MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 173
(XVII) - Nr. 663 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 26
iulie 2005
SUMAR
LEGI SI
DECRETE
235.
– Lege privind declararea zonei de amplasare a monumentelor istorice din
nordul Moldovei ca obiectiv de interes national
621.
– Decret pentru promulgarea Legii privind declararea zonei de amplasare a
monumentelor istorice din nordul Moldovei ca obiectiv de interes national
239.
– Lege privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul
comunicatiilor
625.
– Decret pentru promulgarea Legii privind modificarea si completarea unor
acte normative din domeniul comunicatiilor
240.
– Lege privind societătile de microfinantare
626.
– Decret pentru promulgarea Legii privind societătile de microfinantare
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 310 din
14 iunie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989
ORDONANTE ALE
GUVERNULUI ROMÂNIEI
118.
– Ordonantă de urgentă pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 9/2005
privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2005 personalului bugetar
salarizat potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2000 privind
sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din
sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la
Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în
sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupă functii de
demnitate publică
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
609.
– Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale pentru
aprobarea listei personalului împuternicit cu controlul producerii,
comercializării si utilizării materialelor forestiere de reproducere si cu
certificarea materialelor forestiere de reproducere
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL
|
privind declararea zonei de amplasare a
monumentelor istorice din nordul Moldovei ca obiectiv de interes national
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Art. 1. – Se
declară ca obiectiv de interes national zona de amplasare a monumentelor
istorice din nordul Moldovei, potrivit anexelor nr. 1–8 la prezenta lege,
pentru lucrările de restaurare, consolidare, conservare si punere în valoare a
acestora, precum si pentru lucrările publice de reabilitare a constructiilor, echipamentelor
si a infrastructurii.
Art. 2. – (1) Se
constituie Comitetul Nordul Moldovei, structură fără personalitate juridică, cu
rol consultativ. Acesta este format din reprezentanti ai Regiunii de Dezvoltare
Nord-Est, ai Ministerului Culturii si Cultelor, Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului, Ministerului Administratiei si Internelor,
Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor,
consiliilor judetene si prefecturilor Suceava, Botosani, Neamt si Iasi, precum
si ai consiliilor locale ale localitătilor prevăzute în anexele la prezenta
lege. În derularea programelor privind restaurarea lăcasurilor de cult,
reprezentantii Comitetului Nordul Moldovei colaborează cu reprezentantii
cultelor religioase implicate.
(2) Comitetul
Nordul Moldovei are rolul de a coordona actiunile întreprinse de autoritătile
pe care le reprezintă pentru realizarea lucrărilor prevăzute la art. 1 si de a
propune Guvernului măsuri prin care să fie aplicată strategia de dezvoltare a
zonei.
(3) Comitetul
Nordul Moldovei propune autoritătilor administratiei publice competente, pentru
unitătile administrativ-teritoriale prevăzute în anexele nr. 1–8, măsuri
necesare îndeplinirii obiectivelor pe termen scurt, mediu si lung si urmăreste
realizarea coordonată a acestora, avându-se în vedere, cu precădere:
a) reabilitarea
constructiilor, echipamentelor si infrastructurii, precum: dezvoltarea si
modernizarea aeroporturilor, modernizarea drumurilor nationale, judetene si
comunale cuprinse în zonele stabilite în anexele nr. 1–8, rectificarea si
modernizarea căilor de rulare a căilor ferate, construirea unor sosele de
centură, asfaltarea căilor de acces în zonele turistice, dezvoltarea retelelor
de apă, canal, gaze, curent electric, telefonie în întreaga zonă, realizarea
unor sisteme de colectare a apelor care să protejeze monumentele istorice,
asfaltarea si modernizarea străzilor din interiorul localitătilor zonei si a
întregii infrastructuri;
b) reabilitarea
obiectivelor turistice din zonă;
c) restaurarea si
introducerea monumentelor istorice în circuitul turistic.
(4) În termen de
30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se aprobă, prin ordin
comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului culturii si
cultelor, cu consultarea structurilor asociative ale autoritătilor
administratiei publice locale, regulamentul de organizare si functionare a
Comitetului Nordul Moldovei.
Art. 3. – Pentru
finantarea lucrărilor prevăzute la art. 1 se utilizează:
a) sume alocate cu
această destinatie de la bugetul de stat si de la bugetele judetene,
municipale, orăsenesti sau comunale, după caz;
b) sume alocate
din Fondul national de dezvoltare regională, precum si din alte fonduri
constituite potrivit legii;
c) sume alocate de
organisme internationale, precum si de organizatii neguvernamentale;
d) sume provenite
din sponsorizări, donatii si alte liberalităti, potrivit legii;
e) sume provenite
din alte surse, constituite potrivit legii.
Art. 4. – Sumele
prevăzute la art. 3 lit. b) si c) si, după caz, cele prevăzute la lit. d) vor
fi repartizate unitătilor administrativ-teritoriale prevăzute în anexele nr.
1–8, în functie de programul stabilit, si vor fi cuprinse în bugetele acestora,
urmând a fi utilizate exclusiv pentru finantarea lucrărilor prevăzute în
program.
Art. 5. – Anexele
nr. 1–8 fac parte integrantă din prezenta lege.
Art. 6. – Prezenta
lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si
ale art. 76 alin. (2) din Constitutia
României, republicată.
|
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR ADRIAN
NĂSTASE |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 13 iulie 2005.
Nr. 235.
