MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 491         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 10 iunie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 174 din 24 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, precum si ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003

 

Decizia nr. 234 din 21 aprilie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 62 si ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

448. – Hotărâre privind deseurile de echipamente electrice si electronice

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

 

93. – Ordin pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind ajutorul de stat pentru productia cinematografică si de televiziune

 

Rectificări:

 - Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Control al Exporturilor nr. 177/2005

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 174

din 24 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, precum si ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Cristina Toma – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, precum si ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, exceptie ridicată de Sarolta Gábor în Dosarul nr. 1.970/2004 al Tribunalului Covasna.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei si arată că Ministerul Justitiei, în calitate de parte în proces, a depus la dosar note scrise cu privire la inadmisibilitatea exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintele Curtii Constitutionale dispune să se facă apelul si în dosarele nr. 142D/2005, nr. 143D/2005 si nr. 151D/2005, care au ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicată în fata Tribunalului Covasna de Liviu Raicea în Dosarul nr. 1.971/2004, de Simona Ghica în Dosarul nr. 1.974/2004 si de Ana Maria Mândrean în Dosarul nr. 1.982/2004.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor, având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

În temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 142D/2005, nr. 143D/2005 si nr. 151D/2005 la Dosarul nr. 141D/2005, care este primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca fiind inadmisibilă. În acest sens arată că dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 177/2002 au abrogat prevederile Legii nr. 50/1996, care reglementau drepturile salariale ale magistratilor si personalului de specialitate juridică asimilat acestora. În continuare arată că, în cazul în care nu ar fi existat această cauză de inadmisibilitate, exceptia ar fi fost neîntemeiată, întrucât drepturile salariale nu constituie un drept fundamental garantat de Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 10 februarie 2005, pronuntate în dosarele nr. 1.970/2004, nr. 1.971/2004, nr. 1.974/2004 si nr. 1.982/2004, Tribunalul Covasna a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, precum si ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, exceptie ridicată de Sarolta Gábor, Liviu Raicea, Simona Ghica si Ana Maria Mândrean, judecători, în cauze ce au ca obiect pretentii pentru drepturi salariale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că, potrivit art. 411 alin. 2 din Legea nr. 50/1996, introdus prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 83/2000, magistratii si celelalte categorii de personal salarizat, potrivit acestei legi, pe perioada concediului de odihnă, au dreptul, pe lângă indemnizatia de concediu, si la o primă egală cu indemnizatia brută sau cu salariul de bază brut din luna anterioară plecării în concediu. Acest drept legal nu a fost acordat în practică datorită faptului că aplicarea art. 411 din Legea nr. 50/1996 a fost suspendată prin legile bugetului de stat pe anii 2002, 2003 si 2004. Consideră că prin dispozitiile legale criticate a fost restrâns exercitiul dreptului legal la prima de concediu, fără a exista vreuna dintre situatiile prevăzute de art. 53 din Constitutie, în care, prin lege, se poate restrânge exercitiul unor drepturi.

Tribunalul Covasna apreciază că dispozitiile legale criticate înu sunt în contradictie cu prevederile Legii fundamentale, întrucât în spetă nu este vorba de suspendarea unui drept constitutional, ci a unui drept instituit printr-o lege specială“.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost communicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintele Camerei Deputatilor consideră că, întrucât exceptia de neconstitutionalitate ridicată nu este motivată si în cuprinsul acesteia nu se indică prevederea sau principiul constitutional pe care dispozitiile legale indicate l-ar încălca, aceasta este inadmisibilă.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată priveste dispozitii legale temporare, care au fost în vigoare în cursul anilor la care se referă. Întrucât, în conformitate cu prevederile art. 146 din Constitutie si cu cele ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională decide numai asupra unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau ordonantă în vigoare, apreciază că exceptia este inadmisibilă. Invocă în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 61/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 23 aprilie 2002, si Decizia nr. 283/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 29 septembrie 2004.

Avocatul Poporului apreciază că, potrivit principiului anualitătii bugetului de stat, care este de natură constitutională, în conformitate cu prevederile art. 138 din Legea fundamentală, textele de lege criticate nu mai sunt în vigoare, astfel încât în cauză sunt incidente dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Invocă în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv deciziile nr. 21/2003, nr. 61/2002 si nr. 283/2004, si consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este inadmisibilă.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 11 decembrie 2001, cele ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 29 noiembrie 2002, precum si cele ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2003, dispozitii prin care s-a suspendat, succesiv până la 31 decembrie 2004, acordarea primelor de concediu pentru toate categoriile de personal pentru care acest drept a fost prevăzut în legi speciale.

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 53 din Constitutie, care au următorul continut:

“(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertătii.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că aceasta este inadmisibilă si, în consecintă, urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

Dispozitiile legale criticate prin exceptia de neconstitutionalitate nu mai sunt în vigoare, având în vedere că legile bugetului de stat sunt anuale, în conformitate cu prevederile art. 138 din Constitutie.

Prin art. 50 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, aprobată si modificată prin Legea nr. 347/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 22 iulie 2003, au fost expres abrogate dispozitiile referitoare la salarizarea si alte drepturi ale magistratilor si personalului de specialitate juridică asimilat acestora, din Legea nr. 50/1996.

În această situatie legile bugetului de stat pe anii 2003, 2004 si 2005 nu au preluat dispozitia privind suspendarea dreptului la prima de concediu pentru magistrati, întrucât acest drept nu mai era prevăzut în favoarea magistratilor.

Nemaifiind în vigoare nici dispozitia legală care a prevăzut dreptul si nici dispozitiile referitoare la suspendarea dreptului respectiv, exceptia apare ca fiind inadmisibilă în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora “Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti [...] privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare [...].“

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, precum si ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, exceptie ridicată în fata Tribunalului Covasna de Sarolta Gábor în Dosarul nr. 1.970/2004, de Liviu Raicea în Dosarul nr. 1.971/2004, de Simona Ghica în Dosarul nr. 1.974/2004 si de Ana Maria Mândrean în Dosarul nr. 1.982/2004.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 martie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 234

din 21 aprilie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 62 si ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida – presedinte

Constantin Doldur – judecător

Nicolae Cochinescu – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Nicoleta Grigorescu – procuror

Ioana Marilena Chiorean – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 62 si ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Georgeta Ion în Dosarul nr. 2.951/2004 al Judecătoriei Slobozia.

La apelul nominal răspunde Georgeta Ion, personal, lipsă fiind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, autorul exceptiei sustine admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată în fata instantei de judecată, arătând că aplicarea legii s-a făcut în mod gresit si nu se îndeplineste cerinta termenului rezonabil în legătură cu judecarea cauzei la instanta de judecată, întrucât dispozitiile art. 62 si ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedură penală ar trebui să facă referire si la termenul în care se administrează probele în procesul penal.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă, fată de sustinerile autorului exceptiei referitoare la diferentele de aplicare a dispozitiilor Codului de procedură penală si având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 noiembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 2.951/2004, Judecătoria Slobozia a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 62 si ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Georgeta Ion într-o cauză penală având ca obiect solutionarea plângerii formulate de aceasta împotriva unei rezolutii a procurorului de neîncepere a urmăririi penale fată de numitii Ionescu Tiberiu Dan, Cristescu Nicolae, Mateescu Elena si Gheorghe Rafael.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, al cărui scop principal este de a asigura un proces echitabil, se aplică si procedurilor initiate în faza anterioară judecătii, iar natura echitabilă a procesului poate fi serios prejudiciată prin nedezvăluirea unor probe în timpul cercetării sau prin administrarea defectuoasă a probelor, datorită raporturilor existente între cei care efectuează cercetarea penală si persoanele cercetate.

