MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 529         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 22 iunie 2005

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

521. – Hotărâre privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative

 

528. – Hotărâre privind modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.459/2003 pentru aprobarea participării Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului în calitate de membru la Fundatia Europeană pentru Stiintă (ESF) si a plătii cotizatiei anuale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

56. – Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor pentru modificarea si completarea Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 140/2004 privind aprobarea tarifelor de plată pentru manopera actiunilor sanitare veterinare publice de interes national efectuate de medicii veterinari de liberă practică în baza contractului de concesionare, pentru anul 2005

 

296/216.– Ordin al ministrului mediului si gospodăririi apelor si al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale privind aprobarea Programuluicadru de actiune tehnic pentru elaborarea programelor de actiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

124. – Decizie pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului referitor la Metodologia privind utilizarea de retransmitere prin cablu a operelor muzicale, audiovizuale, cinematografice, scrise, plastice, a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, preluate din radiodifuzări initiale, si a tabelului cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite titularilor de drepturi de autor si titularilor de drepturi conexe dreptului de autor, pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificările si completările ulterioare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative

 

Având în vedere art. 4 pct. 6 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997, precum si art. 8 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Prezenta hotărâre reglementează procedura de consultare de către autoritătile administratiei publice centrale a structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice locale, înainte de supunerea spre adoptare sau, după caz, aprobare în conditiile legii, a proiectelor de acte normative care le privesc în mod direct.

Art. 2. – În sensul prezentei hotărâri, termenii si expresiile de mai jos au următorul înteles:

a) autorităti ale administratiei publice centrale – ministerele, organele de specialitate sau autoritătile administrative autonome;

b) structuri asociative ale autoritătilor administratiei publice locale – Asociatia Comunelor din România, Asociatia Oraselor din România, Asociatia Municipiilor din România, Uniunea Natională a Consiliilor Judetene din România si Federatia Autoritătilor Locale din România;

c) procedură de consultare – totalitatea actelor si a formalitătilor îndeplinite de autoritătile prevăzute la lit. a), precum si de structurile prevăzute la lit. b), prin care structurile asociative ale administratiei publice locale sunt informate asupra continutului proiectelor de acte normative care le privesc în mod direct si prin care punctele de vedere ale acestora sunt avute în vedere, după caz, la definitivarea proiectelor respective.

Art. 3. – (1) Proiectele de acte normative care privesc în mod direct autoritătile administratiei publice locale trebuie transmise presedintilor structurilor asociative ale acestora de către autoritatea administratiei publice centrale initiatoare, cu cel putin 15 zile înainte de prezentarea, spre însusire, de către conducătorul acesteia.

(2) În cazul proiectelor de acte normative cu caracter urgent, termenul prevăzut la alin. (1) poate fi redus la 5 zile lucrătoare.

(3) Transmiterea proiectelor de acte normative în conditiile prevăzute la alin. (1) se face prin postă electronică sau fax, la adresele comunicate autoritătilor administratiei publice centrale prin grija presedintilor

structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice locale.

(4) Odată cu transmiterea proiectelor de acte normative, autoritătile administratiei publice centrale initiatoare sunt obligate să informeze structurile asociative ale autoritătilor administratiei publice locale cu privire la elementele de identificare a persoanelor sau, după caz, a structurilor pentru relatia cu mediul asociativ ori a structurilor care asigură procedura de consultare, care pot oferi relatii cu privire la proiectul actului normativ respectiv, precum si adresele la care se primesc punctele de vedere.

(5) Conducătorii autoritătilor publice centrale sunt obligati să desemneze, prin ordin, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, persoanele sau, după caz, structurile care asigură procedura de consultare, prevăzute la alin. (4).

Art. 4. – (1) Punctele de vedere ale structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice locale cu privire la proiectele de acte normative asupra cărora au fost consultate se motivează în concordantă cu prevederile legale si se transmit, prin grija presedintilor acestora, în termen de 5 zile lucrătoare de la primire, la autoritatea administratiei publice centrale initiatoare a proiectului de act normativ, în situatia prevăzută la art. 3 alin. (1), respectiv 3 zile lucrătoare, în situatia prevăzută la art. 3 alin. (2).

(2) Punctele de vedere comunicate de către structurile asociative ale autoritătilor administratiei publice locale se analizează si, în functie de oportunitatea lor, se preiau în continutul proiectului de act normativ, prin grija conducătorului autoritătii administratiei publice centrale. (3) Persoanele sau, după caz, structurile prevăzute la art. 3 alin. (5) sunt obligate să întocmească proceseverbale în care consemnează structurile asociative ale autoritătilor administratiei publice locale care au fost consultate, data la care s-a transmis proiectul de act normativ spre consultare, datele la care s-au primit punctele de vedere ale acestor structuri, precum si modul în care au fost preluate propunerile si observatiile acestora. Un exemplar al procesului-verbal se prezintă conducerii autoritătii administratiei publice centrale initiatoare cu ocazia însusirii proiectului de către conducătorul acesteia, iar un exemplar se transmite structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice locale, spre informare.

(4) Punctele de vedere transmise de structurile asociative ale autoritătilor administratiei publice locale după împlinirea termenelor prevăzute la alin. (1) nu se mai iau în consideratie de către initiator cu ocazia definitivării proiectului de act normativ.

Art. 5. – (1) În documentele de motivare care însotesc proiectele de acte normative ce intră sub incidenta prevederilor prezentei hotărâri se includ referiri cu privire la îndeplinirea procedurii de consultare a structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice locale si se mentionează solutiile propuse de aceste structuri care au fost incluse în continutul proiectelor respective.

(2) În cazul în care o structură asociativă a autoritătilor administratiei publice locale nu comunică punctul de vedere în cadrul procedurii de consultare, se mentionează despre aceasta în documentul de motivare.

