MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 651       LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 22 iulie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 279 din 26 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 din Legea contabilitătii nr. 82/1991

 

Decizia nr. 334 din 28 iunie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

728. – Ordin al ministrului sănătătii privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 10/2005 pentru aprobarea derulării programelor si subprogramelor de sănătate finantate din bugetul de stat în anul 2005

 

978. – Ordin al ministrului finantelor publice privind aprobarea Precizărilor pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală si financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 279

din 26 mai 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 din Legea contabilitătii nr. 82/1991

 

Ioan Vida – presedinte

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Iuliana Nedelcu – procuror

Benke Károly – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, exceptie ridicată de Lăcrămioara Andrei si Nelu Zanfira Ploscaru în Dosarul nr. 6.427/2004 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti.

La apelul nominal se prezintă Nelu Zanfira Ploscaru, prin avocat, precum si partea Mihaela Ene, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului exceptiei solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru ca atât Guvernul, cât si Avocatul Poporului si presedintii celor două Camere ale Parlamentului să îsi poată exprima punctele de vedere si cu privire la neconcordanta legislativă dintre dispozitiile legale criticate si cele ale art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994.

Partea Mihaela Ene lasă la aprecierea Curtii solutionarea cererii.

Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de amânare a judecării cauzei, arătând că autoritătile publice nu au obligatia de a transmite Curtii Constitutionale punctul lor de vedere cu privire la exceptia ridicată si prin urmare nu se justifică acordarea unui nou termen.

Examinând cererea, Curtea apreciază că pentru motivele invocate nu se justifică acordarea unui nou termen de judecată, încheierea prin care a fost sesizată Curtea Constitutională fiind comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, astfel încât au fost îndeplinite cerintele dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul autorului exceptiei pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că textul legal criticat încalcă atât prevederile constitutionale invocate, cât si pe cele ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Totodată, se subliniază neconcordanta dintre textul criticat si cel al art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994.

Partea Mihaela Ene lasă la aprecierea Curtii solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitia legală criticată este o normă de trimitere care nu consacră aplicarea prin analogie a legii penale si nici nu reglementează o nouă infractiune, ci doar circumstantiază infractiunea de fals material la specificul activitătii contabile.

În legătură cu neconcordanta legislativă invocată între textul legal criticat si dispozitiile art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994, se apreciază că solutionarea acesteia excedează competentei Curtii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 februarie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 6.427/2004, Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, exceptie ridicată de Lăcrămioara Andrei si Nelu Zanfira Ploscaru într-un dosar având ca obiect solutionarea unei cauze penale în care mai multi inculpati au fost trimisi în judecată pentru săvârsirea mai multor infractiuni, printre care si cea prevăzută de art. 37 din Legea contabilitătii nr. 82/1991.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 15, ale art. 16 alin. (1), ale art. 20, ale art. 21 alin. (1)–(3), ale art. 24 alin. (1) si ale art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie, precum si celor ale art. 26 teza întâi din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice. În argumentarea acestei critici, autorii exceptiei arată că “textul criticat permite aplicarea prin analogie a legii penale“, precum si că “actiunile sau inactiunile care realizează elementul material al infractiunii [nu sunt] precis si explicit prevăzute de norma de incriminare“, ceea ce este de natură a încălca dispozitiile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie, “care consacră cu valoare constitutională principiul legalitătii incriminării (nullum crimen sine lege)“. Totodată, se sustine că “simpla trimitere la lege, cuprinsă în textul legal [criticat], echivalează cu încălcarea principiului consfintit prin art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie“.

De asemenea, se apreciază că prin lipsa de rigurozitate a dispozitiilor legale criticate “se creează o suprapunere a [acestora] cu alte reglementări din acelasi domeniu (spre exemplu art. 9 – art. 11 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale), ceea ce duce la crearea în mod artificial a unui concurs real de infractiuni prin săvârsirea unei fapte care aduce atingere relatiilor sociale care asigură apărarea bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale)“.

Autorii exceptiei consideră că “retinerea săvârsirii infractiunii de fals intelectual, în concurs real cu alte două infractiuni prevăzute în Legea nr. 82/1991 si în Legea nr. 87/1994, constituie o încălcare a principiilor constitutionale“, precum si a prevederilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestei opinii, instanta arată că “textul atacat nu vizează si nu afectează dreptul la un proces echitabil, fiind o normă de drept substantial care nu influentează modul de desfăsurare a procesului si accesul liber la justitie“. Totodată, se apreciază că dispozitiile legale criticate “nu lezează dreptul la apărare sau vreuna din formele explicite ori implicite de exercitare a acestui drept prevăzut de art. 24 din Constitutie“.

Instanta consideră că textul criticat nu încalcă prevederile constitutionale ale art. 73 alin. (3) lit. h), întrucât “trimiterea la pedeapsa prevăzută pentru falsul intelectual în Codul penal reprezintă o chestiune de tehnică legislativă“.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, se arată că prevederile art. 37 din Legea nr. 82/1991, devenit în urma republicării legii art. 43, nu încalcă dispozitiile art. 21 alin. (3) si ale art. 24 din Constitutie, întrucât cuprind “exclusiv norme de drept substantial, fără a reglementa aspecte procedurale ce tin de desfăsurarea procesului penal“.

De asemenea, se mai sustine că nu este încălcat nici principiul legalitătii incriminării, textul de lege criticat fiind o “simplă normă de trimitere, aspect ce tine nu de legalitatea incriminării, ci de tehnica legislativă“.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată că textul legal criticat “nu prevede decât o circumstantiere a elementului material [al infractiunii de fals intelectual], si nu prevede sanctiuni, care sunt aceleasi cu cele aplicabile pentru infractiunea de fals intelectual din Codul penal“. Totodată, se apreciază că textul criticat nu contravine dreptului la un proces echitabil, întrucât înu încalcă nici o normă de procedură penală“.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 37 din Legea nr. 82/1991, devenit în urma republicării legii art. 43, nu încalcă dispozitiile art. 21 alin. (3) din Constitutie si ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În acest sens sunt invocate considerentele care au stat la baza deciziilor Curtii Constitutionale nr. 214 din 7 decembrie 1999 si nr. 78 din 6 martie 2001.

