MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 503         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 14 iunie 2005

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

515. – Hotărâre pentru aprobarea efectuării concedierilor colective în baza prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, de către Societatea Comercială “Apa Canal“ – S.A. Galati

 

516. – Hotărâre pentru aprobarea efectuării concedierilor colective în baza prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, de către Regia Autonomă Municipală “RAM“ Buzău

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

360. – Decizie privind revocarea domnului Adrian Niculescu din functia de vicepresedinte al Institutului National pentru Memoria Exilului Românesc

 

362. – Decizie privind numirea domnului Constantin Dascălu în functia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

607. – Ordin al ministrului sănătătii privind aprobarea structurii organizatorice a Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

194. – Hotărâre pentru modificarea Regulamentului Institutului National al Magistraturii

 

DECIZII ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

Decizia nr. I din 28 martie 2005 privind recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 54 alin. 4 si ale art. 57 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România, cu modificările ulterioare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea efectuării concedierilor colective în baza prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, de către Societatea Comercială “Apa Canal“ – S.A. Galati

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 6 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 569/2003, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se aprobă efectuarea concedierilor colective în baza prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 569/2003, cu modificările si completările ulterioare, de către Societatea Comercială “Apa Canal“ – S.A. Galati, subordonată Consiliului Local al Municipiului Galati.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

p. Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Maria Muga,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 9 iunie 2005.

Nr. 515.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea efectuării concedierilor colective în baza prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, de către Regia Autonomă Municipală “RAM“ Buzău

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 6 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 569/2003, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se aprobă efectuarea concedierilor colective în baza prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 569/2003, cu modificările si completările ulterioare, de către Regia Autonomă Municipală “RAM“ Buzău, subordonată Consiliului Local al Municipiului Buzău.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

p. Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Maria Muga,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 9 iunie 2005.

Nr. 516.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind revocarea domnului Adrian Niculescu din functia de vicepresedinte al Institutului National pentru Memoria Exilului Românesc

 

Având în vedere propunerea formulată de presedintele Institutului National pentru Memoria Exilului Românesc, prin Adresa înregistrată la Secretariatul General al Guvernului sub nr. 20/5.809/M.A.V. din data de 31 mai 2005,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 5 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 656/2003 privind înfiintarea Institutului National pentru Memoria Exilului Românesc, cu modificările ulterioare,

primul-ministru emite prezenta decizie.

Articol unic. – Începând cu data prezentei decizii, domnul Adrian Niculescu se revocă din functia de vicepresedinte al Institutului National pentru Memoria Exilului Românesc, organ de specialitate al administratiei publice centrale, aflat în subordinea Guvernului si în coordonarea ministrului culturii si cultelor.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Monica Octavia Muscă

 

Bucuresti, 8 iunie 2005.

Nr. 360.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea domnului Constantin Dascălu în functia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

 

În temeiul prevederilor art. 15 lit. d) si ale art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

primul-ministru emite următoarea decizie:

Articol unic. – Începând cu data prezentei decizii, domnul Constantin Dascălu se numeste în functia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

 

Bucuresti, 10 iunie 2005.

Nr. 362.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind aprobarea structurii organizatorice a Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale

 

În temeiul prevederilor art. 9 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 2.281/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale,

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale farmaceutice si aparatură medicală nr. MC 7.101 din 6 iunie 2005,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările ulterioare,

ministrul sănătătii emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aprobă structura organizatorică a Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Mircea Cinteză

 

Bucuresti, 6 iunie 2005

Nr. 607.

 

ANEXĂ*)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Regulamentului Institutului National al Magistraturii

 

În temeiul art. 133 alin. (5) si (7) din Constitutia României, republicată, al art. 24 alin. (1) si al art. 39 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,

având în vedere dispozitiile art. 106 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, cu modificările ulterioare,

văzând Adresa nr. 1.045/2005 a Institutului National al Magistraturii,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăste:

Art. I. – Regulamentul Institutului National al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 160/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 27 septembrie 2004, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La capitolul VIII se introduce sectiunea I cu titlul “Personalul Institutului“.

