Pagina a 5-a

 

 

76. Articolul 50 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 50. - (1) La încetarea mandatului functiei de conducere judecãtorii sau procurorii pot ocupa, în conditiile prevãzute de art. 48, art. 481 si art. 49, o functie de conducere la aceeasi instantã sau la acelasi parchet ori la altã instantã sau parchet ori revin la instantele sau parchetele de unde provin sau la o instantã sau parchet unde au dreptul sã functioneze potrivit legii.

(2) Revocarea din functia de conducere a judecãtorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunãrii generale ori a presedintelui instantei, pentru urmãtoarele motive:

a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre conditiile necesare pentru numirea în functia de conducere;

b) în cazul exercitãrii necorespunzãtoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficientã, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitãtilor si aptitudinile manageriale;

c) în cazul aplicãrii uneia dintre sanctiunile disciplinare.

(3) La verificarea organizãrii eficiente a activitãtii vor fi avute în vedere, în principal, urmãtoarele criterii: folosirea adecvatã a resurselor umane si materiale, evaluarea necesitãtilor, gestionarea situatiilor de crizã, raportul resurse investite - rezultate obtinute, gestionarea informatiilor, organizarea pregãtirii si perfectionãrii profesionale si repartizarea sarcinilor în cadrul instantelor sau parchetelor.

(4) La verificarea comportamentului si comunicãrii vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul si comunicarea cu judecãtorii, procurorii, personalul auxiliar, justitiabilii, persoanele implicare în actul de justitie, alte institutii, mass-media, asigurarea accesului la informatiile de interes public din cadrul instantei sau parchetului si transparenta actului de conducere.

(5) La verificarea asumãrii responsabilitãtii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atributiilor prevãzute de lege si regulamente, implementarea strategiilor nationale si secventiale în domeniul justitiei si respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, dupã caz, al repartizãrii pe criterii obiective a cauzelor.

(6) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidã de decizie, rezistenta la stres, autoperfectionarea, capacitatea de analizã, sintezã, previziune, strategie si planificare pe termen scurt, mediu si lung, initiativa si capacitatea de adaptare rapidã.

(7) Revocarea din functia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunãrii generale ori a conducãtorului parchetului, pentru motivele prevãzute la alin. (2) care se aplicã în mod corespunzãtor.”

77. La Capitolul V al Titlului II, titlul Sectiunii a 3-a se modificã si va avea urmãtorul cuprins: “Sectiunea a 3-a Promovarea în functia de judecãtor la Înalta Curte de Casatie si Justitie si numirea în functiile de conducere din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie”

78. Articolul 51 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 51. - (1) Promovarea în functia de judecãtor la Înalta Curte de Casatie si Justitie se face de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au îndeplinit functia de judecãtor în ultimii 2 ani la tribunale sau curti de apel, au obtinut calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesionalã si au o vechime în functia de judecãtor sau procuror de cel putin 12 ani.

(2) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplicã în mod corespunzãtor.

(3) Evidenta posturilor vacante de judecãtor la Înalta Curte de Casatie si Justitie este publicã si disponibilã permanent pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(4) Judecãtorii care îndeplinesc conditiile prevãzute la alin. (1) îsi pot depune candidaturile pentru functia de judecãtor la Înalta Curte de Casatie si Justitie, însotite de orice înscrisuri considerate relevante, în termen de 30 de zile de la publicarea postului vacant, la colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, care le analizeazã si le înainteazã Consiliului Superior al Magistraturii, însotite de un raport consultativ asupra promovãrii, în termen de 10 zile de la primire.”

79. Articolul 52 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 52. - (1) Presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de cãtre Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecãtorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la aceastã instantã cel putin 2 ani.

(2) Presedintele României nu poate refuza numirea în functiile de conducere prevãzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.

(3) Numirea în functiile prevãzute la alin. (1) se face pe o perioadã de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singurã datã.

(4) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplicã în mod corespunzãtor.

(5) Judecãtorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie care îndeplinesc conditiile prevãzute la alin. (1) îsi pot depune candidaturile pentru functia de presedinte sau vicepresedinte al Înaltei Curti de Casatie si Justitie ori presedinte de sectie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care functia de presedinte, vicepresedinte sau presedinte de sectie a devenit vacantã.

(6) Revocarea din functie a presedintelui, a vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie se face de cãtre Presedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numãrul membrilor sau la cererea adunãrii generale a instantei, pentru motivele prevãzute la art. 50 alin. (2) care se aplicã în mod corespunzãtor.”

80. Articolul 53 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 53. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism si adjunctii acestora, sunt numiti de Presedintele României, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimã de 10 ani în functia de judecãtor sau procuror, pe o perioadã de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singurã datã.

(2) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplicã în mod corespunzãtor.

(3) Presedintele României poate refuza motivat numirea în functiile de conducere prevãzute la alin. (1), aducând la cunostinta publicului motivele refuzului.

(4) Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevãzute la alin. (1) se face de cãtre Presedintele României, la propunerea ministrului justitiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunãrii generale sau, dupã caz a procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie ori a Procurorului General al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevãzute la art. 50 alin. (2) care se aplicã în mod corespunzãtor.”

81. Dupã articolul 53 se introduce un nou articol, articolul 531, cu urmãtorul cuprins:

“Art. 531. - (1) Numirea în celelalte functii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si al Parchetului National Anticoruptie se face pe o perioadã de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singurã datã, de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie sau a Procurorului General al Parchetului National Anticoruptie, dupã caz.

(2) Pentru numirea în functiile de conducere prevãzute la alin. (1) este necesarã recomandarea conducãtorului sectiei ori, dupã caz, al directiei din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie sau Parchetului National Anticoruptie, unde urmeazã sã fie numit procurorul.

(3) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplicã în mod corespunzãtor.

(4) Revocarea din functiile de conducere a procurorilor numiti potrivit alin. (1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie ori, dupã caz, a Procurorului General al Parchetului National Anticoruptie, pentru motivele prevãzute la art. 50 alin. (2) care se aplicã în mod corespunzãtor.

(5) Propunerea prevãzutã la alin. (4) poate fi formulatã din oficiu sau la sesizarea adunãrilor generale ori a conducãtorilor sectiilor ori, dupã caz, al directiei din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie sau Parchetului National Anticoruptie.”

82. Articolul 54 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 54. - La încetarea mandatului pentru functiile de conducere prevãzute la art. 52, 53 si 531, judecãtorii sau procurorii revin la instantele sau parchetele de unde provin sau la o instantã sau parchet unde au dreptul sã functioneze potrivit legii.”

83. La Titlul II, Capitolul VI se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Capitolul VI

Delegarea, detasarea si transferul

Art. 55. - (1) În cazul în care o judecãtorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate functiona normal din cauza absentei temporare a unor judecãtori, existentei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, presedintele curtii de apel, la propunerea presedintelui respectivei instante din circumscriptia acelei curti de apel, poate delega, judecãtori de la alte instante din circumscriptia mentionatã, cu acordul scris al acestora.