ANEXA Nr. 1*)
a zonei în
care vor fi efectuate lucrări de restaurare, consolidare, conservare si punere
în valoare a monumentelor istorice, respectiv de reabilitare a constructiilor,
echipamentelor si infrastructurii
ANEXA Nr. 2
LISTA
unitătilor
administrativ-teritoriale în care vor fi efectuate, cu precădere, lucrări de
reabilitare a obiectivelor turistice, introducere în circuitul turistic a unor
monumente istorice si reabilitare a zonelor rurale din judetul Suceava
1. Arbore
2. Baia
3. Botosana
4. Cacica
5. Cajvana
6. Ciprian
Porumbescu
7. Cornu Luncii
8. Dolhasca
(Probota)
9. Dolhesti
10. Fălticeni
11. Gura Humorului
(Voronet)
12. Marginea
13. Mălini
14. Mănăstirea
Humorului
15. Mitocu
Dragomirnei (Dragomirna)
16. Moldovita
17. Preutesti
18. Putna
19. Rădăseni
20. Rădăuti
21. Salcea
22. Slatina
23. Solca
24. Suceava
25. Sucevita
26. Vatra
Moldovitei
ANEXA Nr. 4
LISTA
unitătilor
administrativ-teritoriale în care vor fi efectuate, cu precădere, lucrări de
reabilitare a obiectivelor turistice, introducere în circuitul turistic a unor
monumente istorice si reabilitare a zonelor rurale din judetul Iasi
1. Aroneanu
2. Bârnova
3. Ceplenita
4. Cotnari
5. Cucuteni
6. Deleni
7. Dobrovăt
8. Dolhesti
9. Hârlău
10. Iasi
11. Mircesti
12. Mosna
13. Ruginoasa
14. Târgu Frumos
15. Scobinti
16. Tibănesti
ANEXA Nr. 6
LISTA
unitătilor
administrativ-teritoriale în care se efectuează, cu precădere, lucrări de
reabilitare a obiectivelor turistice, introducere în circuitul turistic a unor
monumente istorice si reabilitare a zonelor rurale din judetul Neamt
1. Agapia
2. Bicaz
3. Ceahlău
4. Piatra-Neamt
5. Pângărati
6. Războieni
7. Roman
8. Tarcău
9. Tazlău
10. Târgu-Neamt
11. Vânători-Neamt
12. Viisoara
ANEXA Nr. 8
LISTA
lucrărilor
administrativ-teritoriale în care se efectuează, cu precădere, lucrări de
reabilitare a obiectivelor turistice, introducere în circuitul turistic a unor
monumente istorice si reabilitare a zonelor rurale din judetul Botosani
1. Botosani
2. Brăesti
3. Copălău
4. Cosula
5. Curtesti –
satul Agafton
6. Dorohoi
7. Havârna
8. Hiliseu-Horia –
satul Hiliseu-Crisan
9. Roma – satul
Cotârgaci
10. Stefănesti
11. Văculesti
12. Vorniceni
13. Vorona
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii privind declararea zonei
de amplasare a monumentelor istorice din nordul Moldovei ca obiectiv de interes
national
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. – Se
promulgă Legea privind declararea zonei de amplasare a monumentelor istorice
din nordul Moldovei ca obiectiv de interes national si se dispune publicarea
acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
TRAIAN
BĂSESCU
Bucuresti, 13 iulie 2005.
Nr. 621.
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL
|
privind modificarea si completarea unor acte
normative din domeniul comunicatiilor
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Art. I. – Articolul 51 din Ordonanta Guvernului nr.
31/2002 privind serviciile postale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 87 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări si
completări prin Legea nr.
642/2002, se abrogă.
Art. II. – Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 27 iunie 2002, aprobată
cu modificări si completări prin Legea nr.
591/2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se
completează după cum urmează:
1. Alineatul
(1) al articolului 3 se abrogă.
2. La articolul
4, după alineatul (6) se introduce un alineat nou, alineatul (7), cu următorul
cuprins:
“(7) Persoanele
care intentionează să furnizeze exclusiv pentru nevoi proprii retele sau
servicii de comunicatii electronice nu au obligatia transmiterii notificării.
Drepturile si obligatiile prevăzute în autorizatia generală li se aplică în mod
corespunzător.“
3. La articolul
41, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“Art.41. – (1)
Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale ANRC se asigură integral din
următoarele surse:
a) tariful de
monitorizare datorat, în conformitate cu prevederile cap. VIII1,
pentru activitatea de supraveghere si control în domeniul comunicatiilor
electronice si al serviciilor postale, desfăsurată de ANRC;
b) tariful de
utilizare a resurselor de numerotatie, datorat în conditiile prevederilor art.
19 alin. (2);
c) alte venituri
ce se pot realiza de ANRC, conform prevederilor actelor normative în vigoare.“
4. Articolele
47 si 48 se abrogă.
5. După
capitolul VIII se introduce un capitol nou, capitolul VIII1, cu următorul cuprins:
“CAPITOLUL
VIII1
Art. 481. – (1) Persoanele care, la data de 31 decembrie a unui anumit an, au
calitatea de furnizor de retele publice de comunicatii electronice, furnizor de
servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau furnizor de
servicii postale sunt obligate la plata către ANRC a unui tarif de monitorizare
anual pentru anul următor, calculat ca un procent din cifra de afaceri a
fiecărui furnizor.
(2) Procentul
prevăzut la alin. (1) se determină anual, fără a depăsi 0,5%, ca raport între:
a) cheltuielile
estimate pe anul în curs, prevăzute în bugetul aprobat potrivit art. 42, din
care se scad veniturile estimate a se realiza din alte surse, prevăzute în
bugetul aprobat; si
b) cifra de
afaceri cumulată a persoanelor prevăzute la alin. (1).
(3) Cifra de
afaceri este cea prevăzută în situatiile financiare anuale întocmite pentru
anul anterior celui pentru care se datorează tariful de monitorizare estimativ.
(4) Pentru
persoanele care nu furnizează retele sau servicii de comunicatii electronice
ori servicii postale de-a lungul unui an calendaristic întreg, cifra de afaceri
se calculează proportional cu numărul de zile în care au beneficiat de dreptul
de a furniza retele sau servicii de comunicatii electronice ori servicii
postale.
Art. 482. – (1) Cuantumul tarifului de monitorizare datorat pentru un an se
determină estimativ la data de 15 iulie a anului respectiv, în raport cu
cifrele de afaceri pe anul anterior.
