MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P
A R T E A I
Anul
173 (XVII) - Nr. 675 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE
Joi, 28 iulie 2005
SUMAR
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 331 din 28 iunie 2005 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 alin. 2 din Codul de procedură
penală
ACTE
ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
69. – Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si
dezvoltării rurale privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe
anul 2005, întocmite de institutele nationale de cercetare-dezvoltare care
functionează sub coordonarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si
Dezvoltării Rurale
946.– Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea
Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern
la entitătile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial
ACTE
ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR
3.119. – Ordin al presedintelui Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor pentru aprobarea Normelor privind eliberarea de duplicate ale
autorizatiilor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor distruse,
pierdute sau furate
Lista cuprinzând asociatiile si fundatiile care primesc
subventii de la bugetul local în anul 2005, în conformitate cu Legea nr. 34/1998
privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor române cu
personalitate juridică, care înfiintează si administrează unităti de asistentă
socială
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din
28 iunie 2005
referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 alin. 2 din Codul de
procedură penală
Ioan
Vida – presedinte
Nicolae
Cochinescu – judecător
Aspazia
Cojocaru – judecător
Constantin
Doldur – judecător
Acsinte
Gaspar – judecător
Kozsokár
Gábor – judecător
Petre
Ninosu – judecător
Ion
Predescu – judecător
Serban
Viorel Stănoiu – judecător
Iuliana
Nedelcu – procuror
Marieta
Safta – magistrat-asistent
Pe
rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 90 alin. 2 din Codul de
procedură penală, exceptie ridicată de Lucia Brudan în Dosarul nr.
2.706/2004 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penală.
La
apelul nominal este prezentă autoarea exceptiei, reprezentată prin avocat
Gheorghită Mateut, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare
este legal îndeplinită.
Având
cuvântul, autoarea exceptiei, prin avocat, sustine că art. 90 alin. 2 din Codul de procedură penală,
potrivit căruia sunt mijloace de probă procesele-verbale si actele de
constatare, încheiate de alte organe, în situatia în care legea prevede
aceasta, încalcă dreptul la un proces echitabil. Aceasta întrucât procedurile
administrative de control ce precedă încheierea proceselor-verbale si a actelor
de constatare la care face referire textul de lege criticat nu satisfac
cerintele impuse de art. 21 alin. (3) din Constitutie si de art. 6 din
Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale,
respectiv: egalitatea de arme, contradictorialitatea, comunicarea probelor,
posibilitatea exercitării căilor de atac, publicitatea, independenta si
impartialitatea autoritătilor justitiei, garantarea exercitării drepturilor
apărării. Invocându-se jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului în
materie, respectiv cauzele Funke împotriva Frantei, 1993, Fayed
împotriva Regatului Unit, 1994, Saunders împotriva Regatului Unit, 1996,
se arată că, în esentă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că
utilizarea mijloacelor de probă obtinute prin constrângere în cadrul
procedurilor administrative de control aduce atingere caracterului echitabil al
procedurii penale ulterioare, prin încălcarea dreptului de a nu contribui la
propria incriminare.
În
acest fel Curtea delimitează obtinerea mijloacelor de probă în procedurile
administrative de folosirea lor ulterioară în procedurile penale. Fată de cele
arătate se conchide că, în ipoteza înscrisurilor mentionate de art. 90 alin. 2
din Codul de procedură penală,
singura consecintă admisibilă, în raport de principiul echitătii procesului
penal, este aceea a furnizării de informatii organelor de urmărire penală,
acestea neputând fi convertite în mijloace de probă fără să aducă atingere
dreptului la un proces echitabil si fără a pune în pericol independenta si
impartialitatea justitiei.
În concluzie, coroborând dispozitiile art. 90 alin. 2 din Codul de procedură penală cu cele ale art. 214 din acelasi cod, privind actele încheiate de unele organe de constatare, texte care, în opinia autoarei exceptiei, nu pot fi disociate, se solicită extinderea exceptiei si la aceste din urmă prevederi legale si admiterea sa, astfel cum a fost formulată. Se depun concluzii scrise în care sunt dezvoltate pe larg argumentele expuse în concluziile orale.
Reprezentantul
Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. Se arată că folosirea actelor
încheiate de alte organe, în procesul penal, este guvernată de regulile
procedurii penale, ce se aplică tuturor mijloacelor de probă.
Astfel,
aceste procese-verbale si acte de constatare se aduc la cunostinta părtilor
într-un proces public, cu respectarea contradictorialitătii, a dreptului la
apărare si pot fi contestate de părti, în concordantă cu cerintele dreptului la
un proces echitabil. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în acest
sens, în cauza Kostovski împotriva Olandei, 1990, că depozitiile din
faza pregătitoare pot fi folosite, însă cu respectarea dreptului la apărare,
or, în cadrul procesului penal, învinuitului, respectiv inculpatului, îi este
asigurat acest drept.