Art. 6. – (1) În vederea monitorizării modului de aplicare a prevederilor prezentei hotărâri, autoritătile administratiei publice centrale transmit copii ale proceselorverbale prevăzute la art. 4 alin. (3) structurii de specialitate din subordinea secretarului de stat pentru comunitătile locale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

(2) În prima decadă a fiecărui trimestru structurile asociative transmit structurii de specialitate din subordinea secretarului de stat pentru comunitătile locale din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor o informare asupra respectării procedurii de consultare a structurilor asociative ale autoritătilor administratiei publice locale pe perioada trimestrului anterior. Informarea trebuie să prezinte actele normative aprobate fără consultarea structurilor asociative sau în cuprinsul cărora nu au fost incluse, în mod nejustificat, propunerile si observatiile comunicate de către acestea, precum si consecintele pe care le generează aceste situatii asupra domeniului ce vizează activitatea autoritătilor administratiei publice locale.

(3) Netransmiterea informării în termenul prevăzut la alin. (2) este asimilată respectării procedurii de consultare reglementate de prezenta hotărâre.

(4) În a doua decadă a fiecărui trimestru, pe baza datelor cuprinse în documentele prevăzute la alin. (1) si (2), compartimentul de specialitate din subordinea secretarului de stat pentru comunitătile locale din structura Ministerului Administratiei si Internelor Ontocmeste un raport cu privire la respectarea prevederilor prezentei hotărâri referitoare la procedura de consultare pe perioada trimestrului anterior, care se prezintă ministrului administratiei si internelor, precum si Guvernului.

Art. 7. – Pentru asigurarea unui cadru coerent de analiză privind îndeplinirea procedurii de consultare prevăzute de prezenta hotărâre, la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor se organizează trimestrial întâlniri consultative între conducerea acestuia si cea a structurilor asociative.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Mihai Alexandru Voicu

 

Bucuresti, 9 iunie 2005.

Nr. 521.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.459/2003 pentru aprobarea participării Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului în calitate de membru la Fundatia Europeană pentru Stiintă (ESF) si a plătii cotizatiei anuale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. – Hotărârea Guvernului nr. 1.459/2003 pentru aprobarea participării Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului în calitate de membru la Fundatia Europeană pentru Stiintă (ESF) si a plătii cotizatiei anuale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 16 decembrie 2003, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art.1. – Se aprobă participarea Ministerului Educatiei si Cercetării, prin Consiliul National al Cercetării Stiintifice din Învătământul Superior, în calitate de membru al Fundatiei Europene pentru Stiintă (European Science Foundation – ESF), precum si plata cotizatiei anuale de participare.“

2. La articolul 2, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Plata contributiei pentru ceilalti ani se va face de către Ministerul Educatiei si Cercetării în conditiile alin. (1), pe baza facturii emise în acest sens de către Fundatia Europeană pentru Stiintă (ESF), a cărei valoare este calculată avându-se în vedere indicatorii macroeconomici oficiali ai României.“

Art. II. – Hotărârea Guvernului nr. 1.459/2003 pentru aprobarea participării Ministerului Educatiei, Cercetării si Tineretului în calitate de membru la Fundatia Europeană pentru Stiintă (ESF) si a plătii cotizatiei anuale, cu modificările si completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul educatiei si cercetării,

Mircea Miclea

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 9 iunie 2005.

Nr. 528.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ SI PENTRU SIGURANfiA ALIMENTELOR

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 140/2004 privind aprobarea tarifelor de plată pentru manopera actiunilor sanitare veterinare publice de interes national efectuate de medicii veterinari de liberă practică în baza contractului de concesionare, pentru anul 2005

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 32.387 din 26 mai 2005, întocmit de Directia generală sanitară veterinară si pentru siguranta alimentelor,

având în vedere prevederile art. 66 alin. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitătii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările si completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 308/2004 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite următorul ordin:

Art. I. – Anexa la Ordinul nr. 140/2004 privind aprobarea tarifelor de plată pentru manopera actiunilor sanitare veterinare publice de interes national efectuate de medicii veterinari de liberă practică în baza contractului de concesionare, pentru anul 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 si 107 bis din 2 februarie 2005, se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. – Directiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. – Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor va controla respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. IV. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 15 zile de la publicare.

 

Presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

Răzvan Tîru

 

Bucuresti, 8 iunie 2005.

Nr. 56.

 

ANEXĂ*)

 

TARIFE DE PLATĂ

pentru manopera actiunilor sanitare veterinare publice de interes national, efectuate de medicii veterinari de liberă practică în baza contractului de concesionare pentru anul 2005**)

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

 

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR

Nr. 296 din 11 aprilie 2005

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

Nr. 216 din 13 aprilie 2005

 

ORDIN

privind aprobarea Programului-cadru de actiune tehnic pentru elaborarea programelor de actiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole

 

În conformitate cu prevederile art. 6 si 9 din Planul de actiune pentru protectia apelor împotriva poluării cu nitrati

proveniti din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000,

în conformitate cu prevederile art. 110 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si

Gospodăririi Apelor, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea

si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale,

ministrul mediului si gospodăririi apelor si ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emit următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Programul-cadru de actiune tehnic pentru elaborarea programelor de actiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Comitetele de bazin înfiintate conform art. 47 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare, stabilesc procedeul de elaborare, reexaminare sau de revizuire a programului de actiune pentru punerea în practică în zonele vulnerabile ori în fiecare parte a zonei vulnerabile si organizează grupuri de lucru care cuprind reprezentanti ai administratiei publice locale, directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală, organizatii profesionale agricole si zootehnice, directiile de sănătate publică, colectivităti teritoriale, directiile de gospodărire a apelor, oficii judetene de studii pedologice si agrochimie, agentii si asociatii de protectie a mediului si a consumatorilor si (în măsura în care este necesar) toate persoanele sau organismele competente din domeniu (15–20 de persoane).

