MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 679         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 28 iulie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 415 din 14 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. (3) si art. 60 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internatională în materie penală

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

115. – Ordonantă de urgentă pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăsoară activităti de asistentă sanitar-veterinară

 

774. – Hotărâre privind unele măsuri pentru declansarea procesului de privatizare a Societătii Nationale de Radiocomunicatii – S.A.

 

776. – Hotărâre privind corectarea limitelor de venituri pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuintei si a nivelurilor acestuia

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

643. – Ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor privind aprobarea Planului de management pentru Parcul National Piatra Craiului

 

645. – Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale privind aprobarea încadrării regiunilor viticole românesti în zonele viticole ale Uniunii Europene si conditiile aplicării corectiilor de tărie alcoolică si de aciditate asupra recoltelor de struguri aflate în diferite stadii de prelucrare

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 415

din 14 iulie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. (3) si art. 60 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internatională în materie penală

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Iuliana Nedelcu – procuror

Afrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. (3) si art. 60 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internatională în materie penală, exceptie ridicată de Gündogdu Mahmut în Dosarul nr. 4.125/2005 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penală.

La apelul nominal se prezintă personal autorul exceptiei si doamna Magda Vasiliu, traducător autorizat. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Apărătorul autorului exceptiei, domnul Iulian Rusu, a depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, deoarece se află în imposibilitate de a se prezenta din motive medicale.

Cu privire la această cerere autorul exceptiei a arătat initial că si-o însuseste, după care a revenit asupra ei precizând că lasă la aprecierea Curtii să se pronunte asupra oportunitătii acordării unui nou termen, cu mentiunea că nu doreste să fie extrădat din România.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii formulate de apărătorul autorului exceptiei, deoarece procedura de extrădare este o procedură specială care impune solutionarea unei asemenea cauze în regim de maximă celeritate.

Curtea constată că întreaga procedură reglementată de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internatională în materie penală este o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, care impune judecarea cauzei cu celeritate. De altfel, sesizarea Curtii a fost formulată în formă scrisă si a fost motivată de autor prin apărătorul ales, astfel că instanta de control constitutional are toate datele necesare pentru a se pronunta asupra exceptiei. Celelalte probleme ce tin de solutionarea cererii de extrădare excedează competentei Curtii Constitutionale, ele fiind atributul exclusiv al instantei de judecată.

Curtea, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 si al art. 156 din Codul de procedură civilă, respinge cererea de acordare a unui nou termen.

Cauza se află în stare de judecată.

Autorul exceptiei solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate asa cum a fost formulată în scris de apărătorul său.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondată, deoarece prin exercitarea unei căi de atac odată cu fondul nu se impietează asupra dreptului la recurs efectiv si asupra dreptului referitor la un proces echitabil, atâta vreme cât legiuitorul a oferit părtii interesate posibilitatea de a uza de o cale de atac.

De asemenea, nu poate fi primită, în situatia amânării predării, nici critica referitoare la întinderea duratei de arestare provizorie în vederea extrădării, întrucât această procedură este reglementată prin mai multe articole care limitează prelungirea măsurii arestării provizorii. Astfel, potrivit art. 45 alin. (7) si (8) din Legea nr. 302/2004, arestarea provizorie încetează de drept dacă persoana extrădată nu este preluată pentru predare de autoritătile competente ale statului solicitant, în termen de 15 sau 30 de zile de la data convenită, conform art. 59. Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată si sub acest aspect.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 11 iulie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 4.125/2005, Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) si art. 60 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internatională în materie penală.

Exceptia a fost ridicată de Gündogdu Mahmut în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unui recurs formulat împotriva Sentintei penale nr. 73 din 24 mai 2005 prin care s-a admis cererea de extrădare formulată de autoritătile judiciare din Republica Turcia.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 aduc atingere dispozitiilor constitutionale ale art. 23 alin. (7) potrivit cărora “Încheierile instantei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege“. Or, din dispozitia legii speciale rezultă că recursul împotriva măsurii arestării provizorii dispuse în vederea extrădării este conditionat de judecarea cauzei.

Prin urmare, textul criticat nu oferă o cale de atac accesibilă si disponibilă prin care să-i fie protejate drepturile garantate de art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitor la dreptul la un recurs efectiv.