2. Articolul 38 alineatul (1) se abrogă, urmând ca celelalte alineate să primească o nouă numerotare. Astfel, alineatul (2) devine alineatul (1), cu următorul cuprins:

“Personalul de specialitate juridică asimilat magistratilor Ondeplineste atributii specifice de organizare si instruire în cadrul departamentelor de formare initială, de formare profesională continuă si de formare a formatorilor“, alineatul (3) devine alineatul (2), alineatul (4) devine alineatul (3), iar alineatul (5) devine alineatul (4).

3. La capitolul VIII, după articolul 40 se introduce sectiunea a II-a cu titlul “Ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistratilor“, cu următorul cuprins:

“Art. 401. – (1) Poate ocupa un post de executie de personal de specialitate juridică, asimilat magistratilor, în departamentele de formare a magistratilor din cadrul Institutului, persoana care Ondeplineste conditiile prevăzute de art. 13 alin. (2) lit. a)–e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, cu modificările ulterioare, si a promovat concursul organizat de Institut.

(2) Numirea pe posturi de personal de specialitate juridică, asimilat magistratilor, a persoanelor care îndeplinesc conditiile prevăzute la alin. (1) se face prin decizie a directorului Institutului.

Art. 402. – (1) Pentru înscrierea la concurs, candidatii vor prezenta:

a) copie de pe actul de identitate;

b) copie de pe certificatul de nastere si certificatul de căsătorie;

c) copie de pe diploma de licentă si foaia matricolă a anilor de studii;

d) certificatul de cazier judiciar;

e) certificatul de cazier fiscal;

f) cerere-tip;

g) curriculum vitae;

h) copie de pe carnetul de muncă sau alte acte doveditoare ale vechimii în specialitate;

i) chitanta de plată a taxei de înscriere;

j) două fotografii color tip buletin.

(2) Candidatii vor depune si o recomandare privind profilul profesional si moral de la ultimul loc de muncă.

Candidatii care nu au mai fost angajati anterior vor depune o recomandare de la ultima institutie de învătământ absolvită.

(3) Candidatii sunt obligati să depună la dosar o adeverintă medicală eliberată de medicul de familie, din care să reiasă că acestia sunt apti pentru exercitarea functiei de expert.

Art. 403. – (1) Examinarea candidatilor se face prin sustinerea unei probe scrise la o limbă străină, la alegere dintre engleză si franceză, a unei probe scrise de verificare a cunostintelor teoretice si practice si a unui interviu.

(2) Tematica pentru probele de concurs si, eventual, bibliografia, data si locul sustinerii concursului, numirea comisiilor de concurs, numărul de posturi scoase la concurs, precum si cuantumul taxei de înscriere la concurs se propun de către directorul Institutului si se aprobă de consiliul stiintific.

(3) Tematica pentru probele de concurs se află în permanentă pe site-ul Institutului.

(4) Data si locul sustinerii concursului, tematica, numărul posturilor vacante, termenul pentru depunerea actelor de înscriere la concurs si cuantumul taxei de înscriere se aduc la cunostintă celor interesati prin afisare la sediul Institutului, prin intermediul mass-media si prin publicarea pe pagina de Internet a Institutului, cu cel putin 30 de zile înainte de data concursului.

(5) Cererile pentru înscrierea la concurs se adresează directorului Institutului si se depun cu cel putin 15 zile înainte de data concursului la serviciul resurse umane.

(6) Pentru fiecare probă de concurs, în functie de numărul candidatilor, consiliul stiintific al Institutului numeste comisiile de examinare a lucrărilor scrise la limba străină, respectiv de verificare a cunostintelor teoretice si practice, comisiile de intervievare, precum si comisiile de solutionare a contestatiilor.

Art. 404. – (1) Comisiile de examinare la limba străină si de verificare a cunostintelor teoretice si practice întocmesc 3 variante de subiecte pentru fiecare materie de concurs, care se depun în plicuri separate si sigilate.