(2) Odată cu
determinarea tarifului de monitorizare estimativ pentru anul în curs, ANRC va
regulariza sumele datorate cu titlu de tarif de monitorizare pentru anul
încheiat, stabilind tariful de monitorizare definitiv, în raport cu cifrele de
afaceri realizate în cursul anului încheiat de persoanele obligate la plata
tarifului de monitorizare pentru acel an, prevăzute la art. 481 alin. (1). Pentru
persoanele care nu au transmis ANRC situatiile financiare anuale continând
cifrele de afaceri necesare pentru determinarea tarifului de monitorizare
definitiv, acesta se va calcula în functie de cifrele de afaceri aferente
anului anterior celui pentru care se datorează tariful de monitorizare.
Art. 483. – (1) Obligatia de plată a tarifului de monitorizare se stabileste
prin decizie a presedintelui ANRC, care se comunică fiecărui furnizor.
(2) Tariful de
monitorizare estimativ se achită în două transe egale, prima în termen de 30 de
zile de la data comunicării deciziei, iar cea de-a doua până la data de 31
decembrie a anului respectiv.
(3) Diferenta
dintre tariful de monitorizare definitiv si tariful de monitorizare estimativ
se achită sau se restituie, după caz, conform procedurii prevăzute la art. 485.
(4) Tariful de
monitorizare si tariful de utilizare a resurselor de numerotatie constituie
creante bugetare, aplicându-li-se în mod corespunzător dispozitiile Ordonantei
Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si
completările ulterioare.
Art. 484. – (1) Persoanele prevăzute la art. 481 alin. (1) au obligatia de a transmite ANRC situatiile financiare
anuale, continând cifrele de afaceri necesare pentru determinarea tarifului de
monitorizare estimativ sau definitiv, după caz, în termen de 5 zile de la
expirarea termenului de depunere a acestora la unitătile teritoriale ale
Ministerului Finantelor Publice.
(2) Persoanele
prevăzute la art. 481 alin.
(1) pot solicita, în vederea aplicării prevederilor art. 481 alin. (1) si alin. (2)
lit. b), luarea în consideratie a veniturilor rezultate din furnizarea de
retele sau de servicii de comunicatii electronice ori din furnizarea de
servicii postale, în locul cifrei de afaceri prevăzute la art. 481 alin. (3).
(3) În vederea aplicării prevederilor alin. (2), persoanele prevăzute la art. 481 alin. (1) sunt obligate să tină contabilitatea în mod distinct în ceea ce priveste veniturile obtinute din activitătile de furnizare de retele sau de servicii de comunicatii electronice ori, după caz, de furnizare de servicii postale, în acelasi mod în care acest lucru s-ar realiza dacă aceste activităti ar fi desfăsurate de entităti cu personalitate juridică distinctă. Certificarea veniturilor se va realiza în conditiile stabilite de ANRC, de către un auditor independent autorizat conform legii.
(4) Prevederile
art. 481 alin.
(4) se aplică în mod corespunzător veniturilor din activităti de furnizare de
retele sau de servicii de comunicatii electronice ori de furnizare de servicii
postale, determinate potrivit alin. (2) si (3).
Art. 485. – Procedura de aplicare a prevederilor art. 481–484 se
stabileste prin decizie a presedintelui ANRC.“
6. Articolul 51
va avea următorul cuprins:
“Art.51. – (1) ANRC si
MCTI au dreptul să solicite furnizorilor de retele sau de servicii de
comunicatii electronice ori furnizorilor de servicii postale informatiile
necesare în vederea exercitării atributiilor prevăzute de prezenta ordonantă de
urgentă sau de legislatia specială din domeniul comunicatiilor electronice ori
al serviciilor postale.
(2) Informatiile
prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate de ANRC si MCTI, în special în
următoarele scopuri:
a) verificarea
respectării obligatiilor prevăzute de dispozitiile prezentei ordonante de
urgentă sau ale legislatiei speciale din domeniul comunicatiilor electronice
ori al serviciilor postale sau impuse de ANRC si MCTI în conformitate cu aceste
dispozitii;
b) stabilirea
tarifului de monitorizare anual, în conformitate cu prevederile cap. VIII1;
c) stabilirea
contributiilor pentru finantarea serviciilor din sfera serviciului universal;
d) desemnarea
furnizorilor de serviciu universal si impunerea în sarcina acestora a
obligatiilor prevăzute în legislatia specială din domeniul comunicatiilor
electronice sau al serviciilor postale;
e) identificarea
pietelor relevante din sectorul comunicatiilor electronice, realizarea
analizelor de piată si identificarea furnizorilor cu putere semnificativă, în
conformitate cu prevederile cap. V;
f) impunerea în
sarcina furnizorilor de retele sau de servicii de comunicatii electronice cu
putere semnificativă pe piată a obligatiilor prevăzute de legislatia specială
din domeniul comunicatiilor electronice;
g) acordarea
licentelor de utilizare a resurselor de numerotatie si verificarea respectării
obligatiilor prevăzute în acestea;
h) solutionarea
litigiilor dintre furnizorii de retele sau de servicii de comunicatii
electronice, dintre furnizorii de servicii postale, dintre utilizatori si
furnizorii de servicii postale, precum si dintre utilizatorii finali si
furnizorii de servicii de comunicatii electronice;
i) realizarea de
statistici clar definite, necesare exercitării atributiilor ANRC si MCTI,
acordând în acest sens un termen de minimum 30 de zile pentru colectarea
datelor;
j) elaborarea de
rapoarte, studii, analize si altele asemenea, în domeniul comunicatiilor
electronice si al serviciilor postale, pentru evaluarea necesitătii si
oportunitătii emiterii de noi reglementări si pentru evaluarea si controlul
implementării reglementărilor în vigoare;
k) publicarea unor
situatii comparative privind calitatea si tarifele serviciilor, în vederea
maximizării beneficiilor utilizatorilor finali.