Art. 3. – Situatia zonelor vulnerabile va fi examinată după stabilirea sau actualizarea unei diagnoze (identificări) a diferitelor surse de poluare cu nitrati proveniti din activităti agricole (culturi si zootehnie) si a importantei acestora în raport cu alte surse de poluare cu azot (neagricole).

Diagnoza este realizată pe baza analizelor cu privire la:

• caracteristicile mediului receptor (starea de calitate a apelor de suprafată si subterane);

• caracteristicile reliefului si ale solului, capacitatea de productie si conditiile pedohidrogeologice;

• caracteristicile sistemelor agricole (actuale si istorice) care sunt prezente în zonele vulnerabile;

• climă;

• riscurile pe care activitătile agricole le produc asupra calitătii apei si ecosistemelor acvatice.

Diagnoza conduce la identificarea măsurilor si actiunilor specifice pentru fiecare zonă vulnerabilă sau portiune de zonă vulnerabilă. Identificarea si stabilirea cu precizie a acestor măsuri si actiuni vor permite stabilirea programului de actiune.

Art. 4. – Sarcinile si componenta grupului de lucru vor fi avizate de Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluării cu nitrati proveniti din surse agricole, înfiintată prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, iar un comitet stiintific si tehnic national format din specialisti ai Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului – ICPA Bucuresti si ai Administratiei Nationale “Apele Române“ va evalua si va confirma comisiei rigurozitatea diagnozei, corectitudinea si legitimitatea grupului de lucru si corectitudinea evaluării impactului asupra riscurilor poluării apelor si solului cu nitrati.

Art. 5. – Măsuri si actiuni suplimentare de punere în practică în zonele vulnerabile sau părti ale zonelor vulnerabile sunt definite pe baza diagnozei. Ele sunt destinate reducerii poluării apelor provocate sau induse de nitratii proveniti din agricultură, în cazul în care măsurile obligatorii cuprinse în anexa nr. 4 la Planul de actiune aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 si în Codul de bune practici agricole nu sunt considerate suficiente pentru realizarea obiectivelor directivei. Totalitatea măsurilor si actiunilor, inclusiv cele suplimentare, formează programul de actiune consolidat.

Art. 6. – Aplicarea prevederilor Codului de bune practici agricole de către fermieri si producători agricoli este obligatorie în zonele vulnerabile.

Art. 7. – Comitetul de bazin încetează (opreste) programul de actiune privitor la o zonă vulnerabilă/zone vulnerabile si părti ale acestora din teritoriul său, după consultarea cu comisia, si dispune elaborarea si aprobarea unui nou program de actiune. El ia această hotărâre dacă aceste programe nu sunt eficiente, dacă măsurile si actiunile nu sunt suficiente ori sunt improprii, dacă acestea nu sunt aplicate corespunzător sau în functie de evolutia cunostintelor stiintifice si tehnice ori de evolutia stării mediului.

Art. 8. – Fiecare program de actiune precizează indicatorii care permit urmărirea si evaluarea eficacitătii sale.

Comitetul de bazin, după consultarea directiilor pentru agricultură si dezvoltare rurală, va desemna (specifica) unul sau mai multe organisme însărcinate cu obtinerea informatiilor de la agricultori, care să permită aprecierea si analiza evolutiei actiunilor întreprinse si a implementării măsurilor, a riscurilor de poluare a apelor cu nitrati, si va furniza analiza integrală sau partială a acestor informatii ori sinteza ei către Sistemul national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati, gestionat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului – ICPA Bucuresti, înfiintat prin Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor si al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 242/197/2005.

Art. 9. – Comitetul de bazin Ontocmeste un raport care să evidentieze modalitătile de punere în practică, progresele realizate în limitarea practică a riscurilor de poluare cu azot a apelor si evolutia continutului de nitrati al acestora. Raportul va fi întocmit înainte de încheierea anului pentru reexaminarea programului de actiune prevăzut. Reexaminarea va avea loc nu mai târziu de 20 decembrie 2008 si apoi o dată la 2 ani.

Art. 10. – Programul de actiune poate fi unic pentru bazinul/spatiul hidrografic si toti producătorii agricoli si fermierii trebuie să îl respecte în exploatatiile agricole situate în zone vulnerabile.

Art. 11. – Programul local de actiune aprobat de comisie va fi distribuit tuturor institutiilor si factorilor implicati si un duplicat va fi afisat obligatoriu la primăria comunei din zona vulnerabilă. Fiecare producător agricol sau fermier din zona vulnerabilă va primi de la primărie un duplicat si va semna un tabel de confirmare a primirii.

Art. 12. – Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 13. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

 

ANEXĂ

 

PROGRAMUL - CADRU DE ACTIUNE TEHNIC

pentru elaborarea programelor de actiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole

 

PARTEA I

Principii generale

 

Prezentul program-cadru de actiune defineste măsurile si actiunile necesare unei bune aplicări a fertilizării cu azot si a unei gestiuni integrate a terenurilor agricole în vederea limitării scurgerilor de compusi cu azot la un nivel compatibil cu obiectivele de remediere si de conservare, pentru parametrul nitrati, al calitătii apelor de suprafată si subterane în zona vulnerabilă/zone vulnerabile si părti ale acestora dintr-un bazin/spatiu hidrografic. Ansamblul acestor măsuri si actiuni se numeste primul program de actiune.

Acest program de actiune se aplică pentru comună/parte a comunei sau este unic pentru ansamblul de zone vulnerabile din bazinul/spatiul hidrografic respectiv.

Lista comunelor implicate constituie anexa nr. 1 la programul de actiune.

