MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 672         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 27 iulie 2005

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

238. – Lege pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar

 

624. – Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar

 

241. – Lege pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

 

627. – Decret privind promulgarea Legii pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 317 din 14 iunie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 si art. 1101 alin. 2 din Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

687. – Hotărâre privind abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 403/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 183 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

688. – Hotărâre privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al comunei Bărcănesti, judetul Ialomita, si în administrarea Consiliului Local al Comunei Bărcănesti

 

761. – Hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 966/2004 pentru stabilirea procedurii privind virarea sumei reprezentând pretul încasat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului din vânzarea actiunilor detinute la Societatea Comercială “SIDERURGICA“ – S.A. Hunedoara către Parcul industrial Hunedoara

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. – Ordonanta Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 25 februarie 2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) La deschiderea conturilor, microîntreprinderile, întreprinderile mici si mijlocii, definite ca atare potrivit legii, precum si celelalte categorii de persoane juridice ale căror depozite nu figurează în Lista depozitelor negarantate – cuprinsă în anexa la Legea nr. 178/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar – vor declara, pe propria răspundere, încadrarea depozitelor, conform legii, în categoria garantate sau negarantate. Pentru persoanele fizice, obligatia declarării există numai pentru cele aflate în relatii speciale cu institutia de credit, prevăzute la pct. 1 din Lista depozitelor negarantate, pentru care obligatia de încadrare a depozitelor acestora revine institutiei de credit respective, care va face încadrarea în functie de informatiile din baza de date, cu privire la cunoasterea clientelei; similar se va proceda si pentru societătile din acelasi grup prevăzute la pct. 1 din listă.“

2. La articolul 15 alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:

“b) depozite la termen, certificate de depozit si alte instrumente financiare ale institutiilor de credit;“

3. La articolul 15, după alineatul (2) se introduce alineatul (21) cu următorul cuprins:

“(21) La stabilirea instrumentelor financiare si a emitentilor acestora, prevăzuti la alin. (2), se au în vedere minimizarea riscurilor, asigurarea eficientei si a lichiditătii plasamentelor respective. Strategia privind expunerea Fondului, atât pentru fiecare dintre instrumentele financiare, cât si pentru fiecare emitent, se stabileste, anual, de către Consiliul de administratie al Fondului, cu aprobarea Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României.“

4. La articolul 15, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

“(3) Profitul Fondului, obtinut ca diferentă între veniturile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. e) si cheltuielile acestuia, este neimpozabil si este repartizat pentru constituirea unui fond anual de participare la profit, în limita unei cote de până la 1% din profit, cu aprobarea Consiliului de administratie al Fondului, iar diferenta va fi utilizată pentru reîntregirea resurselor Fondului, destinate plătii depozitelor garantate, precum si pentru finantarea investitiilor corporale si necorporale ale acestuia, conform bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de Banca Natională a României.“

Art. II. – Ordonanta Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 25 februarie 2002, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DAN RADU RUSANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 15 iulie 2005.

Nr. 238.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 15 iulie 2005.

Nr. 624.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – Prezenta lege instituie măsuri de prevenire si combatere a infractiunilor de evaziune fiscală si a unor infractiuni aflate în legătură cu acestea.

Art. 2. – În întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) buget general consolidat – ansamblul tuturor bugetelor publice, componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un întreg;

b) contribuabil – orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică care datorează impozite, taxe, contributii si alte sume bugetului general consolidat;

c) documente legale – documentele prevăzute de Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Codul vamal, Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, si de reglementările elaborate pentru punerea în aplicare a acestora;

d) formulare tipizate cu regim special utilizate în domeniul fiscal – documente legale ale căror tipărire, înseriere si numerotare se realizează în conditiile actelor normative în vigoare;

e) obligatii fiscale – obligatiile prevăzute de Codul fiscal si de Codul de procedură fiscală;

f) operatiune fictivă – disimularea realitătii prin crearea aparentei existentei unei operatiuni care în fapt nu există;

g) organe competente – organe care au atributii de efectuare a verificărilor financiare, fiscale sau vamale, potrivit legii.

 

CAPITOLUL II

Infractiuni

 

Art. 3. – Constituie infractiune si se pedepseste cu amendă de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei fapta contribuabilului care, cu intentie, nu reface documentele de evidentă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control, desi acesta putea să o facă.

Art. 4. – Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, după ce a fost somată de 3 ori, documentele legale si bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale.

Art. 5. – Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în conditiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale.

Art. 6. – Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă retinerea si nevărsarea, cu intentie, în cel mult 30 de zile de la scadentă, a sumelor reprezentând impozite sau contributii cu retinere la sursă.

