MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 500         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 14 iunie 2005

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

168. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în combaterea criminalitătii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si precursori, a traficului de fiinte umane, terorismului si a altor infractiuni grave, semnat la Bucuresti la 10 mai 2004

 

Acord între Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în combaterea criminalitătii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si precursori, a traficului de fiinte umane, terorismului si a altor infractiuni grave

 

490. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în combaterea criminalitătii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si precursori, a traficului de fiinte umane, terorismului si a altor infractiuni grave, semnat la Bucuresti la 10 mai 2004

 

181. - Lege pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice

 

504. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice

 

ACTE ALE BIROURILOR PERMANENTE ALE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

 

2. - Hotărâre privind numirea în functia de adjunct al Avocatului Poporului

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 238 din 10 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 861 alin. 3 din Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

490. - Hotărâre privind unele măsuri pentru accelerarea procesului de implementare a reglementărilor privind ajutorul de stat

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în combaterea criminalitătii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si precursori, a traficului de fiinte umane, terorismului si a altor infractiuni grave, semnat la Bucuresti la 10 mai 2004

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în combaterea criminalitătii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si precursori, a traficului de fiinte umane, terorismului si a altor infractiuni grave, semnat la Bucuresti la 10 mai 2004.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NĂSTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 9 iunie 2005.

Nr. 168.

 

ACORD

între Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în combaterea criminalitătii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si precursori, a traficului de fiinte umane, terorismului si a altor infractiuni grave

 

Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei, denumite în continuare părti, apreciind importanta întăririi si dezvoltării cooperării în domeniul combaterii criminalitătii,

considerând că o astfel de cooperare ar trebui să aibă loc de o manieră cât mai eficientă, tinând totodată cont de cerintele de natură legislativă,

fiind ghidate de principiile egalitătii, reciprocitătii si beneficiilor mutuale,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

1. Părtile vor coopera, în conformitate cu legislatia natională a acestora, în combaterea infractiunilor, precum criminalitatea organizată, traficul ilicit de stupefiante, substante psihotrope si precursori, traficul de fiinte umane, terorismul si alte infractiuni grave, a căror prevenire, descoperire si solutionare necesită măsuri comune luate de autoritătile competente ale ambelor părti.

2. Părtile îsi vor comunica reciproc prin canale diplomatice autoritătile competente pentru implementarea prezentului acord.

 

ARTICOLUL 2

 

1. Cooperarea dintre părti va însemna transmiterea de informatii operative necesare pentru urmărirea si identificarea persoanelor, precum si alte măsuri care sunt în consonantă cu obiectivele prezentului acord si cu angajamentele părtilor prin alte acorduri internationale si sub auspiciul legislatiei fiecărui stat.

2. Autoritătile competente ale părtilor vor colabora, în plus, prin intermediul schimburilor de experientă si al specialistilor si prin furnizarea reciprocă de informatii legislative si informatii privind situatia si tendintele criminalitătii în statele acestora.

3. Acest acord nu priveste chestiuni legate de clauza de asistentă legală în cazurile penale sau de extrădare.

 

ARTICOLUL 3

 

1. Cererile de furnizare a informatiilor sau alte măsuri în conformitate cu acest acord vor fi transmise de autoritătile comunicate, în conformitate cu art. 1 din prezentul acord.

2. Măsurile prevăzute în prezentul acord pot fi implementate prin mijloace de contact la nivel local, ca urmare a întelegerii care se va încheia între autoritătile mai sus mentionate.

3. Dacă autoritatea care primeste o cerere de furnizare a informatiilor nu are atributii în domeniu, aceasta va transmite cererea fără întârziere autoritătii competente din statul solicitat, informând de îndată în acest sens autoritatea din statul solicitant.

 

ARTICOLUL 4

 

Oricare dintre părti poate să refuze îndeplinirea unei cereri dacă se apreciază că răspunzând unei astfel de cereri ar putea aduce atingere suveranitătii si securitătii statului părtii sau dacă aceasta contravine dispozitiilor legale sau altor interese fundamentale ale statului.

În asemenea cazuri refuzul va fi notificat fără întârziere părtii solicitante, iar motivele refuzului vor fi precizate.

 

ARTICOLUL 5

 

1. Informatiile si documentele care au fost primite sub auspiciul acestui acord nu vor fi utilizate fără consimtământul părtii solicitate în alte scopuri decât cele stipulate în cerere si acceptate de partea solicitată.