Totodată, se mai sustine că nu poate fi retinută nici încălcarea art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie, întrucât “prevederile legale indicate vizează, de fapt, o problemă de tehnică legislativă, care constituie atributul exclusiv al legiuitorului“. În acest sens, Avocatul Poporului invocă Decizia nr. 410 din 12 octombrie 2004.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozitiile art. 37 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 26 august 2002. Anterior sesizării Curtii, Legea nr. 82/1991 a fost republicată, din nou, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 14 ianuarie 2005, iar solutia legislativă cuprinsă initial de art. 37 a fost preluată de textul art. 43. În consecintă, potrivit jurisprudentei sale, prin prezenta decizie Curtea se va pronunta cu privire la constitutionalitatea acestui din urmă text legal, care are următorul cuprins:

“Efectuarea cu stiintă de înregistrări inexacte, precum si omisiunea cu stiintă a înregistrărilor în contabilitate, având drept consecintă denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum si a elementelor de activ si de pasiv ce se reflectă în bilant, constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform legii.“

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate invocă în sustinerea acesteia încălcarea prevederilor art. 15, ale art. 16 alin. (1), ale art. 20, ale art. 21 alin. (1)–(3), ale art. 24 alin. (1) si ale art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie. Curtea observă că în motivarea exceptiei se invocă si încălcarea principiului legalitătii incriminării si, în consecintă, Curtea va avea în vedere că se contestă constitutionalitatea textului criticat si în raport cu prevederile art. 23 alin. (12) din Constitutie. De asemenea, desi în sustinerea exceptiei s-a invocat întregul text al art. 15 din Constitutie, Curtea retine că, astfel cum rezultă din motivarea exceptiei, autorul acesteia se referă numai la alin. (1) al acestui text constitutional.

Dispozitiile constitutionale invocate în sustinerea exceptiei au următorul cuprins:

– Art. 15 alin. (1): “Cetătenii beneficiază de drepturile si de libertătile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevăzute de acestea.“;

– Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.“;

– Art. 20: “(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate în  concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacă există neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.“;

– Art. 21 alin. (1)–(3): “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.“;

– Art. 23 alin. (12): “Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în conditiile si în temeiul legii.“;

– Art. 24 alin. (1): “Dreptul la apărare este garantat.“;

– Art. 73 alin. (3) lit. h): “(3) Prin lege organică se reglementează: [...]

h) infractiunile, pedepsele si regimul executării acestora.“

Totodată, autorii exceptiei de neconstitutionalitate invocă în sustinerea acesteia si încălcarea prevederilor art. 26 teza întâi din Pactul international privind drepturile civile si politice ale omului, referitoare la egalitatea în drepturi, ratificat prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974, precum si celor ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la “Dreptul la un proces echitabil“, ratificată prin Legea nr. 30/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine că, în esentă, autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că actiunile sau inactiunile care constituie elementul material al infractiunii nu sunt precis si explicit prevăzute de norma de incriminare, precum si că prevederile legale criticate permit aplicarea prin analogie a legii penale, ceea ce este de natură a încălca principiul constitutional al legalitătii incriminării. Totodată, se mai sustine că prin lipsa de rigurozitate a dispozitiilor legale criticate se încalcă dreptul la un proces echitabil.

Curtea retine că reglementarea legală criticată se aplică, în mod nediscriminatoriu, tuturor cetătenilor aflati în situatia respectivă. Astfel, nu există o diferentiere de tratament juridic între anumite categorii de cetăteni, acestora aplicându-li-se ipoteza normei în mod nediferentiat si fără exceptii, cu respectarea dispozitiilor art. 15 alin. (1) si ale art. 16 alin. (1) din Constitutie. De altfel, cu privire la acest aspect, Curtea, prin Decizia nr. 214 din 7 decembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 31 decembrie 1999, a stabilit că “Subiect al infractiunii, în întelesul art. 40 din Legea nr. 82/1991 [devenit art. 43, după a doua republicare a legii], poate fi orice persoană, fără să se prevadă o calitate anume, care efectuează operatiuni contabile si operează cu stiintă, în această calitate, înregistrări inexacte sau omite cu stiintă înregistrări, cu consecintele stabilite de această lege. [...]

Întrucât nici legea în întregul său si nici dispozitiile art. 40 din lege [devenit art. 43, după a doua republicare a legii], criticate sub aspectul neconstitutionalitătii lor de către autorul exceptiei, nu introduc privilegii sau discriminări si nu fac distinctie între contabilii angajati la agenti cu capital de stat sau la cei cu capital privat, iar acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate să o facă, exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată si urmează să fie respinsă.“

În ceea ce priveste critica autorilor exceptiei, în sensul că dispozitiile criticate permit aplicarea prin analogie a legii penale, fiind în acelasi timp imprecise si neclare, Curtea constată că în cauză nu se pune problema aplicării prin analogie a legi penale. De asemenea, Curtea constată că textul criticat nu prevede alte elemente constitutive ale infractiunii de fals intelectual reglementată de Codul penal, ci doar face precizări legate strict de obiectul reglementării legii în ansamblul ei, introducând unele notiuni specifice, care, într-o formulare mai generală, sunt aceleasi cu elementele constitutive ale infractiunii din textul incriminator al Codului penal.

Curtea retine că organizarea activitătii de contabilitate nu este prevăzută de art. 73 alin. (3) lit. h) si nici de vreun alt text al Constitutiei ca fiind reglementată prin lege organică. De altfel, în cuprinsul legii nu se regăsesc dispozitii apartinând domeniului de reglementare prin lege organică si nici textul legal criticat nu reglementează o infractiune distinctă, alta decât cea prevăzută de Codul penal. Astfel, dispozitiile art. 43 din Legea nr. 82/1991 stabilesc că anumite încălcări ale legii, pe care le mentionează, “constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform legii“, adică potrivit art. 289 din Codul penal, la care se face trimitere si care reglementează infractiunea de fals intelectual. Această infractiune era si este, deci, reglementată, într-o formulare cu continut general, în Codul penal, care include si elementele cu caracter tehnic, specific, continute în textul art. 43 al Legii contabilitătii. Dispozitiile criticate nu cuprind norme noi, derogatorii cu privire la elementele constitutive ale infractiunii de fals intelectual, ci doar circumscriu, raportat la activitatea specifică de conducere a contabilitătii agentilor economici, elementul material al infractiunii de fals intelectual.