(2) Prin tragere la sorti, în ziua concursului, în prezenta membrilor comisiilor de examinare si a unui reprezentant al candidatilor, se stabilesc subiectele pentru probele mentionate.

(3) Timpul destinat pentru elaborarea lucrării scrise la limba străină se stabileste de comisiile de examinare si se calculează din momentul finalizării actiunii de comunicare a subiectelor.

(4) Intrarea candidatilor în sălile de concurs se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare sală si a actului de identitate. După verificarea identitătii, fiecare candidat păstrează pe bancă actul de identitate, până la predarea lucrării scrise. Pe listă se mentionează prezenta fiecărui candidat.

(5) Candidatii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai sustine proba scrisă.

(6) Înainte de a se dicta subiectele, candidatii înscriu numele si prenumele pe coltul foii ce urmează a fi lipit, după care se aplică stampila Institutului.

(7) Plicul cu subiectele de concurs se desface de un candidat, care semnează si procesul-verbal încheiat în ziua sustinerii probei scrise.

(8) Pe toată durata desfăsurării probei scrise la limba străină, în sălile de concurs au acces numai membrii comisiei de examinare, persoanele care supraveghează desfăsurarea probei si persoanele desemnate cu aplicarea stampilei pe coltul îndoit al colilor destinate probei scrise.

(9) În vederea elaborării lucrării scrise, candidatii primesc coli de hârtie având stampila Institutului. Se poate folosi numai cerneală de culoare albastră sau pix cu pastă de culoare albastră. La cerere, se pun la dispozitie în mod suplimentar coli de hârtie, iar dacă este necesar, cerneală sau pixuri.

(10) La expirarea timpului prevăzut la alin. (3), delegatul care a supravegheat desfăsurarea probei strânge toate lucrările în ordinea predării lor de către candidati, sub semnătură, după care le predă comisiei de corectare a lucrărilor, care le înscrie într-un borderou.

(11) Dacă examinarea se face în mai multe săli, se întocmeste câte un borderou pentru lucrările din fiecare sală.

(12) Lucrarea se consideră predată de candidat după verificarea stării acesteia de către delegatul care a supravegheat desfăsurarea probei si după semnarea borderoului de către candidat.

(13) Pe toată durata desfăsurării probei scrise este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidati. În cazuri exceptionale, părăsirea temporară a sălii de concurs se poate face numai cu însotitor.

(14) Orice fraudă sau tentativă de fraudă dovedită se sanctionează cu eliminarea din concurs. În aceste cazuri, delegatii care supraveghează lucrările sesizează de îndată comisia de examinare, care întocmeste un proces-verbal despre constatările făcute si măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu mentiunea «fraudă».

(15) Pentru a fi declarati admisi la proba scrisă la limba străină, candidatii trebuie să obtină cel putin nota 7.

(16) Candidatii nemultumiti de notele acordate la proba scrisă la limba străină pot depune contestatie la serviciul resurse umane din cadrul Institutului în termen de 48 de ore de la data afisării rezultatelor.

(17) În vederea solutionării contestatiilor, colturile lucrării se lipesc din nou.

(18) Contestatiile se solutionează de către comisia de solutionare a contestatiilor, prevăzută la art. 403 alin. (6).

Art. 405. – (1) Candidatii care au obtinut cel putin nota 7 la proba scrisă la limba străină sustin o lucrare scrisă de verificare a cunostintelor teoretice si practice la unele dintre următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, organizare judiciară, statutul magistratilor, organizarea si functionarea Institutului, drept international public si privat, drept si institutii comunitare europene, drepturile omului.

(2) Disciplinele la care candidatii sustin lucrarea scrisă de verificare a cunostintelor teoretice se aprobă, pentru fiecare post vacant, de consiliul stiintific al Institutului, la propunerea directorului acestuia.