În ceea ce priveste art. 60 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, autorul exceptiei arată că în cazul amânării extrădării care este o procedură ulterioară celei judiciare, persoana arestată nu poate fi pusă în libertate deoarece nu există un text de lege care să reglementeze această măsură. Prin urmare, persoanei interesate îi este îngrădit accesul liber la justitie datorită imposibilitătii exercitării unor căi de atac.

Cu privire la celelalte texte invocate în sustinerea prezentei exceptii, autorul nu a arătat în mod concret în ce constă contrarietatea dispozitiilor legale criticate cu acestea.

Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penală opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Legea nr. 302/2004 reglementează, între altele, procedura extrădării, procedură specială, care impune judecarea cu celeritate a unor astfel de cereri. De aceea, termenele prevăzute pentru sesizarea instantei si judecarea în fond si în recurs sunt limitate la perioade scurte de timp, fără ca prin aceasta să fie îngrădite drepturile constitutionale sau conventionale. Este de remarcat că în astfel de cauze nu este vorba de o măsură preventivă în sensul dispozitiilor Codului de procedură penală, ci de o măsură provizorie care să permită solutionarea cererii într-o perioadă scurtă de timp, tocmai pentru ca prin această măsură să nu fie afectată libertatea celui în cauză pe o perioadă mai mare de 180 de zile.

Oricum, hotărârea prin care instanta de fond a luat măsura arestării provizorii este supusă recursului odată cu fondul cauzei, stabilindu-se si în această materie o cale de atac de natură a nu îngrădi celui în cauză drepturile prevăzute de Constitutie sau de Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 45 alin. (3) si art. 60 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internatională în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 1 iulie 2004, cu următorul continut:

– Art. 45 alin. (3) – Arestarea provizorie si sesizarea instantei:

“Arestarea provizorie în vederea extrădării se dispune si este prelungită de acelasi complet învestit cu solutionarea cererii de extrădare, printr-o încheiere dată în camera de consiliu si care nu poate fi atacată cu recurs decât împreună cu hotărârea pronuntată asupra cererii de extrădare.“;

– Art. 60 alin. (4) – Predarea amânată:

“În cazul amânării predării persoanei a cărei extrădare a fost aprobată, instanta emite un mandat de arestare provizorie în vederea extrădării. În cazul în care persoana extrădată se află, la momentul admiterii cererii de extrădare, sub puterea unui mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei închisorii emis de autoritătile judiciare române, mandatul de arestare provizorie în vederea extrădării intră în vigoare de la data încetării motivelor care au justificat amânarea.“

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitătii legii, ale art. 21 privind Accesul liber la justitie coroborat cu ale art. 11 alin. (2) referitoare la apartenenta la dreptul intern a tratatelor ratificate de Parlament si ale art. 20 referitoare la Tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 23 referitoare la Libertatea individuală si ale art. 129 privind Folosirea căilor de atac, precum si ale art. 6 pct. 1 privind Dreptul la un proces echitabil si art. 13 referitor la Dreptul la un recurs efectiv, ambele din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) si ale art. 129 din Constitutie, procedura de judecată este stabilită de lege, iar împotriva hotărârilor judecătoresti părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii. Rezultă asadar că legiuitorul este unica autoritate competentă de a reglementa procedura de judecată, căile de atac si conditiile exercitării acestora. Or, procedura de solutionare a cererii de recurs împotriva încheierii date în camera de consiliu prin care s-a dispus ori s-a prelungit arestarea provizorie în vederea extrădării face parte integrantă din procedura de judecată.

Lipsa unei căi de atac separate împotriva acestei încheieri nu este contrară dispozitiilor art. 21 din Constitutie si ale art. 6 si 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Împrejurarea că o asemenea încheiere nu poate fi atacată separat cu recurs se explică, pe de o parte, prin necesitatea asigurării celeritătii procesului în acord cu întreaga reglementare prevăzută de Legea nr. 302/2004 care are drept scop extrădarea unei persoane în regim de urgentă, iar pe de altă parte, prin faptul că respectiva încheiere poate fi atacată cu recurs odată cu hotărârea prin care s-a solutionat cererea de extrădare, asigurându-se pe această cale dreptul la un proces echitabil si la un recurs efectiv.