Curtea retine că textul legal criticat nu contine norme de procedură penală, ci o normă de drept substantial, iar aplicarea acesteia nu poate duce la încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (1)–(3) sau ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Totodată, Curtea constată că nu există incompatibilitate între textul de lege criticat si dispozitiile pertinente din pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si, în consecintă, nu sunt aplicabile dispozitiile art. 20 alin. (2) din Constitutie.

Curtea constată că nici prevederile art. 23 alin. (12) din Constitutie nu sunt încălcate, pedeapsa fiind stabilită si aplicată în temeiul dispozitiilor Codului penal la care se face trimitere prin textul criticat. Totodată, Curtea, având în vedere continutul dispozitiilor art. 43 din Legea nr. 82/1991, retine că prevederile art. 24 alin. (1) din Constitutie nu au incidentă în cauză, întrucât nici o dispozitie a textului respectiv nu are legătură cu dreptul la apărare.

În legătură cu invocarea unor interferente ale textului de lege criticat cu reglementări cuprinse în alte legi, Curtea constată că acest aspect, chiar dacă ar fi real, nu intră sub incidenta controlului de constitutionalitate, fiind de resortul exclusiv al autoritătii legiuitoare, competentă să asigure coordonarea legislativă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, exceptie ridicată de Lăcrămioara Andrei si Nelu Zanfira Ploscaru în Dosarul nr. 6.427/2004 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 mai 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Károly

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 334

din 28 iunie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Iuliana Nedelcu – procuror

Florentina Geangu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000, exceptie ridicată de Eliy Sapir în Dosarul nr. 5.183/2004 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a II-a penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca nefondată, întrucât apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 3 februarie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 5.183/2004, Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, exceptie ridicată de inculpatul Eliy Sapir prin apărător.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 4 din Legea nr. 143/2000, sanctionând cu pedeapsa închisorii cumpărarea sau detinerea de droguri pentru consumul propriu, încalcă un aspect al vietii intime, si anume acela de a dispune de propria persoană, contravenind astfel dispozitiilor art. 26 alin. (2) din Constitutie, referitoare la viata intimă, familială si privată.

Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a penală, exprimându-si opinia asupra exceptiei, apreciază că aceasta este neîntemeiată. În acest sens arată că “actiunile reglementate în text nu aduc atingere libertătii individuale, în conditiile în care textul pedepseste consumul fără drept, în scopul protejării sănătătii fizice a cetătenilor“.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că incriminarea detinerii de droguri pentru consumul propriu are ca scop protejarea sănătătii persoanelor, subsumându-se astfel scopului apărării ordinii publice si a bunelor moravuri, statuat în art. 26 alin. (2) din Constitutie. Dreptul de a dispune de propria persoană nu este un drept absolut potrivit dispozitiilor art. 8 pct. 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Astfel, ingerinta autoritătii publice în exercitarea dreptului la respectarea vietii intime, familiale si private este admisă în măsura în care îndeplineste următoarele conditii: este prevăzută de lege, constituie o măsură necesară într-o societate democratică pentru securitatea natională, siguranta publică, bunăstarea economică a tării, apărarea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sănătătii sau a moralei ori protejarea drepturilor si libertătilor altora. Din această perspectivă apreciază că dispozitiile art. 4 din Legea nr. 143/2000 sunt în deplină concordantă cu prevederile art. 8 pct. 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, întrucât incriminarea detinerii de droguri pentru consumul propriu constituie o măsură necesară într-o societate democratică pentru protejarea sănătătii si a moralei, constituind si un mijloc de prevenire a unor fapte penale mai grave, de natură să pună în pericol siguranta publică.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. În acest sens arată că nu poate fi retinută critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000 fată de art. 26 din Constitutie, deoarece prin textul legal criticat sunt sanctionate cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau detinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, în considerarea faptului că acestea sunt substante periculoase pentru viata si sănătatea oamenilor.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 3 august 2000, astfel cum au fost modificate si completate prin Legea nr. 522 din 24 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.155 din 7 decembrie 2004, dispozitii care au următorul cuprins: “(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau detinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani.“

 Aceste prevederi legale încalcă, în opinia autorului exceptiei, dispozitiile art. 26 alin. (2) din Constitutie, conform cărora “Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăsi, dacă nu încalcă drepturile si libertătile altora, ordinea publică sau bunele moravuri“.

Se sustine, în esentă, că textul de lege criticat, potrivit căruia “cumpărarea sau detinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepseste cu închisoarea“, este neconstitutional, deoarece prin folosirea unor notiuni largi, fără stabilirea unor dimensiuni juridice riguroase, se încalcă un aspect al vietii intime, respectiv dreptul de a dispune de propria persoană. Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceste critici nu pot fi retinute. Prin dispozitiile Legii nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri s-a reglementat circulatia drogurilor de risc sub control national, în considerarea faptului că acestea sunt substante periculoase pentru viata si sănătatea oamenilor. În cadrul cap. II al Legii nr. 143/2000, “Sanctionarea traficului si a altor operatiuni ilicite cu substante aflate sub control national“, art. 4 stabileste operatiunile, exercitate fără drept, ce pot constitui elementul material al laturii obiective a infractiunii pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă, atunci când aceasta are ca obiect droguri de risc pentru consum propriu, si cu închisoare de la 2 la 5 ani, atunci când are ca obiect droguri de mare risc.