2. Transmiterea către un stat tert a datelor transmise în conformitate cu prezentul acord este posibilă doar pe baza consimtământului scris al autoritătii competente a părtii care le-a transmis.

 

ARTICOLUL 6

 

1. Fiecare parte, actionând în conformitate cu legislatia sa natională, se va asigura că este respectat gradul de secretizare în ceea ce priveste informatiile primite de la cealaltă parte. Informatiile primite de una dintre părti pot fi făcute publice doar cu acordul părtii care le furnizează.

2. Fiecare parte, actionând în conformitate cu legislatia sa natională, va asigura nivelul de secretizare pe care îl cere cealaltă parte.

 

ARTICOLUL 7

 

Schimbul de date personale, în conformitate cu prezentul acord, va face obiectul legislatiei nationale a părtilor si al Conventiei europene pentru protectia persoanelor împotriva prelucrării automate a datelor (Strasbourg, 28 ianuarie 1981).

 

ARTICOLUL 8

 

1. Dacă este necesar, autoritătile competente ale părtilor, conform art. 1 alin. 2, pot încheia acorduri între ele în scopul implementării prevederilor prezentului acord.

2. Astfel de acorduri vor intra în vigoare de la data semnării, dacă autoritătile semnatare nu decid altfel.

 

ARTICOLUL 9

 

1. Prezentul acord va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data primirii ultimei notificări schimbate de părti, prin care acestea se informează reciproc, în scris, prin canale diplomatice cu privire la îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea în vigoare a acestuia.

2. Prezentul acord se încheie pentru o perioadă de timp nedeterminată si va rămâne în vigoare pe o perioadă de 6 luni de la data la care una dintre părti a primit o notificare în scris, prin canale diplomatice, privind intentia celeilalte părti de a denunta acordul.

3. Prevederile art. 6 vor fi respectate chiar si după iesirea din vigoare a prezentului acord, dacă este cazul.

4. Prezentul acord poate fi modificat prin consimtământul reciproc, transmis în scris, al părtilor. Modificările vor intra în vigoare în conformitate cu procedura stipulată la alin. 1.

Semnat la Bucuresti la 10 mai 2004, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, suedeză si engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

Adrian Năstase,

prim-ministru al Guvernului României

Pentru Guvernul Regatului Suediei,

Göran Persson,

prim-ministru al Guvernului Regatului Suediei

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în combaterea criminalitătii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si precursori, a traficului de fiinte umane, terorismului si a altor infractiuni grave, semnat la Bucuresti la 10 mai 2004

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în combaterea criminalitătii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si precursori, a traficului de fiinte umane, terorismului si a altor infractiuni grave, semnat la Bucuresti la 10 mai 2004, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 7 iunie 2005.

Nr. 490.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 80 din 31 mai 2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 12 iunie 2001, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 717/2001, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

“Art.3. - (1) Locuinta de serviciu se pune la dispozitie beneficiarului, complet dotată, inclusiv cu mobilier. Chiria, cheltuielile de întretinere a locuintelor de serviciu si amortizarea bunurilor din dotarea acestora, inclusiv a mobilierului, se suportă de institutiile publice în care îsi desfăsoară activitatea beneficiarii, în limita unei sume de 12.000.000 lei lunar.

(2) Chiria pentru locuintele de serviciu se stabileste în conformitate cu prevederile cap. III din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 241/2001, cu modificările ulterioare.

(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplică în mod corespunzător si pentru locuintele de protocol.“

2. La articolul 6, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:

“(3) În cazul în care chiriasul se adresează instantelor judecătoresti cu solicitarea de a cumpăra locuinta aflată sub incidenta prezentei legi, încetează de drept contractul de închiriere pentru acea locuintă.“

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NĂSTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 9 iunie 2005.

Nr. 181.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 8 iunie 2005.

Nr. 504.

 

ACTE ALE BIROURILOR PERMANENTE ALE CAMEREI DEPUTATILOR SI SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind numirea în functia de adjunct al Avocatului Poporului

 

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, republicată,

la propunerea Avocatului Poporului,

cu avizul comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului României,

birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Se numeste în functia de adjunct al Avocatului Poporului domnul Eremia Mihail Constantin.

 

Această hotărâre a fost adoptată de birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului în sedinta comună din data de 7 iunie 2005.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NĂSTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 7 iunie 2005.