(2) Delegarea judecãtorilor de la judecãtorii, tribunale si tribunale specializate în circumscriptia altei curti de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel în circumscriptia cãreia se cere delegarea si cu avizul presedintelui curtii de apel unde acestia functioneazã.

(3) Delegarea judecãtorilor curtilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel.

(4) Delegarea în functii de conducere a judecãtorilor de la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecãtorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, pânã la ocuparea functiei prin numire în conditiile prezentei legi.

(5) Delegarea în functiile de conducere de la Înalta Curte de Casatie si Justitie a judecãtorilor de la aceastã instantã, se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(6) Delegarea judecãtorilor se poate face pe o perioadã de cel mult 90 de zile într-un an si poate fi prelungitã, cu acordul scris al acestora, cel mult încã 90 de zile.

(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegati, cu acordul scris al acestora, inclusiv în functii de conducere, de cãtre Procurorul General al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadã de cel mult 90 de zile într-un an.

(8) Delegarea procurorilor poate fi prelungitã, cu acordul scris al acestora, cel mult încã 90 de zile.

(9) Pe perioada delegãrii judecãtorii si procurorii beneficiazã de toate drepturile prevãzute de lege pentru functia în care sunt delegati. Când salariul si celelalte drepturi bãnesti prevãzute pentru functia în care este delegat judecãtorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îsi pãstreazã indemnizatia de încadrare lunarã si celelalte drepturi bãnesti.

Art. 56. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii dispune detasarea judecãtorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitãtile subordonate acestuia ori la alte autoritãti publice, în orice functii, inclusiv cele de demnitate publicã numite, la solicitarea acestor institutii.

(2) Durata detasãrii este cuprinsã între 6 luni si 3 ani. Detasarea se prelungeste o singurã datã, pentru o duratã de pânã la 3 ani, în conditiile prevãzute la alin. (1).

(3) În perioada detasãrii, judecãtorii si procurorii îsi pãstreazã calitatea de judecãtor sau procuror si beneficiazã de drepturile prevãzute de lege pentru personalul detasat. Când salariul si celelalte drepturi bãnesti prevãzute pentru functia în care este detasat judecãtorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îsi pãstreazã indemnizatia de încadrare lunarã si celelalte drepturi bãnesti.

(4) Perioada detasãrii constituie vechime în functia de judecãtor sau procuror.

(5) Dupã încetarea detasãrii, judecãtorul sau procurorul revine în functia detinutã anterior.

Art. 57. - Detasarea nu se poate face la instante sau parchete de nivel superior celor la care judecãtorul sau procurorul are dreptul sã functioneze potrivit legii.

Art. 58. - Transferul judecãtorilor si procurorilor de la o instantã la altã instantã sau de la un parchet la alt parchet ori la o institutie publicã se aprobã, la cererea celor în cauzã, de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 59. - (1) La cererea motivatã, judecãtorii pot fi numiti în functia de procuror, iar procurorii în functia de judecãtor, prin decret al Presedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevãzute în prezenta lege.

(2) Pentru numirea în functiile prevãzute la alin. (1), candidatii vor sustine un interviu în fata sectiei pentru judecãtori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicitã numirea ca judecãtori si, respectiv, a sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul judecãtorilor care solicitã numirea ca procuror.

(3) Presedintele României nu poate refuza numirea în functiile prevãzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.”

84. La Titlul II, titlul Capitolului VII se modificã si va avea urmãtorul cuprins: “Capitolul VII Suspendarea din functie si încetarea functiei de judecãtor si procuror”

85. Articolul 60 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 60. - (1) Judecãtorul sau procurorul este suspendat din functie în urmãtoarele cazuri:

a) când a fost pusã în miscare actiunea penalã împotriva sa prin ordonantã sau rechizitoriu;

b) când suferã de o boalã psihicã, care îl împiedicã sã-si exercite functia în mod corespunzãtor.

(2) Suspendarea din functie a judecãtorilor si procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii.

(3) În perioada suspendãrii din functie, judecãtorului si procurorului nu i se plãtesc drepturile salariale. Aceastã perioadã nu constituie vechime în magistraturã.

(4) În perioada suspendãrii din functie, judecãtorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispozitiile referitoare la interdictiile si incompatibilitãtile prevãzute la art. 6 si 7.”

86. Articolul 61 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 61. - (1) În cazul prevãzut la art. 60 alin. (1) lit. a), Consiliul Superior al Magistraturii comunicã de îndatã judecãtorului sau procurorului si conducerii instantei sau parchetului unde acesta functioneazã hotãrârea prin care s-a dispus suspendarea din functie.

(2) Dacã se dispune scoaterea de sub urmãrire penalã, încetarea urmãririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal fatã de judecãtor sau procuror, suspendarea din functie înceteazã, iar acesta este repus în situatia anterioarã, i se plãtesc drepturile bãnesti de care a fost lipsit pe perioada suspendãrii din functie si i se recunoaste vechimea în magistraturã pentru aceastã perioadã.”

87. Articolul 62 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 62. - (1) În cazul prevãzut la art. 60 alin. (1) lit. b), boala psihicã se constatã printr-o expertizã de specialitate, la sesizarea presedintelui instantei sau a conducãtorului parchetului ori a colegiilor de conducere, iar suspendarea din functie se dispune pe perioada recomandatã de comisia medicalã de specialitate, numitã în conditiile art. 13 alin. (2) lit. e).

(2) Dupã expirarea perioadei prevãzute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize poate hotãrî încetarea suspendãrii si repunerea în functie a judecãtorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, dacã boala este ireversibilã, propune eliberarea din functie potrivit legii.

(3) În perioada suspendãrii, judecãtorului sau procurorului i se plãtesc drepturile de asigurãri sociale de sãnãtate, potrivit legii.”

88. Articolul 63 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art 63. - (1) Judecãtorii si procurorii sunt eliberati din functie în urmãtoarele cazuri:

a) demisie;

b) pensionare, potrivit legii;

c) transfer într-o altã functie, în conditiile legii;

d) incapacitate profesionalã;

e) ca sanctiune disciplinarã;

f) condamnarea definitivã a judecãtorului sau procurorului pentru o infractiune;

g) încãlcarea dispozitiilor art. 62;

h) nepromovarea examenului prevãzut la art. 31 alin. (14);

i) neîndeplinirea conditiilor prevãzute la art. 13 alin. (2) lit. a), c) si e).

(2) Eliberarea din functie a judecãtorilor si procurorilor se dispune prin decret al Presedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Trecerea în rezervã sau în retragere a judecãtorilor si procurorilor militari se face în conditiile legii, dupã eliberarea din functie de cãtre Presedintele României. În caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din functie se face dupã trecerea în rezervã sau, dupã caz, în retragere.

(4) Eliberarea din functie a judecãtorilor stagiari si a procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii.

(5) În cazul în care judecãtorul sau procurorul cere eliberarea din functie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sã devinã efectivã, dacã prezenta judecãtorului sau procurorului este necesarã.

(6) Judecãtorul sau procurorul eliberat din functie din motive neimputabile îsi pãstreazã gradul profesional dobândit în ierarhia instantelor sau a parchetelor.”