Stabilirea în acest mod a cuprinsului normei de incriminare nu este de natură să aducă atingere prevederilor art. 26 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora “Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăsi, dacă nu încalcă drepturile si libertătile altora, ordinea publică sau bunele moravuri“. Astfel, viata intimă, familială si privată este protejată de lege în conditiile în care se manifestă în cadrul ordinii juridice, iar nu în afara sa. Dreptul de a dispune de propria persoană, nefiind un drept absolut, poate fi exercitat numai cu respectarea drepturilor altor persoane, a ordinii publice si a bunelor moravuri.

În acest sens, Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale stabileste prin art. 8 pct. 2 că dreptul la respectarea vietii private poate face obiectul unor restrictii dacă sunt prevăzute de lege si dacă constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea natională, siguranta publică, bunăstarea economică a tării, apărarea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sănătătii sau a moralei ori protejarea drepturilor si libertătilor altora.

Dispozitiile art. 4 din Legea nr. 143/2000 sunt în deplină concordantă cu prevederile art. 8 pct. 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, întrucât incriminarea detinerii de droguri pentru consumul propriu este prevăzută de lege, reprezentând o măsură necesară într-o societate democratică pentru protejarea sănătătii sau a moralei, fiind un mijloc de prevenire a unor fapte penale, de natură să pună în pericol siguranta publică.

Contrar sustinerii autorului exceptiei, Legea nr. 143/2000 nu foloseste înotiuni largi, fără stabilirea unor dimensiuni juridice riguroase“. Astfel, operatiunile privind circulatia drogurilor, constând în “cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau detinerea de droguri de risc pentru consum propriu“, incriminate prin textul legal criticat, sunt clar circumstantiate de legiuitor. Se constată în acest sens că nu sunt sanctionate penal, prin dispozitiile art. 4 din Legea nr. 143/2000, orice operatiuni privind circulatia drogurilor, ci numai acelea realizate fără drept si care se referă la droguri de risc, expres nominalizate în tabelul nr. III al aceleiasi legi.

Revine instantei de judecată să stabilească faptul dacă, în cauza dedusă judecătii, fapta cu care a fost sesizată constituie infractiune, asadar implicit faptul dacă o anumită actiune reprezintă o operatiune privind circulatia drogurilor de risc, desfăsurată fără drept, fiind o activitate proprie acesteia, de apreciere a probelor, de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale la situatii concrete si de calificare a faptei deduse judecătii, în virtutea prerogativelor conferite de puterea legislativă în limitele unei enumerări determinate. În cadrul enuntului legislativ, elementele laturii obiective a infractiunii sunt limitate la operatiuni prestabilite de legiuitor privind circulatia drogurilor de risc, desfăsurate fără drept. În procesul de interpretare si aplicare a dispozitiilor Legii nr. 143/2000, judecătorul nu poate ignora cadrul normativ în materie, nici legislatia română si nici reglementările internationale. Se observă în acest sens faptul că România a ratificat, prin Legea nr. 118/1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 30 decembrie 1992, Conventia contra traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope din 1988, astfel încât aceasta face parte din dreptul intern, în conformitate cu prevederile art. 11 din Constitutie, republicată.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, exceptie ridicată de Eliy Sapir în Dosarul nr. 5.183/2004 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a II-a penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 iunie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sănătătii nr. 10/2005 pentru aprobarea derulării programelor si subprogramelor de sănătate finantate din bugetul de stat în anul 2005

 

În temeiul Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sănătate publică, cu modificările si completările ulterioare, al Legii bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004 si al Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Directiei de sănătate publică nr. M.C. 8.478 din 6 iulie 2005,

ministrul sănătătii emite prezentul ordin.

Art. I. – Ordinul ministrului sănătătii nr. 10/2005 pentru aprobarea derulării programelor si subprogramelor de sănătate finantate din bugetul de stat în anul 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 si nr. 61 bis din 18 ianuarie 2005, se modifică si se completează*) după cum urmează:

1. La anexa nr. II “Programele, subprogramele si interventiile de sănătate finantate din bugetul de stat, gestionate de Ministerul Sănătătii, obiectivele si activitătile aferente, indicatorii fizici, de eficientă si de rezultate“, punctul II/I “Program comunitar de sănătate publică“ va avea următorul cuprins:

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

Pagina a 15-a

Pagina a 16-a

Pagina a 17-a

Pagina a 18-a

Pagina a 19-a

Pagina a 20-a

Pagina a 21-a

 

 

2. La anexa nr. III “Unitătile sanitare prin care se derulează programele, subprogramele si interventiile de sănătate finantate din bugetul de stat“, punctul 1 “Program comunitar de sănătate publică“ va avea următorul cuprins:

“1. PROGRAM COMUNITAR DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

Art. II. – Directia de sănătate publică si Directia generală buget si credite externe din cadrul Ministerului Sănătătii, institutele si centrele de sănătate publică, directiile de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, institutiile publice si unitătile sanitare implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Mircea Cinteză

 

Bucuresti, 7 iulie 2005.

Nr. 728.

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea Precizărilor pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală si financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale

 

În temeiul art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 9 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală si financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Precizările pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală si financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Agentia Natională de Administrare Fiscală, Directia de reglementări contabile, Directia generală a contabilitătii publice si a sistemului de decontări în sectorul public, Directia generală a tehnologiei informatiei, directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si Directia generală de administrare a marilor contribuabili vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 8 iulie 2005.

Nr. 978.

 

ANEXĂ

 

PRECIZĂRI

pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală si financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale

 

1. Începând cu data de 1 iulie 2005, creantele fiscale reprezentând impozite, taxe, contributii si alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc în monedă nouă, la nivel de leu, fără subdiviziuni, prin rotunjire la un leu pentru fractiunile de peste 50 de bani inclusiv si prin neglijarea fractiunilor de până la 49 de bani inclusiv, cu exceptia creantelor prevăzute la pct. 3. În cazul impozitelor, taxelor si contributiilor retinute la sursă potrivit legii, rotunjirea se efectuează de către plătitorul de venit pentru fiecare beneficiar. Prevederile se aplică si creantelor fiscale născute anterior datei de 30 iunie 2005, stabilite sau corectate după data de 1 iulie 2005, precum si celor înscrise în acte administrative aflate în curs de executare.

