiscale, care nu au obligatia consemnării cautiunii.

Principiul procesului echitabil este, de asemenea, încălcat în ceea ce priveste egalitatea de tratament a părtilor, respectiv “egalitatea de arme procesuale“, în măsura în care unul dintre participantii la proces este favorizat prin dispozitiile textului de lege criticat.

Autorul exceptiei concluzionează că lipsa totală a cautiunii va genera lipsa totală a existentei exercitiului dreptului la recuperarea pierderilor suferite. Invocă în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 40 din 29 ianuarie 2004.

Tribunalul Constanta – Sectia comercială apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a textului de lege criticat, prin raportare la art. 16 alin. (2) din Constitutie, este neîntemeiată, întrucât textul constitutional vizează cetătenii si nu persoanele juridice, sens în care este si practica jurisdictională a Curtii Constitutionale.

În ceea ce priveste critica adusă art. 172 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, în raport cu art. 21 alin. (3) teza întâi din Constitutie, arată că principiul constitutional al procesului echitabil nu este încălcat, deoarece cauza urmează să fie solutionată cu respectarea principiului contradictorialitătii si a dreptului la apărare, fiecare dintre părti dispunând de posibilităti suficiente si echivalente pentru a-si sustine pozitia asupra stării de insolventă, fără ca vreuna dintre părti să fie defavorizată în raport cu cealaltă. Debitoarea are dreptul de a se adresa instantelor judecătoresti pentru repararea eventualelor pagube suferite ca urmare a introducerii cu rea-credintă de către creditoare a cererii de deschidere a procedurii reorganizării judiciare si a falimentului.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel, nu poate fi retinută critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, prin raportare la art. 16 alin. (2) din Constitutie, întrucât acesta vizează cetătenii si nu persoanele juridice.

Cu privire la problema exercitării cu rea-credintă, de către organele fiscale de executare, a dreptului de a cere instantei judecătoresti începerea procedurii reorganizării judiciare si a falimentului, face următoarele precizări: din prevederile Codului de procedură fiscală reiese că, în cazul debitelor fiscale ale comerciantilor, societăti comerciale, cooperative de consum ori cooperative mestesugăresti sau persoane fizice, organele fiscale de executare au obligatia de a cere instantelor judecătoresti competente începerea procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului, în conditiile legii, în considerarea interesului public, si anume colectarea creantelor fiscale.

În ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei referitoare la încălcarea prin dispozitiile legale criticate a prevederilor art. 21 alin. (3) teza întâi din Constitutie, potrivit cărora “părtile au dreptul la un proces echitabil“, apreciază că aceasta este neîntemeiată, deoarece scutirea organelor fiscale de executare de la plata cautiunii în cazul deschiderii procedurii reorganizării judiciare si a falimentului, ca de altfel si scutirea de la plata oricăror taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea administrării creantelor fiscale, cu exceptia celor privind comunicarea actului administrativ fiscal (art. 197 din Codul de procedură fiscală), reprezintă o consecintă a naturii activitătii desfăsurate de acestea, a cărei finalitate o constituie colectarea creantelor fiscale în vederea asigurării resurselor financiare ale bugetului consolidat.

În sensul celor arătate invocă Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994 si Decizia nr. 512 din 18 noiembrie 2004.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constitutional. Astfel, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, de exemplu Decizia nr. 18 din 27 februarie 1996, principiul egalitătii în drepturi prevăzut de art. 16 din Constitutie se aplică numai cetătenilor, persoanele juridice fiind excluse din sfera sa de aplicare.

Textul de lege criticat nu aduce atingere dispozitiilor art. 21 alin. (3) teza întâi din Constitutie, deoarece nu este de natură să oprească părtile interesate de a fi apărate si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditionează într-o societate democratică un proces echitabil. Totodată, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii particulare, reguli speciale de procedură, precum si modalităti de exercitare a drepturilor procedurale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile reprezentantului autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iunie 2004, care au următorul continut:

– Art. 172 alin. (2): “Cererile organelor fiscale privind începerea procedurii reorganizării judiciare si a falimentului se vor înainta instantelor judecătoresti si sunt scutite de consemnarea vreunei cautiuni.“

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (2) si art. 21 alin. (3) teza întâi din Constitutie, care au următorul continut:

– Art. 16 alin. (2): “Nimeni nu este mai presus de lege.“;

– Art. 21 alin. (3) teza întâi: “Părtile au dreptul la un proces echitabil [...].“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, potrivit art. 38 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, judecătorul-sindic, la cererea debitorului, îi poate obliga pe creditorii care au introdus cereri privind deschiderea procedurii reorganizării judiciare si a falimentului să consemneze, în termen de 15 zile, la o bancă, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituită creditorilor, dacă cererea lor este admisă, iar în ipoteza respingerii acesteia, poate fi folosită pentru a acoperi pagubele suferite de debitor.

Asadar, cautiunea are o dublă finalitate, si anume, pe de o parte, prevenirea exercitării abuzive a dreptului de a cere deschiderea procedurii reorganizării judiciare si a falimentului, iar pe de altă parte, preconstituirea unui disponibil financiar care să-i asigure debitorului, în eventualitatea prejudicierii sale, ca urmare a declansării unei asemenea proceduri, posibilitatea unei desdăunări efective.

Prin art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, legiuitorul a instituit o exceptie de la regula mentionată în ceea ce priveste organele fiscale, ale căror cereri de deschidere a procedurii reorganizării judiciare si a falimentului sunt scutite de consemnarea vreunei cautiuni.