Având
cuvântul în replică, reprezentantul autoarei exceptiei precizează că, în
jurisprudenta sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a delimitat obtinerea
mijloacelor de probă de folosirea lor în procesul penal; folosirea acestora
poate fi inechitabilă dacă nu sunt respectate garantiile prevăzute de art. 6
din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor
fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
Încheierea din 18 ianuarie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 2.706/2004, Înalta
Curte de Casatie si Justitie – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională
cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 alin. 2 din Codul de procedură penală, ridicată
de Lucia Brudan în dosarul mentionat.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile criticate încalcă dreptul la
un proces echitabil, precum si prevederile art. 124 alin. (2) si (3) din
Constitutie, privind înfăptuirea justitiei, prin aceea că autorizează ca
mijloace de probă procesele-verbale, precum si orice alte acte de constatare,
care pot fi încheiate si în afara procesului penal, de către alte organe de
stat decât cele judiciare penale. Se arată că în acest mod îse aduce atingere
tuturor caracteristicilor procesului echitabil, întrucât procedurile
administrative, cum sunt si cele care preced emiterea acestor procese-verbale
sau acte de constatare, nu satisfac nici una dintre exigentele“ care
caracterizează un proces echitabil si, de asemenea, nu pot fi asigurate
independenta si impartialitatea justitiei.
În
opinia autoarei exceptiei, textul de lege criticat ar trebui exclus, îneputând fi
acceptate ca mijloace de probă decât procesele-verbale încheiate de organele de
urmărire penală sau de instantele de judecată“.
Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Faptul că dispozitiile art. 90 alin. 2 din Codul de procedură penală admit ca mijloace de probă în procesul penal procesele-verbale, precum si orice alte acte de constatare care pot fi încheiate de către alte organe de stat, în cadrul unei proceduri administrative, nu încalcă, în opinia instantei, independenta si impartialitatea justitiei, câtă vreme acestea pot fi combătute cu alte mijloace de probă, iar, conform art. 63 din Codul de procedură penală, probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea probelor se face de organul de urmărire penală si de instanta de judecată potrivit convingerii lor, formată în urma examinării tuturor probelor administrate. Se arată, totodată, că este neîntemeiată si critica formulată în raport de prevederile constitutionale si din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care reglementează dreptul la un proces echitabil.
În
conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului
Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele
Camerei Deputatilor consideră că exceptia de neconstitutionalitate este
neîntemeiată. Faptul că legiuitorul a statuat că procesele-verbale si actele de
constatare încheiate de alte organe au semnificatia unor mijloace de probă
constituie atributul său exclusiv, rezultat din activitatea de legiferare.
Aprecierea proceselor-verbale ca probe se face de organul de urmărire penală sau
de instanta de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, cu
respectarea art. 124 din Constitutie. Se arată, totodată, că textul de lege
criticat nu încalcă dispozitiile art. 21 alin. (3) din Constitutie si nici pe
cele ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a
libertătilor fundamentale, “întrucât procesele-verbale nu încalcă prevederile
privind dreptul la un proces echitabil si nici independenta si impartialitatea
justitiei“.
Guvernul
apreciază că
exceptia ridicată este neîntemeiată. Se arată că dispozitiile art. 90 alin. 2
din Codul de procedură penală
sunt texte de aplicabilitate generală si nu încalcă accesul liber la justitie
sau independenta si impartialitatea justitiei. Actele de constatare si
procesele-verbale, încheiate de alte organe decât cele judiciare, pot constitui
mijloace de probă care pot fi combătute cu alte mijloace de probă, iar, conform
art. 63 din Codul de procedură
penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită, aprecierea fiecărei
probe urmând a se face de organul de urmărire penală sau de instanta de
judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării
adevărului.
Avocatul
Poporului consideră
că dispozitiile art. 90 alin. 2 din Codul de procedură penală sunt
constitutionale.
Arată
că “înscrierea proceselor-verbale încheiate de alte organe decât instanta de judecată
si organul de urmărire, în categoria mijloacelor de probă, nu contravine sub
nici un aspect dreptului părtilor la un proces echitabil si la solutionarea
cauzelor într-un termen rezonabil“. Se arată, totodată, că procedura de
judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, invocându-se în acest
sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.
În
concluzie, Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate
este neîntemeiată.