(3) În exercitarea
atributiilor sale, IGCTI are dreptul să solicite furnizorilor de retele sau de
servicii de comunicatii electronice informatiile necesare în vederea
verificării respectării obligatiilor prevăzute de dispozitiile prezentei
ordonante de urgentă sau ale legislatiei speciale din domeniul comunicatiilor
electronice ori impuse de IGCTI în conformitate cu aceste dispozitii.
(4) Informatiile
prevăzute la alin. (1) si (3) vor fi solicitate în scris si motivat, iar
cantitatea si natura acestora trebuie să fie proportionale cu scopul pentru
care au fost solicitate.
(5) Furnizorii de
retele sau de servicii de comunicatii electronice si furnizorii de servicii
postale au obligatia de a pune la dispozitie informatiile, altele decât cele
solicitate la alin. (2) lit. i), în termenul si în conditiile indicate de ANRC
si MCTI sau IGCTI, după caz.“
7. La articolul
55 alineatul (1), după litera h) se introduce o literă nouă, litera h1), cu următorul cuprins:
“h1)
nedepunerea situatiilor financiare anuale la ANRC, în termenul prevăzut la art.
484 alin.
(1);“.
8. La articolul
56 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:
“a) să furnizeze
în mod complet si corect informatiile care le-au fost cerute conform
prevederilor art. 51 ori ale art. 54 alin. (1);“.
9. La articolul
58, alineatele (1) si (4) vor avea următorul cuprins:
“Art.58. – (1)
Constatarea contraventiilor prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a), b), d) si
f)–h1) se face de către personalul de control
prevăzut la art. 53 alin. (1).
............................................................................................
(4) Sanctiunile
pentru faptele prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a), b), d) si f)–h1)
se aplică, prin rezolutie scrisă, de către presedintele ANRC.“
Art. III. – Prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de
la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia
dispozitiilor art. I, ale art. II pct. 3, 4, 7 si 9, precum si ale art. II pct.
5, referitoare la introducerea art. 481–484 din Ordonanta de urgentă
a Guvernului nr.
79/2002, care intră în vigoare la data de 31 decembrie 2005.
Art. IV. – Ordonanta Guvernului nr.
31/2002 privind serviciile postale, aprobată cu modificări si completări
prin Legea nr.
642/2002, si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobată
cu modificări si completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările si
completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se vor
republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă
numerotare.
Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si
ale art. 76 alin. (2) din Constitutia
României, republicată.
|
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR, DAN RADU
RUSANU |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 15 iulie 2005.
Nr. 239.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii privind modificarea si
completarea unor acte normative din domeniul comunicatiilor
În temeiul prevederilor
art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. – Se
promulgă Legea privind modificarea si completarea unor acte normative din
domeniul comunicatiilor si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
TRAIAN
BĂSESCU
Bucuresti, 15 iulie 2005.
Nr. 625.
|
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL
|
privind societătile de microfinantare
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
CAPITOLUL I
Dispozitii
generale
Art. 1. – Prezenta
lege are ca scop crearea cadrului necesar organizării, functionării si
dezvoltării societătilor de microfinantare.
Art. 2. – În
întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos semnifică după cum
urmează:
a) societate de
microfinantare – persoana juridică constituită cu scopul de a acorda
microcredite si care nu poate desfăsura activităti de atragere de depozite sau
alte fonduri rambursabile de la public, în sensul Legii nr. 58/1998 privind
activitatea bancară, republicată;
b) microcredit –
împrumutul acordat la cererea solicitantilor – persoane fizice sau juridice –
în lei, în echivalentul de până la 25.000 euro, cu o perioadă de rambursare de
maximum 60 de luni, destinat dezvoltării unor proiecte, activităti sau afaceri,
sustinerii proiectelor de dezvoltare comunitară sau economică, a initiativelor
comunitătilor locale si a programelor sociale, în scopul îmbunătătirii
standardului de viată al comunitătilor locale;
c) solicitant –
persoana fizică sau juridică care prezintă unei societăti de microfinantare o
cerere însotită de o propunere fundamentată pentru initierea si dezvoltarea
unei activităti aducătoare de venit;
d) beneficiar –
persoana fizică sau juridică căreia societatea de microfinantare i-a acordat un
microcredit în conditiile prezentei legi;
e) activităti
de microfinantare – acordarea de microcredite către beneficiari, potrivit
termenilor si conditiilor negociate cu solicitantii, din fonduri proprii,
împrumutate sau atrase de la institutii financiare ori organizatii donatoare
sau din resurse financiare publice, potrivit reglementărilor în vigoare.
CAPITOLUL II
Înfiintarea
societătilor de microfinantare
Art. 3. –
Societătile de microfinantare sunt societăti financiare care se constituie ca
societăti comerciale pe actiuni si se organizează si functionează potrivit
prevederilor prezentei legi si ale Legii nr.
31/1990 privind societătile comerciale, republicată.
Art. 4. – (1)
Obiectul principal de activitate al societătilor de microfinantare constă,
exclusiv, în acordarea de microcredite din fonduri proprii, împrumutate sau
atrase de la institutii financiare ori organizatii donatoare sau din resurse
financiare publice, potrivit legii.
(2) Societătile de microfinantare pot avea ca obiect secundar de activitate acordarea de servicii pentru dezvoltarea economică a beneficiarilor de microcredite, incluzând servicii de consultantă, informare, educare si instruire de specialitate.
(3) În vederea
realizării activitătilor prevăzute la alin. (1) si (2), o societate de
microfinantare poate desfăsura următoarele operatiuni:
a) să împrumute
sau să atragă fonduri rambursabile ori nerambursabile de la entităti rezidente
sau nerezidente;
b) să accepte în
garantie depozite constituite de beneficiari, cu conditia ca sumele constituite
ca garantie să fie depozitate într-o institutie de credit – persoană juridică
română sau la sucursalele din România ale institutiilor de credit străine
autorizate de Banca Natională a României;
c) să încheie acte
juridice având ca obiect bunurile imobile si mobile dobândite în urma
executării voluntare sau silite a garantiilor constituite la acordarea
microcreditului;
d) să administreze
fonduri publice acordate drept fonduri pentru microcredite de către agentiile
guvernamentale.