(3) Timpul destinat pentru elaborarea lucrării scrise de verificare a cunostintelor teoretice si practice se stabileste de comisia de examinare si se calculează din momentul finalizării actiunii de comunicare a subiectelor.

(4) Dispozitiile art. 404 alin. (4)–(14) se aplică în mod corespunzător.

Art. 406. – (1) Corectarea lucrărilor scrise de verificare a cunostintelor teoretice si practice se face pe baza unui punctaj stabilit de membrii comisiei de elaborare a subiectelor.

(2) Lucrarea scrisă la fiecare dintre materiile de concurs se notează cu note de la 1 la 10.

(3) Nota lucrării scrise de verificare a cunostintelor teoretice o reprezintă media aritmetică a notelor obtinute la fiecare dintre materiile de concurs.

(4) Pentru a fi declarati admisi la proba scrisă de verificare a cunostintelor teoretice si practice, candidatii trebuie să obtină cel putin media 7, dar nu mai putin de nota 5 la fiecare materie de concurs.

(5) Candidatii nemultumiti de notele acordate pot depune contestatie la serviciul resurse umane din cadrul Institutului, în termen de 48 de ore de la data afisării rezultatelor.

(6) Dispozitiile art. 404 alin. (17)–(18) se aplică în mod corespunzător.

Art. 407. – (1) Candidatii care au fost declarati admisi la proba scrisă de verificare a cunostintelor teoretice si practice vor sustine un interviu.

(2) Din comisia de intervievare fac parte si conducătorii compartimentelor în care sunt posturile vacante scoase la concurs.

(3) Interviul se notează cu note de la 1 la 10 de către fiecare membru al comisiei.

(4) Nota finală la interviu o reprezintă media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei.

(5) Nu se admit contestatii cu privire la notele obtinute la interviu.

Art. 408. – (1) Media generală de promovare a concursului este cel putin nota 7.

(2) Media generală a concursului reprezintă media aritmetică a notelor obtinute la proba scrisă la limba străină, proba scrisă de verificare a cunostintelor teoretice si practice si la interviu.

Art. 409. – (1) În termen de cel mult 5 zile de la data finalizării concursului, comisiile de corectare a lucrărilor predau întregul material de concurs serviciului resurse umane din cadrul Institutului, care va lua măsuri pentru afisarea rezultatelor concursului la sediul Institutului.

(2) Repartizarea candidatilor declarati admisi la concurs se face în ordinea descrescătoare a mediilor generale obtinute, în limita posturilor vacante pentru care s-a organizat concursul si în functie de optiunea candidatilor si de probele de concurs sustinute.

Art. 4010. – (1) Lucrările scrise si procesele-verbale privind rezultatele concursului se anexează la dosarele profesionale ale candidatilor declarati admisi.

(2) Dosarele, lucrările scrise, procesele-verbale referitoare la ceilalti candidati si alte lucrări privind concursul se arhivează si se păstrează potrivit nomenclatoarelor arhivistice.

(3) Taxa de înscriere se restituie candidatilor care îsi anuntă retragerea cu cel putin 15 zile înainte de prima probă de concurs.“

Art. II. – Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. III.– Regulamentul Institutului National al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 160/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 27 septembrie 2004, cu modificările si completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător dr. Dan Lupascu

 

Bucuresti, 25 mai 2005.

Nr. 194.

 

DECIZII ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

 

– SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA Nr. I

din 28 martie 2005

 

Sub presedintia domnului profesor universitar dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie S-a luat în examinare recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 54 alin. 4 si ale art. 57 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România, cu modificările ulterioare, referitoare la calitatea în care participă în procesul penal societatea de asigurare.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, cerând admiterea acestuia în sensul de a se stabili că societatea de asigurare, a cărei citare este obligatorie, participă în procesul penal în calitate de asigurător de răspundere civilă, iar nu în calitate de parte responsabilă civilmente sau de garant al inculpatului pentru suma prevăzută în contractul de asigurare.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În aplicarea dispozitiilor art. 54 alin. 4 si ale art. 57 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România, cu modificările ulterioare, instantele de judecată s-au pronuntat în mod diferit cu privire la calitatea în care participă societatea de asigurare în procesul penal.