Judecătoria Slobozia, exprimându-si opinia, arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile art. 62 si ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedură penală se referă la notiunea de “probă“ în procesul penal, la relevanta ei informativă asupra tuturor laturilor penale si la obligatia organelor de urmărire penală si a instantei de judecată de a administra toate probele în vederea aflării adevărului si, prin urmare, nu contravin prevederilor constitutionale si nici celor din actele internationale invocate de autoarea exceptiei.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile constitutionale pretins a fi încălcate nu au legătură cu dispozitiile art. 62 si ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedură penală, care sunt texte cu aplicabilitate generală, cuprinzând principii privind probele, iar nu dispozitii privind o anumită procedură derulată într-o anumită fază a procesului penal.

Dispozitiile legale criticate se referă la notiunea de probă în procesul penal, la relevanta ei informativă asupra tuturor laturilor penale si la obligatia organelor de urmărire penală si a instantei de judecată de a administra toate probele în aflarea adevărului. În ceea ce priveste situatia de fapt din spetă, apreciază că aceasta este de competenta exclusivă a instantei de judecată, fiind o problemă de aplicare a legii.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât dispozitiile legale criticate nu instituie privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare si se aplică în mod egal tuturor părtilor procesului penal. Principiul egalitătii nu înseamnă uniformitate, asa încât, dacă la situatii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situatii diferite tratamentul nu poate fi decât diferit, astfel cum s-a pronuntat si Curtea Constitutională prin Decizia nr. 77/2003.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportată la dispozitiile art. 11 alin. (2) si ale art. 20 alin. (2) din Constitutie, precum si la art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, constată că textele legale criticate asigură îndeplinirea exigentelor unei societăti democratice. În acest sens arată că nici procurorul, nici instanta de judecată nu-si poate întemeia solutia numai pe anumite probe, selectiv alese, întrucât chiar art. 63 din Codul de procedură penală prevede că probele nu au valoare dinainte stabilită, ci trebuie să se examineze si să se aprecieze totalitatea probelor administrate, să se coroboreze si să se stabilească cele care sunt pertinente pentru solutionarea cauzei sub toate aspectele si cele pe care se poate întemeia o convingere corectă si o solutie justă.

Pe de altă parte, apreciză că prevederile criticate sunt norme de procedură, pe care legiuitorul are competenta să le adopte, în deplină concordantă cu art. 126 alin. (2) din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, sustinerile părtii prezente, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 62 si ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedură penală, dispozitii care au următorul continut:

– Art. 62: “În vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală si instanta de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe.“;

– Art. 63 alin. 1: “Constituie probă orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a săvârsit-o si la cunoasterea împrejurărilor necesare pentru justa solutionare a cauzei.“

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arată că dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (2), potrivit cărora “Nimeni nu este mai presus de lege“, precum si celor ale art. 11 alin. (2) si art. 20 alin. (2), referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului si dreptul intern. De asemenea, autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă si prevederile art. 6 paragraful 1 si ale art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil si la recursul efectiv la o cale de atac.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea observă că autorul acesteia sustine, în esentă, că în cadrul procesului penal în care este parte au intervenit anumite incidente, cum ar fi “nedezvăluirea unor probe în timpul cercetării“ si “administrarea defectuoasă a probelor“, datorită “raporturilor existente între cei care efectuează cercetarea penală si persoanele cercetate“, ceea ce contravine dreptului la un proces echitabil. Având în vedere că aceste sustineri vizează, în realitate, modul de aplicare a dispozitiilor legale criticate de către organele de urmărire penală, Curtea constată că aceste aspecte sunt de competenta instantei de judecată si că nu intră în atributiile Curtii Constitutionale examinarea aplicării legii de către organele de urmărire penală. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, “Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată“. În ceea ce priveste sustinerile autorului exceptiei în sensul că dispozitiile art. 62 si ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedură penală ar trebui să facă referire si la termenul în care se administrează probele în procesul penal, Curtea constată că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului de constitutionalitate. Având în vedere aceste dispozitii legale, sustinerile autorului exceptiei sunt, si sub acest aspect, inadmisibile.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 62 si ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Georgeta Ion în Dosarul nr. 2.951/2004 al Judecătoriei Slobozia.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 21 aprilie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind deseurile de echipamente electrice si electronice

 

În temeiul prevederilor art. 108 din Constitutia României, republicată, si ale art. 54 pct.1 lit. f) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Obiective

Art. 1. – (1) Prezenta hotărâre are ca obiectiv prevenirea producerii de deseuri de echipamente electrice si electronice, denumite în continuare DEEE, precum si refolosirea, reciclarea si alte forme de valorificare a acestora, astfel încât să se reducă volumul de deseuri eliminate.

(2) Prezenta hotărâre urmăreste îmbunătătirea performantelor privind protectia mediului si sănătătii populatiei prin actiunile desfăsurate de toti operatorii implicati în ciclul de viată al echipamentelor electrice si electronice, ca de exemplu: producători, importatori, distribuitori, consumatori si, în particular, acei operatori economici care sunt direct implicati în tratarea deseurilor de echipamente electrice si electronice.

Domeniul de aplicare

Art. 2. – (1) Prezenta hotărâre se aplică categoriilor de echipamente electrice si electronice prevăzute în anexa nr. 1A, cu conditia ca acestea să nu fie parte componentă a unui alt tip de echipament ce nu intră sub incidenta prezentei hotărâri.

(2) Produsele incluse în categoriile mentionate la alin. (1) sunt prevăzute în anexa nr. 1B.

(3) Prezenta hotărâre se aplică fără a se aduce atingere legislatiei nationale privind cerintele de securitate si sănătate, precum si legislatiei nationale privind gestionarea deseurilor.

(4) Fac exceptie de la prevederile prezentei hotărâri echipamentele care au legătură cu protectia intereselor privind securitatea natională, armele, munitiile si materialele de război.

(5) Echipamentele similare celor prevăzute la alin. (4), care nu sunt destinate scopurilor cu specific militar, se supun prevederilor prezentei hotărâri.

Definitii

Art. 3. – În sensul prezentei hotărâri, termenii si expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:

a) echipamente electrice si electronice sau EEE – echipamentele care functionează pe bază de curenti

electrici sau câmpuri electromagnetice si echipamentele de generare, transport si de măsurare a acestor curenti si câmpuri, incluse în categoriile prevăzute în anexa nr. 1A si destinate utilizării la o tensiune mai mică sau egală cu 1.000 volti curent alternativ si 1.500 volti curent continuu;

b) deseuri de echipamente electrice si electronice sau DEEE – echipamentele electrice si electronice care constituie deseuri conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001, inclusiv toate componentele, subansamblele si produsele consumabile, parte integrantă a echipamentului în momentul în care acestea devin deseuri;

c) prevenire – măsurile care urmăresc atât reducerea cantitătii si nocivitătii DEEE asupra mediului, cât si a materialelor si substantelor pe care acestea le contin;

d) refolosire – orice operatiune prin care DEEE sau componentele acestora sunt utilizate în acelasi scop pentru care au fost concepute, inclusiv utilizarea în continuare a echipamentelor sau componentelor acestora predate la punctele de colectare, la distribuitori, la reciclatori ori la producători;

e) reciclare – reprelucrarea, într-un proces de productie, a materialelor continute în deseuri, în acelasi scop ca cel initial sau în alte scopuri, cu exceptia valorificării energiei. Prin valorificarea de energie se întelege utilizarea deseurilor combustibile pentru producerea de energie prin incinerare directă, împreună cu alte deseuri sau separat, dar cu valorificarea căldurii;

f) valorificare – oricare dintre operatiunile aplicabile prevăzute în anexa nr. IIB la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001;

g) eliminare – oricare dintre operatiunile aplicabile prevăzute în anexa nr. IIA la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001;

h) tratare – orice operatiune efectuată după predarea DEEE unei instalatii pentru depoluare, demontare, sfărâmare, valorificare sau pregătire pentru eliminare, precum si orice altă operatiune efectuată pentru valorificarea si/sau eliminarea DEEE;

i) producător – orice persoană fizică sau juridică, indiferent de tehnica de vânzare utilizată, inclusiv prin comunicare la distantă, în conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind protectia consumatorilor la încheierea si executarea contractelor la distantă, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 51/2003, care:

(i) produce si comercializează EEE sub propria marcă; sau

(ii) revinde sub propria marcă echipamente produse de alti furnizori, un revânzător nefiind considerat producător atunci când marca producătorului figurează pe echipament conform pct. (i); sau

(iii) importă ori exportă, cu titlu profesional, EEE din sau în România.