Sustinerea autorului exceptiei în sensul că dispozitiile legale criticate ar contraveni prevederilor constitutionale ale art. 129 privind folosirea căilor de atac si ale art. 23 referitoare la libertatea individuală este nefondată, dat fiind că prin textele constitutionale invocate se prevede posibilitatea exercitării căilor de atac în conditiile legii, inclusiv în ceea ce priveste încheierile instantei de judecată referitoare la măsura arestării preventive, ceea ce nu implică obligativitatea stabilirii unor căi de atac imediate împotriva tuturor actelor îndeplinite de judecător în cursul procesului, în spetă, încheierea de luare ori de prelungire a arestării provizorii în vederea extrădării, ci obligativitatea instituirii unei căi de atac împotriva hotărârii prin care se solutionează fondul procesului. De altfel, prezenta exceptie de neconstitutionalitate a fost ridicată într-o cauză ce avea ca obiect tocmai solutionarea unei căi de atac.

De asemenea, nu poate fi primită nici sustinerea autorului exceptiei potrivit căreia măsura arestării provizorii în vederea extrădării poate depăsi termenul constitutional de 180 de zile, deoarece din textul de lege atacat nu rezultă această situatie. Dimpotrivă, în alin. (5) si (6) ale art. 45 din lege se prevede obligativitatea reexaminării la fiecare 30 de zile a necesitătii mentinerii privării de libertate, iar prelungirile dispuse nu pot depăsi în total 180 de zile.

În sfârsit, Curtea constată că în situatia amânării predării, prevăzută de art. 60 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, mandatul de arestare provizorie emis în vederea extrădării intră în vigoare de la data încetării motivelor care au justificat amânarea – existenta unui mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei închisorii emis de autoritătile române – ori produce consecinte, asa cum s-a arătat, maximum 180 de zile, perioadă înlăuntrul căreia trebuie să se realizeze efectiv predarea cu respectarea termenelor prevăzute de art. 45 alin. (7) si (8) coroborate cu art. 59 din lege.

Prin urmare, măsura arestării provizorii dispusă în vederea extrădării constituie o măsură privativă de libertate temporară care satisface pe deplin exigentele constitutionale prevăzute de art. 21, 23, 129, precum si de art. 6 si 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Curtea constată că autorul nu a formulat motive prin care să arate în ce constă contrarietatea dispozitiilor legale criticate cu celelalte articole din Constitutie invocate în sustinerea exceptiei. În această situatie, instanta de control constitutional nu se poate substitui autorului exceptiei, ea fiind tinută să se pronunte în limitele sesizării ce trebuie făcută în formă scrisă si motivată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. (3) si art. 60 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internatională în materie penală, exceptie ridicată de Gündogdu Mahmut în Dosarul nr. 4.125/2005 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 iulie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăsoară activităti de asistentă sanitar-veterinară

 

Având în vedere necesitatea adoptării de urgentă a unui cadru juridic care să reglementeze în mod unitar vânzarea bunurilor imobile ce reprezintă sedii ale circumscriptiilor sanitare veterinare la nivel national, atât în ceea ce priveste constructiile, cât si terenul aferent, pentru eficientizarea activitătii de asistentă sanitară veterinară, în conformitate cu standardele existente la nivelul Comunitătii Europene, luând în considerare faptul că majoritatea circumscriptiilor sanitare veterinare sunt în stare avansată de degradare,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. – Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăsoară activităti de asistentă sanitar-veterinară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.053 din 12 noiembrie 2004, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 111/2005, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (2) al articolului 1 va avea următorul cuprins:

“(2) Se aprobă trecerea bunurilor imobile – clădiri, astfel cum sunt definite la alin. (21), si terenuri aferente – prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă de urgentă, din administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale în administrarea Agentiei Domeniilor Statului, în scopul vânzării acestora.“

2. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

“Art.8. – (1) Cheltuielile ocazionate de procedura de vânzare în ceea ce priveste efectuarea măsurătorilor cadastrale si intabularea dreptului de proprietate al statului sunt suportate de către cumpărător.

(2) Cheltuielile ocazionate de procedura de vânzare, altele decât cele prevăzute la alin. (1), sunt avansate de către vânzător, în limita bugetului de venituri si cheltuieli, inclusiv efectuarea raportului de evaluare, urmând ca sumele respective să fie achitate de cumpărători la semnarea contractelor de vânzare-cumpărare.“

3. Anexa se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta ordonantă de urgentă.

Art. II. – Anexa la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăsoară activităti de asistentă sanitar-veterinară, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 111/2005, se înlocuieste cu anexa*) la prezenta ordonantă de urgentă.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 14 iulie 2005.