(4) Societătile de
microfinantare vor putea realiza activitatea prevăzută la alin. (3) lit. d), cu
respectarea conditiilor prevăzute de Ordonanta Guvernului nr.
40/2000 privind acreditarea agentiilor de credit în vederea administrării
fondurilor pentru acordarea de microcredite, aprobată cu modificări si
completări prin Legea nr.
376/2002, cu modificările ulterioare.
(5) Contractarea
de împrumuturi si acceptarea de depozite în garantie, potrivit alin. (3) lit.
a) si b), nu constituie activităti de acceptare de depozite si nu necesită
autorizarea Băncii Nationale a României, în întelesul Legii nr.
58/1998, republicată.
(6) În situatiile
în care beneficiarul microcreditului nu respectă contractul de microcredit,
societatea de microfinantare poate dobândi sumele constituite ca depozit în garantie,
potrivit alin. (3) lit. b), ca urmare a executării voluntare sau silite, putând
folosi sumele respective pentru acordarea de microcredite.
(7) O societate de
microfinantare va desfăsura exclusiv activitătile mentionate în prezentul
articol si nu va putea acorda credite ipotecare, conform Legii nr.
190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare, cu
modificările ulterioare, sau credite de consum, în sensul Legii nr.
58/1998, republicată, si al reglementărilor Băncii Nationale a României
privind creditul ipotecar si creditul de consum.
Art. 5. –
Înfiintarea societătilor de microfinantare se notifică Băncii Nationale a
României în termen de 30 de zile de la data înmatriculării în registrul
comertului.
Documentatia
necesară în vederea notificării constă în actul constitutiv semnat de actionari
si în dovada înmatriculării la registrul comertului.
Art. 6. –
Societătile de microfinantare sunt obligate să notifice Băncii Nationale a
României orice modificare intervenită cu privire la documentatia depusă
initial.
Art. 7. – (1)
Capitalul social minim al societătilor de microfinantare este echivalentul în
lei al sumei de 200.000 euro.
(2) Capitalul
social minim al societătilor de microfinantare trebuie să fie vărsat integral,
în formă bănească, la momentul subscrierii.
(3) Actiunile
emise de societătile de microfinantare nu pot fi decât actiuni nominative.
Art. 8. – (1)
Denumirea unei societăti de microfinantare va include sintagma societate de
microfinantare sau abrevierea acesteia. Termenul de microfinantare poate fi
folosit în denumire, antet, acte emise, reclame sau în publicitate numai de
către societătile de microfinantare.
(2) O societate de
microfinantare nu poate folosi în denumire, antet sau în acte emise cuvintele bancă,
national, stat, român sau orice derivate ale acestora sau orice alte
cuvinte care ar induce publicul în eroare cu privire la statutul ori
activitătile si operatiunile societătii de microfinantare.
(3) Entitătile
care nu intră sub incidenta prezentei legi nu pot folosi în denumire, antet sau
în acte emise sintagma societate de microfinantare sau orice derivat al
acesteia care ar induce publicul în eroare cu privire la desfăsurarea de
activităti de microfinantare în baza prezentei legi.
CAPITOLUL III
Functionarea
societătilor de microfinantare
Art. 9. – (1)
Societatea de microfinantare elaborează norme interne de creditare, care
trebuie să contină si cerinte prudentiale în vederea desfăsurării activitătii,
astfel încât să se asigure confidentialitatea datelor si a informatiilor
furnizate de beneficiari si exercitarea unei activităti în conformitate cu
regulile unei practici solide si prudente.
(2) Societatea de
microfinantare are obligatia să organizeze proceduri de control intern adecvate
pentru a asigura desfăsurarea activitătii sale în conformitate cu cerintele
legale si prudentiale.
Art. 10. – (1)
Fiecare societate de microfinantare angajează, în conditiile legii, un auditor
financiar independent. Nu poate fi angajată în această calitate decât o
societate de audit financiar, autorizată în conditiile legii să desfăsoare
această activitate în România.
(2) Auditorul
financiar independent:
a) Ontocmeste un
raport anual cu privire la situatiile financiare ale societătii de
microfinantare, care să reflecte pozitia financiară a acesteia, performantele
financiare si fluxurile de trezorerie;
b) analizează
procedurile controlului intern si, dacă apreciază că acestea nu sunt
corespunzătoare, face recomandări societătii de microfinantare pentru
remedierea acestora;
c) acordă
societătii de microfinantare asistentă financiarcontabilă, cu respectarea
reglementărilor specifice si a principiului independentei, în conformitate cu
legislatia aplicabilă acesteia;
d) auditează
normele interne de creditare si formulează opinia sa cu privire la continutul
acestora, pe care o înscrie într-un raport special întocmit în acest scop;
e) desfăsoară
orice alte activităti prevăzute de legislatia în vigoare privind activitatea de
audit financiar.
Art. 11. –
Societatea de microfinantare păstrează confidentialitatea tuturor operatiunilor
pe care le desfăsoară, inclusiv cu privire la identitatea si informatiile puse
la dispozitie de beneficiar, cu exceptia prevederilor art. 16.
Art. 12. – În
cauzele penale, la solicitarea scrisă a procurorului sau a instantei
judecătoresti ori, după caz, a organelor de cercetare penală, cu autorizarea
procurorului, societătile de microfinantare vor furniza informatii de natura
secretului profesional.
Art. 13. – (1)
Orice persoană implicată în activitatea societătii de microfinantare este
obligată să păstreze confidentialitatea si secretul profesional.
(2) Personalul
societătii de microfinantare nu poate utiliza în folos personal sau al unui
tert informatiile pe care le detine ori de care a luat cunostintă în orice mod.
(3) Personalul
unei societăti de microfinantare nu are dreptul de a folosi sau de a dezvălui
nici în timpul activitătii, nici după încetarea acesteia, informatii ori date
care, devenite publice, ar dăuna intereselor sau prestigiului societătii de
microfinantare ori vreunui client al acesteia.