Presedintele
Senatului nu a
transmis punctul său de vedere.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile autoarei exceptiei si ale procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum rezultă din încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale, îl constituie dispozitiile art. 90 alin. 2 din Codul de procedură penală, privind procesul-verbal ca mijloc de probă. Ulterior sesizării Curtii, în cadrul concluziilor orale formulate în cauză, autoarea exceptiei, prin reprezentant, a solicitat extinderea exceptiei de neconstitutionalitate si cu privire la art. 214 din Codul de procedură penală, referitor la actele încheiate de unele organe de constatare, care, în opinia sa, nu poate fi disociat de art. 90 alin. 2 din acelasi cod.
Această
solicitare nu poate fi primită, întrucât din interpretarea art. 146 lit. d) din
Constitutie, republicată, si a art. 29 alin. (1) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, rezultă
că instanta de contencios constitutional nu hotărăste asupra exceptiilor de
neconstitutionalitate ridicate direct în fata sa, fiind competentă să se
pronunte numai în limitele sesizării. În consecintă, prin prezenta decizie Curtea
Constitutională urmează a se pronunta numai cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate a art. 90 alin. 2 din Codul de procedură penală, având
următorul cuprins: “De asemenea, sunt mijloace de probă procesele-verbale si
actele de constatare, încheiate de alte organe, dacă legea prevede aceasta.“
Autoarea
exceptiei consideră că acest text legal încalcă dreptul la un proces echitabil
prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constitutie, respectiv de art. 6 din
Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale,
precum si dispozitiile art. 124 alin. (2) si (3) din Constitutie, privind
înfăptuirea justitiei.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate formulată, Curtea constată că aceasta este
neîntemeiată si urmează să fie respinsă.
Faptul
că, în conditiile legii, procesele-verbale încheiate de alte organe decât cele
de urmărire penală sau instanta de judecată pot constitui mijloace de probă nu
este de natură să aducă nici o atingere dreptului părtilor la un proces
echitabil, câtă vreme, în vederea aflării adevărului, aceste acte pot fi
combătute cu orice alte probe propuse de părti, în conditiile art. 67 alin. 1
din Codul de procedură penală.
În plus, art. 66 alin. 2 din Codul
de procedură penală reglementează în mod expres dreptul învinuitului sau
inculpatului ca, atunci când există probe de vinovătie, să probeze lipsa de
temeinicie a acestora.
Nu
poate fi retinută nici pretinsa încălcare, prin textul de lege criticat, a
dreptului învinuitului de a nu se autoincrimina, ca dimensiune a dreptului la
un proces echitabil. Aceasta întrucât, asa cum a retinut Curtea Europeană a
Drepturilor Omului chiar în jurisprudenta prezentată în motivarea exceptiei,
dreptul de a nu se autoincrimina presupune ca, într-un proces penal, acuzarea
să-si dovedească si să-si formuleze învinuirea fără a recurge la probe obtinute
prin metode coercitive sau opresive, contrar vointei acuzatului (cauza Saunders
împotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, 1996). Or,
actele la care fac referire dispozitiile legale criticate nu constituie
asemenea probe, incompatibile cu dreptul la un proces echitabil.
Procesele-verbale si actele de constatare prevăzute de art. 90 alin. 2 din Codul de procedură penală sunt
întocmite de organe ale statului, în exercitarea competentei acestora stabilite
de lege si în conformitate cu normele speciale aplicabile în materie, iar
folosirea lor în cadrul procesului penal se realizează cu respectarea tuturor
garantiilor prevăzute de lege.
De
asemenea, dispozitiile legale criticate nu aduc atingere unicitătii si
impartialitătii justitiei si nici independentei judecătorilor, întrucât
instanta judecătorească este cea care apreciază asupra concludentei si
utilitătii probelor, inclusiv a proceselor-verbale încheiate de alte organe ale
statului, iar, cu ocazia deliberării, tot instanta de judecată este cea care
face aprecierea definitivă a probelor care, în conformitate cu dispozitiile
art. 63 alin. 2 teza întâi din Codul
de procedură penală, nu au valoare mai dinainte stabilită.
Pentru
considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4)
din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al
art. 29 alin. (1) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
În
numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 alin. 2 din Codul de procedură penală, exceptie
ridicată de Lucia Brudan în Dosarul nr. 2.706/2004 al Înaltei Curti de Casatie
si Justitie – Sectia penală.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 28 iunie 2005.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof.
univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta
Safta
ACTE
ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE
ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL AGRICULTURII,
PĂDURILOR
SI DEZVOLTĂRII RURALE
privind aprobarea bugetelor
de venituri si cheltuieli pe anul 2005, întocmite de institutele nationale de
cercetare-dezvoltare care functionează sub coordonarea Ministerului
Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale
În conformitate cu
prevederile art. 24 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată
si modificată prin Legea nr.