Nr. 115.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 bis în afara abonamentului si se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind unele măsuri pentru declansarea procesului de privatizare a Societătii Nationale de Radiocomunicatii – S.A.

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 41 alin. (2) lit. d) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societătilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 51 lit. b) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – (1) În vederea pregătirii si realizării privatizării, precum si atragerii de investitii în Societatea Natională de Radiocomunicatii – S.A., Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei va încheia cu un consultant international specializat un contract de consultantă cuprinzând componenta variabilă a onorariului.

(2) Selectarea consultantului prevăzut la alin. (1) si încheierea contractului de consultantă se vor realiza în conditiile prevăzute de normele speciale aplicabile procesului de privatizare.

Art. 2. – (1) Cheltuielile legate de plata componentei fixe a onorariului pentru consultantul international si a componentei variabile a onorariului, aferentă plătii din valoarea totală a tranzactiei de care beneficiază Societatea Natională de Radiocomunicatii – S.A., cheltuielile pentru plata unor firme de avocatură angajate de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, precum si cele pentru pregătirea si realizarea privatizării, inclusiv cele legate de publicitate, vor fi suportate, în conformitate cu prevederile art. 51 lit. b) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările si completările ulterioare, de către Societatea Natională de Radiocomunicatii – S.A. Plata se va efectua direct către beneficiari la termenele stabilite, în baza confirmării de către Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a îndeplinirii obligatiilor asumate prin contractele încheiate în acest sens.

(2) Cheltuielile legate de plata componentei variabile a onorariului consultantului international, aferentă sumelor încasate efectiv de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei pentru actiunile vândute, vor fi suportate de către acesta din bugetul propriu privind activitatea de privatizare, aprobat pe anul 2006.

Art. 3. – Societatea Natională de Radiocomunicatii – S.A. asigură si garantează în totalitate sursele de finantare a cheltuielilor prevăzute la art. 2 alin. (1), care cad în sarcina sa si care se plătesc potrivit contractelor încheiate de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Florin Bejan,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 14 iulie 2005.

Nr. 774.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind corectarea limitelor de venituri pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuintei si a nivelurilor acestuia

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuintei, precum si a unor facilităti populatiei pentru plata energiei termice, aprobată prin Legea nr. 245/2003, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Pentru perioada sezonului rece 1 noiembrie 2005 – 31 martie 2006, limitele de venituri pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuintei familiilor si persoanelor singure care utilizează energie termică furnizată în sistem centralizat, precum si nivelul ajutorului, prevăzute la art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuintei, precum si a unor facilităti populatiei pentru plata energiei termice, aprobată prin Legea nr. 245/2003, cu modificările si completările ulterioare, sunt următoarele: a) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează până la 110 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 223 lei (RON) pe o perioadă de 5 luni, în cazul în care ajutorul se acordă numai în perioada sezonului rece, sau de 92 lei (RON) în situatia în care ajutorul se acordă pe o perioadă de 12 luni;

b) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 110 lei (RON) si 150 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 145 lei (RON) pe o perioadă de 5 luni, în cazul în care ajutorul se acordă numai în perioada sezonului rece, sau de 60 lei (RON) în situatia în care ajutorul se acordă pe o perioadă de 12 luni;

c) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 150 lei (RON) si 190 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 97 lei (RON) pe o perioadă de 5 luni, în cazul în care ajutorul se acordă numai în perioada sezonului rece, sau de 40 lei (RON) în situatia în care ajutorul se acordă pe o perioadă de 12 luni;

d) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 190 lei (RON) si 225 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 65 lei (RON) pe o perioadă de 5 luni, în cazul în care ajutorul se acordă numai în perioada sezonului rece, sau de 27 lei (RON) în situatia în care ajutorul se acordă pe o perioadă de 12 luni;

e) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 225 lei (RON) si 260 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 49 lei (RON) pe o perioadă de 5 luni, în cazul în care ajutorul se acordă numai în perioada sezonului rece, sau de 20 lei (RON) în situatia în care ajutorul se acordă pe o perioadă de 12 luni;

f) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 260 lei (RON) si 310 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 32 lei (RON) pe o perioadă de 5 luni, în cazul în care ajutorul se acordă numai în perioada sezonului rece, sau de 14 lei (RON) în situatia în care ajutorul se acordă pe o perioadă de 12 luni.