Persoana fizică sau juridică care asigură exclusiv o finantare în cadrul sau ca urmare a unui acord de finantare nu este considerată producător decât dacă desfăsoară totodată una dintre activitătile prevăzute la pct. (i)–(iii);

j) distribuitor – orice persoană care furnizează pe baze comerciale EEE unei persoane care urmează să le utilizeze;

k) DEEE provenite de la gospodării particulare – DEEE provenite de la gospodării particulare si surse comerciale, industriale, institutionale si alte surse care, datorită naturii si cantitătii lor, sunt similare celor provenite de la gospodării particulare;

l) substantă sau preparat periculos – orice substantă sau preparat definit potrivit dispozitiilor art. 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, si ale Hotărârii Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase;

m) contract de finantare – orice acord sau contract de “mprumut, leasing, închiriere ori vânzare referitor la orice echipament, indiferent de faptul că acordul ori contractul respectiv sau orice acord ori contract colateral prevede ori nu efectuarea sau posibilitatea efectuării unui transfer de proprietate privind echipamentul în cauză;

n) deseuri istorice – DEEE provenite de la EEE introduse pe piată înainte de 1 ianuarie 2007.

Proiectarea produsului

Art. 4. – (1) Producătorii introduc în fabricatie acele EEE ale căror proiecte iau în consideratie următoarele aspecte:

a) să faciliteze operatiunile de demontare si valorificare a componentelor;

b) să prevadă posibilităti de refolosire si reciclare a DEEE, a componentelor si materialelor lor.

(2) Este interzis producătorilor să obstructioneze refolosirea DEEE prin impunerea unor caracteristici specifice de proiectare sau prin procedee specifice de fabricare, cu exceptia cazului în care aceste caracteristici specifice de proiectare sau procedee specifice de fabricare prezintă avantaje determinante în ceea ce priveste protectia mediului si/sau cerintele de securitate.

Colectarea selectivă

Art. 5. – (1) Autoritătile administratiei publice locale au obligatia de a colecta separat DEEE de la gospodăriile particulare si de a pune la dispozitia producătorilor spatiile necesare pentru înfiintarea punctelor de colectare selectivă a acestora.

(2) În vederea reducerii cantitătii de DEEE eliminate ca deseuri municipale nesortate si pentru atingerea unui nivel ridicat de colectare selectivă, posesorii trebuie să predea DEEE pe care le detin, conform prevederilor alin. (1) sau la punctele de colectare constituite în acest scop.

(3) În vederea colectării selective a DEEE provenite de la gospodăriile particulare, producătorii trebuie să asigure înfiintarea:

a) până la 31 decembrie 2005 a cel putin:

(i) un punct de colectare în fiecare judet;

(ii) un punct de colectare în fiecare oras cu peste 100.000 de locuitori;

(iii) 6 puncte de colectare în municipiul Bucuresti;

b) până la 31 decembrie 2006 a cel putin un punct de colectare în fiecare oras cu peste 20.000 de locuitori.

(4) Punctele de colectare prevăzute la alin. (3) se amplasează în locuri si la distante care să asigure un acces usor, tinând seama în special de densitatea populatiei.

(5) Punctele de colectare au obligatia de a prelua DEEE de la posesorii finali si distribuitori gratuit sau contra unei compensatii care tine seama de valoarea componentelor reutilizabile din componenta acestora.

(6) Distribuitorii care introduc pe piată noi produse sunt obligati să asigure conditii pentru preluarea DEEE gratuit sau contra unei compensatii care tine seama de valoarea componentelor reutilizabile din componenta acestora si în sistem unu la unu, dacă echipamentul predat este de tip echivalent si a îndeplinit aceleasi functii ca echipamentul achizitionat.

(7) Fără a prejudicia aplicarea prevederilor alin. (3) si (6), producătorii pot organiza si exploata sisteme individuale sau colective de preluare a DEEE provenite de la gospodăriile particulare, în scopul respectării obiectivelor prezentei hotărâri.

(8) Luând în consideratie normele în materie de sănătate si securitate, DEEE care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea si sănătatea personalului din punctele de colectare pot fi refuzate la colectare.

(9) Pentru categoria de DEEE prevăzute la alin. (8) se stabilesc măsuri specifice, aprobate prin ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor, în termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri.

(10) În situatia în care rezultă necesitatea stabilirii unor prevederi specifice referitoare la predarea DEEE în conformitate cu prevederile alin. (3) si (6) pentru DEEE care nu contin componente esentiale sau dacă acestea contin alte deseuri decât DEEE, aceste prevederi se aprobă prin ordin comun al ministrului economiei si comertului si ministrului mediului si gospodăririi apelor.

(11) Pentru alte tipuri de DEEE decât cele provenite de la gospodăriile particulare si fără să fie prejudiciată aplicarea dispozitiilor art. 9, producătorii sunt obligati să asigure colectarea acestor deseuri.

(12) Producătorii sunt obligati să urmărească ca toate DEEE colectate conform prevederilor alin. (3), (6) si (11) să fie transportate la instalatiile de tratare autorizate conform art. 6, cu exceptia cazului în care aparatele sunt refolosite în întregime. Producătorii urmăresc ca refolosirea preconizată să nu conducă la încălcarea prevederilor prezentei hotărâri, în special ale art. 6 si 7. Colectarea si transportul DEEE colectate selectiv se efectuează astfel încât să optimizeze refolosirea si reciclarea componentelor sau aparatelor întregi care pot fi refolosite sau reciclate.

(13) Până la 31 decembrie 2008 rata medie anuală de colectare selectivă de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare este de 4,00 kg, cu următoarele obiective intermediare:

a) până la 31 decembrie 2006, a cel putin 2 kg/locuitor;

b) până la 31 decembrie 2007, a cel putin 3 kg/locuitor.

Tratarea

Art. 6. – (1) Pentru a asigura respectarea art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001, tratarea DEEE cuprinde cel putin îndepărtarea tuturor lichidelor, precum si o tratare selectivă în conformitate cu anexa nr. 2.

(2) În scopul asigurării protectiei mediului se pot adopta standarde minimale de calitate pentru tratarea DEEE colectate. În acest caz Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor informează Comisia Europeană în vederea publicării lor.

(3) Operatorii economici efectuează operatiuni de tratare a DEEE numai dacă detin autorizatie de mediu potrivit art. 91 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001.

(4) Operatorii economici autorizati pentru operatiuni de tratare a deseurilor au obligatia să respecte cerintele tehnice prevăzute în anexa nr. 3, referitoare la depozitarea si tratarea DEEE colectate.

(5) Operatiunea de tratare poate fi realizată, de asemenea, în afara României sau în afara Comunitătii Europene, în măsura în care transportul DEEE respectă prevederile Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 259/93 din 1 februarie 1993 privind supravegherea si controlul transporturilor de deseuri în interiorul, la intrarea si la iesirea din Comunitatea Europeană. DEEE exportate din Comunitatea Europeană în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 259/93, cu Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.420/1999 din 29 aprilie 1999 de stabilire a normelor si procedurilor comune aplicabile transporturilor de anumite tipuri de deseuri către anumite tări nemembre ale OCDE si cu Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.547/1999 din 12 iulie 1999 de stabilire a procedurilor de control care trebuie aplicate, conform Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 259/93, transporturilor de anumite tipuri de deseuri către anumite tări care nu intră sub incidenta Deciziei OCDE C(92) 39 final nu se iau în calcul pentru îndeplinirea obligatiilor si obiectivelor prevăzute la art. 7 alin. (1) si (2) din prezenta hotărâre decât dacă exportatorul poate dovedi că operatiunea de recuperare, refolosire si/sau reciclare s-a desfăsurat în conditii echivalente cu cerintele prevăzute în prezenta hotărâre.