324/2003, cu modificările ulterioare, si ale Legii nr.
292/2002 privind stabilirea modalitătii de aprobare a bugetelor de venituri
si cheltuieli întocmite de institutele nationale de cercetare-dezvoltare,
în
baza prevederilor Legii nr.
290/2002 privind organizarea si functionarea unitătilor de
cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei
alimentare si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe
Ionescu-Sisesti“, cu modificările si completările ulterioare,
în
temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
409/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii,
Pădurilor si Dezvoltării Rurale,
ministrul
agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite prezentul ordin.
Art.
1. – (1) Se aprobă bugetele de venituri si cheltuieli pe anul 2005, întocmite
de institutele nationale de cercetare-dezvoltare care functionează sub
coordonarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale:
–
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si
Protectia Mediului – ICPA Bucuresti;
– Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Stefănesti – Arges.
(2)
Bugetele de venituri si cheltuieli întocmite de institutele nationale sunt
prezentate în anexele nr. 1 si 2*) care fac parte integrantă din prezentul
ordin.
Art.
2. – (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetele de
venituri si cheltuieli prevăzute la art. 1 reprezintă limite maxime ce nu pot
fi depăsite decât în cazuri justificate si numai cu aprobarea Ministerului
Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu avizul Ministerului
Finantelor Publice si al Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si
Familiei.
(2)
În cazul în care în executie se înregistrează depăsiri sau nerealizări de
venituri aprobate, institutele nationale de cercetare-dezvoltare vor efectua
cheltuieli în limita veniturilor realizate si cu încadrarea în indicatorii de
eficientă aprobati.
Art.
3. – Directia generală buget-finante va comunica bugetele de venituri si
cheltuieli institutelor sus-mentionate, pentru ducerea la îndeplinire a
prevederilor acestora.
Art.
4. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul
agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,
Gheorghe
Flutur
Bucuresti, 27 ianuarie 2005.
Nr. 69.
ANEXE
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
pentru aprobarea
Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern
la entitătile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial
În temeiul art. 11
alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr.
208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor
Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările
ulterioare, al art. 5 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv,
republicată, si al art. 19 lit. d) in Legea nr.
500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, având în
vedere angajamentele asumate de România în cadrul capitolului 28 “Control
financiar“ de negociere cu Uniunea Europeană,
luând
în considerare prevederile referitoare la controlul financiar din cap. 12 al
Programului de guvernare pe perioada 2005–2008,
ministrul
finantelor publice emite următorul ordin:
Art.
1. – Se aprobă Codul controlului intern, cuprinzând standardele de
management/control intern la entitătile publice, prevăzut în anexa care face
parte integrantă din prezentul ordin.
Art.
2. – (1) Coducătorii entitătilor publice vor dispune – tinând cont de
particularitătile cadrului legal, organizational, de personal, de finantare si
de alte elemente specifice, precum si de standardele prevăzute în anexa la prezentul
ordin – măsurile necesare pentru elaborarea si/sau dezvoltarea sistemelor de
control managerial ale fiecărei organizatii, inclusiv a procedurilor,
formalizate pe activităti.
(2)
Obiectivele, actiunile, responsabilitătile, termenele, precum si alte
componente ale măsurilor respective vor fi cuprinse în programe de dezvoltare a
sistemelor de control managerial, elaborate la nivelul fiecărei entităti
publice.
(3)
În programe vor fi cuprinse în mod distinct si actiunile de perfectionare
profesională, atât pentru persoanele cu functii de conducere, cât si pentru
cele de executie, prin cursuri organizate de Scoala de Finante Publice si Vamă,
Institutul National de Administratie sau de alte organisme abilitate.
Art.
3. – (1) În vederea monitorizării, coordonării si îndrumării metodologice cu
privire la sistemele proprii de control managerial, prin act de decizie
internă, conducătorul entitătii publice constituie structuri cu atributii în
acest sens.
(2)
Componenta, modul de organizare si de lucru, precum si alte elemente privind
structurile prevăzute la alin. (1) se stabilesc, în functie de volumul si de
complexitatea activitătilor din fiecare entitate publică, de către conducătorul
acesteia.
Art.
4. – (1) Programele întocmite conform art. 2 alin. (2) si actele de constituire
a structurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) vor fi transmise, în vederea
informării si armonizării, la entitătile publice superioare, până la data de 29
iulie 2005.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1), care se referă la entitătile publice în care se exercită functia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului oricărui fond special, vor fi transmise de către acestea la Ministerul Finantelor Publice, Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de management financiar si control, până la data de 15 august 2005.