Nr. 2.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 238

din 10 mai 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 861 alin. 3 din Codul penal

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Marilena Mincă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 861 alin. 3 din Codul penal, exceptie ridicată de Florin Băncianu în Dosarul nr. 1.070/P/2004 al Curtii de Apel Constanta - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, făcând referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 25 noiembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 1.070/P/2004, Curtea de Apel Constanta - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 861 alin. 3 din Codul penal, exceptie ridicată de Florin Băncianu în cadrul judecării apelului penal declarat împotriva Sentintei nr. 568 din 9 septembrie 2004, pronuntată de Tribunalul Constanta.

Autorul exceptiei a fost trimis în judecată pentru săvârsirea infractiunii prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, infractiune pedepsită cu închisoare de la 10 la 12 ani.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitia legală criticată contravine prevederilor constitutionale ale art. 16, referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 124, privind înfăptuirea justitiei, ale art. 125, care reglementează statutul judecătorilor, precum si celor ale art. 126, privind instantele judecătoresti. Se sustine că textul criticat instituie un regim discriminatoriu pentru destinatarii legii penale care săvârsesc infractiuni intentionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani. În opinia autorului exceptiei, ceea ce trebuie să primeze nu este pedeapsa prevăzută de lege, ci aceea stabilită de judecător în functie de pericolul social concret al faptei, de persoana făptuitorului si de celelalte criterii generale de individualizare a pedepsei prevăzute de Codul penal. Or, pentru a proceda la o justă individualizare a pedepsei, judecătorul trebuie în mod necesar să aibă la îndemână si controlul suveran asupra modalitătilor de executare a acesteia. Atâta timp cât capacitatea judecătorului de a proceda la individualizarea pedepsei este îngrădită de limitări in abstracto venind din partea legiuitorului, se produce o iremediabilă contradictie între scopul represiunii penale si capacitatea actului de justitie de a realiza acest scop, fiind astfel încălcate dispozitiile cuprinse în art. 124 din Legea fundamentală, privind înfăptuirea justitiei.

Curtea de Apel Constanta - Sectia penală arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Se arată că textul atacat nu contravine art. 16 din Constitutie, deoarece nu se încalcă nici unul dintre criteriile egalitătii în drepturi cuprinse în art. 4 alin. (2) din Legea fundamentală, iar egalitatea între cetăteni nu presupune o identitate de tratament juridic. Nu sunt încălcate nici dispozitiile art. 124 din Constitutie, deoarece regimul executării pedepselor constituie o problemă de politică penală pe care legiuitorul este singurul îndreptătit să o solutioneze, individualizarea judiciară a pedepsei făcându-se în mod obligatoriu în cadrul individualizării legale. De asemenea, apreciază că dispozitiile constitutionale ale art. 125 si 126 nu au incidentă în cauză.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional. În acest sens arată că limitarea legală a aplicării suspendării executării pedepsei sub supraveghere nu încalcă sub nici un aspect principiul egalitătii în drepturi a cetătenilor. Se apreciază că regimul executării pedepselor constituie o problemă de politică penală pe care organul legislativ este abilitat să o solutioneze în functie de împrejurările concrete existente la un anumit moment. Prin textul de lege criticat s-a urmărit instituirea unui tratament penal mai sever pentru acele categorii de infractiuni apreciate de legiuitor ca fapte cu un grad de pericol social ridicat. Totodată, apreciază că dispozitiile art. 125 si 126 din Constitutie, invocate de asemenea în motivarea exceptiei, nu au incidentă în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 861 alin. 3 din Codul penal, care au următorul cuprins: “Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu poate fi dispusă în cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, precum si în cazul infractiunilor prevăzute la art. 182, art. 183, art. 197 alin. 1 si 2 si art. 2671 alin. 1 si 2.

Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi dispusă în cazul infractiunii de furt calificat prevăzute la art. 209 alin. 3, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani.“