2. Creantele fiscale existente în evidenta analitică pe plătitori la data de 30 iunie 2005, neachitate, vor fi denominate în conformitate cu prevederile Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, cu modificările si completările ulterioare, si rotunjite potrivit pct. 1.

3. Pentru taxele judiciare de timbru, taxele extrajudiciare de timbru, taxele de timbru pentru activitatea notarială, pentru valorile timbrelor judiciare stabilite potrivit legii, pentru alte taxe si tarife percepute anticipat de către institutii publice pentru prestarea serviciilor, precum si altele asemenea pentru care autoritatea competentă pentru administrarea creantelor fiscale nu conduce evidenta pe plătitori, se aplică numai dispozitiile Legii nr. 348/2004, cu modificările si completările ulterioare. Această regulă se aplică până la data intrării în vigoare a Legii nr. 210/2005 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 20/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, dată după care regula prevăzută la pct. 1 urmează a se aplica si acestor creante.

4. Prevederile pct. 1 se referă la stabilirea cuantumului creantelor fiscale calculate si înscrise în documente, cum ar fi:

a) declaratii fiscale (Declaratia privind obligatiile de plată la bugetul general consolidat, Decont privind T.V.A. etc.);

b) declaratii vamale prevăzute de lege, prin care se stabilesc drepturile vamale reprezentând taxe vamale, T.V.A., accize, comision vamal si alte sume;

c) decizii de impunere emise de organele fiscale competente, precum si actele constatatoare emise de organele vamale;

d) decizii privind solutionarea contestatiei;

e) procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor;

f) decizii privind rambursarea de taxă pe valoarea adăugată si decizii privind restituiri de impozite, taxe, contributii si alte venituri ale bugetului general consolidat;

g) note de compensare si note de restituire/ rambursare;

h) orice alte documente emise de autoritătile publice competente, prin care se stabilesc si se individualizează creante fiscale.

5. Prevederile pct. 1 se aplică tuturor valorilor înscrise în declaratiile fiscale ori de câte ori acestea sunt prevăzute în formularele aprobate în conditiile legii. Eventualele diferente de impozite, taxe si contributii rezultate din rotunjire se înregistrează conform pct. 11.

6. Declaratiile de venit si declaratiile informative privind perioada de până la 31 decembrie 2004 inclusiv, depuse după data de 1 iulie 2005 inclusiv, se întocmesc în monedă veche.

7. Sumele reprezentând impozite, taxe, contributii si alte sume datorate bugetului general consolidat, rotunjite potrivit pct. 1, se înscriu astfel în documentele de plată, indiferent dacă plătile sunt totale sau partiale.

8. În perioada 1 iulie 2005 – 31 decembrie 2006 unitătile Trezoreriei Statului efectuează operatiuni de încasări si plăti în numerar atât în monedă veche, cât si în monedă nouă.

9. În cazul plătilor efectuate prin aplicarea de timbre mobile, timbrele existente în stoc pot fi utilizate până la epuizarea stocului, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2006. În aceste cazuri organul competent pentru încasare va înscrie pe documentul pe care se aplică timbrul valoarea rezultată în urma denominării efectuate în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (5) din Legea nr. 348/2004, cu modificările si completările ulterioare.

10. Formularele cu regim special, existente în stoc la data de 30 iunie 2005, cum ar fi: monetarul, biletele de călătorie, biletele de spectacol, bonuri cu valoare fixă etc., care au înscrise în continutul lor valori fixe, pot fi utilizate până la epuizarea stocului, cu conditia înscrierii pe formulare a noii valori rezultate în urma denominării efectuate în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (5) din Legea nr. 348/2004, cu modificările si completările ulterioare. Înscrierea noilor valori se realizează prin aplicarea unei stampile, prin înscriere manuală sau prin alte procedee tehnice.

11. Contabilizarea valorilor rezultate din rotunjirea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat în conformitate cu prevederile art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 59/2005, denumită în continuare ordonantă de urgentă, se efectuează astfel:

a) prin înregistrarea în debitul contului 473 “Decontări din operatii în curs de clarificare“, în cazul în care sumele datorate se majorează, articol contabil:

 

473

“Decontări din operatii în curs de clarificare“

= 4xx

“Conturi de terti“

 

b) prin înregistrarea în creditul contului 473 “Decontări din operatii în curs de clarificare“, în cazul în care sumele datorate se reduc, articol contabil:

 

4xx “Conturi de terti“

= 473 “Decontări din operatii în curs de clarificare“

 

La sfârsitul exercitiului financiar, soldul debitor sau creditor al contului 473 “Decontări din operatii în curs de clarificare“ se regularizează astfel:

a) soldul debitor se preia în cheltuielile exercitiului financiar, articol contabil:

 

6588 “Alte cheltuieli de exploatare“

= 473 “Decontări din operatii în curs de clarificare“

 

b) soldul creditor se preia în veniturile exercitiului financiar, articol contabil:

 

473 “Decontări din operatii în curs de clarificare“

= 7588 “Alte venituri din exploatare“

 

12. În contabilitatea ministerelor si a celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale care gestionează veniturile bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru somaj, bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, denumite potrivit legii creditori bugetari, diferentele rezultate din rotunjirea la nivel de leu, fără subdiviziuni, aferente veniturilor bugetului general consolidat provenite din impozite, taxe, contributii si alte sume cuvenite acestuia, stabilite si neachitate până la data de 30 iunie 2005 inclusiv, se înregistrează în rosu sau negru, după caz, astfel:

- veniturile bugetului de stat:

 

220.31 “Debitori ai bugetului de stat“

= 531.31 “Venituri de realizat

ale bugetului de stat“

 

– veniturile bugetului local:

 

220.32 “Debitori ai bugetului local“

= 531.32 “Venituri de realizat ale bugetului local“

 

– veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat:

 

220.33 “Debitori ai bugetului asigurărilor sociale de stat“

= 531.33 “Venituri de realizat ale bugetului asigurărilor sociale de stat“

 

– veniturile bugetului asigurărilor pentru somaj:

 