Exceptia îsi găseste justificarea în aceea că, în ipoteza în care calitatea de creditor apartine statului, riscul ca debitorul prejudiciat prin efectul procedurii reorganizării judiciare si a falimentului să nu poată obtine repararea acestuia datorită insolvabilitătii creditorului nu există, potrivit principiului că statul nu este niciodată în încetare de plăti.

De altfel, un atare debitor beneficiază în valorificarea dreptului său la dezdăunare de prevederile art. 195 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/1992 care instituie răspunderea patrimonială a statului si a unitătilor administrativ-teritoriale pentru prejudiciile cauzate contribuabililor de functionarii publici din cadrul organelor fiscale, în cadrul atributiilor de serviciu, ceea ce lipseste de suport sustinerea autorului exceptiei, potrivit căreia “lipsa totală a cautiunii va genera lipsa totală a existentei exercitiului dreptului la recuperarea pierderilor suferite“.

O altă ratiune a instituirii exceptiei rezidă în aceea că posibilitatea obligării statului la plata cautiunii, ca o conditie a admisibilitătii cererilor formulate prin prepusii săi de începere a procedurii reorganizării judiciare si a falimentului, consacrată cu titlu de regulă de art. 38 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, ar impune alocarea si deci indisponibilizarea unor fonduri bugetare substantiale.

Chiar independent de ratiunile evidentiate, care au impus si justificat consacrarea unui regim juridic derogatoriu pentru stat, în această materie, sustinerea neconstitutionalitătii reglementării legale în cauză în raport cu prevederile art. 16 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora “nimeni nu este mai presus de lege“, este lipsită de temei, de vreme ce reglementarea criticată este instituită printr-o ordonantă, act juridic asimilat legii.

Nici critica de neconstitutionalitate cu privire la prevederile art. 21 alin. (3) teza întâi din Constitutie nu poate fi retinută, tratamentul juridic diferit aplicat statului în această materie nefiind de natură să afecteze caracterul echitabil al procesului astfel declansat, inclusiv egalitatea de arme între părtile litigante, asa cum rezultă din ansamblul prevederilor Legii nr. 64/1995.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Vitivinicola Basarabi“ – S.A. în Dosarul nr. 4.827/COM/2004 al Tribunalului Constanta – Sectia comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 mai 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 273

din 26 mai 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 42 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Ioan Vida – presedinte

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Florentina Baltă – procuror

Irina Loredana Lăpădat – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 42 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Mariana Dochinoiu în Dosarul nr. 10.473/2003 al Judecătoriei Pitesti. La apelul nominal lipsesc părtile. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile legale criticate, excluzând de la atribuirea către fostii proprietari sau mostenitorii acestora a suprafetelor de teren pe care s-au efectuat investitii, nu contravin dispozitiilor art. 44 alin. (2) teza întâi, alin. (3) si (5) din Constitutie, ci sunt în deplină concordantă cu cele cuprinse în alin. (1) teza a doua, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 noiembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 10.473/2003, Judecătoria Pitesti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 42 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Mariana Dochinoiu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia sustine că, fată de dispozitiile art. 44 alin. (2) teza întâi, alin. (3) si (5) din Constitutie, textul de lege criticat este neconstitutional.

Judecătoria Pitesti consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că art. 42 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 stabileste limitele dreptului de proprietate, în deplină conformitate cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie si cu prevederile art. 480 din Codul civil.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Se arată în acest sens că “excluderea de la restituire a suprafetelor de teren pe care s-au efectuat investitii, altele decât îmbunătătirile funciare, are la bază exercitarea dreptului pe care legiuitorul îl are de a decide asupra modului de reparare a abuzurilor din legislatia trecută cu privire la proprietatea funciară“. Se mai arată că “scopul Legii fondului funciar nr. 18/1991 a fost acela de a statornici măsuri reparatorii în interesul fostilor proprietari“, în aplicarea dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora continutul si limitele drepturilor de proprietate sunt stabilite de lege.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor art. 44 din Constitutie. Se arată în acest sens că “reglementarea prin dispozitiile legale criticate a modalitătilor de restituire a terenurilor intrate în proprietatea de stat anterior anului 1990 si pe care s-au efectuat investitii, altele decât îmbunătătiri funciare, este conformă cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege“.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând Încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 42 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, al căror cuprins este următorul:

– Art. 42 alin. (3): “Nu pot fi atribuite suprafetele de teren pe care s-au efectuat investitii, altele decât îmbunătătiri funciare.“

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile contravin dispozitiilor art. 44 alin. (2) teza întâi, alin. (3) si (5) din Constitutie, al căror continut este următorul: “(2) Proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. (...)

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire. (...)

(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăti imobiliare, cu obligatia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritătii.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată si urmează a fi respinsă, pentru următoarele considerente:

Art. 42 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 prevede că terenurile agricole pe care s-au efectuat investitii, altele decât îmbunătătiri funciare, nu pot fi atribuite fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora. În sustinerea neconstitutionalitătii acestui text de lege, autoarea exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor art. 44 alin. (2) teza întâi, alin. (3) si (5) din Constitutie.

Curtea constată că dispozitiile art. 44 din Constitutie, astfel cum au fost modificate prin Legea de revizuire a Constitutiei României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, referitoare la dreptul de proprietate privată, instituie obligatia constitutională a statului de a garanta si ocroti dreptul de proprietate privată, dar statuează si cu privire la stabilirea prin lege a continutului si limitelor acestuia.

Asadar, prevederile art. 42 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, excluzând de la reconstituirea dreptului de proprietate acele suprafete de teren pe care s-au efectuat investitii, altele decât îmbunătătirile funciare, sunt în deplină concordantă cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Mai mult, textul de lege criticat nu interzice reconstituirea dreptului de proprietate pe alt amplasament sau plata despăgubirilor, având în vedere caracterul reparator al Legii nr. 18/1991.