(6) Se recomandă operatorilor economici care efectuează operatiuni de tratare DEEE să aibă în vedere prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului nr. 50/2004 privind Stabilirea procedurii de organizare si coordonare a schemelor de management de mediu si audit (EMAS) în vederea participării voluntare a organizatiilor la aceste scheme.

Valorificare

Art. 7. – (1) Producătorii, tertii care actionează în numele lor sau organizatiile colective iau cele mai potrivite măsuri pentru îndeplinirea următoarelor obiective de valorificare, reutilizare si reciclare a DEEE colectate selectiv potrivit dispozitiilor art. 5:

a) pentru DEEE incluse în categoriile 1 si 10 din anexa nr. 1A:

(i) la 31 decembrie 2006 rata de valorificare trebuie să crească până la minimum de 40% din greutatea medie pe aparat;

(ii) la 31 decembrie 2007 rata de valorificare trebuie să crească până la minimum de 60% din greutatea medie pe aparat;

(iii) la 31 decembrie 2008 rata de valorificare trebuie să crească până la minimum de 80% din greutatea medie pe aparat;

(iv) la 31 decembrie 2006 rata de refolosire si de reciclare a componentelor, materialelor si substantelor trebuie să crească până la minimum de 37,5% din greutatea medie pe aparat;

(v) la 31 decembrie 2007 rata de refolosire si de reciclare a componentelor, materialelor si substantelor trebuie să crească până la minimum de 56% din greutatea medie pe aparat;

(vi) la 31 decembrie 2008 rata de refolosire si de reciclare a componentelor, materialelor si substantelor trebuie să crească până la minimum de 75% din greutatea medie pe aparat;

b) pentru DEEE incluse în categoriile 3 si 4 din anexa nr. 1A:

(i) la 31 decembrie 2006 rata de valorificare trebuie să crească până la minimum de 37,5% din greutatea medie pe aparat;

(ii) la 31 decembrie 2007 rata de valorificare trebuie să crească până la minimum de 56% din greutatea medie pe aparat;

(iii) la 31 decembrie 2008 rata de valorificare trebuie să crească până la minimum de 75% din greutatea medie pe aparat;

(iv) la 31 decembrie 2006 rata de refolosire si de reciclare a componentelor, materialelor si substantelor trebuie să crească până la minimum de 32,5% din greutatea medie pe aparat;

(v) la 31 decembrie 2007 rata de refolosire si de reciclare a componentelor, materialelor si substantelor trebuie să crească până la minimum de 48,75% din greutatea medie pe aparat;

(vi) la 31 decembrie 2008 rata de refolosire si de reciclare a componentelor, materialelor si substantelor trebuie să crească până la minimum de 65% din greutatea medie pe aparat;

c) pentru DEEE incluse în categoriile 2, 5, 6, 7 si 9 din anexa nr. 1A:

(i) la 31 decembrie 2006 rata de valorificare trebuie să crească până la minimum de 35% din greutatea medie pe aparat;

(ii) la 31 decembrie 2007 rata de valorificare trebuie să crească până la minimum de 52,5% din greutatea medie pe aparat;

(iii) la 31 decembrie 2008 rata de valorificare trebuie să crească până la minimum de 70% din greutatea medie pe aparat;

(iv) la 31 decembrie 2006 rata de refolosire si de reciclare a componentelor, materialelor si substantelor trebuie să crească până la minimum de 25% din greutatea medie pe aparat;

(v) la 31 decembrie 2007 rata de refolosire si de reciclare a componentelor, materialelor si substantelor trebuie să crească până la minimum de 37,5% din greutatea medie pe aparat;

(vi) la 31 decembrie 2008 rata de refolosire si de reciclare a componentelor, materialelor si substantelor trebuie să crească până la minimum de 50% din greutatea medie pe aparat;

d) pentru lămpile cu descărcare în gaz rata de refolosire si de reciclare a componentelor, materialelor si substantelor trebuie să crească după cum urmează:

(i) minimum de 40% din greutatea lămpilor, până la 31 decembrie 2006;

(ii) minimum de 60% din greutatea lămpilor, până la 31 decembrie 2007;

(iii) minimum de 80% din greutatea lămpilor, până la 31 decembrie 2008.

(2) Valorificarea DEEE se face acordându-se prioritate refolosirii echipamentelor întregi.

(3) În scopul urmăririi realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1) producătorii sau organizatiile colective au obligatia să tină, într-un registru constituit special în acest scop, o evidentă a cantitătii de DEEE, de componente, materiale si substante ale acestora la intrarea si iesirea din instalatia de tratare si/sau la intrarea în instalatia de valorificare ori de reciclare. Modul de evidentă a gestionării si de raportare a informatiilor este stabilit prin ordin comun al ministrului mediului si gospodăririi apelor si ministrului economiei si comertului, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

(4) Producătorii sau tertii care actionează în numele lor sunt obligati să organizeze colectarea, valorificarea si reciclarea DEEE, pentru a îndeplini obligatiile prevăzute la art. 5 alin. (13) si la art. 7 alin. (1), în una dintre următoarele modalităti:

a) individual, utilizând propriile resurse;

b) transferarea acestor responsabilităti, pe bază de contract, către operatorul economic legal constituit, denumit în continuare organizatie colectivă, autorizată în acest scop de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor.

(5) Procedura si criteriile de autorizare a organizatiei colective se stabilesc prin ordin comun al ministrului economiei si comertului si ministrului mediului si gospodăririi apelor, în termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri.

(6) Ministerul Economiei si Comertului si Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor propun teme de cercetare pentru dezvoltarea de noi tehnologii de valorificare, tratare si reciclare a DEEE în cadrul programelor sectoriale de cercetare.

Finantarea gestionării DEEE provenite de la gospodăriile particulare

Art. 8. – (1) Producătorii au obligatia să finanteze sistemele de colectare, tratare, valorificare si eliminare nepoluantă a deseurilor istorice provenite de la gospodăriile particulare si depozitate la punctele de colectare instituite potrivit dispozitiilor art. 5 alin. (3) si (6).

(2) Pentru echipamentele introduse pe piată după 31 decembrie 2006 producătorii sunt responsabili cu finantarea operatiunilor prevăzute la alin. (1) privind deseurile provenite din propriile produse. Producătorul poate opta să îsi îndeplinească această obligatie fie individual, fie participând la un sistem colectiv.

(3) La introducerea pe piată a unui aparat producătorii depun o garantie care să demonstreze că gestionarea tuturor DEEE este finantată si că produsele sunt marcate corespunzător potrivit dispozitiilor art. 11 alin. (2). Această garantie asigură autoritătile implicate că operatiunile prevăzute la alin. (1) privind produsul respectiv sunt finantate. Garantia poate fi sub forma unei participări a producătorului la sisteme adecvate de finantare a gestionării DEEE, a unei asigurări de reciclare sau a unui cont bancar blocat.

(4) Costurile de colectare, tratare si eliminare nepoluantă nu se evidentiază separat la momentul vânzării de noi produse.

(5) Finantarea costurilor de gestionare a deseurilor istorice este asigurată prin unul sau mai multe sisteme la care toti producătorii existenti pe piată în momentul generării costurilor contribuie în mod proportional, de exemplu în functie de cota lor de piată pe tip de echipament.

(6) Până la data de 13 februarie 2011, la vânzarea de noi produse producătorii pot informa cumpărătorii în legătură cu costurile de colectare, tratare si eliminare nepoluantă a DEEE provenite din produsele prevăzute în anexa nr. 1A, cu exceptia produselor din categoria 1 a aceleiasi anexe, pentru care data este 13 februarie 2013.

Aceste costuri nu depăsesc costurile reale generate de operatiunile de colectare, tratare si eliminare nepoluantă.

(7) Producătorii care furnizează EEE prin mijloace de comunicare la distantă sunt obligati să respecte cerintele prezentului articol pentru echipamentul furnizat în statul membru al Uniunii Europene în care domiciliază cumpărătorul echipamentului respectiv.