(4) Prevederile
alin. (1)–(3) sunt aplicabile si persoanelor care obtin informatii de natura
celor prevăzute la alin. (3) din rapoartele ori din documentele de orice fel
ale societătii de microfinantare.
(5) Încălcarea
prevederilor prezentului articol poate fi sesizată de către persoanele
îndreptătite, în conditiile legii.
Art. 14. –
Activitatea de microfinantare se derulează exclusiv prin conturi deschise de
societătile de microfinantare la institutii de credit – persoane juridice
române, precum si la sucursalele din România ale institutiilor de credit
străine autorizate de Banca Natională a României să functioneze pe teritoriul
României.
Art. 15. – (1) În
mod individual sau în cadrul asociatiilor profesionale societătile de
microfinantare îsi pot constitui un corp propriu de executori, a cărui activitate
va fi strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii apartinând
societătilor de microfinantare.
(2) Statutul
corpului executorilor proprii ai societătilor de microfinantare se
reglementează prin ordin al ministrului justitiei.
Art. 16. –
Societătile de microfinantare sunt obligate să prevadă în normele interne de
creditare reguli cu privire la profilul beneficiarului, criteriile si
conditiile acordării creditului si cerintele de prudentialitate cu privire la
expunerea fată de un debitor si expunerea agregată.
Art. 17. –
Societătile de microfinantare sunt obligate să raporteze anual Băncii Nationale
a României structura portofoliului de microcredite.
Art. 18. – Societătile
de microfinantare sunt persoane juridice declarante la Centrala Riscurilor
Bancare si la Biroul de credit, în conformitate cu reglementările în domeniu.
CAPITOLUL IV
Art. 19. –
Principiile care stau la baza acordării de microcredite către beneficiari sunt:
a) fundamentarea
initierii sau dezvoltării unor proiecte, activităti sau afaceri, inclusiv a
proiectelor de dezvoltare comunitară ori economică, a initiativelor
comunitătilor locale si a programelor sociale;
b) asigurarea
transparentei operatiunilor de microfinantare si a tratamentului egal al
beneficiarilor, prin punerea la dispozitie celor interesati a tuturor
informatiilor referitoare la termenii si conditiile microfinantării si prin
aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selectie a solicitantilor de
microcredite;
c) interzicerea
conditionării acordării microcreditului de acceptarea de către beneficiar a
unor servicii ce nu au legătură cu microcreditul;
d) efectuarea
activitătilor de publicitate si reclamă cu respectarea principiilor liberei
concurente si a intereselor economice ale beneficiarilor.
Art. 20. – (1)
Societatea de microfinantare va prezenta solicitantilor de microcredite,
anterior semnării contractului de microcredit, toate conditiile acestuia.
(2) Contractul de
microcredit trebuie să cuprindă cel putin dispozitii referitoare la:
a) dobândă;
b) dobânzile
penalizatoare;
c) comisioanele si
tarifele aplicabile;
d) costul
serviciilor conexe oferite de societatea de microfinantare;
e) modul de plată
a împrumutului;
f) garantiile
reale si/sau personale;
g) destinatia si
modul de utilizare a microcreditului;
h) clauza de
confidentialitate;
i) răspunderea
părtilor pentru încălcarea contractului de microcredit;
j) toate celelalte costuri care cad în sarcina beneficiarilor de microcredite.
(3) Beneficiarii
au dreptul de a rambursa anticipat microcreditul primit. Conditiile cu privire
la rambursarea anticipată a microcreditului trebuie prevăzute în contractul de
microcredit printr-o clauză distinctă.
(4) Contractele de
microcredit, precum si garantiile reale si personale constituite în scopul
garantării microcreditului constituie titlu executoriu.
Art. 21. – Este
interzisă conditionarea acordării microcreditelor de:
a) cumpărarea sau
vânzarea actiunilor societătii de microfinantare, indiferent sub ce formă;
b) acceptarea de
către beneficiar a altor servicii care nu au legătură cu microcreditul;
c) gajarea
actiunilor sau părtilor sociale ale beneficiarului, în vederea garantării
datoriilor societătii de microfinantare.
CAPITOLUL V
Prevederi
contabile si fiscale
Art. 22. –
Societătile de microfinantare vor organiza si vor conduce contabilitatea
proprie, aplicând în mod corespunzător prevederile Legii contabilitătii nr.
82/1991, republicată, precum si normele Ministerului Finantelor Publice
pentru aprobarea reglementărilor contabile, armonizate cu Standardele
internationale de contabilitate.
Art. 23. –
Societătile de microfinantare constituie, regularizează si utilizează
provizioane specifice de risc de credit, cărora le sunt aplicabile
reglementările legale în vigoare.
CAPITOLUL VI
Asocierea
societătilor de microfinantare
Art. 24. – (1) Societătile de microfinantare se pot constitui în asociatii profesionale care să le reprezinte interesele colective, precum si interesele beneficiarilor de microcredite fată de autoritătile publice, să analizeze probleme de interes comun în domeniul microfinantării, să promoveze cooperarea, să informeze membrii asociatiei si publicul în legătură cu operatiunile si activitătile de microfinantare si să organizeze servicii de interes comun, în conditiile legii.
(2) Societătile de
microfinantare pot adera la asociatii internationale de profil, cu respectarea
obligatiilor ce decurg din actele constitutive.
(3) Asociatiile
profesionale prevăzute la alin. (1) au obligatia de a monitoriza performantele
societătii de microfinantare, precum si de a calcula si publica indicatorii de
performantă, cu o frecventă cel putin anuală.
Art. 25. – Desfăsurarea activitătii financiare a societătilor de microfinantare, cu respectarea normelor legale contabile si fiscale aplicabile acestora, este supusă controlului organelor abilitate ale Ministerului Finantelor Publice, în conditiile legii.