Art. 7. – (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi punerea în circulatie, fără drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate în domeniul  fiscal, cu regim special.

(2) Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la 12 ani si interzicerea unor drepturi tipărirea sau punerea în circulatie, cu stiintă, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.

Art. 8. – (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la 10 ani si interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credintă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contributiilor, având ca rezultat obtinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.

(2) Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 5 ani la 15 ani si interzicerea unor drepturi asocierea în vederea săvârsirii faptei prevăzute la alin. (1).

(3) Tentativa faptelor prevăzute la alin. (1) si (2) se pedepseste.

Art. 9. – (1) Constituie infractiuni de evaziune fiscală si se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârsite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligatiilor fiscale:

a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;

b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidentierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

c) evidentierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;

d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;

e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;

f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terte persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală si ale Codului de procedură penală.

(2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege si limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.

(3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege si limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.

 

CAPITOLUL III

Cauze de nepedepsire si cauze de reducere a pedepselor

 

Art. 10. – (1) În cazul săvârsirii unei infractiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecătii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârsită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat si recuperat în aceleasi conditii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat si recuperat în aceleasi conditii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei nationale, se aplică o sanctiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.

(2) Dispozitiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârsit o infractiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1).

Art. 11. – În cazul în care s-a săvârsit o infractiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.

Art. 12. – Nu pot fi fondatori, administratori, directori sau reprezentanti legali ai societătii comerciale, iar dacă au fost alese, sunt decăzute din drepturi, persoanele care au fost condamnate pentru infractiunile prevăzute de prezenta lege.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 13. – (1) La data rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti de condamnare pentru vreuna dintre infractiunile prevăzute de prezenta lege, instanta va comunica Oficiului National al Registrului Comertului o copie a dispozitivului hotărârii judecătoresti definitive.

(2) La primirea dispozitivului hotărârii judecătoresti definitive de condamnare, Oficiul National al Registrului Comertului va face mentiunile corespunzătoare în registrul comertului.

Art. 14. – În cazul în care, ca urmare a săvârsirii unei infractiuni, nu se pot stabili, pe baza evidentelor contribuabilului, sumele datorate bugetului general consolidat, acestea vor fi determinate de organul competent potrivit legii, prin estimare, în conditiile Codului de procedură fiscală.

Art. 15. – Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 16. – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 29 iulie 2003, cu modificările ulterioare;

b) art. 280 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările ulterioare;

c) art. 188 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iunie 2004, cu modificările si completările ulterioare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DAN RADU RUSANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 15 iulie 2005.

Nr. 241.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 15 iulie 2005.

Nr. 627.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 317

din 14 iunie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 si art. 1101 alin. 2 din Codul penal

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Marinela Mincă – procuror

Marieta Safta – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 raportat la art. 1101 alin. 2 din Codul penal, exceptie ridicată de Constantin Frangache în Dosarul nr. 7.229/2004 al Tribunalului Iasi.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a exceptiei, apreciind că prevederile legale criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale si nici celor din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 1 februarie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 7.229/2004, Tribunalul Iasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 raportat la art. 1101 alin. 2 din Codul penal, exceptie ridicată de Constantin Frangache în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că art. 83 din Codul penal încalcă principiul egalitătii în drepturi, întrucât obligă instanta să procedeze într-un singur fel, respectiv să revoce suspendarea conditionată, indiferent de gravitatea faptei si pericolul social pe care îl reprezintă infractorul. Se aduce atingere astfel, în opinia autorului exceptiei, principiului individualizării răspunderii penale si se creează o discriminare între diverse categorii de infractori. În ceea ce priveste art. 1101 alin. 2 din Codul penal, se sustine că încalcă prevederile art. 49 din Constitutie, privind protectia copiilor si tinerilor, întrucât revocarea suspendării conditionate a pedepsei se aplică neconditionat minorilor si tinerilor pentru infractiuni săvârsite în timpul minoritătii, astfel încât nu există nici o diferentă de tratament si nici o protectie în ceea ce priveste minorii. În concluzie, se afirmă că “revocarea conditionată a suspendării executării pedepsei împiedică instantele judecătoresti să-si exercite atributiile legale si conduce la discriminări în rândul infractorilor, atât în ceea ce priveste gravitatea faptelor săvârsite, gradul de pericol social concret al fiecărui făptuitor în parte, cât si în ceea ce priveste regimul sanctionator al infractorilor minori.“

Tribunalul Iasi apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate sunt în deplină concordantă cu principiul suprematiei legii. Se arată că, ori de câte ori legiuitorul a avut în vedere stabilirea unui regim special pentru minori, a prevăzut în mod expres acest lucru în art. 110 din Codul penal. În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia ridicată este neîntemeiată, întrucât art. 83 din Codul penal nu creează privilegii sau discriminări si, ca urmare, nu încalcă vreunul dintre criteriile egalitătii în drepturi enumerate de art. 4 din Constitutie. În ceea ce priveste critica art. 1101 alin. 2 din Codul penal, se arată că este neîntemeiată, iar dispozitiile art. 49 din Constitutie privind protectia copiilor si tinerilor, invocate în motivarea acestei critici, nu sunt pertinente în solutionarea cauzei.