Finantarea gestionării DEEE provenite de la alti utilizatori decât gospodăriile particulare

Art. 9. – (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2007 costurile legate de colectarea, tratarea, valorificarea si eliminarea nepoluantă a DEEE provenite de la utilizatori, altii decât gospodăriile particulare, si generate de produsele introduse pe piată se suportă de către producători.

(2) Pentru deseurile istorice finantarea costurilor de gestionare trebuie să fie asigurată de către producători, după cum urmează:

a) în cazul deseurilor istorice înlocuite cu noi echipamente echivalente sau cu noi echipamente care îndeplinesc aceeasi functie, finantarea costurilor de gestionare trebuie să fie asigurată de producătorii acestor produse la introducerea lor pe piată. Utilizatorii, altii decât gospodăriile particulare, pot să participe, partial sau în totalitate, la finantarea costurilor de gestionare a acestei categorii de deseuri;

b) în cazul altor deseuri istorice decât cele prevăzute la lit. a), finantarea costurilor de gestionare trebuie să fie asigurată de utilizatori, altii decât gospodăriile particulare.

(3) Fără să se încalce prevederile prezentei hotărâri, producătorii si utilizatorii, altii decât gospodăriile particulare, pot încheia acorduri care stabilesc alte metode de finantare.

Informatii pentru utilizatori

Art. 10. – (1) Producătorii sunt obligati să furnizeze utilizatorilor de EEE din gospodăriile particulare toate informatiile necesare în legătură cu:

a) obligatia de a nu elimina DEEE ca deseuri municipale nesortate si de a colecta selectiv aceste DEEE;

b) sistemele de predare si colectare puse la dispozitia lor;

c) rolul utilizatorilor în refolosirea, reciclarea si celelalte forme de valorificare a DEEE;

d) efectele potentiale asupra mediului si sănătătii umane ca urmare a prezentei substantelor periculoase în echipamentele electrice si electronice;

e) semnificatia simbolului prevăzut în anexa nr. 4.

(2) Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor si autoritătile administratiei publice locale promovează campanii de informare si educare a consumatorilor pentru a-i încuraja să faciliteze procesul de refolosire, tratare si valorificare a DEEE.

(3) În scopul reducerii la minimum a eliminării DEEE ca deseuri municipale nesortate si pentru a facilita colectarea lor selectivă, producătorii trebuie să aplice pe echipamentele electrice si electronice fabricate după data de 31 decembrie 2006 simbolul prevăzut în anexa nr. 4.

(4) În cazul în care datorită dimensiunii echipamentului sau a modului de functionare a acestuia aplicarea simbolului pe echipament nu este posibilă, simbolul respectiv trebuie aplicat pe ambalaj, pe instructiunile de utilizare si pe certificatul de garantie al echipamentului electric si electronic în cauză.

(5) Producătorii si/sau distribuitorii au obligatia de a furniza toate informatiile prevăzute la alin. (1) si (3), în instructiunile de utilizare sau la punctul de vânzare.

Informatii pentru instalatiile de tratare

Art. 11. – (1) Pentru a facilita refolosirea si tratarea adecvată si în conditii de protectie a mediului a DEEE, precum si întretinerea, îmbunătătirea, repararea si reciclarea acestora, producătorii sunt obligati să  furnizeze, pentru fiecare tip nou de EEE introdus pe piată, în termen de un an de la introducerea pe piată a echipamentului, informatii referitoare la refolosire si tratare.

(2) Informatiile prevăzute la alin. (1) trebuie să cuprindă date referitoare la componentele si materialele ce intră în componenta EEE, precum si localizarea substantelor si preparatelor periculoase continute în aceste echipamente.

(3) Producătorii de EEE au obligatia de a pune aceste informatii la dispozitia centrelor de refolosire, instalatiilor de tratare si de reciclare, sub forma unor manuale, pe suport de hârtie sau electronic pe CD-ROM sau prin Internet.

(4) Producătorii care introduc pe piată EEE după 31 decembrie 2006 trebuie să poată fi identificati în mod clar prin etichetele aplicate pe echipamente. Un marcaj specific va trebui să arate faptul că echipamentele au fost introduse pe piată după această dată.

(5) Prevederile referitoare la marcajul specific prevăzute la alin. (4) vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului mediului si gospodăririi apelor si ministrului economiei si comertului, până la 30 iulie 2006.

Informatii si întocmirea de rapoarte

Art. 12. – (1) Până la data de 31 decembrie 2005 Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor Ontocmeste un registru al producătorilor si importatorilor în care sunt centralizate anual informatii, inclusiv estimări, cu privire la:

a) cantitătile si categoriile de EEE introduse pe piată;

b) cantitătile si categoriile de EEE care au fost colectate prin toate mijloacele si refolosite, reciclate si recuperate;

c) greutatea sau numărul deseurilor colectate exportate.

(2) Producătorii au obligatia de a se înscrie până la data de 31 aprilie 2006 în registrul mentionat la alin. (1), primind un număr de înregistrare ce va fi comunicat de acestia tuturor retelelor comerciale prin care sunt vândute EEE.

(3) Pot introduce pe piată EEE numai producătorii înregistrati în registrul prevăzut la alin. (1).

(4) Producătorii de EEE au obligatia să furnizeze informatii despre cantitătile si categoriile de EEE introduse pe piată, conform cerintelor prevăzute la alin. (1).

(5) Producătorii care furnizează EEE prin mijloace de comunicare la distantă transmit Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor informatii în conformitate cu cerintele prevăzute la alin. (4) si la art. 8 alin. (7).

(6) Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor transmite informatiile Comisiei Europene o dată la 2 ani, în termen de 18 luni de la sfârsitul perioadei acoperite. Prima raportare acoperă perioada 2007–2008. Sunt avute în vedere în special operatiunile de tratare prevăzute la art. 6 alin. (5).

(7) Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor transmite Comisiei Europene, o dată la 3 ani, un raport privind aplicarea prevederilor prezentei hotărâri. Acest raport se redactează pe baza unui chestionar sau a unei schite primite de la Comisia Europeană. Raportul este pus la dispozitie Comisiei Europene în termen de 9 luni de la sfârsitul perioadei de 3 ani la care acesta se referă.

(8) Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor va întocmi primul raport trienal pentru perioada 2007–2009.

Inspectia si controlul. Sanctiuni

Art. 13. – (1) Constituie contraventii si se sanctionează după cum urmează:

a) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (2), cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoanele fizice si cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru persoanele juridice;

b) nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (1) si (2), cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei;

c) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (5) si (6), art. 7 alin. (3), art. 8 alin. (7), art. 10 alin. (3), (4) si (5) si ale art. 11 alin. (3) si (4), cu amendă de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei;

d) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2) lit. b), cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei;

e) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (3), art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (2) lit. a) si ale art. 12 alin. (2) si (4), cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei si cu suspendarea temporară a activitătii operatorului economic până la conformarea cu prevederile prezentei hotărâri.

(2) Constatarea contraventiilor prevăzute la alin. (1) si aplicarea sanctiunilor se fac de către personalul împuternicit al:

a) Gărzii Nationale de Mediu, pentru nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (2), (3), (5) si (6), art. 7 alin. (3), art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (2), art. 11 alin. (1), (2) si (3) si ale art. 12 alin. (2) si (4);

b) Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, pentru nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (3), (4) si (5) si ale art. 11 alin. (4).

(3) Dispozitiile referitoare la contraventii, prevăzute la alin. (1) si (2), se completează cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Dispozitii finale

Art. 14. – Anexele nr. 1A, 1B, 2, 3 si 4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Transpunere

Art. 15. – (1) Prezenta hotărâre transpune Directiva nr. 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L037 din 13 februarie 2003 si Directiva nr. 2003/108/EC de modificare a Directivei nr. 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L345 din 31 decembrie 2003.