În ceea ce priveste invocarea încălcării dispozitiilor art. 44 alin. (3) si (5) referitoare la expropriere si, respectiv, la dreptul autoritătii publice de a folosi subsolul oricărei proprietăti imobiliare pentru lucrări de interes general, Curtea constată că textul de lege ce face obiect al controlului de constitutionalitate nu contravine acestor dispozitii constitutionale. Astfel, art. 44 alin. (3) din Constitutie stabileste că exproprierea nu poate fi realizată decât pentru o cauză de utilitate publică, că despăgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul, iar, în caz de divergentă, prin justitie. Alin. (5) al art. 44, statuând asupra posibilitătii folosirii subsolului unei proprietăti imobiliare de către autoritătile publice, prevede în egală măsură obligatia acestor autorităti publice de a despăgubi proprietarul pentru daunele ce le sunt imputabile. Din acest punct de vedere, textele constitutionale referitoare la expropriere si la dreptul autoritătii publice de a folosi subsolul oricărei proprietăti imobiliare pentru lucrări de interes general reprezintă atât limitări ale dreptului de proprietate, cât si garantii ale acestui drept. Legiuitorul constitutional prevede în acest sens dreptul proprietarului de a beneficia de despăgubiri stabilite de comun acord sau prin intermediul justitiei, în caz de divergentă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 42 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Mariana Dochinoiu în Dosarul nr. 10.473/2003 al Judecătoriei Pitesti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 mai 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Lăpădat

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Protocolului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Polone cu privire la inventarierea cadrului juridic bilateral, semnat la Bucuresti la 30 martie 2005

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se aprobă Protocolul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Polone cu privire la inventarierea cadrului juridic bilateral, semnat la Bucuresti la 30 martie 2005.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Mihai Răzvan Ungureanu

Ministrul justitiei,

Monica Luisa Macovei

 

Bucuresti, 23 iunie 2005.

Nr. 583.

 

PROTOCOL

între Guvernul României si Guvernul Republicii Polone cu privire la inventarierea cadrului juridic bilateral

 

Guvernul României si Guvernul Republicii Polone, denumite în continuare părti contractante,

tinând cont de dezvoltarea relatiilor bilaterale pe baza tratatelor încheiate între cele două state si în dorinta de consolidare în continuare a cooperării pe baza cadrului juridic bilateral,

luând în considerare rezultatele convorbirilor desfăsurate între Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone cu privire la inventarierea cadrului juridic bilateral,

întrucât calitatea de membru al Uniunii Europene face necesară adaptarea cadrului juridic bilateral, au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Părtile contractante constată că tratatele bilaterale încheiate între România si Republica Polonă, mentionate în anexa nr. 1, rămân în vigoare.

 

ARTICOLUL 2

 

Părtile contractante constată că tratatele bilaterale încheiate între România si Republica Polonă, mentionate în anexa nr. 2, îsi încetează valabilitatea la data intrării în vigoare a prezentului protocol.

 

ARTICOLUL 3

 

Anexele nr. 1 si 2 constituie parte integrantă a prezentului protocol.

 

ARTICOLUL 4

 

Prezentul protocol va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părtile contractante îsi comunică îndeplinirea procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare.

Semnat la Bucuresti la 30 martie 2005, în două exemplare originale, fiecare în limba română si în limba polonă, ambele texte fiind egal autentice.

 

În numele Guvernului României,

Mihai Răzvan Ungureanu

În numele Guvernului Republicii Polone,

Adam Daniel Rotfeld

 

ANEXA Nr. 1

 

LISTA

tratatelor bilaterale care rămân în vigoare la data intrării în vigoare a Protocolului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Polone cu privire la inventarierea cadrului juridic bilateral

 

1. Tratat de conciliere si arbitraj între România si Polonia, semnat la Bucuresti la 24 octombrie 1929;

2. Conventie româno-polonă comercială si de navigatie, semnată la Varsovia la 23 iunie 1930 (numai în privinta art. 27–30);

3. Tratat între Republica Populară Română si Republica Populară Polonă privind asistenta juridică în cauzele civile, familiale si penale, semnat la Bucuresti la 5 ianuarie 1962 (numai în privinta art. 79);

4. Acord între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Populare Polone privind transporturile rutiere internationale, semnat la Bucuresti la 29 ianuarie 1968;

5. Conventie între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Populare Polone privind desfiintarea vizelor pentru călătoriile în interes de serviciu si particular, semnată la Bucuresti la 28 iunie 1971 (cu exceptia art. 6 paragraful 2);

6. Acord între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Populare Polone privind colaborarea în domeniul folosirii energiei atomice în scopuri pasnice, semnat la Varsovia la 23 februarie 1972;

7. Conventie între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Populare Polone privind înfiintarea si activitatea Centrului de Informatii si Cultură Română la Varsovia si a Centrului de Informatii si Cultură Polonă la Bucuresti, semnată la Bucuresti la 11 iulie 1972;

8. Tratat cu privire la relatiile prietenesti si la cooperarea între România si Republica Polonă, semnat la Bucuresti la 25 ianuarie 1993;

9. Conventie consulară între România si Republica Polonă, semnată la Bucuresti la 25 ianuarie 1993;

10. Întelegere între Guvernul României si Guvernul Republicii Polone cu privire la preluarea reciprocă a persoanelor aflate ilegal pe teritoriul unuia dintre statele contractante, semnată la Varsovia la 24 iulie 1993;

11. Acord între Ministerul Apărării Nationale al României si Ministerul Apărării Nationale al Republicii Polone privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Bucuresti la 23 februarie 1994;

12. Protocol de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone, semnat la Varsovia la 23 iunie 1994;

13. Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Polone pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnat la Varsovia la 23 iunie 1994;

14. Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Polone privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Varsovia la 23 iunie 1994;

15. Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Polone privind colaborarea în domeniile stiintei, învătământului si culturii, semnat la Varsovia la 23 iunie 1994;

16. Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Polone privind colaborarea în domeniul turismului, semnat la Bucuresti la 13 decembrie 1994;

17. Acord de colaborare între Directia Generală a Arhivelor Statului din România si Directia Generală a Arhivelor de Stat din Republica Polonă, semnat la Varsovia la 19 octombrie 1995;

18. Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în stiintă si tehnologie, semnat la Bucuresti la 14 mai 1996;

19. Tratat între România si Republica Polonă privind asistenta juridică si relatiile juridice în cauzele civile, semnat la Bucuresti la 15 mai 1999;

20. Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Polone cu privire la transporturile aeriene civile, semnat la Varsovia la 19 mai 1999;

21. Protocol de colaborare între Ministerul Justitiei din România si Ministerul Justitiei din Republica Polonă, semnat la Varsovia la 18 aprilie 2000;

22. Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Polone privind colaborarea în combaterea criminalitătii organizate, a terorismului si a altor infractiuni, semnat la Varsovia la 11 iulie 2001;

23. Program de aplicare a Acordului între Guvernul României si Guvernul Republicii Polone privind colaborarea în domeniile stiintei, învătământului si culturii pentru perioada 2003–2006, semnat la Bucuresti la 8 octombrie 2003.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

tratatelor bilaterale care îsi încetează valabilitatea la data intrării în vigoare a Protocolului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Polone cu privire la inventarierea cadrului juridic bilateral

 

1. Conventie privitoare la cooperarea economică dintre Republica Populară Română si Republica Polonă, semnată la Bucuresti la 10 septembrie 1948;

2. Conventie privind schimbul de mărfuri si plăti între Republica Populară Română si Republica Polonă, semnată la Bucuresti la 10 septembrie 1948;

3. Conventie între Guvernul Republicii Populare Române si Guvernul Republicii Populare Polone privind constituirea Comisiei Guvernamentale Româno-Polone pentru colaborare economică, semnată la Varsovia la 9 decembrie 1958;

4. Protocol între Ministerul Finantelor al Republicii Populare Române si Ministerul Finantelor al Republicii Populare Polone cu privire la decontarea cotei-părti cuvenite părtii polone ca rezultat al lichidării Societătii Române pentru Selectionare si Înmultirea Semintelor Agricole “S.I.S.A.“ – societate pe actiuni, semnat la Bucuresti, la 24 septembrie 1960;

5. Conventie între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Populare Polone privind colaborarea în domeniul protectiei plantelor si carantinei fitosanitare, semnată la Bucuresti la 10 februarie 1969;

6. Conventie între Consiliul General pentru Educatie Fizică si Sport al Republicii Socialiste România si GKKFiT al Republicii Populare Polone cu privire la cooperarea în domeniul culturii fizice, semnată la Bucuresti la 8 noiembrie 1973;

7. Conventie între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Populare Polone privind colaborarea pentru mentinerea capacitătilor de extractie a sulfului în Polonia si asigurarea livrărilor de lungă durată de sulf către România, semnată la Bucuresti la 30 mai 1986;

8. Protocol între Guvernul României si Guvernul Republicii Polone privind lichidarea creantelor si obligatiilor reciproce în relatiile de plăti existente la 31 decembrie 1990, semnat la Bucuresti la 18 decembrie 1990;

9. Conventie între Guvernul României si Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul veterinar, semnată la Bucuresti la 14 mai 1996;

10. Protocol încheiat între Ministerul Finantelor din România si Ministerul Finantelor din Republica Polonă în problema lichidării datoriei în valută convertibilă a României fată de Republica Polonă, semnat la Bucuresti la 25 februarie 1997.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea unui bun imobil aflat în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia si în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor a retelei “racord termic“, situată în localitatea Boldesti, Str. Poligonului nr. 2, judetul Prahova, identificată potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – Trecerea în domeniul privat al statului a bunului imobil prevăzut la art. 1 se face în vederea scoaterii din functiune si casării acestuia.

Art. 3. – După scoaterea din functiune si casarea bunului imobil Ministerul Administratiei si Internelor îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 23 iunie 2005.

Nr. 596.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunului imobil aflat în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor care trece din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia

 

Adresa bunului imobil

Persoana juridică în a cărei administrare

se află bunul imobil

Caracteristicile bunului imobil

care trece în domeniul privat

al statului

Localitatea Boldesti, Str. Poligonului

nr. 2, judetul Prahova

Ministerul Administratiei si Internelor

– retea racord termic în lungime de 3.328 m

– valoare contabilă = 7.354.440 lei

– nr. de inventar M.F.P. 40.162 (partial)

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERfiULUI

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului industriei si resurselor nr. 86/2003

 

În aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr. 182/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 28 martie 2005,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 7 iulie 2003,

având în vedere referatul de aprobare prezentat,

ministrul economiei si comertului emite următorul ordin:

Art. I. – Se modifică si se completează Prescriptia tehnică PT C 3-2003, editia 1, “Cerinte tehnice privind utilizarea recipientelor-butelii cu capacitate până la 26 litri pentru GPL“, aprobată prin Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 86/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 si 161 bis din 13 martie 2003, modificată prin Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 210/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 10 aprilie 2003, după cum urmează:

1. Punctul 2.3 va avea următorul cuprins:

“Agentii economici autorizati care fac dovada proprietătii buteliilor pe baza documentelor financiar-contabile pot să îsi personalizeze buteliile. Personalizarea buteliilor se va face conform metodologiei privind personalizarea recipientelorbutelii cu capacitate până la 26 litri pentru GPL, aprobată prin ordin al inspectorului de stat sef al ISCIR si publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Agentii economici vor solicita în scris la ISCIR-INSPECT aprobarea pentru personalizare. Agentul economic va începe actiunea de personalizare efectivă numai după primirea confirmării scrise de la ISCIR-INSPECT.