89. Articolul 64 se abrogã.

90. La articolul 65, alineatele (1) si (3) se modificã si vor avea urmãtorul cuprins:

“Art 65. - (1) Prim-magistratul-asistent, magistratii-asistenti sefi si magistratii-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie se bucurã de stabilitate.

(3) Conditiile generale de numire a magistratilor-asistenti sunt cele prevãzute pentru functia de judecãtor si procuror.”

91. La articolul 65, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:

“(4) Dispozitiile prezentei legi privind incompatibilitãtile si interdictiile, formarea profesionalã continuã si evaluarea periodicã, drepturile si îndatoririle, precum si rãspunderea disciplinarã a judecãtorilor si procurorilor se aplicã în mod corespunzãtor si magistratilor-asistenti.”

92. La articolul 66, alineatul (4) se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“(4) Magistratii-asistenti gradul III pot fi numiti, prin concurs, si dintre avocati, notari, precum si grefieri cu studii superioare juridice de la curtile de apel si Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu o vechime de cel putin 5 ani.”

93. Titlul III se modificã si va avea urmãtorul cuprins: “Titlul III Drepturile si îndatoririle judecãtorilor si procurorilor

Art. 72. - Stabilirea drepturilor judecãtorilor si procurorilor se face tinându-se seama de locul si rolul justitiei în statul de drept, de rãspunderea si complexitatea functiei de judecãtor si procuror, de interdictiile si incompatibilitãtile prevãzute de lege pentru aceste functii si urmãreste garantarea independentei si impartialitãtii acestora.

Art. 73. - (1) Pentru activitatea desfãsuratã, judecãtorii si procurorii au dreptul la o remuneratie stabilitã în raport cu nivelul instantei sau al parchetului, cu functia detinutã, cu vechimea în magistraturã si cu alte criterii prevãzute de lege.

(2) Drepturile salariale ale judecãtorilor si procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevãzute de prezenta lege. Salarizarea judecãtorilor si procurorilor se stabileste prin lege specialã.

(3) Salarizarea judecãtorilor Înaltei Curti de Casatie si Justitie se stabileste prin legea privind indemnizatiile pentru persoanele care ocupã functii de demnitate publicã.

(4) Judecãtorii si procurorii militari sunt militari activi si au toate drepturile si obligatiile ce decurg din aceastã calitate.

(5) Salarizarea si celelalte drepturi cuvenite judecãtorilor si procurorilor militari se asigurã de Ministerul Apãrãrii Nationale, în concordantã cu prevederile legislatiei privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritãtii judecãtoresti si cu reglementãrile referitoare la drepturile materiale si bãnesti specifice calitãtii de militar activ si, respectiv, de salariat civil al acestui minister.

(6) Acordarea gradelor militare si înaintarea în grad a judecãtorilor si procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apãrãrii Nationale.

Art. 74. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul si obligatia de a apãra judecãtorii si procurorii împotriva oricãrui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

(2) Judecãtorii sau procurorii care considerã cã independenta si impartialitatea le sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea profesionalã se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune mãsurile necesare, conform legii.

Art. 75. - Judecãtorii si procurorii sunt liberi sã organizeze sau sã adere la organizatii profesionale locale, nationale sau internationale, în scopul apãrãrii intereselor lor profesionale, precum si la cele prevãzute de art. 10 alin. (3).

Art. 76. - (1) Judecãtorii si procurorii în functie sau pensionari au dreptul de a li se asigura mãsuri speciale de protectie împotriva amenintãrilor, violentelor sau a oricãror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.

(2) Mãsurile speciale de protectie, conditiile si modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Administratiei si Internelor.

Art. 77. - (1) Judecãtorii si procurorii beneficiazã de asigurare pentru risc profesional, realizatã din fondurile bugetare ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Ministerului Justitiei, Ministerului Public sau, în cazul judecãtorilor si procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apãrãrii Nationale, pentru viatã, sãnãtate si bunuri, dacã sunt afectate în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legãturã cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrati în aceste functii, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate.

(2) La eliberarea din functie, asigurarea prevãzutã la alin. (1) înceteazã.

(3) Asigurarea prevãzutã la alin. (1) se realizeazã în conditiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Judecãtorii si procurorii se pot asigura pentru risc profesional peste limita prevãzutã la alin. (1).

(5) Prin hotãrâre a Guvernului, se poate înfiinta Casa de asigurãri a judecãtorilor si procurorilor.

Art. 78. - (1) Judecãtorii si procurorii beneficiazã anual de un concediu de odihnã plãtit de 35 de zile lucrãtoare.

(2) Judecãtorii si procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plãtite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în tarã sau în strãinãtate, pentru pregãtirea si sustinerea examenului de capacitate si de doctorat, precum si la concedii fãrã platã, potrivit Regulamentului privind concediile judecãtorilor si procurorilor.

(3) Judecãtorii si procurorii au dreptul la concedii medicale si la alte concedii, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(4) În perioada concediului de crestere a copilului în vârstã de pânã la 2 ani, judecãtorii sau procurorii au dreptul la o indemnizatie în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate în ultimele 6 luni anterioare datei de la care se acordã acest concediu.

(5) Judecãtorii si procurorii în activitate sau pensionari, precum si sotul sau sotia si copiii aflati în întretinerea acestora beneficiazã în mod gratuit de asistentã medicalã, medicamente si proteze, în conditiile respectãrii dispozitiilor legale privind plata contributiei la asigurãrile sociale.

(6) Judecãtorii si procurorii au dreptul la închirierea locuintelor de serviciu. Locuintele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Justitiei si unitãtilor subordonate, precum si cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpãrate de judecãtori, procurori sau orice alti salariati ai acestor institutii.

(7) În cazul pensionãrii pentru limitã de vârstã, titularul contractului de închiriere prevãzut la alin. (6) si dupã caz, sotul, ori sotia acestuia, îsi pãstreazã drepturile locative pe tot parcursul vietii.

Art. 79. - Judecãtorii si procurorii beneficiazã anual de 6 cãlãtorii în tarã dus-întors, gratuite, la transportul pe calea feratã clasa I, auto, naval si aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 cãlãtorii în tarã dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectueazã cu autoturismul.

Art. 80. - (1) Judecãtorii si procurorii cu vechime continuã în magistraturã de 20 de ani beneficiazã, la data pensionãrii sau a eliberãrii din functie pentru alte motive neimputabile de o indemnizatie egalã cu 7 indemnizatii de încadrare lunare brute, care se impoziteazã potrivit legii.

(2) Indemnizatia prevãzutã la alin. (1) se acordã o singurã datã în decursul carierei de judecãtor sau procuror si se înregistreazã, potrivit legii.

(3) Modul de calcul al vechimii continue în magistraturã se stabileste prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Prevederile alin. (1) se aplicã si în cazul decesului judecãtorului sau procurorului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizatie beneficiazã sotul/sotia si copiii care se aflã în întretinerea acestuia la data decesului.

Art. 81. - (1) Judecãtorii si procurorii cu o vechime de cel putin 25 de ani în magistraturã beneficiazã, la împlinirea vârstei prevãzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionãrii.