Aceste dispozitii sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale în raport cu prevederile constitutionale ale art. 16, referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 124, privind înfăptuirea justitiei, ale art. 125, care reglementează statutul judecătorilor, precum si cele ale art. 126, privind instantele judecătoresti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, se constată că art. 861 alin. 3 din Codul penal reglementează limitativ cazurile în care nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Aceste cazuri privesc infractiunile “intentionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, precum si în cazul infractiunilor prevăzute la art. 182, art. 183, art. 197 alin. 1 si 2 si art. 2671 alin. 1 si 2“. În teza a doua a alin. 3 al art. 861 legiuitorul a prevăzut o exceptie de la cazurile mentionate mai sus, si anume: “Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi dispusă în cazul infractiunii de furt calificat prevăzute la art. 209 alin. 3, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani.“ Prin aceste reglementări legiuitorul a restrâns aplicarea măsurii de individualizare a pedepsei constând în suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în sensul că aceasta nu mai poate fi dispusă în cazul persoanelor care au săvârsit cu intentie infractiunile mentionate în textul de lege. Legiuitorul a exclus astfel de la beneficiul măsurii prevăzute în art. 861 alin. 3 din Codul penal pe acei infractori care au săvârsit infractiuni intentionate grave sau infractiunile de violentă prevăzute în art. 182, art. 183, art. 197 alin. 1 si 2 si art. 2671 alin. 1 si 2 din Codul penal, în scopul evitării riscului la care societatea s-ar expune prin lăsarea în libertate a anumitor categorii de condamnati.

Asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 861 alin. 3 din Codul penal Curtea s-a mai pronuntat prin numeroase decizii, dintre care mentionăm: Decizia nr. 116 din 15 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 21 iulie 2000, Decizia nr. 131 din 6 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 august 2000, precum si Decizia nr. 240 din 27 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 24 iunie 2004. Curtea Constitutională a respins toate exceptiile de neconstitutionalitate având ca obiect dispozitiile de lege în discutie, subliniind că suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este creată de legiuitor si pusă la dispozitia instantei ca mijloc de individualizare judiciară a executării pedepsei. Ea conferă inculpatului numai o vocatie, iar nu un drept de a beneficia de această măsură. Fiind o creatie a legiuitorului, este firesc ca acesta să determine nu numai conditiile, dar si sfera de incidentă a acestei măsuri, respectiv să excludă de la această măsură persoanele care au săvârsit infractiuni deosebit de grave sau infractiuni de violentă care vădesc o periculozitate aparte a infractorului.

În ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei în sensul că dispozitiile de lege criticate sunt contrare principiului egalitătii în drepturi, prin Decizia nr. 240 din 27 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 24 iunie 2004, Curtea Constitutională a statuat că, idesi prin prevederile [...] art. 861 alin. 3 din Codul penal legiuitorul a restrâns aplicarea măsurii de individualizare a pedepsei, în sensul că nu poate fi dispusă în cazul persoanelor care au săvârsit, cu intentie, infractiunile mentionate de acest text de lege, aceasta nu contravine însă prevederilor constitutionale ale art. 16, deoarece limitarea legală a aplicării suspendării sub supraveghere nu încalcă nici unul dintre criteriile egalitătii în drepturi. Drepturile fundamentale reprezintă o constantă a personalitătii cetăteanului, o sansă egală acordată fiecărui individ si, din această cauză, principiul egalitătii cuprinde egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, iar nu egalitatea de tratament juridic aplicat unei categorii de cetăteni în comparatie cu alta. În această situatie este evident că regimul pedepselor constituie o problemă de politică penală, pe care organul legislativ este singurul îndreptătit să o solutioneze în functie de împrejurările existente la un moment dat în domeniul criminalitătii. Prin măsurile instituite în conditiile art. 861 alin. 3 din Codul penal s-a urmărit în exclusivitate instituirea unui tratament penal mai sever pentru acele categorii de infractiuni apreciate de legiuitor ca fapte cu un grad de pericol ridicat. În asemenea conditii încălcarea principiului egalitătii s-ar putea pune în discutie numai dacă reglementarea unei astfel de măsuri ar crea discriminări între cetăteni, potrivit criteriilor stabilite de legiuitorul constituant. Dispozitiile art. 16 din Constitutie vizează egalitatea în drepturi între cetăteni în ceea ce priveste recunoasterea în favoarea acestora a unor drepturi si libertăti fundamentale, nu si identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit fată de anumite categorii de persoane, dar si necesitatea lui“.

În ceea ce priveste încălcarea dispozitiilor art. 124 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora “Justitia este unică, impartială si egală pentru toti“, Curtea a retinut, prin decizia mentionată mai sus, că acestea trebuie corelate cu dispozitiile alin. (1) si (3) ale aceluiasi articol, potrivit cărora “Justitia se înfăptuieste în numele legii“ si “Judecătorii sunt independenti si se supun numai legii“. Din această perspectivă, sustinerea autorului exceptiei potrivit căreia judecătorul ar trebui să facă o individualizare a modului de executare a pedepsei, fără limitările in abstracto impuse de lege, apare ca neîntemeiată. Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere fiind o creatie a legiuitorului, este firesc ca acesta să determine nu numai conditiile, dar si sfera de incidentă a acestor măsuri, respectiv să excludă de la aceste măsuri persoanele care au săvârsit infractiuni deosebit de grave sau infractiuni de violentă care vădesc o periculozitate aparte a infractorului.