(3)
Progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea sistemelor de control
managerial, în raport cu programele prevăzute la art. 2 alin. (2), precum si
situatiile deosebite observate în actiunile de monitorizare, coordonare si
îndrumare metodologică derulate de structurile prevăzute la art. 3 alin. (1)
vor face obiectul informărilor care vor fi transmise până pe data de 10 a lunii
următoare fiecărui trimestru încheiat, în cazul entitătilor prevăzute la art. 4
alin. (1) si, respectiv, până la data de 15 a lunii următoare fiecărui
trimestru încheiat, în cazul entitătilor prevăzute la art. 4 alin. (2).
Art.
5. – În vederea asigurării bunei gestiuni a fondurilor publice si/sau a
patrimoniului public, Ministerul Finantelor Publice, prin Unitatea centrală de
armonizare a sistemelor de management financiar si control, va aviza, din punct
de vedere al referirilor la procedurile de control, proiectele de reglementări
cu implicatii financiare, care se elaborează si se aprobă la nivelul
entitătilor publice în care se exercită functia de ordonator principal de
credite al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat sau al
bugetului oricărui fond special, la solicitarea acestora.
Art.
6. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
si va fi cuprins în pagina de Internet a Ministerului Finantelor Publice.
Ministrul
finantelor publice,
Ionel
Popescu
Bucuresti, 4 iulie 2005.
Nr. 946.
ANEXĂ*)
CODUL
CONTROLULUI INTERN
cuprinzând
standardele de management/control intern la entitătile publice
|
ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR
COMISIA DE SUPRAVEGHERE A
ASIGURĂRILOR
pentru aprobarea Normelor
privind eliberarea de duplicate ale autorizatiilor emise de Comisia de
Supraveghere a Asigurărilor distruse, pierdute sau furate
În
temeiul prevederilor art. 4 alin. (26) si (27) din Legea nr.
32/2000 privind societătile de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu
modificările si completările ulterioare,
potrivit
Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 19
iulie 2005, prin care s-au adoptat Normele privind eliberarea de duplicate ale
autorizatiilor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor distruse,
pierdute sau furate,
presedintele
Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:
Articol
unic. – Se aprobă Normele privind eliberarea de duplicate ale autorizatiilor
emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor distruse, pierdute sau furate,
cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Presedintele
Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,
Nicolae
Eugen Crisan
Bucuresti, 20 iulie 2005.
Nr. 3.119.
ANEXĂ
NORME
privind
eliberarea de duplicate ale autorizatiilor emise de Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor distruse, pierdute sau furate
Art. 1. – Pentru toate
autorizatiile emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor distruse,
pierdute sau furate se vor elibera duplicate, la cererea persoanelor
îndreptătite.
Art.
2. – În vederea eliberării de duplicate se vor depune la Comisia de
Supraveghere a Asigurărilor următoarele documente:
a)
cerere de eliberare a duplicatului;
b)
în cazul autorizatiei distruse sau pierdute: dovada achitării anuntului de
declarare a nulitătii autorizatiei într-un cotidian de largă circulatie si în
Monitorul Oficial al României, Partea a III-a;
c)
în cazul autorizatiei furate: dovada achitării anuntului de declarare a
nulitătii autorizatiei, conform celor prevăzute la lit. b), precum si copie de
pe reclamatia făcută la politie.
Art.
3. – Duplicatul exemplarului original al autorizatiei va avea înscrisă pe fată
mentiunea “Duplicat“, iar pe verso “Document cu valoare de original“, semnătura
presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor si stampila rotundă.
Art.
4. – Pentru eliberarea duplicatului, în conformitate cu prevederile art. 13
alin. (9) din Legea nr.
32/2000 privind societătile de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu
modificările si completările ulterioare, se percepe o taxă în valoare de 35 de
euro, la cursul comunicat de Banca Natională a României din data plătii.
ANEXĂ
la Hotărârea nr. 267 din 30 mai
2005
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI
BRASOV
cuprinzând
asociatiile si fundatiile care primesc subventii de la bugetul local în anul
2005, în conformitate cu Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii
asociatiilor si fundatiilor
române
cu personalitate juridică, care înfiintează si administrează unităti de
asistentă socială
Denumirea
asociatiei/fundatiei |
Cuantumul
subventiei acordate |
Fundatia “Hospice Casa
Sperantei“ |
600.000 lei/lunar/beneficiar,
dar nu mai mult de 621.600 mii lei/an |
Presedinte
de sedintă, Vasile Kraila |
|
|
Secretar, Nicolae Paraschiv |