(2) Judecãtorii si procurorii sunt pensionati la cerere, înainte de împlinirea vârstei prevãzute de lege si beneficiazã de pensia prevãzutã la alin. (1), dacã au o vechime de cel putin 25 de ani numai în aceste functii. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare si perioadele în care judecãtorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fãrã ca ponderea acestora sã poatã fi mai mare de 10 ani.

(3) Pentru fiecare an care depãseste vechimea de 25 de ani în functia de judecãtor sau procuror, la cuantumul pensiei se adaugã câte 1%, fãrã a se putea depãsi venitul brut avut la data pensionãrii.

(4) De pensia de serviciu beneficiazã si judecãtorii si procurorii cu o vechime în magistraturã între 20 si 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevãzut la alin. (1) fiind micsorat cu 1% pentru fiecare an care lipseste din vechimea integralã.

(5) Persoanele care îndeplinesc conditiile de vechime prevãzute la alin. (1) si (3) numai în functia de judecãtor sau procuror beneficiazã de pensie de serviciu, chiar dacã la data pensionãrii au o altã ocupatie. În acest caz, pensia se stabileste pe baza drepturilor salariate pe care le are un judecãtor sau procuror în functie în conditii identice de vechime si nivel al instantei sau parchetului.

(6) De prevederile alin. (5) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din functia de judecãtor sau procuror din motive neimputabile.

(7) Judecãtorii si procurorii militari pot opta între pensia de serviciu sau pensia militarã de serviciu.

(8) Judecãtorii si procurorii care beneficiazã de pensie de serviciu potrivit alin. (1), (2) si (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionalã, indiferent de nivelul veniturilor respective.

Art. 82. - Judecãtorii si procurorii de la toate instantele, precum si magistratii-asistenti de la Înalta Curte de Casatie si Justitie si personalul de specialitate juridicã prevãzut la art. 86 alin. (1) nu pot fi mentinuti în functie dupã împlinirea vârstei de pensionare prevãzutã de lege.

Art. 83. - Sotul supravietuitor si copiii judecãtorilor si procurorilor care au dreptul la pensie de serviciu potrivit art. 81 beneficiazã de pensie de urmas dacã îndeplinesc conditiile prevãzute pentru aceasta de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 84. - (1) Partea din pensia de serviciu care depãseste nivelul pensiei din sistemul public al asigurãrilor sociale se suportã din bugetul de stat.

(2) Pensiile de serviciu ale judecãtorilor si procurorilor, precum si pensiile de urmas prevãzute la art. 83 se actualizeazã anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecãtorilor si procurorilor în activitate.

(3) Dispozitiile alin. (2) se aplicã si judecãtorilor sau procurorilor pensionari, precum si persoanelor care beneficiazã de pensia de urmas prevãzutã la art. 83.

Art. 85. - Constituie vechime în magistraturã perioada în care judecãtorul, procurorul, personalul de specialitate juridicã prevãzut la art. 86 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit functiile de judecãtor, procuror, personal de specialitate juridicã în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justitie, judecãtor financiar, judecãtor financiar inspector, procuror financiar si consilier în sectia jurisdictionalã a Curtii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridicã prevãzut la art. 86 alin. (1), precum si perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit functii de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ.

Art. 86. - (1) Pe durata îndeplinirii functiei, personalul de specialitate juridicã din Ministerul Justitiei, din Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul National de Criminologie si din Institutul National al Magistraturii este asimilat judecãtorilor si procurorilor în ceea ce priveste drepturile si îndatoririle, inclusiv sustinerea examenului de admitere, evaluarea activitãtii profesionale, sustinerea examenului de capacitate si de promovare, dispozitiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzãtor, cu exceptia dreptului prevãzut de art. 81 alin. (2).

(2) Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum si a procedurii de cercetare si aplicare a sanctiunilor disciplinare se fac prin ordin al conducãtorilor autoritãtilor prevãzute la alin. (1).

Art. 87. - (1) Pentru merite deosebite în activitate, judecãtorii si procurorii pot fi distinsi cu Diploma Meritul Judiciar.

(2) Diploma Meritul Judiciar se acordã de Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecãtori si la propunerea ministrului justitiei, pentru procurori.

Art. 88. - Modelul diplomei si modul de confectionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de cãtre ministrul justitiei.

Art. 89. - (1) Judecãtorii si procurorii sunt datori sã se abtinã de la orice acte sau fapte de naturã sã compromitã demnitatea lor în profesie si în societate.

(2) Relatiile judecãtorilor si procurorilor la locul de muncã si în societate se bazeazã pe respect si bunã-credintã.

Art. 90. - (1) Judecãtorii si procurorii sunt obligati sã rezolve lucrãrile în termenele stabilite si sã solutioneze cauzele în termen rezonabil, în functie de complexitatea acestora si sã respecte secretul profesional.

(2) Judecãtorul este obligat sã pãstreze secretul deliberãrilor si al voturilor la care a participat, inclusiv dupã încetarea exercitãrii functiei.

Art. 91. - (1) Judecãtorii si procurorii sunt obligati sã aibã, în timpul sedintelor de judecatã, tinuta vestimentarã corespunzãtoare instantei la care functioneazã.

(2) Tinuta vestimentarã se stabileste prin hotãrâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii si se asigurã în mod gratuit.

Art. 92. - Judecãtorii si procurorii sunt obligati sã prezinte, în conditiile si la termenele prevãzute de lege, declaratia de avere si declaratia de interese.”

94. Denumirea Titlului IV se modificã si va avea urmãtorul cuprins: “Titlul IV Rãspunderea judecãtorilor si procurorilor”

95. Articolul 93 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 93. - Judecãtorii si procurorii rãspund civil, disciplinar si penal, în conditiile legii.”

96. Dupã articolul 93, se introduce un nou articol, articolul 931, cu urmãtorul cuprins:

“Art 931. - (1) Judecãtorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu încuviintarea sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) În caz de infractiune flagrantã, judecãtorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi retinuti si supusi perchezitiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de îndatã de organul care a dispus retinerea sau perchezitia.”

            97. La articolul 94, alineatele (2), (4), (5) si (7) se modificã si vor avea urmãtorul cuprins:

“(2) Rãspunderea statului este stabilitã în conditiile legii si nu înlãturã rãspunderea judecãtorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea-credintã sau gravã neglijentã.

(4) Dreptul persoanei vãtãmate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare sãvârsite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotãrâre definitivã, rãspunderea penalã sau disciplinarã, dupã caz, a judecãtorului sau procurorului pentru o faptã sãvârsitã în cursul judecãtii procesului si dacã aceastã faptã este de naturã sã determine o eroare judiciarã.

(5) Nu este îndreptãtitã la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la sãvârsirea erorii judiciare de cãtre judecãtor sau procuror.

(7) Dupã ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotãrârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o actiune în despãgubiri împotriva judecãtorului sau procurorului care, cu rea-credintã sau gravã neglijentã, a sãvârsit eroarea judiciarã cauzatoare de prejudicii.”