1. Astfel, unele instante au considerat că, în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, asigurătorul are calitatea de parte responsabilă civilmente în cadrul procesului penal. În argumentarea acestui punct de vedere s-au invocat prevederile Codului de procedură penală, care nu conditionează calitatea de parte responsabilă civilmente de existenta vreuneia dintre culpele delictuale reglementate în art. 1000 alin. 1 si 3 din Codul civil, ci doar pretind ca persoana chemată în procesul penal ca parte responsabilă civilmente să răspundă, conform legii civile, pentru pagubele produse prin fapta inculpatului.

S-a subliniat în justificarea acestei opinii că răspunderea civilă pentru fapta altuia operează nu numai în cazurile când există o culpă a persoanei chemate să răspundă într-un astfel de caz, ci ea trebuie admisă si în alte situatii, stabilite expres de lege, cum este si aceea la care se referă art. 54 alin. 4 din Legea nr. 136/1995, cu modificările ulterioare, când “citarea în proces a asigurătorului este obligatorie“.

S-a mai învederat că nici nu ar fi în spiritul principiilor contradictorialitătii si egalitătii între părti ca o persoană chemată să răspundă pentru fapta altuia să nu-si poată formula apărări în legătură cu calitatea de asigurător, cu întinderea răspunderii asiguratului si a răspunderii acestuia, precum si cu privire la celelalte aspecte specifice răspunderii pentru altul. Or, s-a motivat, toate aceste cerinte de echitate nu ar putea fi garantate decât prin atribuirea calitătii de parte responsabilă civilmente asigurătorului pe întreg parcursul procesului penal.

2. Alte instante s-au pronuntat în sensul că, în procesul penal, societatea de asigurare ar avea doar calitatea de garant al plătii despăgubirilor. În acest sens s-a invocat argumentul că societatea de asigurare nu poate fi chemată, asa cum se prevede prin art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală, să răspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele produse prin fapta inculpatului, ci în baza contractului încheiat între ea si asigurat.

S-a motivat că, neputându-i-se imputa nici una dintre culpele delictuale prevăzute în art. 1000 alin. 1 si 3 din Codul civil, nu există temei ca societatea de asigurare să fie citată în procesul penal ca parte responsabilă civilmente, deoarece nu sunt întrunite cerintele reglementate prin art. 16 si art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală.

S-a mai scos în evidentă că, din moment ce obligatia de citare a societătii de asigurare este determinată numai de existenta contractului de asigurare, pe baza căruia ea doar garantează limitat acoperirea despăgubirilor, participarea sa în procesul penal nu poate fi decât în calitate de garant al plătii acestora.

3. În fine, alte instante s-au pronuntat în sensul că societătile de asigurare trebuie citate în procesul penal numai în calitate de asigurător, deoarece raporturile juridice dintre aceste societăti si asigurat au la bază o solidaritate tacită, stabilită prin conventie, care dă dreptul persoanelor păgubite prin producerea accidentelor să pretindă, în baza art. 57 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, despăgubiri atât celor răspunzători de producerea acestora, cât si direct asigurătorului de răspundere civilă.

Aceste din urmă instante au procedat corect.

În adevăr, prin art. 48 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, cu modificările ulterioare, se prevede că “persoanele fizice sau juridice care au în proprietate autovehicule supuse înmatriculării în România, precum si tramvaie sunt obligate să le asigure pentru cazurile de răspundere civilă, ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul României, si să mentină valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare“, iar potrivit art. 481 alin. 2 din aceeasi lege, “contractul de asigurare atestă existenta asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule“.

Aceste dispozitii legale, menite să asigure posibilitatea desdăunării victimelor accidentelor de circulatie, impun obligativitatea încheierii si mentinerii valabilitătii contractelor de asigurare, în scopul eliberării persoanelor fizice si juridice de riscurile de a acoperi pagubele produse prin folosirea autovehiculelor pe care le au în proprietate.