Adresa de solicitare trebuie să cuprindă un tabel centralizator cu denumirea producătorului, seriile si anii de fabricatie.

Personalizarea se poate efectua de către:

– IT ISCIR în raza căreia se află sediul agentului economic sau punctul de lucru al acestuia, printr-un inspector de specialitate;

– responsabilul cu supravegherea lucrărilor al agentului economic, pe baza unei împuterniciri scrise primite de la IT ISCIR.“

2. Punctul 3.1.3 va avea următorul cuprins:

“Buteliile care au corespuns verificărilor de la pct. 3.1.2.1 vor fi supuse la încercarea la presiune.

Încercarea la presiune se va efectua, pentru fiecare butelie în parte, în prezenta responsabilului cu supravegherea lucrărilor sau a inspectorului de specialitate al IT ISCIR în raza căreia se află sediul agentului economic sau punctul de lucru al acestuia, la presiunea de încercare indicată de producătorul buteliei.

Responsabilul cu supravegherea lucrărilor poate efectua încercările la presiune dacă Ondeplineste cumulativ următoarele conditii:

– să dovedească că a înregistrat o cerere la IT ISCIR în raza căreia se află sediul agentului economic sau punctul de lucru al acestuia, care trebuie să cuprindă lotul, seria de fabricatie, anul fabricatiei si numărul de bucăti;

– încercarea la presiune se efectuează doar la buteliile personalizate;

– încercarea la presiune se va efectua pe baza unei împuterniciri scrise acordate de către IT ISCIR în raza căreia se află sediul agentului economic sau punctul de lucru al acestuia.

Încercarea se va efectua cu combustibil pentru uz neindustrial tip P (petrol).

Buteliile vor fi mentinute la presiunea de încercare timp de 5 minute. După 2 minute vor fi lovite usor de-a lungul îmbinărilor sudate cu un ciocan de cupru fără muchii ascutite de 200...300 g. După trecerea celor 5 minute se va examina cu atentie fiecare butelie.

Încercarea se consideră reusită dacă nu se constată scurgeri, lăcrimări sau dacă după încercare nu sunt deformatii permanente superioare celor mentionate la pct. 3.1.2.1.

Buteliile vor fi prezentate la încercarea la presiune bine curătate, în special în zona îmbinărilor sudate.

Pentru încercare, buteliile se vor aseza astfel ca examinarea să se facă în conditii corespunzătoare.

Asezarea buteliilor pe standul de probă se va face într-un mod care să permită fixarea sigură a buteliilor pe acesta.

Trebuie stabilite măsuri speciale de protectie pentru personalul care efectuează încercarea la presiune.

Instalatia pentru încercarea buteliilor trebuie să fie mentinută în perfectă stare de functionare si va fi echipată cu cel putin două manometre montate pe robinete cu trei căi.

Pentru realizarea presiunii se vor utiliza pompe de presiune care să nu provoace urcarea bruscă sau cu socuri a presiunii. Viteza de crestere a presiunii nu va depăsi 5 bar/minut.

După efectuarea încercării, presiunea din butelii va fi micsorată treptat si fără socuri, apoi buteliile se golesc complet de petrol.

Buteliile la care s-au constatat scurgeri, lăcrimări sau deformatii permanente superioare celor mentionate la pct. 3.1.2.1 vor fi casate, astfel încât să nu mai fie posibilă punerea lor în circulatie.

IT ISCIR în raza căreia se află sediul agentului economic sau punctul de lucru al acestuia are dreptul să efectueze controale inopinate privind modul de efectuare a încercării la presiune.“

3. Punctul 3.1.4 va avea următorul cuprins:

“Verificarea tehnică periodică a buteliilor se va efectua la:

– agentii economici autorizati pentru umplere, reparare, verificare tehnică periodică, scoatere din uz si casare;

– agentii economici autorizati pentru reparare, verificare tehnică periodică, scoatere din uz si casare.

Agentii economici mentionati mai sus trebuie să fie autorizati de ISCIR-INSPECT în conformitate cu prevederile anexei E.

Agentii economici autorizati au următoarele obligatii:

– să solicite în scris de la IT ISCIR în raza căreia se află sediul agentului economic sau punctul de lucru al acestuia împuternicire pentru efectuarea lucrărilor precizate la pct. 3.1.3, cu cel putin 5 zile înainte de data începerii lucrărilor;

– să posede si să mentină în conditii corespunzătoare întregul echipament necesar verificării;

– să asigure toate conditiile necesare pentru efectuarea verificărilor;

– să completeze «Declaratia de conformitate pentru verificare tehnică periodică», conform modelului din anexa H.

Rezultatele verificărilor tehnice periodice vor fi înscrise într-un registru tinut la zi si întocmit conform modelului din anexa I. Registrul va fi numerotat, snuruit, sigilat si va purta stampila IT ISCIR în raza căreia se află sediul agentului economic sau punctul de lucru al acestuia.

Pentru activitatea de verificare tehnică periodică se vor utiliza numai aparate de măsurare si control verificate metrologic, la scadentă, precum si calibre si sabloane corespunzătoare.“

4. Punctul 3.2.15 se abrogă.

5. Punctul 3.4 va avea următorul cuprins:

“Scoaterea din uz si casarea buteliilor se va face de către agentii economici autorizati de ISCIR-INSPECT.