98. La articolului 95, alineatul (1) se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 95. - (1) Orice persoanã poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducãtorii instantelor ori ai parchetelor, în legãturã cu activitatea sau conduita necorespunzãtoare a judecãtorilor sau procurorilor, încãlcarea obligatiilor profesionale în raporturile cu justitiabilii ori sãvârsirea de cãtre acestia a unor abateri disciplinare.”

99. La Titlul IV, titlul Capitolului II se modificã si va avea urmãtorul cuprins: “Capitolul II Rãspunderea disciplinarã a judecãtorilor si procurorilor”

100. Articolul 96 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 96. - (1) Judecãtorii si procurorii rãspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afecteazã prestigiul justitiei.

(2) Rãspunderea disciplinarã a judecãtorilor si procurorilor militari poate fi angajatã numai potrivit dispozitiilor prezentei legi.”

101. La articolul 97, literele a), c), f), g), i), j), k), l) si m) se modificã si vor avea urmãtorul cuprins:

“a) încãlcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitãti si interdictii privind judecãtorii si procurorii;

c) interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvãrii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toti cetãtenii, precum si imixtiunea în activitatea altui judecãtor sau procuror;

f) nerespectarea în mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor;

g) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de pãrtile din proces;

i) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;

j) exercitarea functiei cu rea-credintã sau gravã neglijentã dacã fapta nu constituie infractiune;

k) efectuarea cu întârziere a lucrãrilor, din motive imputabile;

l) absentele nemotivate de la serviciu, în mod repetat;

m) atitudinea nedemnã în timpul exercitãrii atributiilor de serviciu fatã de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili;”

102. Literele b) si h) ale articolului 97 se abrogã.

103. La articolul 97, dupã litera m) se introduc literele n), o) si p), cu urmãtorul cuprins:

“n) neîndeplinirea obligatiei privind transferarea normei de bazã la instanta sau parchetul la care functioneazã;

o) nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;

p) participarea directã sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asiguratã transparenta fondurilor în conditiile legii.”

104. Articolul 98 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 98. - Sanctiunile disciplinare care se pot aplica judecãtorilor si procurorilor, proportional cu gravitatea abaterilor, sunt:

a) avertismentul;

b) diminuarea indemnizatiei de încadrare lunare brute cu pânã la 15% pe o perioadã de la o lunã la 3 luni;

c) mutarea disciplinarã pentru o perioadã de la o lunã la 3 luni la o instantã sau la un parchet, situate în circumscriptia aceleiasi curti de apel ori în circumscriptia aceluiasi parchet de pe lângã acestea;

d) excluderea din magistraturã.”

105. Articolul 100 se abrogã.

106. Articolul 102 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 102. - Judecãtorii si procurorii care au, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, norma de bazã la institutii de învãtãmânt superior juridic, au obligatia ca, începând cu anul universitar urmãtor, sã-si transfere norma de bazã la instanta sau parchetul la care functioneazã ori sã renunte la calitatea de judecãtor sau procuror.”

107. La articolul 103, alineatul (1) se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 103. - (1) Judecãtorii si procurorii în functie, precum si personalul de specialitate juridicã prevãzut la art. 86 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistraturã potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, îsi pãstreazã aceastã vechime.”

108. Articolul 104 se abrogã.

109. Articolul 105 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 105. - (1) Judecãtorii si procurorii militari care îsi continuã activitatea la instantele si parchetele militare, redistribuiti pe functii inferioare, îsi pãstreazã drepturile salariale de care beneficiazã la data redistribuirii. Celelalte dispozitii ale prezentei legi se aplicã în mod corespunzãtor si judecãtorilor si procurorilor militari.

(2) Transferul judecãtorilor si procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii posturilor, se face la instante si parchete civile de grad egal, potrivit optiunii exprimate, în limita posturilor disponibile.”

110. Articolul 106 se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 106. - Consiliul Superior al Magistraturii aprobã, prin hotãrâre care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I:

a) Regulamentul privind concursul de admitere si examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfãsurare a concursului de admitere si a examenului de absolvire, precum si media minimã de admitere si de absolvire a Institutului National al Magistraturii;

b) Regulamentul Institutului National al Magistraturii;

c) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecãtorilor stagiari si al procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfãsurare si media minimã de promovare a examenului de capacitate al judecãtorilor stagiari si al procurorilor stagiari;

d) Regulamentul privind organizarea si desfãsurarea concursului de admitere în magistraturã;

e) Regulamentul privind modul de desfãsurare a cursurilor de formare profesionalã continuã a judecãtorilor si procurorilor si atestare a rezultatelor obtinute;

f) Regulamentul privind organizarea si desfãsurarea concursului de promovare a judecãtorilor si procurorilor;

g) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în functii de conducere a judecãtorilor si procurorilor;

h) Regulamentul privind evaluarea activitãtii profesionale a judecãtorilor si procurorilor;

i) Regulamentul privind concediile judecãtorilor si procurorilor,”

Art. II. - (1) Regulamentul privind organizarea si desfãsurarea concursului de promovare a judecãtorilor si procurorilor se aprobã de Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi si intrã în vigoare la data publicãrii sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Celelalte regulamente prevãzute la art. 106 se actualizeazã si se aprobã în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se va adopta hotãrârea Guvernului prevãzutã la art. 77 alin. (3) din Legea nr. 303/2004.

Art. III. - La împlinirea termenului prevãzut la art. II alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, cu modificãrile ulterioare, se abrogã.

Art. IV. - (1) Comisiile pentru primul concurs sau examen privind functiile de conducere de la instante si parchete vor fi numite de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în functii de conducere a judecãtorilor si procurorilor va fi elaborat de Institutul National al Magistraturii, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii si afisat pe paginile de internet ale Institutului National al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie si Ministerului Justitiei, precum si la sediile instantelor judecãtoresti si parchetelor, în termen de 10 zile de la numirea comisiilor.

(3) În 30 de zile de la publicarea Regulamentului prevãzut la alin. (3) se organizeazã concurs sau examen pentru numirea în functiile de conducere de la curtile de apel, tribunale si parchetele de pe lângã acestea, iar în termen de 60 de zile de la aceeasi datã se organizeazã concurs sau examen pentru ocuparea functiilor de conducere de la judecãtorii si parchetele de pe lângã acestea. Dispozitiile art. 48 alin. (7) si ale art. 481 alin. (7) se aplicã în mod corespunzãtor.

(4) Numirea în functiile de conducere de la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecãtorii, precum si de la parchetele de pe lângã acestea, pentru care se aplicã procedura prevãzutã la art. 48 alin. (9) si art. 481 alin. (9) se face în termen de 30 de zile de la numirea în functiile de conducere a judecãtorilor si procurorilor care au obtinut rezultatul cel mai bun la concursurile sau examenele prevãzute la alin. (4).

(5) Nerespectarea termenelor si a procedurii pentru organizarea concursurilor sau examenelor prevãzute de prezentul articol constituie abatere disciplinarã.