Avocatul Poporului consideră că reglementarea, prin dispozitiile art. 83 din Codul de procedură penală, a posibilitătii instantei judecătoresti de a revoca suspendarea conditionată a executării pedepsei în cazul săvârsirii unei infractiuni, este în deplină concordantă cu prevederile constitutionale privind egalitatea în drepturi. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1101 alin. 2 din Codul penal fată de art. 49 din Constitutie, se consideră că este neîntemeiată, întrucât dispozitiile legale referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau sub control nu contravin sub nici un aspect dreptului copiilor si tinerilor de a avea un regim special de protectie si asistentă în realizarea drepturilor lor.

În concluzie, Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale, îl constituie dispozitiile art. 83 raportat la art. 1101 alin. 2 din Codul penal. Din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate rezultă însă că aceasta priveste art. 83 si art. 1101 alin. 2 din Codul penal, texte de lege criticate distinct de autorul exceptiei. Asa fiind, Curtea se va pronunta asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 si art. 1101 alin. 2 din Codul penal, având următorul cuprins:

– Art. 83: “Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanta revocă suspendarea conditionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicată pentru noua infractiune.

Revocarea suspendării pedepsei nu are loc însă, dacă infractiunea săvârsită ulterior a fost descoperită după expirarea termenului de încercare.

Dacă infractiunea ulterioară este săvârsită din culpă, se poate aplica suspendarea conditionată a executării pedepsei chiar dacă infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea conditionată a executării pedepsei. În acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendări.

La stabilirea pedepsei pentru infractiunea săvârsită după rămânerea definitivă a hotărârii de suspendare nu se mai aplică sporul prevăzut de lege pentru recidivă.“;

– Art. 1101 alin. 2: “Dispozitiile art. 81 alin. 3 si 4, art. 82 alin. 3, art. 83, 84 si 86 se aplică în mod corespunzător.“

Prevederile constitutionale invocate în motivarea exceptiei sunt cele cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi si în art. 49 privind protectia copiilor si tinerilor. Autorul invocă, de asemenea, si dispozitiile art. 7 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, privind egalitatea în fata legii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate formulată, Curtea retine următoarele:

I. În ceea ce priveste art. 83 din Codul penal, se sustine că încalcă principiul egalitătii în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constitutie si de art. 7 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, prin aceea că obligă instanta să revoce suspendarea conditionată a executării pedepsei indiferent de gravitatea faptei si de pericolul social al infractorului. Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 din Codul penal, în raport de prevederile constitutionale ale art. 16, prin Decizia nr. 215 din 15 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 16 iunie 2003. Cu acel prilej, respingând exceptia de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, Curtea a retinut că dispozitiile art. 83 din Codul penal nu aduc atingere prevederilor constitutionale si, implicit, celor din acte internationale, care consacră egalitatea în fata legii, deoarece dispozitia legală criticată nu stabileste discriminări, ci instituie un tratament juridic egal pentru toate persoanele aflate în aceeasi situatie, fără nici o deosebire. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziei mentionate sunt valabile si în prezenta cauză.

De altfel, nemultumirea autorului exceptiei este determinată tocmai de faptul că norma criticată se aplică, în mod egal, tuturor persoanelor aflate în ipoteza sa, în opinia acestuia instanta trebuind să poată aprecia asupra măsurii revocării suspendării conditionate a executării pedepsei, în functie de persoana infractorului.