Se vor scoate din uz si vor fi casate în mod obligatoriu buteliile care prezintă neconformitătile prevăzute în anexa B.

Scoaterea din uz a buteliilor în vederea casării se va face pe baza proceselor-verbale încheiate de către comisii constituite de agentul economic si din care va face parte în mod obligatoriu responsabilul cu supravegherea lucrărilor al agentului economic, care trebuie să fie împuternicit de către IT ISCIR în raza căreia se află sediul agentului economic sau punctul de lucru al acestuia, sau un inspector de specialitate al IT ISCIR. Întrunirea comisiei va fi anuntată în scris la IT ISCIR în raza căreia se află sediul agentului economic sau punctul de lucru al acestuia, cu 15 zile înaintea datei stabilite. Adresa de înaintare va avea o anexă în care vor fi mentionate producătorul, seria si anul de fabricatie ale fiecărei butelii.

Agentii economici sunt obligati să distrugă imediat buteliile scoase din uz în urma procesului-verbal încheiat de comisie. Înainte de distrugere se vor demonta robinetele, se vor goli complet buteliile si se vor pregăti corespunzător în vederea distrugerii. Distrugerea buteliilor se va face prin turtire, în conformitate cu procedurile de lucru, în prezenta responsabilului cu supravegherea lucrărilor, în baza unei împuterniciri scrise emise de IT ISCIR în raza căreia se află sediul agentului economic sau punctul de lucru al acestuia, sau a inspectorului de specialitate al IT ISCIR.

Distrugerea buteliilor se va face astfel încât să nu mai fie posibilă o viitoare utilizare a acestora. Procesul-verbal întocmit va contine seriile si anii de fabricatie ai buteliilor distruse. În cazul distrugerii buteliilor în prezenta responsabilului cu supravegherea lucrărilor, o copie a procesului-verbal se va transmite la IT ISCIR în raza căreia se află sediul agentului economic sau punctul de lucru al acestuia.

Evidenta buteliilor casate se va tine de către agentul economic într-un registru completat la zi si întocmit conform modelului din anexa K. Registrul va fi numerotat, snuruit, sigilat si va purta stampila IT ISCIR în raza căreia se află sediul agentului economic sau punctul de lucru al acestuia.“

6. Punctul E.1.3 din anexa E va avea următorul cuprins:

“În afară de obligatiile si responsabilitătile prevăzute în continutul prezentei prescriptii tehnice, agentii economici autorizati mai au si următoarele obligatii si responsabilităti:

a) să desfăsoare activitătile autorizate conform procedurilor de lucru si prevederilor prescriptiei tehnice;

b) să întocmească si să difuzeze instructiuni de utilizare pentru fiecare butelie;

c) pentru activitătile de umplere, reparare, verificare tehnică periodică, scoatere din uz si casare, precum si pentru activitătile de transport agentii economici sunt obligati să numească un responsabil cu supravegherea lucrărilor (RSL);

d) pentru activitătile de distribuire agentii economici sunt obligati să aibă angajat personal operator autorizat, nefiind necesar RSL;

e) să folosească la activitătile de umplere, transport si distribuire personal instruit si autorizat de IT ISCIR în raza căreia se află sediul agentului economic sau punctul de lucru al acestuia;

f) să detină prescriptiile tehnice, Colectia ISCIR, specifice domeniului de activităti pentru care solicită autorizarea;

g) să întocmească si să tină la zi registre de evidentă pentru fiecare categorie de activitate pentru care a fost autorizat;

h) să ia măsuri corespunzătoare, astfel ca responsabilul cu supravegherea lucrărilor, autorizat de ISCIR-INSPECT, să îsi poată îndeplini în conditii corespunzătoare sarcinile prevăzute;

i) să comunice în scris, în termen de 15 zile, la ISCIRINSPECT orice schimbare a responsabilului cu supravegherea lucrărilor si să o definitiveze numai după confirmarea acestuia de ISCIR-INSPECT; până la definitivarea schimbării personalului tehnic respectiv nu se vor putea efectua activităti care fac obiectul autorizatiei;

j) să înregistreze într-un registru numerotat, snuruit, sigilat si stampilat de IT ISCIR în raza căreia se află sediul agentului economic sau punctul de lucru al acestuia operatia de casare a buteliilor;

k) să transmită la IT ISCIR în raza căreia se află sediul agentului economic sau punctul de lucru al acestuia o copie a proceselor-verbale de casare a buteliilor.“

7. Punctul E.2.3 din anexa E va avea următorul cuprins:

“În afară de obligatiile si responsabilitătile prevăzute în continutul prezentei prescriptii tehnice, responsabilul cu supravegherea lucrărilor (RSL) mai are si următoarele obligatii si responsabilităti:

a) să cunoască legislatia în domeniu, prescriptiile tehnice specifice, Colectia ISCIR, standardele si normativele în vigoare privind activitatea pentru care a fost autorizat;

b) să încheie documente de verificare în care să consemneze constatările si rezultatele verificărilor si examinărilor, după cum urmează:

– declaratia de conformitate pentru reparare si verificare tehnică periodică;

– declaratie de conformitate pentru umplere;

c) să aplice în cazurile prevăzute de prescriptia tehnică poansonul de verificare pe buteliile verificate;

d) să semneze registrele de evidentă a activitătilor executate la agentul economic si să urmărească tinerea la zi a acestora, care sunt:

– registrul privind verificarea tehnică periodică a buteliilor;

– registrul privind umplerea buteliilor;

– registrul pentru evidenta buteliilor reparate;

– registrul pentru evidenta buteliilor casate;

e) să participe la instructajele organizate de ISCIR.“

8. Anexa K va avea următorul cuprins:

“Model de registru pentru evidenta buteliilor casate cu capacitatea de până la 26 litri pentru GPL

Registrul va contine următoarele rubrici:

– producătorul;

– seria de fabricatie;

– anul fabricatiei;

– numele, prenumele si semnătura RSL;

– alte mentiuni.“

Art. II. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul economiei si comertului,

Codrut Ioan Seres

 

Bucuresti, 20 iunie 2005.