Art. V. - (1) Judecãtorii si procurorii care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc conditiile de pensionare pentru limitã de vârstã, vor fi eliberati din functie la împlinirea unui termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (2) Consiliul Superior al Magistraturii va lua mãsurile necesare pentru ocuparea în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi a posturilor care devin vacante prin pensionarea persoanelor prevãzute la alin. (1).

Art. VI. - Judecãtorii si procurorii care nu au renuntat la norma de bazã la institutii de învãtãmânt superior juridic, potrivit art. 102 din Legea nr. 303/2004, sunt obligati sã-si transfere norma de bazã la instanta sau parchetul la care functioneazã, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. VII. - (1) Judecãtorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridicã asimilat magistratilor si personalul auxiliar de specialitate depun declaratiile prevãzute la art. 6 alin. (3) sau, dupã caz, art. 61 si art. 62 din Legea nr. 303/2004, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitãtii verificã declaratiile prevãzute la art. 61 din Legea nr. 303/2004, iar Consiliul Suprem de Apãrare a Tãrii verificã declaratiile prevãzute la art. 62 din Legea nr. 303/2004 în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. VIII. - Dispozitiile art. 82 din Legea nr. 303/2004 se aplicã si magistratilor-asistenti ai Curtii Constitutionale si personalului de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor si procurorilor prevãzut la art. 73 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. IX. - Litera a) a articolului 28 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupã functii de demnitate publicã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 16 iulie 1998, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã si va avea urmãtorul cuprins;

“a) personalului de specialitate juridicã prevãzut în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor si procurorilor, cu modificãrile si completãrile ulterioare, cu exceptia functiilor de demnitate publicã numite, altele decât cele ocupate de judecãtori si procurori detasati;”

Art. X. - La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã:

a) articolele 8 si 9 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 503/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

b) articolul 8 din Legea nr. 508/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea în cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 23 noiembrie 2004.

Art. XI. - La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, orice dispozitie contrarã se abrogã.

Art. XII. - Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificãrile ulterioare, precum si cu modificãrile si completãrile aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.

 

Aceastã lege a fost adoptatã în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constitutia României, republicatã, în urma angajãrii rãspunderii Guvernului în fata Camerei Deputatilor si a Senatului si în conditiile art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicatã, în sedinta comunã din 13 iulie 2005.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NÃSTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VÃCÃROIU

 

Bucuresti, 19 iulie 2005.

Nr. 247.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind reforma în domeniile proprietãtii si justitiei, precum si unele mãsuri adiacente

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicatã,

 

Presedintele României decreteazã:

 

Articol unic. – Se promulgã Legea privind reforma în domeniile proprietãtii si justitiei, precum si unele mãsuri adiacente si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BÃSESCU

 

Bucuresti, 19 iulie 2005.

Nr. 645.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

 

DECIZIA Nr. 419

din 18 iulie 2005

asupra modului în care Parlamentul României a pus de acord prevederile Legii privind reforma în domeniile proprietãtii si justitiei, precum si unele mãsuri adiacente cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005

 

În temeiul art. 146 lit. a) din Constitutia României si al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Presedintele României a solicitat Curtii Constitutionale sã se pronunte cu privire la felul în care Parlamentul României a pus de acord prevederile Legii privind reforma în domeniile proprietãtii si justitiei, precum si unele mãsuri adiacente cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005.

Sesizarea a fost înregistratã la Curtea Constitutionalã sub nr. 4.688 din 15 iulie 2005 si formeazã obiectul Dosarului nr. 607 A/2005.

CURTEA,

examinând sesizarea formulatã de Presedintele României, retine urmãtoarele:

Prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, Curtea Constitutionalã a constatat cã sunt neconstitutionale urmãtoarele dispozitii din Legea privind reforma în domeniile proprietãtii si justitiei, precum si unele mãsuri adiacente:

1. Titlul XV art. I pct. 26, prin care se modificã dispozitiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, si pct. 27, prin care se introduce la acelasi articol alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:

– Art. 24 alin. (2): “În perioada mandatului, judecãtorii si procurorii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nu pot desfãsura activitatea de judecãtor sau procuror. La încetarea mandatului, membrii Consiliului Superior al Magistraturii revin în functia de judecãtor sau procuror detinutã anterior alegerii.“;

– Art. 24 alin. (4): “Functiile de conducere detinute de judecãtorii sau procurorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii înceteazã de drept la data publicãrii hotãrârii Senatului în Monitorul Oficial, Partea I.“;

2. Titlul XV art. II alin. (1) si alin. (2), cu urmãtorul cuprins:

– Alin. (1): “În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, membrii Consiliului Superior al Magistraturii care exercitã o functie de conducere sunt obligati sã opteze între functia de conducere la instantele judecãtoresti sau parchete si calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.“;

– Alin. (2): “În cazul în care judecãtorii si procurorii prevãzuti în alin. (1) nu îsi exercitã dreptul de optiune în termenul stabilit sau nu mai functioneazã la o instantã sau parchet de acelasi grad cu instanta sau parchetul unde erau numiti la momentul alegerii îsi pierd calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.“;

3. Titlul XVII art. I pct. 93, prin care la art. 81 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor se introduce alineatul (8), sintagma “alta decât cea de judecãtor sau procuror“;

4. Titlul XVII art. I pct. 93, prin care art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor se modificã, stabilindu-se urmãtorul cuprins:

“Judecãtorii, procurorii, magistratii asistenti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie si personalul de specialitate juridicã prevãzut la art. 86 alin. (1) nu pot fi mentinuti în functie dupã împlinirea vârstei de pensionare prevãzutã de Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile si completãrile ulterioare.“;

5. Titlul XVII art. IV alin. (1), alin. (6) si alin. (7), cu urmãtorul cuprins:

– Alin. (1): “La data intrãrii în vigoare a acestei legi, înceteazã mandatele de conducere ale judecãtorilor si procurorilor de la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecãtorii, precum si ale procurorilor de la parchetele de pe lângã acestea.“;

– Alin. (6): “Durata mandatelor judecãtorilor si procurorilor care exercitã, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, alte functii de conducere decât cele prevãzute la alin. (1) este de 3 ani, de la data învestirii.“;

– Alin. (7): “Mandatele judecãtorilor si procurorilor care ocupã alte functii de conducere decât cele prevãzute la alin. (1) înceteazã, dacã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi durata acestora a depãsit 3 ani de la învestire.“

În conformitate cu prevederile art. 147 alin. (2) din Constitutia României si ale art. 18 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, “În cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sã reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale“.

Având în vedere aceste prevederi din Constitutie si din legea organicã a Curtii Constitutionale, Curtea va examina, în cadrul controlului declansat prin sesizarea Presedintelui României, modul în care Parlamentul României a pus de acord prevederile Legii privind reforma în domeniile proprietãtii si justitiei, precum si unele mãsuri adiacente cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005.

În acest sens, Curtea constatã cã Parlamentul, în sedinta Camerelor reunite din sesiunea extraordinarã din 13 iulie 2005, a eliminat din cuprinsul legii titlul XV art. II alin. (1) si alin. (2), titlul XVII art. IV alin. (1), alin. (6) si alin. (7), punând astfel de acord dispozitiile legii cu decizia Curtii Constitutionale.