CAPITOLUL VII
Dispozitii
tranzitorii si finale
Art. 26. –
Organizatiile care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, desfăsoară
activităti de microfinantare vor lua măsuri de conformare cu cerintele
acesteia, după cum urmează:
a) asigurarea
nivelului capitalului social minim al societătii de microfinantare, în termen
de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi;
b) asigurarea
formei juridice, a denumirii si auditului financiar ale societătii de
microfinantare, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi;
c) aplicarea
celorlalte prevederi din prezenta lege, de la data intrării în vigoare a
acesteia.
Această lege a
fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si
ale art. 76 alin. (2) din Constitutia
României, republicată.
|
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR, DAN RADU
RUSANU |
PRESEDINTELE
SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Bucuresti, 15 iulie 2005.
Nr. 240.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii privind societătile de
microfinantare
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. – Se
promulgă Legea privind societătile de microfinantare si se dispune publicarea
acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
TRAIAN
BĂSESCU
Bucuresti, 15 iulie 2005.
Nr. 626.
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din 14
iunie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie
1989
Ioan Vida –
presedinte
Nicolae Cochinescu
– judecător
Aspazia Cojocaru –
judecător
Constantin Doldur
– judecător
Acsinte Gaspar –
judecător
Petre Ninosu –
judecător
Ion Predescu –
judecător
Serban Viorel
Stănoiu – judecător
Aurelia Rusu –
procuror
Irina Loredana
Lăpădat – magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 alin.
(2) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Liana Diaca în
Dosarul nr. 1.305/2004 al Curtii de Apel Galati – Sectia civilă.
La apelul nominal
lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate, invocând practica în materie a Curtii Constitutionale.
CURTEA,
având în vedere
actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea
din 14 decembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 1.305/2004, Curtea de Apel
Galati – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 alin. (2) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Exceptia a fost ridicată de Liana
Diaca.
În motivarea
exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile art. 46 alin. (2) din Legea nr.
10/2001 contravin dispozitiilor constitutionale referitoare la
neretroactivitatea legii, deoarece acest text de lege “nu poate reglementa acte
juridice apărute cu mult înaintea aparitiei sale, fără să retroactiveze“.
Curtea de Apel
Galati – Sectia civilă consideră
că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată. Se arată în acest sens că
prevederea legală criticată contravine dispozitiilor art. 15 alin. (2) din
Constitutie, deoarece “înlătură sanctiunea nulitătii si validează un act viciat
cu consecinte retroactive“.
Potrivit art. 30
alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată. Se arată în acest sens că textul de
lege criticat “lipseste de eficientă juridică actele de înstrăinare a
imobilelor preluate de către stat fără titlu valabil, prin sanctionarea lor cu
nulitatea absolută“, cu exceptia cazului în care îasemenea acte îsi mentin
valabilitatea în situatia în care au fost încheiate cu bună-credintă“. Se mai
arată că textul de lege criticat nu încalcă dispozitiile art. 15 alin. (2) din
Constitutie, invocându-se în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în
materie.
Avocatul
Poporului consideră că
exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că
prevederea legală criticată “nu are caracter novator“, deoarece “nu aduce nici
o modificare conditiilor de validitate existente la data încheierii actului
juridic“, astfel încât nu încalcă dispozitiile art. 15 alin. (2) din
Constitutie. Se mai invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale prin care s-a
statuat că “o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o
stare de drept născută anterior si nici atunci când suprimă producerea în viitor
a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi (...)“.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Asa cum rezultă
din Încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale din data de 14 decembrie
2004, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile
art. 46 alin. (2) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001.
Legea nr.
10/2001 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
279 din 4 aprilie 2005, dându-se textelor o nouă numerotare. Astfel, art. 46
alin. (2) din Legea nr.
10/2001 a devenit art. 50 alin. (2), fără a se modifica solutia legislativă
initială, astfel că, prin prezenta decizie, Curtea urmează a se pronunta asupra
acestor din urmă dispozitii legale, al căror cuprins este următorul:
“(2) Actele
juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de
privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite
de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu
bună-credintă.“
În opinia
autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste prevederi contravin
dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora: “(2) Legea
dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai
favorabile.“
Examinând exceptia
de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:
Art. 46 alin. (2)
din Legea nr.
10/2001, devenit art. 50 alin. (2) în urma republicării legii, a mai făcut
obiect al controlului de neconstitutionalitate, prin raportare la aceleasi
dispozitii constitutionale.
Astfel, prin
Decizia nr.
71 din 18 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 211 din 1 aprilie 2003, exceptia de neconstitutionalitate a fost
respinsă ca neîntemeiată. Pentru a pronunta această solutie, Curtea a retinut
că, potrivit textului de lege criticat, sanctiunea nulitătii absolute loveste
actele juridice de înstrăinare în cazul în care obiectul acestora îl formează
imobile preluate de stat fără titlu valabil sau actul de înstrăinare a fost
încheiat cu rea-credintă. Întrucât este de principiu că nimeni nu poate
transmite altuia mai mult decât are el Onsusi, respectiv “nemo plus iuris ad
alium transferre potest quam ipse habet“, un act de înstrăinare consimtit
de un neproprietar, fiind esentialmente viciat si lipsit de eficientă juridică,
se poate sustine că prevederea expresă a unei sanctiuni cu o asemenea
finalitate nu are caracter retroactiv. Mai mult, examinând teza întâi a art. 46
alin. (2) prin raportare la teza a doua a aceluiasi text, Curtea constată că,
fără a prevedea în mod expres, aceasta are în vedere actele de înstrăinare
încheiate cu rea-credintă. Aceste acte erau sanctionate cu nulitatea absolută
si anterior actualei reglementări, ceea ce impune concluzia că textul de lege
criticat nu are caracter novator si, prin urmare, nu retroactivează.
Solutia pronuntată
în decizia anterior mentionată, precum si considerentele ce au stat la baza
acesteia îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, întrucât nu au fost
aduse elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudentei
Curtii Constitutionale.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art.
29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
În numele
legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada
6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Liana Diaca în Dosarul
nr. 1.305/2004 al Curtii de Apel Galati – Sectia civilă.
Definitivă si
general obligatorie.