Toti agricultorii trebuie să respecte programul de actiune în exploatatiile situate în zona/zonele vulnerabilă/vulnerabile.

Programul local de actiune va fi astfel redactat încât să nu apară posibile confuzii între:

• codul de bune practici agricole, ale cărui prevederi se aplică obligatoriu în zonele vulnerabile si pe baze voluntare (facultative) în afara zonelor vulnerabile;

• programul de actiune, care defineste si alte măsuri si actiuni suplimentare, precum si continutul lor, care, de asemenea, trebuie să fie obligatoriu aplicate si implementate în zona vulnerabilă sau în părti ale acesteia.

Programul de actiune devine astfel un program de actiune consolidat.

Această anexă indică modalitatea de lucru pentru precizarea si adaptarea continutului măsurilor si actiunilor programului de actiune consolidat, în functie de situatia locală analizată, o dată cu stabilirea diagnozei definite în art. 3 din ordin.

Concluziile diagnozei situatiei locale vor fi precizate în anexa nr. 2 la programul de actiune.

Se vor prevedea actiuni si măsuri legate de sensibilizarea, formarea si consilierea agricultorilor care participă la realizarea programului de actiune.

 

PARTEA a II-a

Definirea continutului măsurilor programului de actiune

 

Măsurile programului de actiune vizează limitarea aportului activitătilor agricole la un nivel compatibil cu obiectivele refacerii si prevenirii poluării, pentru parametrul nitrati, a calitătii apelor freatice si de suprafată. Ele trebuie nu doar să elimine întreaga suprafertilizare, dar să si reducă cantitătile de azot mineral din sol, supus riscului levigării (spălării). Fiecare măsură a programului de actiune trebuie să fie stabilită corespunzător modalitătilor de aplicare, să indice referintele si valorile cifrelor utilizate, permitându-se, de asemenea, adaptarea lor la conditiile locale.

 

2.1. Obligatia de a stabili un plan de fertilizare si de a completa un caiet de evidente a aplicărilor pe câmp a fertilizantilor cu azot, organici si minerali. Documentele pentru evidenta tipurilor si modului de aplicare a îngrăsămintelor

Documentele permit sprijinirea agricultorilor, crescătorilor de animale si a celor care girează (administrează în locul altei persoane) fertilizarea cu azot. Unul sau mai multe modele de documente vor fi adăugate programului de actiune. Pentru fiecare parcelă trebuie să se înregistreze minimum: data efectuării arăturii, cultura practicată, data însământării, natura fertilizantului, cantitatea de azot adusă de tipul de fertilizant, data fertilizării, obiectivul randamentului culturii, randamentul obtinut (cantitatea si calitatea necesare) si modalitătile de gestionare a subculturilor (resturile vegetale si cultura intermediară “inhibitoare“ de nitrati).

Pentru cresterea animalelor se recomandă descrierea septelului care a fost înregistrat în documente, în scopul estimării cantitătii totale de azot continute de dejectiile produse de animale.

Mai mult decât atât, de fiecare dată când dejectii provenite din zootehnie, produse de exploatatie si utilizate ca îngrăsăminte organice au fost răspândite în afara zonei (suprafetei) agricole utile a fermei zootehnice respective (au fost exportate în afara fermei), va trebui furnizat un borderou contrasemnat de furnizorul dejectiilor si trebuie stabilit destinatarul la fiecare livrare. Acest borderou trebuie să cuprindă cel putin: numele si adresa producătorului si destinatarului, cantitatea totală livrată, tipul si provenienta dejectiilor animaliere si data livrării.

Apoi, pentru fiecare parcelă care a fost fertilizată, trebuie precizate localizarea (identificarea) suprafetei, data aplicării îngrăsămintelor, cultura care a fost fertilizată si cantitatea totală de azot împrăstiat, furnizat de dejectiile animaliere utilizate ca îngrăsăminte organice naturale.

Diferitele modele de planuri de fertilizare si de evidente ale distribuirilor de îngrăsăminte vor fi prezentate în anexa nr. 3 la programul de actiune.

2.2. Obligatia de a respecta cantitatea maximă de azot continută în dejectiile împrăstiate (aplicate) anual

Legislatia pentru zone vulnerabile la poluarea cu nitrati fixează o limită pentru încărcările cu îngrăsământ organic (azot), astfel: 250 kg/ha de N total pe fânete si 210 kg/ha de N total pe terenurile arabile, acestea reprezentând valori medii pentru întregul teren agricol încadrat ca zonă vulnerabilă la poluarea cu nitrati. Este necesar a se avea în vedere că limita de încărcare pentru terenurile arabile scade la 170 kg/ha după primii 4 ani de aplicare a planului de actiune. Aceste limite sunt stabilite pentru azot din dejectiile provenite de la animalele crescute în interiorul fermei si din alte materiale organice reziduale importate.

Aceste valori sunt limite anuale care se aplică de la data de 19 decembrie a anului în curs până la data de 18 decembrie a anului următor. Cantitatea de azot produsă de excrementele animaliere depinde de numărul si tipul de animale din cadrul fermei.

Modalitătile de calcul se vor indica în anexa nr. 4 la programul de actiune.

Această cantitate se aplică, pentru fiecare exploatare, în cadrul fertilizării cu azot pe parcelă.

2.3. Obligatia de a împrăstia fertilizanti organici si minerali pe baza echilibrului fertilizării cu azot pe parcelă pentru toate culturile si de a respecta elementele de calcul ale normei de aplicare si modalitătile de fractionare, făcând deosebirea, dacă este cazul, între culturile irigate si neirigate. Reducerea aporturilor de azot provenit din apele reziduale (efluenti zootehnici)

Aceste elemente vor fi indicate în anexa nr. 5 la programul de actiune, ca si modalitătile de calcul. Obiectivul reducerii aportului de azot continut de apele reziduale din zootehnie este obligatoriu pentru fiecare fermă zootehnică, în contextul unei fertilizări echilibrate si prin aplicarea unei furajări corespunzătoare.