În ceea ce priveste art. 24 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Camerele reunite ale Parlamentului au reformulat acest text dupã cum urmeazã:

La articolul 24, alineatul (2) s-a modificat, iar dupã alineatul (2) s-au introdus douã alineate noi, alineatele (3) si (4), cu urmãtorul cuprins:

– Art. 24. alin. (2), (3) si (4): “(2) Presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercitã activitatea de judecãtor sau procuror. Judecãtorii si procurorii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii îsi suspendã activitatea de judecãtor, respectiv de procuror referitoare la prezenta judecãtorilor în complete de judecatã, respectiv efectuarea actelor de urmãrire penalã de cãtre procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activitãtii îsi reiau activitatea de judecãtor sau procuror.

(3) Membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflati în functie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi pot opta pentru suspendarea activitãtii de judecãtor sau procuror pentru perioada rãmasã pânã la terminarea mandatului. Optiunea se exprimã în scris, la presedintele Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.

(4) Functiile de conducere detinute de judecãtorii sau procurorii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspendã de drept la data publicãrii hotãrârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I. Membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce detin o functie de conducere la instante sau la parchete, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, pot opta pentru suspendarea din functia de conducere respectivã în conditiile alin. (2).“

Curtea Constitutionalã constatã cã reformularea textelor de lege mentionate a fost fãcutã în sensul considerentelor Deciziei nr. 375 din 7 iulie 2005, legea fiind astfel pusã de acord cu decizia Curtii.

De asemenea, Camerele reunite ale Parlamentului au eliminat din cuprinsul alin. (8) al art. 81 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor sintagma “alta decât cea de judecãtor sau procuror“, punând astfel textul de acord cu decizia Curtii.

Camerele reunite ale Parlamentului au reformulat art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, stabilindu-i urmãtorul cuprins:

– Art. 82: “Judecãtorii si procurorii de la toate instantele, precum si magistratii-asistenti de la Înalta Curte de Casatie si Justitie si personalul de specialitate juridicã prevãzut la art. 86 alin. (1) nu pot fi mentinuti în functie dupã împlinirea vârstei de pensionare prevãzutã de lege.“

Curtea Constitutionalã retine cã, prin înlãturarea referirii la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurãri sociale, Parlamentul si-a însusit decizia Curtii, în sensul cã textul de lege mentionat, prin care se dispunea eliberarea magistratilor din functie la data împlinirii vârstei de pensionare prevãzute de Legea nr. 19/2000, este neconstitutional.

Noul text al art. 82 din Legea nr. 303/2004, adoptat în sedinta comunã a Camerelor Parlamentului, are în vedere competenta legiuitorului de a stabili o limitã maximã de vârstã pânã la care poate fi exercitatã activitatea de magistrat, asa cum în legislatiile din cele mai multe state democratice se prevede aceasta si cum se prevedea si în legislatia româneascã. Astfel, Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã prevedea o limitã de vârstã de 70 de ani, iar Legea nr. 303/2004, în vigoare la data deciziei Curtii, prevede o limitã de vârstã de 68 de ani.

Referindu-se în mod generic la “lege“, art. 82 din Legea nr. 303/2004, în noua redactare, are în vedere, fãrã îndoialã, o reglementare viitoare, dat fiind cã, în afara Legii nr. 19/2000 – pe care, asa cum s-a arãtat, Parlamentul nu a mai evocat-o ca reglementare de referintã –, nici un alt act normativ nu mai prevede vârsta de pensionare a magistratilor. De asemenea, în absenta altei reglementãri care sã stabileascã limita de vârstã pânã la care pot fi mentinuti în functie magistratii, rezultã cã art. 82 din Legea nr. 303/2004 face trimitere, în aceastã privintã, la reglementarea încã în vigoare, si anume art. 64 din aceeasi lege.

Curtea Constitutionalã constatã asadar cã art. 82 din Legea nr. 303/2004, în noua redactare, a fost pus de acord cu decizia Curtii, în sensul cã magistratii în functie la data deciziei îsi continuã activitatea în conditiile prevãzute de art. 64 din Legea nr. 303/2004.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, dispozitiile art. 146 lit. a) si ale art. 147 alin. (2) din Constitutia României,

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

În numele legii

DECIDE:

1. Constatã cã dispozitiile din Legea privind reforma în domeniile proprietãtii si justitiei, precum si unele mãsuri adiacente, declarate neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, au fost puse de acord cu decizia Curtii prin textele adoptate în sedinta comunã a Camerelor Parlamentului din 13 iulie 2005.

2. Constatã cã dispozitiile art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, în redactarea adoptatã în sedinta comunã a Camerelor Parlamentului din 13 iulie 2005, sunt constitutionale în sensul cã sintagma “vârsta de pensionare prevãzutã de lege“ se referã la o viitoare reglementare si cã magistratii aflati în functie la data publicãrii deciziei Curtii Constitutionale pot fi mentinuti în activitate, în conditiile prevãzute de art. 64 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, în vigoare la aceastã datã.

Definitivã si general obligatorie.

Decizia se comunicã Presedintelui României, presedintelui Camerei Deputatilor, presedintelui Senatului, primuluiministru si se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 18 iulie 2005 si la aceasta au participat: Ioan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Acsinte Gaspar, Kozsokár Gábor, Petre Ninosu si Ion Predescu, judecãtori.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat asistent,

Claudia Miu

 

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTÃRÂRE

privind repartizarea pe unitãti administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru retehnologizarea, modernizarea si dezvoltarea sistemelor centralizate de producere si distributie a energiei termice

 

Având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 48/2004 pentru adoptarea unor mãsuri privind furnizarea energiei termice populatiei, pentru încãlzirea locuintei si prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termicã, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 430/2004,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, si al art. 27 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, cu modificãrile ulterioare,

 

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

 

Art. 1. – Se aprobã repartizarea pe unitãti administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru retehnologizarea, modernizarea si dezvoltarea sistemelor centralizate de producere si distributie a energiei termice pe anul 2005, în valoare de 62.200 mii lei (RON), potrivit anexei care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 2. – Suma prevãzutã la art. 1 se utilizeazã de cãtre ordonatorii principali de credite, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 3. – Ministerul Finantelor Publice este autorizat sã introducã modificãrile corespunzãtoare în volumul si în structura bugetului de stat pe anul 2005.

 

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 12 iulie 2005.

Nr. 690.

 

ANEXÃ*)

 

SUME

acordate conform prevederilor art. 27 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, cu modificãrile ulterioare

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTÃRÂRE

privind trecerea unor imobile din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul public al municipiului Târgoviste si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Târgoviste, judetul Dâmbovita

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã si regimul juridic al acesteia, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

 

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

 

Art. 1. – Se aprobã trecerea unor imobile situate în municipiul Târgoviste, judetul Dâmbovita, având datele de identificare prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul public al municipiului Târgoviste si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Târgoviste, judetul Dâmbovita.

Art. 2. – Predarea-preluarea imobilelor transmise potrivit art. 1 se face pe bazã de protocol încheiat între pãrtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

 

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 12 iulie 2005.