II. Curtea retine că este neîntemeiată si critica art. 1101 din Codul penal. Faptul că, în conformitate cu acest text legal, dispozitiile art. 83 din Codul penal, care reglementează revocarea suspendării conditionate a executării pedepsei (respectiv cele ale art. 81 alin. 3 si 4 privind conditiile de aplicare a suspendării conditionate, ale art. 82 alin. 3 privind termenul de încercare, ale art. 84 privind revocarea în cazul neexecutării obligatiilor civile si cele ale art. 86 privind reabilitarea în cazul suspendării conditionate a executării pedepsei), sunt aplicabile si infractorilor minori, în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau sub control, nu este de natură să aducă atingere dispozitiilor constitutionale care consacră protectia copiilor si tinerilor. Asa cum se poate observa, art. 1101 alin. 2 din Codul penal face parte din titlul V al Codului penal, “Minoritatea“, titlu ce cuprinde dispozitii instituite de legiuitor tocmai în considerarea situatiei speciale a minorului, răspunderea penală a acestuia având o serie de particularităti care vizează, în principal, reducerea pedepsei si cresterea eficientei măsurilor educative pentru reformarea socială a individului. Aplicarea corespunzătoare a dispozitiilor art. 83 din Codul penal în situatia suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau sub control, în cazul infractorilor minori, se realizează fără nici o discriminare, în contextul regimului juridic de favoare reglementat de legiuitor în considerarea situatiei juridice speciale a categoriei de infractori mentionate, si, prin urmare, nu aduce nici o atingere regimului de protectie a copiilor si tinerilor prevăzut de dispozitiile constitutionale ale art. 49.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 si art. 1101 alin. 2 din Codul penal, exceptie ridicată de Constantin Frangache în Dosarul nr. 7.229/2004 al Tribunalului Iasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 iunie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 403/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 183 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Hotărârea Guvernului nr. 403/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 183 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 25 aprilie 2001, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Monica Luisa Macovei

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

 

Bucuresti, 12 iulie 2005.

Nr. 687.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al comunei Bărcănesti, judetul Ialomita, si în administrarea Consiliului Local al Comunei Bărcănesti

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă trecerea imobilului având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al comunei Bărcănesti, judetul Ialomita, si în administrarea Consiliului Local al Comunei Bărcănesti.

Art. 2. – Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Teodor Atanasiu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

 

Bucuresti, 12 iulie 2005.

Nr. 688.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care trece din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al comunei Bărcănesti, judetul Ialomita, si în administrarea Consiliului Local al Comunei Bărcănesti

 

Locul

unde este situat imobilul

care se transmite

Persoana juridică

de la care se

transmite imobilul

Persoana juridică

la care se transmite

imobilul

Codul de clasificare

din inventarul bunurilor

aflate în administrarea

Ministerului Apărării

Nationale, care

alcătuiesc domeniul

public al statului

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Comuna Bărcănesti,

judetul Ialomita

Statul român –

Ministerul Apărării

Nationale

Comuna Bărcănesti,

judetul Ialomita –

Consiliul Local

al Comunei Bărcănesti

– imobil 5012

– cod 8.29.09

– nr. M.F. 103.679

– suprafata construită = 190 m2

– suprafata desfăsurată = 190 m2

– suprafata totală a terenului,

inclusiv constructiile = 21.695 m2

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 966/2004 pentru stabilirea procedurii privind virarea sumei reprezentând pretul încasat de Autoritatea pentru  Valorificarea Activelor Statului din vânzarea actiunilor detinute la Societatea Comercială “SIDERURGICA“ – S.A. Hunedoara către Parcul industrial Hunedoara

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 15 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 116/2003 privind privatizarea Societătii Comerciale “SIDERURGICA“ – S.A. Hunedoara, aprobată cu modificări prin Legea nr. 270/2004, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Hotărârea Guvernului nr. 966/2004 pentru stabilirea procedurii privind virarea sumei reprezentând pretul încasat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului din vânzarea actiunilor detinute la Societatea Comercială “SIDERURGICA“ – S.A. Hunedoara către Parcul industrial Hunedoara, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 24 iunie 2004, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art.1. – În termen de 5 zile de la emiterea deciziei Consiliului Concurentei prevăzute la art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 116/2003 privind privatizarea Societătii Comerciale «SIDERURGICA» – S.A. Hunedoara, aprobată cu modificări prin Legea nr. 270/2004, cu modificările si completările ulterioare, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului notifică si solicită Parcului industrial Hunedoara datele de identificare a acestuia, precum si contul în care se virează suma reprezentând pretul cu care au fost vândute actiunile Societătii Comerciale «SIDERURGICA» – S.A. Hunedoara.“

2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art.2. – În termen de 3 zile de la solicitarea datelor de identificare, precum si a contului în care va fi virată suma, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului va vira această sumă în contul indicat, din veniturile prevăzute în bugetul de venituri si cheltuieli al Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului, si va notifica Ministerului Finantelor Publice această operatiune, pentru confirmarea sumei cu care se vor diminua vărsămintele la Trezoreria Statului.“

3. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

“Art.3. – Sumele primite de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului vor fi utilizate de Parcul industrial Hunedoara numai în scopul stabilit potrivit art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 116/2003, cu modificările si completările ulterioare.“

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Presedintele Autoritătii

pentru Valorificarea Activelor Statului,

Gabriel Ionel Zbîrcea

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

Ministrul muncii,

solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

 

Bucuresti, 14 iulie 2005.

Nr. 761.