220.34 “Debitori ai bugetului asigurărilor pentru somaj“

= 531.34 “Venituri de realizat ale bugetului asigurărilor pentru somaj“

 

– veniturile Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate:

 

220.35 “Debitori ai Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate“

= 531.35 “Venituri de realizat ale Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate“

 

13. În contabilitatea institutiilor publice, înregistrarea valorilor rezultate din rotunjirea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, în conformitate cu art. 1 din ordonanta de urgentă, se efectuează astfel:

– în cazul în care sumele datorate se rotunjesc în plus fată de obligatiile evidentiate în contabilitate:

 

702 “Finantarea de la buget privind anii precedenti si alte surse“

= %232 “Decontări cu bugetul“

528 “Venituri din anii precedenti si alte surse“

233 “Decontări privind asigurările sociale“

337 “Fonduri cu destinatie specială“

235 “Decontări privind etc. contributia pentru bugetul asigurărilor pentru somaj“

 

– în cazul în care sumele datorate se rotunjesc în minus fată de obligatiile evidentiate în contabilitate:

 

%

= 702 “Finantarea de la buget privind anii precedenti si alte surse“

232 “Decontări cu bugetul“

528 “Venituri din anii precedenti si alte surse”

233 “Decontări privind asigurările sociale“

337 “Fonduri cu destinatie specială“

235 “Decontări privind contributia pentru bugetul asigurărilor pentru somaj“

etc.

 

14. Sumele reprezentând impozit pe veniturile din salarii si contributii sociale datorate de angajatori pentru luna iunie 2005 se determină conform legii, având în vedere baza de calcul exprimată în monedă veche. Sumele rezultate care se declară sau se plătesc începând cu data de 1 iulie 2005 se denominează si se rotunjesc prin aplicarea prevederilor pct. 1. Regula se aplică si altor impozite

retinute la sursă, potrivit legii, în cursul lunii iunie 2005.

15. Sumele referitoare la veniturile din salarii si impozitul lunar retinut, înscrise la cap. V din Fisa fiscală privind impozitul pe veniturile din salarii, pentru lunile ianuarie–iunie 2005, se exprimă si se declară în lei vechi.

Suma înscrisă la rd. “Total impozit (RON)“ se determină prin denominarea si rotunjirea sumei reprezentând “Total impozit (ROL)“ prin aplicarea regulilor mentionate la pct. 1.

Suma înscrisă la rd. 13 “Impozit anual“ se exprimă în lei noi.

16. Contribuabilii care beneficiază de înlesniri la plata obligatiilor fiscale, de natura esalonărilor, acordate în baza prevederilor legale în vigoare, au obligatia de a efectua denominarea si rotunjirea potrivit pct. 1 pentru fiecare sumă reprezentând rata lunară din graficele de înlesniri la plată, cu termene de plată după data de 30 iunie 2005.

 

Exemplu

Sume de plată Denominare si rotunjire

U.M.

Exemplul I*)

Exemplul II*)

Exemplul III*)

Exemplul IV*)

Exemplul V*)

Exemplul VI*)

lei vechi

1.052.000.000

494.991

494.931

10.591

9.425

5.015

– împărtire la 10.000

lei noi

105.200,0000

49,4991

49,4931

1,0591

0,9425

0,5015

– rotunjire la a doua zecimală conform Legii nr. 348/2004

lei noi

105.200,00

49,50

49,49

1,06

0,94

0,50

– rotunjire la întreg

lei noi

105.200

50

49

1

1

1

– sume de plată după efectuarea denominării si rotunjirii

lei noi

105.200

50

49

1

1

1


*) Sumele reprezintă rate de plată (impozite, taxe, contributii si dobânzi datorate pe perioada esalonării).

 

17. La ultimul termen de plată a ratelor din graficele de înlesniri la plată, organele fiscale competente vor comunica, cu cel putin 10 zile înainte de împlinirea termenului, cuantumul ultimei rate rezultat ca urmare a denominării si rotunjirii fiecărei rate din esalonările la plată achitate ulterior datei de 30 iunie 2005.

18. Creantele fiscale stabilite prin acte administrative fiscale emise anterior datei de 1 iulie 2005 în monedă veche si comunicate titularilor după această dată se vor înscrie în evidente în monedă nouă, la nivel de leu, prin rotunjire potrivit pct. 1.

19. Impozitele anuale care, potrivit legii, se plătesc în transe, stabilite în decizii emise de organul fiscal competent, precum si în declaratiile de impozite si taxe locale întocmite de persoanele juridice potrivit Legii nr. 571/2003, cu modificările si completările ulterioare, după data de 1 iulie 2005, se exprimă în lei noi. Transele plătilor, stabilite potrivit legii, se rotunjesc conform pct. 1, iar diferenta până la nivelul obligatiei anuale de plată se reflectă în suma stabilită pentru ultima transă.

20. Adjudecatarii cărora li s-a încuviintat plata în rate pentru bunurile adjudecate ca urmare a licitatiei pentru valorificarea bunurilor sechestrate în cadrul procedurii de executare silită au obligatia de a efectua denominarea si rotunjirea potrivit pct. 1 pentru fiecare rată, cu termene de plată după data de 30 iunie 2005. Regula prevăzută la pct. 17 se aplică în mod corespunzător.

21. Preturile unitare de până la 49 lei vechi ale bunurilor materiale aflate în administrarea institutiilor publice la data de 30 iunie 2005 vor fi denominate potrivit legii, iar sumele rezultate pot fi majorate la 0,01 lei noi, astfel cumse prezintă în exemplul următor:

 

Exemplu

Categoria de bunuri

Cantitatea

Pret unitar

- lei vechi/U.M. -

Pret unitar denominat potrivit legii

- lei noi/U.M. -

Pret unitar majorat potrivit art. 5 din ordonanta de urgentă - lei noi/U.M. -

Diferente rezultate în urma operatiunii de conversie

- lei noi/U.M. -

Diferente de înregistrat în contabilitate

0

1

2

3 = 2/10.000

4

5

6 = 1 x 5

Active fixe (de exemplu: teren, clădire)

1

1

0,0001

0,01

0,0099

0,0099

Obiecte de inventar (în magazie, în folosintă, aflate la terti)

100

30

0,003

0,01

0,007

0,7

Stocuri (materiale, materiale în prelucrare, animale si păsări, produse etc.)