(2) Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei si comertului,

Attila Demeter,

secretar de stat

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

p. Ministrul integrării europene,

Adrian Ciocănea,

secretar de stat

Presedintele Autoritătii Nationale

pentru Protectia Consumatorilor,

Cătălin Florin Teodorescu

 

Bucuresti, 19 mai 2005.

Nr. 448.

 

ANEXA Nr. 1A

 

CATEGORII

de echipamente electrice si electronice reglementate de prezenta hotărâre

 

1. Aparate de uz casnic de mari dimensiuni

2. Aparate de uz casnic de mici dimensiuni

3. Echipamente informatice si de telecomunicatii

4. Echipamente de larg consum

5. Echipamente de iluminat

6. Unelte electrice si electronice (cu exceptia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni)

7. Jucării, echipamente sportive si de agrement

8. Dispozitive medicale (cu exceptia tuturor produselor implantate si infectate)

9. Instrumente de supraveghere si control

10. Distribuitoare automate

 

ANEXA Nr. 1B

 

LISTA

cuprinzând produsele care trebuie luate în considerare în sensul prezentei hotărâri si care sunt cuprinse în categoriile enumerate în anexa nr. 1A

 

1. Aparate de uz casnic de mari dimensiuni

a) Aparate frigorifice mari

b) Frigidere

c) Congelatoare

d) Alte aparate mari utilizate pentru refrigerarea, conservarea si păstrarea produselor alimentare

e) Masini de spălat rufe

f) Uscătoare de haine

g) Masini de spălat vase

h) Masini de gătit

i) Sobe electrice

j) Plite electrice

k) Cuptoare cu microunde

l) Alte aparate de uz casnic de mari dimensiuni utilizate pentru gătit si prelucrarea alimentelor

m) Aparate electrice de încălzit

n) Radiatoare electrice

o) Alte aparate de uz casnic de mari dimensiuni utilizate pentru încălzirea camerelor, a paturilor si a scaunelor si fotoliilor

p) Ventilatoare electrice

q) Aparate de aer conditionat

r) Alte echipamente de ventilare, de ventilare pentru evacuare si de climatizare.

2. Aparate de uz casnic de mici dimensiuni

a) Aspiratoare

b) Aparate de curătat covoare

c) Alte aparate de curătat

d) Aparate de cusut, tricotat, tesut si alte prelucrări ale textilelor

e) Fiare de călcat si alte aparate de călcat, calandrat si alte forme de întretinere a îmbrăcămintei

f) Aparate de prăjit pâine

g) Friteuze

h) Masini de măcinat cafea, filtre de cafea si echipamente de deschis sau sigilat recipiente ori ambalaje

i) Cutite electrice

j) Aparate de tuns părul, uscătoare de păr, periute de dinti, aparate de ras, aparate pentru masaj si alte aparate de îngrijire corporală

k) Ceasuri desteptătoare, ceasuri de mână si alte echipamente de măsurat, indicat sau înregistrat timpul

l) Cântare

3. Echipamente informatice si de telecomunicatii

Prelucrare centralizată a datelor:

a) Unităti centrale

b) Minicalculatoare

c) Imprimante

Informatică personală:

a) Calculatoare personale (inclusiv unitate centrală, mouse, monitor si tastatură)

b) Calculatoare portabile (inclusiv unitate centrală, mouse, monitor si tastatură)

c) Calculatoare mici portabile (calculatoare foarte mici, portabile cu ecran sensibil – notebook)

d) Calculatoare electronice

e) Imprimante

f) Fotocopiatoare

g) Masini de scris electrice si electronice

h) Calculatoare de buzunar si de birou

i) Alte produse si echipamente de colectat, stocat, prelucrat, prezentat sau comunicat informatii prin mijloace electronice

Terminale si sisteme pentru utilizatori:

a) Faxuri

b) Telexuri

c) Telefoane

d) Telefoane publice

e) Telefoane fără fir

f) Telefoane celulare

g) Roboti telefonici

h) Alte produse sau echipamente de transmis sunete, imagini ori alte informatii prin telecomunicatie

4. Echipamente de larg consum

a) Aparate de radio

b) Televizoare

c) Camere video

d) Aparate video

e) Aparate de înaltă fidelitate

f) Amplificatoare audio

g) Instrumente muzicale

h) Alte produse sau echipamente de înregistrat sau reprodus sunete ori imagini, inclusiv semnale sau alte tehnologii de propagare a sunetului ori imaginii, altfel decât prin telecomunicatii

5. Echipamente de iluminat

a) Aparate de iluminat pentru lămpi fluorescente, cu exceptia aparatelor casnice de iluminat

b) Lămpi fluorescente drepte

c) Lămpi fluorescente compacte

d) Lămpi cu descărcare în gaze de înaltă intensitate, inclusiv lămpi cu vapori de sodiu la înaltă presiune si lămpi cu halogenuri metalice

e) Lămpi cu vapori de sodiu la joasă presiune

f) Alte materiale de iluminat sau echipamente de difuzat ori controlat lumina, cu exceptia becurilor cu filament

6. Unelte electrice si electronice (cu exceptia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni)

a) Masini de găurit

b) Ferăstraie

c) Masini de cusut

d) Echipamente de strunjit, de frezat, de slefuit, de polizat, de tăiat cu ferăstrăul, de tăiat, de forfecat, de perforat, de găurit, de stantat, de făltuit, de îndoit sau destinate altor operatiuni de prelucrare a lemnului, metalului sau altor materiale

e) Dispozitive pentru nituit, pentru fixat cu cuie sau pentru Onsurubat sau de extragere a niturilor, cuielor, suruburilor sau pentru alte utilizări similare

f) Dispozitive pentru sudură, pentru lipit sau pentru utilizări similare

g) Echipamente de pulverizat, de Omprăstiat, de dispersat sau alte operatiuni de tratare a substantelor lichide sau gazoase prin alte mijloace

h) Unelte de tuns iarba sau pentru alte activităti de grădinărit

7. Jucării, echipamente sportive si de agrement

a) Trenuri electrice sau masini de cursă în miniatură

b) Console portabile de jocuri video

c) Jocuri video

d) Calculatoare pentru ciclism, scufundare, cros, canotaj etc.

e) Echipamente sportive cu componente electrice sau electronice

f) Automate cu monede

8. Dispozitive medicale (cu exceptia tuturor produselor implantate sau infectate)

a) Echipamente de radioterapie

b) Echipamente de cardiologie

c) Dializoare

d) Ventilatoare pulmonare

e) Echipamente de medicină nucleară

f) Echipamente de laborator pentru diagnosticare in-vitro

g) Analizoare

h) Aparate frigorifice

i) Teste de fecundare

j) Alte aparate de detectare, prevenire, supraveghere, tratare, alinare a bolilor, rănilor sau incapacitătilor

9. Instrumente de supraveghere si control

a) Detectoare de fum

b) Regulatoare de căldură

c) Termostate

d) Aparate de măsurat, cântărit sau reglat de uz casnic ori utilizate ca echipamente de laborator

e) Alte instrumente de supraveghere si control utilizate în instalatii industriale (de exemplu în panourile de control)

10. Distribuitoare automate

a) Distribuitoare automate de băuturi calde

b) Distribuitoare automate de sticle sau doze calde ori reci

c) Distribuitoare automate de produse solide

d) Distribuitoare automate de bani

e) Toate aparatele care furnizează automat o gamă largă de produse.