Art. 2. – (1) Pe perioada sezonului rece, în lunile noiembrie si decembrie 2005, limitele de venituri pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuintei familiilor si persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale, precum si nivelul ajutorului, prevăzute la art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 5/2003, aprobată prin Legea nr. 245/2003, cu modificările si completările ulterioare, sunt următoarele:

a) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează până la 110 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 160 lei (RON);

b) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 110 lei (RON) si 150 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 98 lei (RON);

c) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 150 lei (RON) si 190 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 71 lei (RON);

d) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 190 lei (RON) si 225 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 51 lei (RON);

e) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 225 lei (RON) si 260 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 41 lei (RON);

f) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 260 lei (RON) si 310 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 20 lei (RON).

(2) Pe perioada sezonului rece, în lunile ianuarie, februarie si martie 2006, limitele de venituri pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuintei familiilor si persoanelor singure cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale, precum si nivelul ajutorului, prevăzute la art. 6 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 5/2003, aprobată prin Legea nr. 245/2003, cu modificările si completările ulterioare, sunt următoarele:

a) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează până la 110 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 178 lei (RON);

b) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 110 lei (RON) si 150 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 108 lei (RON);

c) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 150 lei (RON) si 190 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 79 lei (RON);

d) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 190 lei (RON) si 225 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 56 lei (RON);

e) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 225 lei (RON) si 260 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 45 lei (RON);

f) familiilor si persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 260 lei (RON) si 310 lei (RON) li se acordă lunar o sumă de 22 lei (RON).

Art. 3. – Nivelul ajutorului pentru încălzirea locuintei prevăzut la art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 5/2003, aprobată prin Legea nr. 245/2003, cu modificările si completările ulterioare, acordat familiilor si persoanelor care au stabilit dreptul la ajutor social în conditiile prevăzute de Legea nr. 416/2001, cu modificările si completările ulterioare, si care utilizează pentru încălzirea locuintei lemne, cărbuni si combustibili petrolieri, în perioada sezonului rece 1 noiembrie 2005 – 31 martie 2006, este de 48 lei (RON) lunar.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

Ministrul economiei si comertului,

Codrut Ioan Seres

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 14 iulie 2005.

Nr. 776.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management pentru Parcul National Piatra Craiului

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 462/2001,

în temeiul art. 3 alin. (1) pct. 5 si al art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, cu modificările si completările ulterioare,

în baza avizului Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii a Academiei Române nr. 1.147 din 21 decembrie 2004,

ministrul mediului si gospodăririi apelor emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Planul de management pentru Parcul National Piatra Craiului, elaborat de Administratia Parcului National Piatra Craiului cu sprijinul Consiliului stiintific si al Consiliului consultativ de administrare, în cadrul proiectului GEF “Managementul conservării biodiversitătii“.

Art. 2. – Planul de management pentru Parcul National Piatra Craiului este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia anexei, care se pune la dispozitia persoanelor interesate de către Administratia Parcului National Piatra Craiului, cu titlu gratuit.

 

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

 

Bucuresti, 18 iulie 2005.

Nr. 643.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind aprobarea încadrării regiunilor viticole românesti în zonele viticole ale Uniunii Europene si conditiile aplicării corectiilor de tărie alcoolică si de aciditate asupra recoltelor de struguri aflate în diferite stadii de prelucrare

 

În baza prevederilor art. 3 alin. (3) din Legea viei si vinului în sistemul organizării comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002 si ale art. 111 lit. k) din Hotărârea Guvernului nr. 1.134/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei si vinului în sistemul organizării comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. – (1) Se aprobă încadrarea regiunilor viticole românesti în următoarele zone viticole ale Uniunii Europene:

B – cu tărie alcoolică naturală de minimum 6,0% vol.;

CIa) – cu tărie alcolică naturală de minimum 7,5% vol.;

CII – cu tărie alcoolică naturală de minimum 8,5% vol.