Aceste argumente care au fundamentat solutia de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 861 alin. 3 din Codul penal îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acestei jurisprudente a Curtii Constitutionale.

Cât priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 861 alin. 3 din Codul penal fată de art. 125 privind “Statutul judecătorilor“ si art. 126 referitor la “Instantele judecătoresti“ din Legea fundamentală, se constată că acestea nu au relevantă în cauză.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 861 alin. 3 din Codul penal, exceptie ridicată de Florin Băncianu în Dosarul nr. 1.070/P/2004 al Curtii de Apel Constanta - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 mai 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind unele măsuri pentru accelerarea procesului de implementare a reglementărilor privind ajutorul de stat

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificările si completările ulterioare, si al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Ajutoarele de stat sub formă de schemă sau ajutoare individuale, prevăzute în proiecte de acte normative sau în proiecte de acte administrative - legi, ordonante de urgentă, ordonante, hotărâri ale Guvernului, hotărâri ale consiliilor locale, contracte de privatizare, alte contracte administrative etc. - se notifică Consiliului Concurentei si se acordă numai după autorizarea lor de către acesta.

(2) Actele administrative emise si contractele administrative încheiate, prin care se acordă ajutoare de stat fără respectarea obligatiei de notificare, precum si de obtinere a autorizării potrivit dispozitiilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificările si completările ulterioare, sunt lovite de nulitate.

(3) Consiliul Concurentei poate solicita instantelor de judecată competente constatarea acestei nulităti, precum si recuperarea/rambursarea ajutoarelor de stat ilegale.

Art. 2. - (1) Furnizorii de ajutor de stat, orice alte organisme care administrează surse ale statului sau ale colectivitătilor locale au obligatia să tină o evidentă specifică privind toate ajutoarele de stat acordate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 143/1999, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale reglementărilor adoptate de Consiliul Concurentei în aplicarea acestei legi.

(2) Evidenta specifică prevăzută la alin. (1) trebuie să asigure toate informatiile necesare:

a) întocmirii corecte si complete a notificării intentiei de acordare a unor ajutoare de stat noi, precum si a modificării ajutoarelor de stat existente;

b) întocmirii raportărilor privind ajutoarele de stat transmise Consiliului Concurentei, în conformitate cu prevederile regulamentelor specifice adoptate de acesta;

c) urmăririi si controlului utilizării ajutoarelor de stat acordate, precum si îndeplinirii obiectivelor avute în vedere la autorizarea acestora.

Art. 3. - (1) Furnizorii de ajutor de stat, orice alte organisme care administrează surse ale statului sau ale colectivitătilor locale au obligatia de a raporta datele si informatiile prevăzute în Regulamentul privind procedurile de raportare si monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 94/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 18 mai 2004.

(2) Datele si informatiile prevăzute la alin. (1) vor fi raportate, după caz, la termenele prevăzute în regulamentul specific sau conform solicitărilor Consiliului Concurentei.

Art. 4. - Autoritătile administratiei publice au obligatia de a informa Consiliul Concurentei cu privire la existenta oricărui ajutor de stat ilegal sau interzis de care au luat cunostintă.

Art. 5. - (1) Constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei următoarele fapte:

a) neîndeplinirea obligatiei de tinere a evidentei specifice prevăzute la art. 2 si tinerea incorectă sau incompletă a acesteia;

b) nerespectarea termenelor de raportare prevăzute la art. 3;

c) refuzul sau omisiunea transmiterii de date si informatii, precum si furnizarea către Consiliul Concurentei a unor date si informatii incomplete si/sau incorecte.

(2) Contraventiilor prevăzute la alin. (1) li se aplică prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 6. - Constatarea contraventiilor prevăzute la art. 5 si aplicarea sanctiunilor sunt de competenta inspectorilor de concurentă împuterniciti de Consiliul Concurentei.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul delegat pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Mihai Alexandru Voicu

Presedintele Consiliului Concurentei,

Mihai Berinde

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 26 mai 2005.

Nr. 490.