 

ANEXA Nr. 2

 

TRATAREA SELECTIVĂ

a materialelor si componentelor deseurilor de echipamente electrice si electronice în conformitate cu art. 6 alin. (1) din hotărâre

 

1. Se impune îndepărtarea cel putin a următoarelor substante, preparate si componente din orice deseu de echipamente electrice si electronice care face obiectul unei colectări selective:

a) condensatoarele care contin policlorobifenil (PCB), în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ai altor compusi similari (PCB/PCT);

b) componentele care contin mercur, precum întrerupătoarele sau lămpile cu retroiluminare;

c) bateriile;

d) plăcile de circuit imprimat ale telefoanelor mobile, în general, si alte dispozitive, dacă suprafata plăcii de circuit imprimat este mai mare de 10 cm2;

e) cartusele de toner, lichid sau sub formă de pastă, precum si tonerele de culoare;

f) materialele plastice care contin materiale bromurate nepropagatoare de flacără;

g) deseurile de azbest si componentele care contin azbest;

h) tuburile catodice;

i) clorofluorocarburile (CFC), hidroclorofluorocarburile (HCFC) sau hidrofluorocarburile (HFC), hidrocarburile (HC);

j) lămpile cu descărcare în gaze;

k) ecranele cu cristale lichide (împreună cu carcasa lor, dacă este cazul) cu o suprafată mai mare de 100 cm2 si toate ecranele retroiluminate cu lămpi de gaz cu descărcare;

l) cablurile electrice externe;

m) componentele care contin fibre ceramice refractare precum cele descrise în Hotărârea Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase;

n) componentele care contin substante radioactive, cu exceptia componentelor care nu depăsesc în cantitate valorile de scutire stabilite prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare nr. 14/2000 pentru aprobarea Normelor fundamentale de securitate radiologică, cu completările ulterioare, si Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 944/2001 pentru aprobarea Normelor privind supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante, cu completările ulterioare;

o) condensatorii electrolitici care contin substante periculoase (înăltime > 25 mm, diametru > 25 mm sau volum similar în mod proportional).

Aceste substante, preparate si componente sunt eliminate sau valorificate în conformitate cu art. 5 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001.

2. Următoarele componente ale DEEE care fac obiectul unei colectări selective trebuie să fie tratate în felul următor:

a) tuburile catodice: se îndepărtează Onvelisul fluorescent;

b) echipamentele ce contin gaze care epuizează stratul de ozon sau care prezintă un potential de încălzire globală a climei (PIGC) mai mare de 15, precum cele din spume sau din circuitele de refrigerare: gazele se extrag si se tratează în mod corespunzător. Gazele care epuizează stratul de ozon se tratează potrivit dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial si introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate ce distrug stratul de ozon, aprobată cu modificări prin Legea nr. 159/2000;

c) lămpile de gaz cu descărcare: se îndepărtează mercurul.

3. fiinând cont de considerentele ecologice si de oportunitatea refolosirii si reciclării, prevederile pct. 1 si 2 se aplică astfel încât să nu împiedice refolosirea si reciclarea nepoluantă a componentelor sau a aparatelor întregi.

 

ANEXA Nr. 3

 

CERINTE TEHNICE

în conformitate cu art. 6 alin. (4) din hotărâre

 

1. Pentru locuri de depozitare, inclusiv depozitare temporară, a DEEE înainte de tratarea lor (fără să aducă atingere prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001):

a) suprafete impermeabile pentru zonele adecvate, prevăzute cu instalatii de colectare a pierderilor prin scurgere si, dacă este cazul, cu decantoare si epuratoaredegresatoare;

b) prelate rezistente la intemperii pentru zonele adecvate.

2. Pentru locuri de tratare a DEEE:

a) cântare de măsurare a greutătii deseurilor tratate;

b) suprafete impermeabile si prelate rezistente la intemperii pentru zonele adecvate, prevăzute cu instalatii de colectare a pierderilor prin scurgere si, dacă este cazul, cu decantoare si epuratoare-degresatoare;

c) spatii de depozitare adecvată pentru piesele detasate demontate;

d) containere adecvate pentru depozitarea bateriilor, a condensatorilor cu continut de PCB/PCT si a altor deseuri periculoase precum deseurile radioactive;

e) echipamente de tratare a apei, în conformitate cu reglementările în materie de sănătate si mediu.

 

ANEXA Nr. 4

 

SIMBOL

pentru marcarea echipamentelor electrice si electronice

 

Simbolul care indică faptul că echipamentele electrice si electronice fac obiectul unei colectări separate reprezintă o pubelă cu roti barată cu două linii în formă de X, ca în imaginea de mai jos. Simbolul trebuie să fie tipărit vizibil, lizibil si durabil.

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

 

CONSILIUL CONCURENTEI

 

ORDIN

pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind ajutorul de stat pentru productia cinematografică si de televiziune

 

În baza:

– Decretului nr. 57/2004 privind numirea membrilor Plenului Consiliului Concurentei;

– prevederilor art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificările si completările ulterioare si ale art. 22 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificările si completările ulterioare;

având în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ,

presedintele Consiliului Concurentei emite următorul ordin:

Art. 1. – În urma adoptării în plenul Consiliului Concurentei, se pune în aplicare Regulamentul privind ajutorul de stat pentru productia cinematografică si de televiziune, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurentei vor urmări punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin si regulamentul mentionat la art. 1 vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Consiliului Concurentei,

Mihai Berinde

 

Bucuresti, 25 mai 2005.

Nr. 93.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind ajutorul de stat pentru productia cinematografică si de televiziune

 

În temeiul art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificările si completările ulterioare,

Consiliul Concurentei adoptă prezentul regulament.

 

Introducere

Productiile audiovizuale si cele cinematografice, în special, joacă un rol important în promovarea culturii si pentru buna functionare a democratiei, datorită influentei pe care acestea o au asupra societătii.

În ceea ce priveste domeniul audiovizual la nivel comunitar, în anul 1998 au fost stabilite criteriile de analiză a ajutoarelor de stat acordate sub formă de schemă, acestea rămânând valabile până în prezent.

Necesitatea de a elabora criterii de analiză a ajutoarelor de stat acordate în favoarea productiilor care contribuie la promovarea culturii rezultă din natura dublă a acestora. Pe de o parte, acestea sunt bunuri economice, care pot oferi posibilitatea creării de locuri de muncă si cresterii bunăstării economice, iar pe de altă parte, acestea sunt bunuri culturale cu influente reale asupra societătii în ansamblul său.

Conform Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificările si completările ulterioare, denumită în continuare lege, ajutoarele de stat sunt considerate incompatibile cu mediul concurential normal. Totusi, potrivit dispozitiilor art. 14 alin. (1) lit. h) din lege, Consiliul Concurentei poate autoriza ajutoare de stat pentru promovarea culturii si conservarea patrimoniului cultural în cazul în care asemenea măsuri nu afectează mediul concurential si aplicarea corespunzătoare a acordurilor internationale la care România este parte.

În general, productiile cinematografice si de televiziune au o durată de exploatare ridicată, putând fi oferite prin diverse canale de distributie. În conditiile în care pot demonstra aportul lor la promovarea pe scară largă a culturii, ajutoarele de stat pentru productia cinematografică si de televiziune pot fi considerate compatibile cu mediul concurential. Astfel de ajutoare de stat trebuie să sustină creatia unui produs audiovizual si nu dezvoltarea unei activităti industriale.

Scop

Art. 1. – Prezentul regulament stabileste criteriile de analiză a ajutoarelor de stat acordate în domeniul productiei cinematografice si de televiziune.

Compatibilitatea ajutoarelor de stat acordate în domeniul productiei cinematografice si de televiziune cu prevederile Legii nr. 143/1999

Art. 2. – Ajutoarele de stat destinate productiei cinematografice si de televiziune pot fi autorizate dacă sunt îndeplinite cumulativ conditiile prevăzute la art. 3 si 4.

Art. 3. – Ajutoarele de stat destinate productiei cinematografice si de televiziune trebuie să respecte principiul liberei concurente, al libertătii de stabilire a persoanelor, al liberei circulatii a mărfurilor si a serviciilor si al nediscriminării în ceea ce priveste nationalitatea beneficiarilor.

Art. 4. – (1) În cadrul analizei ajutoarelor de stat notificate, Consiliul Concurentei va urmări îndeplinirea conditiilor specifice prevăzute la alin. (2)–(5).

(2) Ajutorul de stat trebuie să fie destinat realizării unor productii cinematografice si de televiziune, care sunt cuprinse în categoria de produse culturale, conform criteriilor stabilite de legislatia în cauză.