(2) Încadrarea regiunilor viticole românesti în cele trei zone viticole ale Uniunii Europene se face astfel:

2.1. Regiunea Viticolă a Podisului Transilvaniei în zona viticolă B;

2.2. Regiunea Viticolă a Dealurilor Moldovei în zona viticolă CIa);

2.3. Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei si Olteniei, cu podgoriile: Stefănesti-Arges, Sâmburesti, Drăgăsani si Dealurile Craiovei, în zona viticolă CIa);

2.4. Regiunea Viticolă a Banatului în zona viticolă CIa);

2.5. Regiunea Viticolă a Crisanei si Maramuresului în zona viticolă CIa);

2.6. Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei si Olteniei, cu podgoriile: Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Severinului si Plaiurile Drâncei, în zona viticolă CII;

2.7. Regiunea Viticolă a Colinelor Dobrogei în zona viticolă CII;

2.8. Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării în zona viticolă CII;

2.9. Regiunea Viticolă a Nisipurilor si Altor Terenuri Favorabile din Sudul Tării în zona viticolă CII.

(3) Încadrarea regiunilor viticole românesti în zonele viticole B, CIa) si CII ale Uniunii Europene a fost realizată pe baza “Studiului ecopedologic si ecoclimatic pentru încadrarea arealelor viticole din România în zonele viticole ale U.E.“, elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură si Vinificatie Valea Călugărească.

Art. 2. – (1) În anii nefavorabili se poate autoriza de către Oficiul National al Viei si Vinului mărirea (ridicarea) în anumite limite a tăriei alcoolice totale la recoltele viticole aflate în diferite stadii de procesare, după cum urmează: struguri proaspeti, must de struguri, must de struguri partial fermentat, vin nou aflat în fermentatie si vin de masă, obtinute din soiurile nobile de vin recomandate si autorizate pentru cultura vitei-de-vie.

(2) Mărirea (ridicarea) tăriei alcoolice totale se autorizează numai în cazul în care recolta de struguri aflată în diferite stadii de procesare prevăzute la alin. (1) a dobândit cel putin următoarele valori ale tăriei alcoolice naturale:

a) pentru arealele viticole românesti încadrate în zona viticolă B, 6% volume alcool, adică 102 g/l zaharuri tărie alcoolică potentială;

b) pentru arealele viticole românesti încadrate în zona viticolă CIa), 7,5% volume alcool, adică 127,5 g/l zaharuri tărie alcoolică potentială;

c) pentru arealele viticole românesti încadrate în zona viticolă CII, 8,5% volume alcool, adică 144,5 g/l zaharuri tărie alcoolică potentială.

(3) Mărirea tăriei alcoolice se poate face numai până la anumite plafoane prevăzute la art. 3 alin. (7) si (8), prin aplicarea practicilor oenologice mentionate la art. 3 alin. (1), si nu poate depăsi următoarele limite:

a) pentru arealele viticole românesti încadrate în zona viticolă B, 2,5% volume alcool, adică 42,5 g/l zaharuri tărie alcoolică potentială;

b) pentru arealele viticole românesti încadrate în zonele viticole CIa) si CII, 2,0% volume alcool, adică 34,0 g/l zaharuri tărie alcoolică potentială.

(4) În arealele viticole românesti încadrate în zona viticolă B, în anii în care conditiile climatice au fost deosebit de nefavorabile, mărirea tăriei alcoolice totale se poate face în limita a 3,5% volume alcool, adică 59,5 g/l

zaharuri tărie alcoolică potentială, până la plafonul prevăzut la art. 3 alin. (5), prin aplicarea practicilor oenologice mentionate la art. 3 alin. (1).

Art. 3. – (1) Cresterea tăriei alcoolice totale exprimate în % volume alcool, mentionată la art. 2, se poate realiza numai prin:

a) adaos de zaharoză, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat, în cazul strugurilor proaspeti, al mustului de struguri partial fermentat sau al vinului nou aflat încă în fermentatie;

b) adaos de zaharoză, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat sau prin concentrare partială, inclusiv osmoza inversă, în cazul mustului de struguri;

c) concentrare partială la rece, în cazul producerii vinului de masă.

(2) Procedeele mentionate la alin. (1) se exclud reciproc.

(3) Adaosul de zaharoză mentionat la alin. (1) lit. a) si b) se poate realiza numai în cazul producerii vinurilor de masă seci.