Se stabileste, pentru fiecare fermă (complex de crestere a animalelor), un plan de gestionare în acord cu conditiile specifice locale (tipul de sol, distanta fată de sursele de apă, panta terenului, volumul precipitatiilor), sistemul fermei si durata perioadelor de crestere, pentru asigurarea gestionării corecte a dejectiilor, fără riscul de a provoca poluarea surselor de apă.

2.3.1. Echilibrarea fertilizării cu azot a parcelei irigate

Doza de fertilizant aplicată este limitată din necesitatea echilibrării necesarului previzibil de azot al culturilor si aporturile si sursele de azot de orice provenientă (natură).

Aporturile de azot care trebuie considerate tin cont de toate fertilizările ce au fost utilizate: dejectii provenite din zootehnie, composturi, îngrăsăminte chimice sau alti fertilizanti pe bază de azot.

În programul de actiune sunt cuprinse si modalitătile de aplicare, în cazul culturilor irigate, care să asigure acest echilibru de fertilizare. Acestea se referă cel putin la: specificul culturii (separând culturile irigate de cele neirigate), elementele de calcul al normelor (randament previzibil, aportul de azot în sol) si modalitătile de fractionare a aplicărilor pe sol ale fertilizantilor.

Aceste elemente de calcul si modalităti se stabilesc, plecându-se de la resursele agricole locale disponibile, tinându-se cont de nivelul de pierdere al nitratilor si de restrictiile impuse de protectia apei.

Cantitătile de azot aduse de dejectii animaliere sau de alti fertilizanti organici (nămol, composturi, resturi vegetale etc.) trebuie cunoscute de către agricultor. În cazul fertilizantilor organici proveniti din afara exploatatiei agricole, exploatatorul agricol trebuie să dispună de informatii privitoare la tipul gunoiului de grajd sau la alte dejectii animaliere ce se constituie ca fertilizant, informatii pe care trebuie să i le dea furnizorul acestora.

2.4. Tipurile de fertilizanti si obligatia de a respecta perioadele de interdictie (restrictionare) de aplicare (împrăstiere)

Tipurile fertilizantilor organici sau chimici au fost definite în Codul de bune practici agricole. Programul de actiune trebuie să specifice produsele susceptibile a fi aplicate pe sol ca fertilizanti.

Sunt stabilite perioadele minime si maxime pentru care este interzisă împrăstierea (aplicarea) diverselor tipuri de fertilizanti pe terenurile agricole.

Pe solurile nisipoase sau cu un profil scurt, programul de actiune pentru zone vulnerabile la poluarea cu nitrati impune, în functie de tipul de cultură, conditiile hidrometeorologice si vulnerabilitatea naturală a zonei, o perioadă închisă maximă în perioada 1 august – 1 februarie si o perioadă minimă (1 august – 1 noiembrie), în care nici un fel de îngrăsământ organic, cum ar fi: bălegarul animalier de consistentă solidă, semilichidă sau lichidă, asternutul de pasăre, fractiunea lichidă a nămolului orăsenesc, nu poate fi aplicat pe terenurile care nu sunt fânete sau nu sunt semănate cu culturi de toamnă si nici dacă solurile sunt nisipoase ori cu un profil scurt. Perioada închisă maximă pentru terenurile aflate sub fânete sau culturi de toamnă este de la 1 septembrie la 1 februarie, iar perioada minimă, de la 15 septembrie la 15 noiembrie.

Avându-se în vedere schimbările climatice pe care România le traversează, aceste perioade minime si maxime pot fi modificate în functie de conditiile locale, la recomandările specialistilor din cadrul Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati, înfiintat prin Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor si al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 242/197/2005.

Programul de actiune stabileste limitele perioadelor de interdictie (închise), în functie de conditiile locale si mai ales de cele climatice. Trebuie stabilite tipurile de sol locale ale fiecărui teren agricol si tipurile culturilor practicate pe acestea. Perioadele de interdictie a aplicării (împrăstierii) îngrăsămintelor trebuie să fie stabilite local, în scopul reducerii scurgerilor (pierderilor) de azot în ape în anumite perioade ale anului (de exemplu, perioade ploioase), si, în mod special, pe perioada rece (de iarnă).

De asemenea, modalitătile de fractionare a aplicărilor pe sol ale îngrăsămintelor se vor realiza în functie de tipul culturii si de diferitele faze de crestere a acestora.

Codul de bune practici agricole prezintă informatii suplimentare cu privire la momentul aplicării bălegarului si a altor îngrăsăminte naturale, în scopul evitării poluării directe a apelor curgătoare sau a altor corpuri de apă.

 

Tabelul nr. 1 (exemplu)

 

Ocuparea solului

(cultura)

Tipuri de fertilizanti

Gunoi de grajd

Mranită

Dejectii lichide

Soluri necultivate

Tot anul

Tot anul

Tot anul

Culturi mari înfiintate toamna

De la 1 noiembrie la 1 februarie

De la 1 noiembrie la 15 ianuarie

De la 1 noiembrie la 15 ianuarie

Culturi mari înfiintate primăvara

De la 1 iulie la 31 august

De la 1 iulie la 15 ianuarie

De la 1 iulie la 15 ianuarie

Culturi de ierburi perene înfiintate de mai mult de 6 luni

De la 1 septembrie la 1 februarie

De la 15 noiembrie la 15 ianuarie

De la 1 noiembrie la 31 ianuarie

 

Fermierii sunt încurajati să dezvolte un plan de management al reziduurilor în cadrul fermei pentru a-i ajuta să decidă când, unde si ce doză de îngrăsământ organic trebuie să împrăstie pe terenul fermei lor.

a) Perioade de interdictie de împrăstiere a îngrăsămintelor:

Se prezintă sub formă de tabel în care se indică ocuparea solului (cultura), tipurile de îngrăsăminte si perioadele de interdictie:

Definitia ocupării solului:

culturi mari: cereale, oleaginoase, culturi de plante tehnice (sfeclă, cartof, in, cânepă), culturi semincere sau de reproducere, păsuni instalate de mai mult de 6 luni etc.;

soluri necultivate: suprafete neutilizate în vederea unei productii agricole, întelegându-se suprafetele necultivate prin aplicarea directivelor sau regulamentelor comunitare.