200

15

0,0015

0,01

0,0085

1,7

 

22. Diferentele rezultate în urma operatiunii de conversie se vor înregistra în contabilitate potrivit următoarelor reguli:

– diferentele rezultate în urma efectuării operatiunii de conversie pentru active fixe:

• pentru activele fixe din domeniul public sau privat al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, neamortizabile:

 

01 “Active fixe“

= %

306 “Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului“

307 “Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului“

308 “Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unitătilor administrativ-teritoriale“

309 “Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unitătilor administrativ-teritoriale“, după caz

 

• pentru activele fixe din domeniul privat al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, amortizabile:

 

01 “Active fixe“

= %

702 “Finantarea de la buget privind anii precedenti si alte surse“

528 “Venituri din anii precedenti si alte surse“

337 “Fonduri cu destinatie specială“

05 “Amortizarea activelor fixe“ etc., după caz

 

– diferentele rezultate în urma efectuării operatiunii de conversie pentru obiecte de inventar:

602 “Obiecte de inventar în magazine“ = 311 “Fondul obiectelor de inventar“

Similar se efectuează înregistrările contabile si pentru celelalte categorii de obiecte de inventar.

– diferentele rezultate în urma efectuării operatiunii de conversie pentru stocuri:

 

600 “Materiale“

= %

702 “Finantare de la buget privind anii precedenti si alte surse“

528 “Venituri din anii precedenti si alte  urse“

337 “Fonduri cu destinatie specială“

etc., după caz

 

Similar se efectuează înregistrările contabile si pentru celelalte categorii de stocuri.

NOTĂ:

Conturile 702 “Finantare de la buget privind anii precedenti si alte surse“, 528 “Venituri din anii precedenti si alte surse“, 337 “Fonduri cu destinatie specială“ etc., după caz, vor fi dezvoltate în analitice distincte pentru evidentierea diferentelor din rotunjiri ca urmare a denominării potrivit Legii nr. 348/2004, cu modificările si completările ulterioare, si a diferentelor rezultate în urma efectuării operatiunii de conversie potrivit ordonantei de urgentă.

23. Agentiile de implementare prin care se derulează fondurile reprezentând contributia financiară nerambursabilă a Comunitătii Europene (PHARE, ISPA si SAPARD) vor realiza conversia în lei noi a soldurilor initiale, a rulajelor si soldurilor finale cuprinse în balanta de verificare la data de 30 iunie 2005.

Diferentele rezultate din rotunjirea la nivel de leu, fără subdiviziunile acestuia, se înregistrează în contabilitate astfel:

A. pentru fondurile PHARE:

– Fondul National si Oficiul de Plăti si Contractare PHARE (Ministerul Finantelor Publice) si Ministerul Integrării

Europene vor utiliza contul 58.30 “Rezultatul patrimonial“, analitic 58.30.9.xx “Diferente din rotunjiri urmare denominării potrivit Legii nr. 348/2004“;

B. pentru fondurile ISPA:

– Fondul National si Oficiul de Plăti si Contractare PHARE (Ministerul Finantelor Publice) si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului vor utiliza contul 58.30 “Rezultatul patrimonial“, analitic 58.30.y.9.xx “Diferente din rotunjiri urmare denominării potrivit Legii nr. 348/2004“;

– pentru sumele avansate din bugetul de stat, reprezentând cofinantare sau indisponibilităti temporare, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va utiliza contul 702.03 “Finantare de la buget privind anii precedenti si alte surse“, analitic 702.03.y.9.xx “Diferente din rotunjiri urmare denominării potrivit Legii nr. 348/2004“;

C. pentru fondurile SAPARD:

– Fondul National (Ministerul Finantelor Publice) va utiliza contul 412.02 “Diferente din reevaluare si diferente de curs aferente dobânzilor încasate“, analitic 412.02.09 “Diferente din rotunjire urmare denominării potrivit Legii nr. 348/2004“;

– Agentia SAPARD va utiliza contul 337.74 “Fonduri primite pentru programul SAPARD“, analitic 337.74.09 “Diferente din rotunjiri urmare denominării potrivit Legii nr. 348/2004“.

24. Regula prevăzută la pct. 1 nu se aplică în cazul calculelor intermediare pentru stabilirea impozitelor si taxelor locale. Elementele de calcul se denominează numai prin “mpărtirea la 10.000 lei vechi, fără rotunjirea zecimalelor la ordinul sutelor, această rotunjire aplicându-se asupra oricăreia dintre valorile rezultante. Suma finală a impozitului datorat, stabilit în actul administrativ emis de organul fiscal competent, se va rotunji conform prevederilor pct. 1.

Prin sintagma calcule intermediare privind impozitele si taxele locale se întelege:

a) calculul pentru perioade mai mici de un an;

b) calculul bonificatiei prevăzute la art. 255 alin. (2), art. 260 alin. (2) si art. 265 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, cu modificările ulterioare;

c) determinarea nivelurilor/valorilor ca efect al aplicării unor coeficienti de corectie sau cote de impozitare;

d) determinarea nivelurilor impozitelor si taxelor locale care constau într-o anumită sumă în lei, ca efect al majorării anuale prevăzute la art. 287 din Legea nr. 571/2003, cu modificările ulterioare;

e) orice alte calcule neprevăzute la lit. a)–e) si care nu privesc cuantumurile impozitelor si taxelor locale determinate pentru un an fiscal.

Exemplu

A. Considerând că un contribuabil datorează un impozit anual de 1.886.000 lei vechi, care se plăteste în patru rate,

astfel:

I 471.500 lei;

II 471.500 lei;

III 471.500 lei;

IV 471.500 lei,

în monedă nouă, impozitul datorat începând cu data de 1 iulie 2005 va fi după cum urmează:

Impozit anual: 189 lei noi, din care rata:

I 47 lei;

II 47 lei;

III 47 lei;

IV 48 lei.