Pronuntată în
sedinta publică din data de 14 iunie 2005.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ.
dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina
Loredana Lăpădat
ORDONANTE
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr.
9/2005 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2005 personalului
bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2000
privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul
contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr.
II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de
bază în sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupă
functii de demnitate publică
Având în vedere
recunoasterea activitătii de importantă natională desfăsurată de Opera Maghiară
din Cluj-Napoca prin includerea acesteia printre beneficiarii Ordonantei
Guvernului nr.
9/2005 privind cresterile salariale ce se vor acorda în anul 2005
personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru
personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit
anexelor nr. II si III la Legea nr.
154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul
bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupă functii de demnitate
publică,
în temeiul art.
115 alin. (4) din Constitutia
României, republicată,
Guvernul
României adoptă prezenta
ordonantă de urgentă.
Articol unic. – Ordonanta Guvernului nr.
9/2005 privind cresterile salariale
ce se vor acorda în anul 2005 personalului bugetar salarizat potrivit
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
24/2000 privind sistemul de
stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul
bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr.
154/1998 privind sistemul de
stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru
persoane care ocupă functii de demnitate publică, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 28 ianuarie 2005, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr.
112/2005, se modifică în sensul că dispozitiile punctului 2 din Nota la
anexa nr. IV/2 se aplică în mod corespunzător si pentru Opera Maghiară din
Cluj-Napoca.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul
culturii si cultelor,
Ioan
Onisei,
secretar de
stat
Ministrul
muncii, solidaritătii sociale si familiei,
Gheorghe
Barbu
Ministrul
finantelor publice,
Bucuresti, 14 iulie 2005.
Nr. 118.
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI
DEZVOLTĂRII RURALE
pentru aprobarea listei personalului împuternicit
cu controlul producerii, comercializării si utilizării materialelor forestiere
de reproducere si cu certificarea materialelor forestiere de reproducere
În temeiul art. 2
alin. (3), art. 13 alin. (5), art. 17 alin. (2) si al art. 44 alin. (1) din
Ordonanta Guvernului nr.
11/2004 privind producerea, comercializarea si utilizarea materialelor
forestiere de reproducere, cu modificările si completările ulterioare,
având în vedere
Referatul de aprobare nr. 158.415/VM din 8 iulie 2005,
în baza art. 9
alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr.
155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii,
Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,
ministrul
agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:
Art. 1. – (1)
Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, denumită în
continuare autoritate, realizează controlul producerii, comercializării
si utilizării materialelor forestiere de reproducere si certificarea
materialelor forestiere de reproducere, în conformitate cu prevederile
Ordonantei Guvernului nr.
11/2004 privind producerea,
comercializarea si utilizarea materialelor forestiere de reproducere, cu
modificările si completările ulterioare.
(2) Autoritatea
atribuie sarcinile care îi revin privind controlul producerii, comercializării
si utilizării materialelor forestiere de reproducere si certificarea
materialelor forestiere de reproducere si inspectoratelor teritoriale de regim
silvic si de vânătoare (ITRSV).
(3) Controlul se
realizează de personalul prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
(4) Controlul se
efectuează în conformitate cu Regulamentul privind modul în care se realizează
controlul producătorilor, comerciantilor si utilizatorilor materialelor
forestiere de reproducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
611/2005.
(5) Constatarea
contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute în Ordonanta Guvernului nr.
11/2004, cu modificările si
completările ulterioare, se fac de către personalul împuternicit conform
prevederilor de mai sus.
Art. 2. – Se
desemnează Institutul de Cercetări si Amenajări Silvice ca autoritate
responsabilă, în numele autoritătii, cu certificarea, conform regulilor
Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economică, a materialelor
forestiere de reproducere destinate comertului international.
Art. 3. – La data
intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii,
pădurilor si dezvoltării rurale nr.
528/2004 pentru împuternicirea personalului din aparatul propriu si
structurile subordonate ca responsabil cu controlul producerii, comercializării
si utilizării materialelor forestiere de reproducere si cu certificarea
materialelor forestiere de reproducere, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 805 din 1 septembrie 2004.
Art. 4. –
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul
agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,
Gheorghe
Flutur
Bucuresti, 11 iulie 2005.
Nr. 609.
ANEXĂ
LISTA
personalului
împuternicit cu controlul producerii, comercializării si utilizării
materialelor forestiere de reproducere si cu certificarea materialelor
forestiere de reproducere
|
Nr. crt. |
Numele si
prenumele |
Împuternicit
al |
|
1. |
Moise Maria |
Ministerului Agriculturii, Pădurilor si
Dezvoltării Rurale – Directia dezvoltare forestieră si consolidarea
proprietătii |
|
2. |
Cazanovschi Alice |
ITRSV Brasov |
|
3. |
Negoescu Carmen |
ITRSV Brasov |
|
4. |
Idorasi Mirel |
ITRSV Bucuresti |
|
5. |
Marinescu |
Badea ITRSV Bucuresti |
|
6. |
Ghiran Dănut |
ITRSV Cluj-Napoca |
|
7. |
Moisil Savir |
ITRSV Cluj-Napoca |
|
8. |
Irimia Ion |
ITRSV Focsani |
|
9. |
Cherciu Ionică |
ITRSV Focsani |
|
10. |
Răducan |
Daniel ITRSV Ploiesti |
|
11. |
Toma Adrian |
ITRSV Ploiesti |
|
12. |
Martin Brândusa |
ITRSV Suceava |
|
13. |
Creangă Ion |
ITRSV Suceava |
|
14. |
Györi Gavril |
ITRSV Oradea |
|
15. |
Iancu Angela |
ITRSV Oradea |
|
16. |
Mogdasi Marius |
ITRSV Timisoara |
|
17. |
Moraru Carmen |
ITRSV Timisoara |
|
18. |
Zărnescu Ion |
ITRSV Râmnicu Vâlcea |
|
19. |
Mănescu Marian |
ITRSV Râmnicu Vâlcea |