În acest cadru s-a stabilit, prin art. 57 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, că drepturile persoanelor păgubite prin producerea accidentelor de autovehicule îse pot exercita si direct împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligatiei acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a celui răspunzător de producerea pagubei“.

Din coroborarea acestei reglementări cu dispozitia art. 54 alin. 4 din aceeasi lege, potrivit căreia, “în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă, asiguratii sunt obligati să se apere în proces“, iar “citarea în proces a asigurătorului este obligatorie“, rezultă neîndoielnica vointă a legiuitorului de a limita pozitia procesuală a societătii de asigurare la calitatea sa de “asigurător“, care îi oferă suficiente posibilităti de apărare atât în nume propriu, cât si prin subrogare în drepturile asiguratului.

Este de observat totodată că din nici o prevedere a legii mentionate nu rezultă că societatea de asigurare ar avea o altă calitate procesuală decât aceea de “asigurător“, asa cum este ea denumită repetat în cuprinsul legii, după cum nici dispozitiile din Codul de procedură penală, coroborate cu cele ale Codului civil, nu impun să se considere că, în asemenea situatii, societatea de asigurare ar avea calitatea de parte responsabilă civilmente. Caracterul limitat, derivat din contract, al obligatiei asumate de societatea de asigurare exclude asimilarea pozitiei sale, determinată de aplicarea dispozitiilor art. 54 alin. 4, coroborate cu cele ale art. 57 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, cu modificările ulterioare, cu calitatea de parte responsabilă civilmente sau de garant, cât timp nici o prevedere legală nu permite o astfel de interpretare.

În această privintă, precizarea din art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală, în sensul că “persoana chemată în procesul penal să răspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta învinuitului sau inculpatului, se numeste parte responsabilă civilmente“, impune referirea, în mod obligatoriu, la dispozitiile art. 1000 alin. 1 si 3 din Codul civil, care reglementează o atare răspundere.

Or, natura juridică a obligatiei pe care si-o asumă societatea de asigurare prin încheierea contractului de asigurare cu asiguratul este total diferită de răspunderea pentru fapta altuia, reglementată prin art. 1000 alin. 1 din Codul civil, precum si de răspunderea comitentilor, pentru prejudiciul cauzat de prepusii lor, la care se referă alin. 3 al aceluiasi articol.

Pe de altă parte, nici nu se poate considera că răspunderea civilă a asigurătorului pentru prejudiciul cauzat de asigurat a fost reglementată prin dispozitie specială a legii civile, deoarece, asa cum s-a arătat, prin Legea nr. 136/1995 s-a prevăzut obligativitatea citării societătii de asigurare în calitate de “asigurător de răspundere civilă“, fără a se face trimitere la vreo dispozitie care să permită să i se atribuie calitatea de parte responsabilă civilmente sau de “garant“.

Asa fiind, din analiza dispozitiilor legale si a principiilor de drept la care s-a făcut referire rezultă că, în cazul producerii unui accident de circulatie, având ca urmare cauzarea unui prejudiciu, pentru care s-a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă, coexistă răspunderea civilă delictuală, bazată pe art. 998 din Codul civil, a celui care, prin fapta sa, a cauzat efectele păgubitoare, cu răspunderea contractuală a asigurătorului, întemeiată pe contractul de asigurare încheiat în conditiile reglementate prin Legea nr. 136/1995.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 23 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară si ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si a se stabili că, în raport cu prevederile art. 54 alin. 4 si ale art. 57 din Legea nr. 136/1995, cu modificările ulterioare, societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurător de răspundere civilă, iar nu ca parte responsabilă civilmente sau garant al plătii despăgubirilor civile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

În aplicarea dispozitiilor art. 54 alin. 4 si ale art. 57 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România, cu modificările ulterioare, stabileste:

Societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurător de răspundere civilă.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedintă publică, azi, 28 martie 2005.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Ioan Răileanu