B. Considerând că impozitul datorat în anul 2005 în cazul unui teren amplasat în extravilan este de 59.950 lei vechi, care se plăteste în patru rate, astfel:

I 14.987 lei;

II 14.987 lei;

III 14.988 lei;

IV 14.988 lei,

în monedă nouă, impozitul datorat începând cu data de 1 iulie 2005 va fi după cum urmează:

Impozit anual: 6 lei noi, din care rata:

I 2 lei;

II 2 lei;

III 2 lei;

IV 0 lei.

C. Exemplu de calcule intermediare în monedă nouă:

C1. Datele despre teren:

a) rangul localitătii unde este situat terenul: 0;

b) zona în cadrul localitătii: C;

c) categoria de folosintă: fâneată.

d) suprafata terenului: 1.214 m2;

e) suprafata construită la sol a clădirilor: 0 m2;

f) autoritatea locală deliberativă a hotărât, în anul 2004 pentru anul 2005, majorarea impozitului pe teren cu 37,9%;

g) autoritatea locală deliberativă a hotărât, în anul 2004 pentru anul 2005, acordarea unei bonificatii de 9%.

C2. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezultă din art. 258 alin. (3)–(5) din Legea nr. 571/2003, cu modificările ulterioare, si Hotărârea Guvernului nr. 783/2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele si taxele locale si alte taxe asimilate acestora, precum si pentru amenzile care se indexează/ajustează/actualizează anual pe baza ratei inflatiei, aplicabile în anul fiscal 2005:

1. se determină suprafata pentru care se datorează impozit pe teren: este efectiv suprafata terenului, respectiv:

1.214 m2;

2. se determină calculele intermediare ale impozitului pe teren:

2.1. se identifică suma corespunzătoare unui teren având categoria de folosintă îfâneată“, amplasat în zona C, respectiv: 10 lei/m2;

2.2. se denominează prin împărtirea la 10.000 potrivit Legii nr. 348/2004, cu modificările si completările ulterioare:

10 lei/m2 : 10.000 = 0,0010 lei/m2;

2.3. suprafata de teren pentru care se datorează impozit pe teren, prevăzută la pct. 1, se înmulteste cu suma prevăzută la subpct. 2.2, respectiv:

1.214 m2 x 0,0010 lei/m2 = 1,2140 lei;

2.4. suma stabilită la subpct. 2.3 se înmulteste cu coeficientul de corectie 8,00 din tabelul prevăzut la art. 258 alin. (5) din Legea nr. 571/2003, cu modificările ulterioare, corespunzător rangului 0 al localitătii unde este amplasat terenul. Organul fiscal are, potrivit art. 7 teza a II-a din ordonanta de urgentă, posibilitatea de a opta pentru una dintre următoarele variante de calcul:

a) în valoarea rezultantă de la subpct. 2.3 (1,2140) zecimalele nu se rotunjesc la ordinul sutelor, astfel:

1,2140 lei x 8,00 = 9,7120 lei;

b) în valoarea rezultantă de la subpct. 2.3 (1,2140) zecimalele se rotunjesc la ordinul sutelor, astfel:

1,21 lei x 8,00 = 9,68 lei;

2.5. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, cu modificările ulterioare, deoarece, în anul fiscal 2004 pentru anul fiscal 2005, autoritatea locală deliberativă a hotărât majorarea impozitului pe teren cu 37,9%, suma determinată la subpct. 2.4 se majorează cu acest procent, astfel:

a) 9,7120 + 9,7120 x 37,9% = 13,3928;

b) 9,68 + 9,68 x 37,9% = 13,3487;

2.6. având în vedere prevederile art. 260 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, cu modificările ulterioare, deoarece, în anul fiscal 2004 pentru anul fiscal 2005, autoritatea locală deliberativă a hotărât acordarea unei bonificatii de 9%, pentru stabilirea impozitului organul fiscal are, potrivit art. 7 teza a II-a din odonanta de urgentă, posibilitatea de a opta pentru una dintre următoarele variante de calcul:

a1) în valoarea rezultantă de la subpct. 2.5 lit. a) (13,3928) zecimalele nu se rotunjesc la ordinul sutelor, astfel:

13,3928 lei – 13,3928 x 9% = 12,1874 lei;

a2) în valoarea rezultantă de la subpct. 2.5 lit. a) (13,3928) zecimalele se rotunjesc la ordinul sutelor, astfel:

13,39 lei – 13,39 x 9% = 12,18 lei;

b1) în valoarea rezultantă de la subpct. 2.5 lit. b) (13,3487) zecimalele nu se rotunjesc la ordinul sutelor, astfel:

13,3487 lei – 13,3487 x 9% = 12,1473 lei;

b2) în valoarea rezultantă de la subpct. 2.5 lit. b) (13,3487) zecimalele se rotunjesc la ordinul sutelor, astfel:

13,35 lei – 13,35 x 9% = 12,15 lei;

3. se determină impozitul pe teren datorat de către contribuabil, aplicându-se regulile rotunjirii potrivit Legii nr. 348/2004, cu modificările si completările ulterioare, si ordonantei de urgentă:

a1) 12 lei;

a2) 12 lei;

b1) 12 lei;

b2) 12 lei.

25. Consilierii juridici din cadrul Ministerului Finantelor Publice, respectiv ai Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, care reprezintă în fata instantelor de judecată interesele statului, în litigii care au ca obiect drepturi si obligatii evaluabile în bani, au obligatia de a solicita compartimentelor de specialitate din cadrul organelor fiscale convertirea în monedă nouă a sumelor ce reprezintă obiectul litigiilor.

26. În cazul în care termenul pentru îndeplinirea unei obligatii fiscale s-a sfârsit în zilele de 30 iunie sau 1 iulie 2005, când activitatea cu publicul a unitătilor subordonate Ministerului Finantelor Publice era suspendată, obligatia se consideră îndeplinită dacă aceasta a fost executată până la sfârsitul zilei de luni, 4 iulie 2005. Regula se aplică si pentru actiunile constând în exercitarea unor drepturi prevăzute de legea fiscală.