Nr. 340.

 

ORDIN

privind componenta Comitetului National pentru Combaterea Secetei, a Degradării Terenurilor si a Desertificării

 

În temeiul art. 2 si 3 din Hotărârea Guvernului nr. 474/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Comitetului National pentru Combaterea Secetei, a Degradării Terenurilor si a Desertificării,

în baza art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă componenta nominală a Comitetului National pentru Combaterea Secetei, a Degradării Terenurilor si a Desertificării, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Directia politici, strategii si reglementări forestiere din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale va comunica prezentul ordin persoanelor interesate.

Art. 3. – La data emiterii prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 623/2004 privind componenta Comitetului National pentru Combaterea Secetei, a Degradării Terenurilor si a Desertificării îsi încetează aplicabilitatea. Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

 

Gheorghe Flutur

 

Bucuresti, 21 iunie 2005.

Nr. 503.

 

ANEXĂ

 

COMPONENTA

Comitetului National pentru Combaterea Secetei, a Degradării Terenurilor si a Desertificării

 

1. Gheorghe Flutur – ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale – presedinte

2. Lucia Ana Varga – secretar de stat la Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor – vicepresedinte

3. Radu Mircea Popescu – secretar de stat la Ministerul Administratiei si Internelor – vicepresedinte

4. Doina-Elena Dascălu – secretar de stat la Ministerul Finantelor Publice – vicepresedinte

5. Vasile Lupu – secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale

6. Cătălin Rosu – Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

7. Cristiana Tritoiu – Ministerul Integrării Europene 8. Geta-Ioana Rendec – Ministerul Educatiei si Cercetării

9. Victor Giurgiu – Academia Română

10. Gheorghe Sin – Academia de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisesti“

11. Dragos Frumosu – Consiliul Economic si Social 12. Gheorghe Dima – Regia Natională a Pădurilor – Romsilva

13. Viorel Popescu – Societatea Natională “Îmbunătătiri Funciare“ – S.A.

14. Ovidiu Gabor – Administratia Natională “Apele Române“ – S.A.

15. Elena Mateescu – Administratia Natională de Meteorologie

16. Radu Crisan – Agentia Natională de Cadastru si Publicitate Imobiliară

17. Mihail Dumitru – Institutul de Cercetări pentru Pedologie si Agrochimie

18. Nicolae Geambasu – Institutul de Cercetări si Amenajări Silvice

19. Dan Paul – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului

20. Dănut Maria – Institutul de Studii si Proiecte pentru Îmbunătătiri Funciare – S.A.

21. Viorel Mitoiu – Societatea Comercială “Aquaproiect“ – S.A.

22. Monica Dumitrascu – Institutul de Geografie al Academiei Române

23. Gheorghe Crutu – Statiunea de Cercetare- Dezvoltare pentru Irigatii si Drenaje Băneasa – Giurgiu

24. Ion Picu – Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea

25. Gabriel Stănescu – Institutul de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie si Cartografie

26. Iosif Razec – Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajisti Brasov

27. Gheorghe Olteanu – Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof si Sfeclă de Zahăr Brasov

28. Nicolae Tănăsescu – Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni

29. Nicolae Varga – Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură si Vinificatie Valea Călugărească

30. Gabriel Let – Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila

31. Dumitru Gheorghe – Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni

32. Nelu Popa – Statiunea Centrală de Cercetări pentru Combaterea Eroziunii Solului Perieni – Vaslui

33. Ion Bulica – Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Valu lui Traian

34. Stancu Iancu – Universitatea din Craiova – Facultatea de Agricultură

35. Gerard Jităreanu – Universitatea de Stiinte Agricole si Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad“ din Iasi

36. Mihai Cristian Adamescu – Universitatea din Bucuresti – Departamentul de Ecologie Sistemică

37. Mihai Ielenicz – Universitatea din Bucuresti – Facultatea de Geografie

38. Ioan Vasile Abrudan – Universitatea “Transilvania“ din Brasov – Facultatea de Silvicultură si Exploatări Forestiere

39. Sorin Câmpeanu – Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicină Veterinară din Bucuresti – Facultatea de Îmbunătătiri Funciare si Ingineria Mediului

40. Iacob Borza – Universitatea de Stiinte Agricole si Medicină Veterinară a Banatului din Timisoara

41. Mircea Selărescu – Universitatea Tehnică de Constructii din Bucuresti – Facultatea de Hidrotehnică

42. Lucica Rosu – Universitatea “Ovidius“ din Constanta – Facultatea de Constructii

43. Iosif Bartha – Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi“ din Iasi – Facultatea de Hidrotehnică

44. Constantin Mircea Orlescu – Universitatea “Politehnică“ din Timisoara – Facultatea de Hidrotehnică

45. Viorel Budiu – Universitatea de Stiinte Agricole si Medicină Veterinară din Cluj-Napoca

46. Liviu Buhociu – Comitetul National de Irigatii si Drenaje

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Procedurii privind regimul de declarare derogatoriu

 

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 78 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Procedura privind regimul de declarare derogatoriu, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Directia generală de gestiune a impozitelor si contributiilor din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, Directia generală a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Finantelor Publice, Directia generală de administrare a marilor contribuabili, directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, precum si, după caz, directiile de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale de Administrare Fiscală vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 20 iunie 2005.