(3) Producătorii trebuie să fie liberi să aloce cel putin 20% din bugetul filmului sau al productiei de televiziune pentru a fi cheltuit în alte state membre ale Uniunii Europene sau semnatare ale Acordului Central-European pentru Comert Liber, fără ca aceasta să aibă drept consecintă reducerea sumei ajutorului de stat. Această conditie este îndeplinită dacă beneficiarilor nu li se impune să cheltuiască pe teritoriul României mai mult de 80% din bugetul filmului sau productiei de televiziune, pentru care este acordat ajutorul de stat.

(4) Intensitatea ajutorului de stat nu trebuie să depăsească 50% din bugetul productiei. Această limită poate fi depăsită în cazul filmelor “dificile“ si cu buget redus. Criteriile în functie de care un film este definit ca fiind “dificil“ sau cu buget redus vor fi stabilite de Centrul National al Cinematografiei.

(5) Este interzisă acordarea de ajutoare de stat suplimentare destinate activitătilor specifice productiei cinematografice (de exemplu, postproductie), pentru a garanta ca ajutorul de stat să aibă un efect de incintare neutră, astfel încât efectul de atragere a acestor activităti specifice să fie evitat.

Art. 5. – (1) Toate categoriile de costuri care compun bugetul total al unei productii cinematografice sau de televiziune reprezintă costuri eligibile, iar producătorii trebuie să fie liberi să aleagă categoriile de cheltuieli care să fie efectuate pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene sau semnatare ale Acordului Central-European pentru Comert Liber.

(2) Întreprinderile care activează în domeniul productiei cinematografice si de programe de televiziune pot beneficia si de ajutoare de stat orizontale (cum ar fi: ajutorul de stat pentru întreprinderi mici si mijlocii, ajutorul de stat regional, ajutorul de stat pentru ocuparea fortei de muncă, ajutorul de stat pentru instruirea angajatilor, ajutorul de stat pentru cercetare-dezvoltare), în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice în domeniul ajutorului de stat. În acest caz, cumulul ajutoarelor de stat, raportate la aceleasi costuri eligibile, nu poate depăsi intensitatea maximă prevăzută la art. 4 alin. (4).

Art. 6. – Fondurile alocate direct producătorilor din cadrul programelor comunitare sau din alte fonduri supranationale nu reprezintă ajutor de stat în măsura în care statul nu dispune de putere discretionară asupra acestora.

Art. 7. – În vederea notificării ajutoarelor de stat conform prezentului regulament se vor completa formularul de notificare a ajutorului de stat, prevăzut în anexa nr. 1 la Regulamentul privind forma, continutul si alte detalii ale notificării unui ajutor de stat, pus în aplicare prin Ordinul Consiliului Concurentei nr. 528/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 25 ianuarie 2005, si formularul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament, referitor la informatiile suplimentare privind ajutorul de stat pentru productii cinematografice si de televiziune.

Prevederi finale

Art. 8. – (1) Prezentul regulament transpune în legislatia românească pct. 2.3 din Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor privind anumite aspecte juridice legate de productiile cinematografice si alte productii audiovizuale, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. C 43 din 16 februarie 2002 si partea III.9 din anexa nr. 1 la Regulamentul Comisiei nr. 794/2004 din 21 aprilie 2004 referitor la punerea în aplicare a Regulamentului Consiliului (EC) nr. 659/1999 din 22 martie 1999 privind regulile de punere în aplicare a art. 93 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 140 din 30 aprilie 2004.

(2) Anexa face parte integrantă din prezentul regulament.

(3) Prezentul regulament va fi pus în aplicare prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei si va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXĂ

la regulament

 

FORMULAR

pentru informatii suplimentare privind ajutorul de stat pentru productii cinematografice si de televiziune

 

1. Ajutorul de stat

1.1. Descrieti cât mai precis scopul acordării ajutorului de stat si obiectivul acestuia, pentru fiecare măsură în parte, dacă este cazul.

1.2. Precizati dacă ajutorul de stat este destinat sustinerii directe a unui produs cultural (de cinema sau de televiziune).

1.3. Mentionati prevederile care garantează că rezultatul productiei pentru care se acordă ajutorul de stat este un produs cultural:

........................................................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................................................

1.4. Are ajutorul de stat ca efect sustinerea investitiilor într-un sector industrial?

2. Conditii de eligibilitate

2.1. Indicati conditiile de eligibilitate pentru ajutorul de stat propus a se acorda:

........................................................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................................................

2.2. Beneficiarii:

2.2.1. Se face distinctie, în cadrul schemei, între diferite categorii de beneficiari (cum ar fi persoane fizice sau juridice, producători dependenti ori independenti etc.)*)?

........................................................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................................................

2.2.2. Se face distinctie, în cadrul schemei, între diferite categorii de beneficiari în functie de nationalitate sau de locul de resedintă*)?

........................................................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................................................

2.2.3. În cazul stabilirii pe teritoriul României, precizati dacă beneficiarii sunt obligati să respecte orice alte conditii în afară de aceea de a fi reprezentat de o agentie permanentă*).

2.2.4. În cazul în care ajutorul are o componentă fiscală, precizati dacă beneficiarul are alte obligatii sau trebuie să îndeplinească si alte conditii decât aceea de a înregistra venituri care sunt impozabile pe teritoriul României.

3. Principiul teritorializării

3.1. Indicati dacă există orice fel de obligatie de alocare a ajutorului de stat pe teritoriul României sau într-o regiune a acesteia.

3.2. Este necesară respectarea unui procent minim de acoperire teritorială pentru a fi eligibil pentru a primi ajutor de stat?

3.3. Acoperirea teritorială este calculată în functie de bugetul total al productiei sau în functie de valoarea ajutorului de stat care se va acorda?

3.4. Se aplică principiul teritorializării anumitor categorii de cheltuieli din bugetul productiei?

3.5. Este variabilă valoarea absolută a ajutorului în functie de cheltuielile care se fac pe teritoriul României?

3.6. Este intensitatea ajutorului direct proportională cu gradul efectiv de acoperire teritorială?

3.7. Este ajutorul de stat proportional cu gradul de acoperire teritorială?

4. Costurile eligibile

4.1. Mentionati care sunt categoriile de costuri care pot fi luate în considerare pentru determinarea valorii ajutorului de stat.

4.2. Au toate costurile eligibile o legătură directă cu productia cinematografică sau de televiziune?

5. Intensitatea ajutorului

5.1. Indicati dacă schema prevede posibilitatea atingerii unei intensităti a ajutorului de stat mai mare de 50% din bugetul productiei în cazul filmelor îdificile" sau cu buget redus.

În cazul ajutorului de stat individual se va preciza dacă filmul face parte din categoria filmelor îdificile" sau cu buget redus.

5.2. Dacă da, indicati care sunt aceste categorii de filme.

5.3. Mentionati dacă ajutorul de stat poate fi cumulat cu ajutoare acordate în cadrul altor scheme de ajutor de stat sau cu alte tipuri de ajutor si, dacă este cazul, ce prevederi limitează un asemenea cumul pentru ca pragul maxim al intensitătii ajutorului de stat acordat pentru acelasi produs cultural să nu fie depăsit.

6. Compatibilitatea

Justificati compatibilitatea ajutorului de stat cu prevederile prezentului regulament.

7. Alte informatii

Mentionati orice alte informatii pe care le considerati necesare pentru evaluarea măsurilor în cauză, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.


*) Se va completa doar în cazul ajutoarelor de stat sub formă de schemă.

 

RECTIFICĂRI

 

În anexa la Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Control al Exporturilor nr. 177/2005 privind aprobarea Normelor metodologice referitoare la declaratiile industriale prevăzute de Legea nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Conventiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora, republicată, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 23 mai 2005, se face următoarea rectificare:

– la art. 4 lit. c), în loc de: “... deseuri de fabricatie ale substantelor chimice din listele nr. 2 si/sau nr. 3..." se va citi: “... deseuri de fabricatie, substante chimice din listele nr. 2 si/sau nr. 3...".