Nr. 691.

 

ANEXÃ*)

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilelor care se transmit din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul public al municipiului Târgoviste si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Târgoviste, judetul Dâmbovita

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTÃRÂRE

privind transmiterea unei pãrti dintr-un imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul public al municipiului Giurgiu si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Giurgiu

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã si regimul juridic al acesteia, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

 

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

 

Art. 1. – Se aprobã transmiterea unei pãrti dintr-un imobil, având datele de identificare prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul public al municipiului Giurgiu si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Giurgiu, în scopul amenajãrii sediului Politiei Comunitare.

Art. 2. – Predarea-preluarea pãrtii din imobil transmise potrivit prevederilor art. 1 se face pe bazã de protocol încheiat între pãrtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

 

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 12 iulie 2005.

Nr. 692.

 

ANEXÃ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a pãrtii dintr-un imobil care se transmite din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul public al municipiului Giurgiu si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Giurgiu

 

Locul unde este situat imobilul

care se transmite

Persoana juridicã

de la care se transmite

imobilul

Persoana juridicã

la care se transmite

imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

[Nr. M.F.P. – 106.238 (partial)]

Municipiul Giurgiu,

str. Podul Prieteniei nr. 2,

judetul Giurgiu

Statul român,

Ministerul Administratiei

si Internelor

(Inspectoratul Judetean

al Politiei de Frontierã)

Municipiul Giurgiu,

Consiliul Local

al Municipiului Giurgiu

Corp 1 – administrativ partial

Suprafata desfãsuratã = 906,00 m2 –

parter

Corp 7 – copertinã

Suprafata desfãsuratã = 117,00 m2

Suprafata totalã a terenului = 1.787,00 m2

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTÃRÂRE

privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul public al municipiului Giurgiu si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Giurgiu

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã si regimul juridic al acesteia, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

 

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

 

Art. 1. – Se aprobã trasmiterea unui imobil compus din constructii si terenul aferent, situat în municipiul Giurgiu, Str. Gloriei nr. 21, judetul Giurgiu, identificat potrivit anexei care face parte integrantã din prezenta hotãrâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul public al municipiului Giurgiu si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Giurgiu.

Art. 2. – Predarea-preluarea imobilului care se transmite potrivit art. 1 se face pe bazã de protocol încheiat între pãrtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

 

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 12 iulie 2005.

Nr. 693.

 

ANEXÃ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se transmite din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Administratiei si Internelor în domeniul public al municipiului Giurgiu si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Giurgiu

 

Locul unde este situat imobilul

care se transmite

Persoana juridicã

de la care se transmite

imobilul

Persoana juridicã

la care se transmite

imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

(Nr. M.F.P. 102.742)

Municipiul Giurgiu,

Str. Gloriei nr. 21,

judetul Giurgiu

Statul român,

Ministerul Administratiei

si Internelor

Municipiul Giurgiu,

Consiliul Local

al Municipiului Giurgiu

Clãdiri:

– Pavilion administrativ (P+2E) Suprafata construitã = 288 m2

– Cãmin 21 de camere Suprafata construitã = 300 m2

– Magazie pentru materiale Suprafata construitã = 102 m2

– Atelier auto

Suprafata construitã = 127 m2

– Depozit

Suprafata construitã = 62 m2

– Padoc pentru porci

Suprafata construitã = 227 m2

– Garaj

Suprafata construitã = 225 m2

– Remizã auto

Suprafata construitã = 125 m2

– Grajd pentru animale

Suprafata construitã = 55 m2

– Depozit pentru lemne

Suprafata construitã = 137 m2

– Punct termic

Suprafata construitã = 15 m2

– Depozit pentru lemne

Suprafata construitã = 55 m2

– Grup sanitar exterior

Suprafata construitã = 55 m2

– Magazie

Suprafata construitã = 310 m2

Total suprafatã construitã = 2.083 m2

Teren:

Suprafata terenului = 4.482,14 m2

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTÃRÂRE

privind transmiterea unei pãrti dintr-un imobil, proprietate publicã a statului, din administrarea Ministerului Apãrãrii Nationale în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã si regimul juridic al acesteia, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

 

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

 

Art. 1. – Se aprobã transmiterea unei pãrti dintr-un imobil, proprietate publicã a statului, având datele de identificare prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre, din administrarea Ministerului Apãrãrii Nationale în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor.

Art. 2. – Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bazã de protocol încheiat între pãrtile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

 

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul apãrãrii nationale,

Teodor Atanasiu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 12 iulie 2005.

Nr. 696.

 

ANEXÃ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

privind transmiterea unei pãrti dintr-un imobil, proprietate publicã a statului, din administrarea Ministerului Apãrãrii Nationale în administrarea Ministerul Administratiei si Internelor

 

Locul unde este situat

imobilul care se transmite

Persoana juridicã

de la care se transmite

imobilul

Persoana juridicã

la care se transmite

imobilul

Codul de clasificare

din inventarul bunurilor

aflate în administrarea

Ministerului Apãrãrii Nationale,

care alcãtuiesc domeniul

public al statului

Caracteristicile tehnice

ale imobilului

Municipiul Bucuresti,

Sos. Oltenitei nr. 290,

sectorul 4

Ministerul Apãrãrii

Nationale

Ministerul

Administratiei si

Internelor, pentru

Directia Generalã

Anticoruptie

– imobil 929 (partial)

– cod 8.29.09

– nr. M.F. 103.573

– suprafata construitã = 504 m2

– suprafata desfãsuratã = 1.512 m2

– suprafata totalã a terenului,

inclusiv constructia = 7.200 m2

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTÃRÂRE

pentru aprobarea rectificãrii bugetului propriu de venituri si cheltuieli al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei privind activitatea de privatizare pe anul 2005

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, si al art. 9 alin. (1) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãtilor comerciale, aprobatã prin Legea nr. 44/1998, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

 

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

 

Articol unic. – Se aprobã rectificarea bugetului propriu de venituri si cheltuieli al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei privind activitatea de privatizare pe anul 2005, potrivit anexei care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

 

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Zsolt Nagy

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 12 iulie 2005.

Nr. 698.

 

ANEXÃ

 

BUGETUL PROPRIU DE VENITURI SI CHELTUIELI

al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei privind activitatea de privatizare – rectificat pe anul 2005

 

Nr.

crt.

Denumirea indicatorilor

Program initial

Influente

Program rectificat

– mii lei –

– mii lei –

– mii lei –

I.

Venituri – total,

1.510

13.608

15.118

 

din care:

 

 

 

 

1. Venituri din privatizare

0

 

0

 

2. Venituri din dividende

1.510

13.608

15.118

II.

Cheltuieli – total,

1.510

13.608

15.118

 

din care:

 

 

 

 

a) vãrsãminte la Trezoreria Statului, într-un cont curent general al acesteia

1.510

13.508

15.018

 

b) cheltuieli pentru plata unor firme de  avocaturã angajate de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, precum si cele pentru pregãtirea si realizarea privatizãrii Societãtii Comerciale “Romtelecom“ – S.A

100

100