Nr. 864.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURĂ

privind regimul de declarare derogatoriu

 

A. Acordarea regimului de declarare derogatoriu

1. În caz de inactivitate temporară, pentru perioade mai mari de 12 luni, dar nu mai mult de 3 ani consecutivi, precum si în cazul obligatiilor de declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la plata impozitului pe venit depunerea declaratiilor fiscale poate fi făcută conform unui regim de declarare derogatoriu.

2. Regimul de declarare derogatoriu se solicită de plătitorii de impozite si taxe la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al acestora, prin depunerea unei cereri.

3. Pentru a beneficia de regimul de declarare derogatoriu contribuabilii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele conditii:

a) să nu figureze, la data aprobării cererii, cu obligatii fiscale restante către bugetul general consolidat;

b) să nu desfăsoare nici un fel de activitate;

c) să nu obtină venituri din exploatare, venituri financiare si/sau venituri exceptionale;

d) să nu dispună de personal angajat si să nu plătească venituri cu regim de retinere la sursă a impozitului;

e) să nu fie în curs de solutionare o cerere de rambursare sau de restituire a impozitelor, taxelor si contributiilor;

f) să nu fie în curs de derulare un control fiscal.

4. Organul fiscal va solutiona cererea în termen de 30 de zile de la data depunerii si va comunica în scris plătitorului atât perioada pentru care regimul de declarare derogatoriu a fost aprobat, cât si conditiile în care acesta a fost aprobat.

Organul fiscal care solutionează cererea va conditiona aprobarea acesteia de îndeplinirea obligatiilor rezultate din evidenta fiscală a plătitorului. Cererea poate fi respinsă în cazul în care nu sunt îndeplinite conditiile prevăzute la pct. 3 sau când organul fiscal consideră, motivat, că acordarea regimului de declarare derogatoriu solicitat poate conduce la aparitia unor cazuri de evaziune fiscală.

5. Pe perioada de aplicare a regimului de declarare derogatoriu organul fiscal poate face oricând cercetări privind respectarea conditiilor prevăzute la pct. 3.

În situatia în care în perioada aprobată pentru aplicarea regimului de declarare derogatoriu organul fiscal constată neîndeplinirea conditiilor prevăzute la pct. 3, contribuabilul va fi supus controlului inopinat, potrivit prevederilor art. 94 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

6. Obligatiile de declarare aferente activitătii desfăsurate anterior perioadei de aplicare a regimului de declarare derogatoriu se mentin.

B. Încetarea regimului de declarare derogatoriu

1. Regimul de declarare derogatoriu aprobat îsi încetează valabilitatea:

– la data aprobată pentru încetarea acestuia;

– începând cu luna în care nu mai este îndeplinită oricare dintre conditiile prevăzute la lit. A pct. 3.

2. În cazul încetării regimului de declarare derogatoriu, plătitorul este obligat să reintre, din oficiu, în regimul normal de declarare.

Reintrarea în regimul de declarare derogatoriu este posibilă numai după ce se depune o nouă cerere de solicitare, cu respectarea procedurii si a conditiilor prevăzute în prezentul ordin.

C. Depunerea declaratiilor fiscale

1. Sunt supuse regimului de declarare derogatoriu următoarele declaratii:

1.1. formularul 100 “Declaratie privind obligatiile de plată la bugetul general consolidat“, cod 14.13.01.01/a, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 281/2004, cu modificările si completările ulterioare;

1.2. formularul 300 “Decont de taxă pe valoarea adăugată“, cod 14.13.01.02, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 256/2004;

1.3. formularul 101 “Declaratie privind impozitul pe profit“, cod 14.13.01.04, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 35/2005;

1.4. formularul 120 “Decont privind accizele“, cod 14.13.01.03, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 35/2005;

1.5. formularul 130 “Decont privind impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia internă“, cod 14.13.01.05, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 35/2005.

2. Termene de depunere:

2.1. Pe perioada aplicării regimului de declarare derogatoriu contribuabilii nu au obligatia depunerii declaratiilor prevăzute la pct. 1.1–1.5, cu exceptia situatiei prevăzute la pct. 2.2.

2.2. Pentru fractiunile de ani fiscali cuprinse în perioada de aplicare a regimului de declarare derogatoriu, contribuablii au obligatia depunerii declaratiilor prevăzute la pct. 1.3–1.5 la termenele prevăzute de lege.

D. Proceduri de administrare

1. După aprobarea cererii informatia privind aplicarea regimului de declarare derogatoriu se înscrie în vectorul fiscal al contribuabilului.

Informatia privind încetarea regimului de declarare derogatoriu, ca urmare a neîndeplinirii oricăreia dintre conditiile prevăzute la lit. A pct. 3, se înscrie în vectorul fiscal al contribuabilului.

2. Contribuabilii aflati în regim de declarare derogatoriu nu sunt administrati conform procedurilor curente de gestiune, nefiind notificati pentru nedepunerea în termen a declaratiilor fiscale, cu exceptia celor prevăzuti la lit. C pct. 2.2.

Notificarea contribuabililor care nu depun declaratiile fiscale pe perioada aplicării regimului de declarare derogatoriu se va face avându-se în vedere termenele de depunere prevăzute de lege pentru declaratiile mentionate la lit. C pct. 1.3–1.5.

3. Pe perioada regimului de declarare derogatoriu toate celelalte proceduri de administrare fiscală referitoare la plata obligatiilor bugetare si inspectia fiscală sunt aplicabile contribuabililor.

4. Contribuabilii aflati în regim de declarare derogatoriu nu vor fi inclusi în evidenta specială a contribuabililor prevăzuti la art. 75 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

5. Contribuabilii inclusi în evidenta specială pot solicita regim de declarare derogatoriu, caz în care li se aplică procedurile prevăzute de prezentul ordin.