(4) Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mări volumul initial de struguri proaspeti presati, de must de struguri, must de struguri partial fermentat sau de vin nou aflat încă în fermentatie, cu mai mult de 8% în arealele viticole românesti încadrate în zona viticolă B si 6,5 % în arealele viticole românesti încadrate în zonele viticole CIa) si CII.

(5) În cazul aplicării prevederilor art. 2 alin. (4), limita de mărire în volume este de 11% în arealele viticole românesti încadrate în zona viticolă B.

(6) Concentrarea nu poate reduce cu mai mult de 20% volumul initial si în nici un caz nu poate să mărească cu mai mult de 2% volume tăria alcoolică naturală a mustului de struguri, a vinului apt să devină vin de masă sau a vinului de masă.

(7) Procedeele mentionate anterior nu pot în nici un caz să mărească tăria alcoolică totală în % volume a strugurilor proaspeti, a mustului de struguri, a mustului de struguri partial fermentat, a vinului nou aflat încă în fermentatie, a vinului apt să devină vin de masă sau a vinului de masă cu mai mult de 12% volume în arealele viticole românesti încadrate în zona viticolă B, 12,5% volume în arealele viticole românesti încadrate în zona viticolă CIa) si 13% volume în arealele viticole românesti încadrate în zona viticolă CII.

(8) Pentru vinul rosu tăria alcoolică totală în % volume a produselor mentionate la alin. (7) poate creste până la 12,5% volume în arealele viticole românesti încadrate în zona viticolă B.

(9) Vinul din care se poate obtine vin de masă si vinul de masă nu pot fi concentrate, dacă produsele din care au fost obtinute au făcut obiectul procedeelor mentionate la art. 3 alin. (1) lit. a) si b).

Art. 4. – (1) Corectiile aciditătii totale se pot aplica recoltelor viticole aflate în următoarele stadii de prelucrare: strugurii proaspeti, mustul de struguri, mustul de struguri partial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentatie si vinul.

Ele pot face obiectul:

a) unei dezacidificări (micsorări a aciditătii totale) partiale în arealele viticole românesti încadrate în zonele viticole B si CIa);

b) unei acidificări sau unei dezacidificări (măriri sau micsorări ale aciditătii totale), fără a aduce atingere dispozitiilor alin. (3), în arealele viticole românesti încadrate în zona viticolă CII.

(2) Acidificarea produselor, cu exceptia vinului, mentionate la alin. (1) se poate face doar până la limita maximă de 1,50 g/l, exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenti/l.

(3) Acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 g/l, exprimată în acid tartric sau 33,3 miliechivalenti/l.

(4) Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1,0 g/l, exprimată în acid tartric sau 13,3 miliechivalenti/l.

(5) Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări partiale.

(6) În anii în care conditiile climatice au fost nefavorabile se pot autoriza acidificarea si dezacidificarea produselor cuprinse la alin. (1) din arealele viticole românesti încadrate în zona viticolă CII si dezacidificarea partială în arealele viticole încadrate în zonele viticole B si CIa).

(7) Acidificarea si îmbogătirea în zaharuri, în afara situatiilor de derogare stabilite de la caz la caz, precum si acidificarea si dezacidificarea aceluiasi produs se exclud reciproc.

Art. 5. – (1) Fiecare procedură mentionată la art. 2 alin. (2) si la art. 4 alin. (1) trebuie înscrisă atât pe un document de însotire sub care circulă produsele astfel tratate, cât si în registrul practicilor si tratamentelor oenologice.

(2) Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de conditii nefavorabile de climă, numai:

a) înainte de 1 ianuarie, în arealele viticole românesti încadrate în zonele viticole CIa) si CII;

b) înainte de 16 martie, în arealele viticole românesti încadrate în zona viticolă B si numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestor date.

Art. 6. – Prezentul ordin creează cadrul necesar aplicării directe, la data aderării României la Uniunea Europeană, a Regulamentului (CE) nr. 1.493/1999 privind organizarea comună a pietei vitivinicole, anexa III, anexa V, lit. C, D, E, G, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 179 din 14 iulie 1999.

Art. 7. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la data de 1 septembrie 2005.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

 

Bucuresti, 15 iulie 2005.

Nr. 645.