Perioadele de interdictie nu sunt valabile în cazul dejectiilor animaliere produse si depuse direct de animale (dejectii proaspete), pentru care se va examina oportunitatea limitării duratei de păsunat si “încărcării“, mai ales în perioada hibernală. De asemenea, aceste perioade închise nu se iau în considerare în cazul resturilor vegetale sau al altor tipuri de produse organice reziduale rămase pe sol.

Păsunile înfiintate de mai putin de 6 luni apartin, în functie de data înfiintării, categoriei culturilor mari de toamnă sau de primăvară.

Se acordă derogări, cu titlu provizoriu, pentru perioadele de interdictie, în baza unui memoriu tehnic care va demonstra că aplicarea derogării nu impune riscuri de scurgere (pierdere) de azot în apele de suprafată sau

subterane. Derogarea precizează, în functie de tipul culturii actuale si anterioare, durata pentru care se acordă, modalitătile de aplicare (tipul de sol, natura si caracteristicile fertilizantului, perioadele, normele si tehnicile de împrăstiere) si procedurile de supraveghere puse în practică pentru evaluarea (judecarea) riscurilor aplicării derogării pentru ape.

b) Este posibilă acordarea derogărilor pentru anumiti fertilizanti pentru care se indică perioada la fiecare în parte, cu rezerva respectării conditiilor care se impun.

Acestea privesc:

• solurile care se ară până în iarnă, în scopul de a putea profita de efectul gerului hibernal asupra structurii solului (soluri luto-argiloase spre argiloase);

• înfiintarea de culturi consumatoare de azot înainte de 1 septembrie si desfiintarea cel mai târziu la 15 noiembrie;

• furnizarea de azot de către cultura consumatoare de azot care trebuie luată în considerare în ipoteza fertilizării;

• cantitatea împrăstiată, care trebuie fixată în functie de mineralizarea azotului în sol, de capacitatea de absorbtie a covorului vegetal si de nevoile previzibile ale plantelor.

De asemenea, este necesară înfiintarea unui dispozitiv de urmărire si evaluare constituit de o retea locală de parcele test, care fac obiectul unei supravegheri a culturilor si unei supravegheri a azotului mineral din sol din împrăstiere până la înfiintarea culturii următoare. Această supraveghere va trebui să permită evaluarea riscurilor derogărilor de împrăstiere pentru calitatea apei. Rezultatele fac obiectul unei sinteze anuale.

2.5. Obligatia de a respecta conditiile particulare de aplicare (împrăstiere) a fertilizantilor azotati organici si minerali (cazuri specifice)

1s. În vecinătatea apelor de suprafată

Măsuri speciale la aplicarea îngrăsămintelor se impun pe terenurile din vecinătatea cursurilor de apă, lacurilor, captărilor de apă potabilă, care sunt expuse riscului de poluare cu nitrati (si, în unele situatii, cu fosfati) transportati cu apele de drenaj si scurgerile de suprafată.

Se impune păstrarea fâsiilor de protectie fată de aceste ape, late de minimum 5–6 m în cazul cursurilor de apă, cu exceptia dejectiilor lichide, la care banda de protectie trebuie să fie lată de cel putin 30 m pentru cursuri de apă si de 100 m pentru captări de apă potabilă. În zonele de protectie nu se aplică si nu se vehiculează îngrăsăminte. Efluentul de siloz nu se aplică în zonele de protectie a cursurilor de apă. Înainte de a fi administrat pe teren, trebuie diluat cu o cantitate de apă echivalentă cu cantitatea de efluent. Nu se aplică mai mult de 50 m3/ha din efluentul diluat.

2s. Pe terenuri în pantă

Pe astfel de terenuri există un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafată, care depind de o serie de factori, cum sunt: panta terenului, caracteristicile solului (în special permeabilitatea pentru apă), sistemul de cultivare, amenajările antierozionale si, în mod deosebit, cantitatea de precipitatii. Riscul este maxim când îngrăsămintele sunt aplicate superficial si urmează o perioadă cu precipitatii abundente.

Pe terenurile cu pantă mare aplicarea fertilizantilor este interzisă. Programul de actiune precizează situatiile pentru care se aplică această interdictie, tinându-se cont de riscurile de siroire pe parcelă sau cel putin de înclinarea pantei pentru care această aplicare se interzice.

Pe terenurile agricole în pantă fertilizarea trebuie făcută numai prin încorporarea îngrăsămintelor în sol si tinând cont de prognozele meteorologice (nu se aplică îngrăsăminte, mai ales dejectii lichide, când sunt prognozate precipitatii intense).

O atentie deosebită trebuie acordată culturilor pomicole si viticole situate, de regulă, pe astfel de terenuri, la care procesele de eroziune a solului si, implicit, pericolele de pierdere a nutrientilor prin siroire sunt mai frecvente si mai intense.

3s. Pe terenuri saturate de apă, inundate, înghetate sau acoperite de zăpadă

Pe soluri periodic saturate cu apă sau inundate trebuie ales momentul de aplicare a îngrăsămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare si cu scurgerile, precum si pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot. Se va evita administrarea gunoiului, precum si a oricărui tip de îngrăsământ, pe timp de ploaie, ninsoare si soare puternic si pe terenurile cu exces de apă sau acoperite cu zăpadă. În plus, fată de cele arătate mai sus, nu se recomandă să fie aplicate dacă:

• solul este puternic înghetat; sau

• solul este crăpat (fisurat) în adâncime ori săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură; sau

• câmpul a fost prevăzut cu drenuri sau a suportat lucrări de subsolaj în ultimele 12 luni.

Pe solurile înghetate doar la suprafată, atunci când solul este înghetat superficial în decurs de 24 de ore mai putin de 12 ore, este posibilă împrăstierea tuturor tipurilor de fertilizanti.

Împrăstierea gunoiului de grajd grosier de la vaci este permisă pe soluri înzăpezite sau înghetate.

2.6. Depozitarea dejectiilor zootehnice. Obligatia de a dispune de o capacitate etansă de stocare

Trebuie etansată orice platformă sau orice bazin de stocare a dejectiilor zootehnice existente.

Capacitatea de depozitare a dejectiilor de la fermele zootehnice (cresterea animalelor) trebuie să acopere cel putin perioadele de interdictie a aplicării, fixate la pct. 2.4, si care tin cont de riscurile suplimentare datorate conditiilor meteorologice, de posibilitătile tratării sau evacuării fără riscuri pentru calitatea apelor.

Programul de actiune aminteste ansamblul dispozitiilor de reglementare cu privire la stocarea dejectiilor de origine animală. (Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor si al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 242/197/2005 reglementează modul de calcul al capacitătii de stocare).

Dacă este nevoie, programul de actiune fixează capacitătile maxime de stocare.

Durata de stocare se va prevedea sub formă de tabel, precizându-se tipul dejectiilor si durata minimă de stocare.

 

Tabelul nr. 2

 

Tipul de dejectie

Durata de stocare

 

 

 

În zonele vulnerabile, unde există traditia cresterii animalelor în gospodăriile populatiei, se vor prevedea, obligatoriu, dispozitii privind constructia platformelor individuale si comunale pentru depozitarea reziduurilor organice si înfiintarea si organizarea serviciilor aferente gospodăririi acestora si a fertilizantilor organici rezultati. Se va insista pe constructia platformelor individuale, iar decizia de a construi platforme comunale va fi luată de către colectivitatea si administratia locală.

2.7. Gestionarea durabilă a terenurilor agricole

Măsurile necesare unei gestiuni durabile a terenurilor vor fi bazate pe alegerea culturilor si rotatia acestora, ponderea culturilor de iarnă în raport cu cele de primăvară, gradul de acoperire a terenului între ciclurile de recoltaresemă nare si a fazelor de crestere la culturile perene (perioada de repaus vegetativ), amenajările funciare, înfiintarea culturilor intermediare si gestionarea resturilor vegetale.

Programul de actiune fixează modalitătile de gestionare a resturilor vegetale si, dacă este necesar, obiectivele, cel putin pentru zona vulnerabilă sau părti ale acesteia, în materie de acoperire a solurilor necultivate sau a celor cultivate în sezoanele umede si reci (toamnă–iarnă), pentru a reduce cantitătile de azot mineral din sol, supus riscului spălării, si pentru înfiintarea culturilor inhibitoare de nitrati sau a culturilor intercalate.

Se vor stabili la marginea cursurilor de apă obiectivele mentinerii suprafetelor ierboase, de arbori, cu garduri si împădurite si obiectivele înierbării taluzurilor. De asemenea, atunci când se impune, este necesară obligatia înfiintării culturilor permanente.

Regulile de gestionare durabilă a terenurilor agricole vor fi prevăzute în anexa nr. 6 la programul de actiune.

2.8. Limitarea aporturilor de azotati minerali si alte măsuri

În cazul în care se constată suprafertilizările prin folosirea excesivă a îngrăsămintelor chimice pe bază de azot, contrar recomandărilor oficiilor de studii pedologice si agrochimice, se va impune o limitare a aporturilor de azot mineral la scara exploatatiei (acolo unde este cazul) sau măcar a zonei sau a unei părti a zonei vulnerabile.

În programul de actiune trebuie incluse toate celelalte măsuri utile, cuprinse în Codul de bune practici agricole, pentru a răspunde la obiectivele protejării calitătii apei, si alte măsuri complementare care se impun.

Diagnoza prevăzută în art. 3 din ordin permite identificarea zonelor cu excedent de azot datorat cresterii animalelor. Diagnoza indică, pentru aceste zone, situatia exploatatiilor si mai ales contributia lor la excedentul global, aplicări practice (tipuri si efective), tratamentele si transferurile actuale de afluenti în interiorul zonei si în afara ei, precum si evolutia previzibilă a exploatatiilor si septelurilor. În programul de actiune comitetul de bazin desemnează zonele cu excedent de azot datorat cresterii animalelor si defineste obiectivele de resorbtie pe zonă si contributia diferitelor modalităti de resorbtie pentru a le atinge. Exploatatiile din aceste zone sunt supuse actiunilor suplimentare, care se referă la:

• reducerea cantitătilor de azot provenind din dejectii aplicate în zonă (tratarea apelor uzate, transportul si exportul dejectiilor animaliere în afara zonelor cu excedent, modificările de alimentare si de structură a efectivelor de animale);

• o mai bună utilizare a suprafetelor din zonă, susceptibile de primirea dejectiilor (mai ales o împrăstiere realizată efectiv pe toate terenurile incluse în planurile de aplicare a acestora, utilizarea de noi terenuri pentru împrăstiere, aplicarea de tehnici si practici permitând o distribuire extinsă pe suprafetele ocupate de terti, pe terenurile sportive sau pe terenurile de camping agreate, dacă aceste tehnici si practici sunt permise de reglementările în vigoare).

2.8.1. Indicatorii de supraveghere si evaluare a programelor de actiune

Indicatorii de supraveghere si de evaluare a programelor de actiune trebuie să arate avansarea resorbtiei de azot excedentar provenind din dejectii, precizând care dintre diferitele modalităti de resorbtie puse în functiune pentru a atinge acest obiectiv au fost eficiente. Unul dintre indicatorii obligatorii este continutul în nitrati al apelor subterane si de suprafată, măsurat în punctele de monitorizare stabilite de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului–ICPA Bucuresti si Administratia Natională “Apele Române“.

Lista indicatorilor va putea fi completată ulterior în functie de dispozitiile si de reglementările la nivel national sau local.

Indicatorii trebuie să permită măsurarea gradului de atingere a obiectivelor fixate ale programelor de actiune.

2.8.2. Dispozitii pentru micile ferme de crestere a animalelor cu potential de dezvoltare si pentru cele detinute de tinerii agricultori

Mărimea maximă de creare si extindere a micilor ferme de crestere a animalelor de dimensiuni economice insuficiente, dar cu potential de dezvoltare, precum si a celor detinute de tinerii agricultori, pentru care se poate acorda derogare de la interdictia de a creste efective, este fixată în programul de actiune fără a se putea depăsi o marjă de dezvoltare definită în programul de actiune.

Această marjă este exprimată în kilograme de azot produs de animale. Ea trebuie definită astfel încât scadentele prevăzute de programele de conformare si de etapizare să fie respectate. În orice caz, această marjă nu poate depăsi un procentaj din cantitatea de resorbit, care va fi fixată în programul de actiune. Pe de altă parte, în nici un moment evolutia marjei nu poate depăsi procentele din cantitatea de azot efectiv resorbită de culturi. Modalitătile precizate de gestiunea marjei, stiindu-se criteriile retinute pentru a calcula consumul sau alimentarea, sunt precizate în programul de actiune. Evolutia si ritmul de consum al marjei de dezvoltare si de resorbtie sunt urmate în fiecare fermă după evidentele de activitate zilnică. Se vor stabili si măsuri speciale de sprijin al fermierilor care detin astfel de ferme.

2.9. Alte măsuri de remediere ce permit limitarea restrictionărilor si a efectelor socioeconomice nefavorabile asupra producătorilor agricoli si fermierilor

Aplicarea programelor de actiune este dificilă, mai ales că sunt greu de evaluat consecintele si riscurile în ceea ce priveste aparitia unor efecte socioeconomice nefavorabile în conditiile în care în multe dintre zonele vulnerabile se practică o agricultură de subzistentă la nivelul micilor producători agricoli, iar fermele mici si mijlocii au dimensiuni economice insuficiente, chiar dacă au potential de dezvoltare. Din această cauză este necesar ca programele de actiune să fie corelate si chiar să prescrie măsuri care sunt comune programelor de dezvoltare rurală.

Astfel, producătorii agricoli trebuie să fie sprijiniti pentru a trece la practicarea agriculturii ecologice si pentru a obtine calitatea de producător în agricultura ecologică.

Ca si în alte tări europene agricultura ecologică, cu contributia sa majoră la dezvoltarea durabilă a agriculturii, are în România un potential considerabil de dezvoltare. Suprafetele cultivate după modelul de productie ecologic au crescut în ultimii ani si acestea trebuie să fie extinse si în zonele vulnerabile prin:

• sprijinirea dezvoltării agriculturii ecologice, ca metodă de producere a alimentelor prietenoase cu mediul;

• sprijinirea si cresterea competitivitătii agriculturii ecologice;

• conversia la metode ecologice de productie agricolă pentru legume, fructe, plante aromatice si medicinale, culturi furajere (orz furajer), păsuni naturale, producerea de lapte si produse derivate ecologice, carne si produse derivate ecologice;

• conversia terenurilor agricole către agricultura ecologică si certificarea acestora în vederea înfiintării culturilor ecologice.

Implementarea acestei măsuri estimează si alte efecte favorabile:

• reducerea riscurilor pentru mediu si sănătate, folosindu-se sub control strictul necesar de îngrăsăminte organice si produse pentru protectia plantelor, care ajută la mentinerea fertilitătii solului si la sporirea biodiversitătii, si protectia calitătii apelor;

• cresterea suprafetelor cultivate după modul de productie ecologic pentru crearea unei piete interne de produse agroalimentare ecologice, cu calitatea garantată de un organism de inspectie si certificare, si crearea unui disponibil pentru export;

• cresterea valorii adăugate a produselor organice.

În zonele vulnerabile în care restrictionările care se impun sunt mai ample se vor implementa măsurile Programului national de agromediu, care acordă producătorilor agricoli si fermierilor compensatii si alternative de cultură în cazul în care acestia acceptă punerea sub incidenta acestui program a terenurilor agricole pe care le cultivă.

O altă posibilă măsură de remediere constă în reabilitarea sau înfiintarea de foraje de captare a apelor subterane cu concentratii mari de nitrati si utilizarea acestora pentru fertigarea culturilor, în special a celor mari consumatoare de azot.

2.10. Măsuri de sensibilizare, formare si consiliere a producătorilor agricoli implicati în implementarea programului de actiune

Se vor stabili măsurile si actiunile ce trebuie desfăsurate pentru sensibilizarea, instruirea si consilierea producătorilor agricoli si fermierilor. Se stabilesc factorii care au responsabilităti în acest domeniu, programe de instruire si mijloace de informare, precum si modurile de evaluare a programelor de instruire.

Anexe ale programului de actiune:

1. Lista comunelor din bazinul/spatiul hidrografic, zonele vulnerabile, pentru care se aplică programul de actiune.

2. Concluziile diagnozei situatiei locale.

3. Modelele planurilor de fertilizare si ale caietelor de evidentă a distribuirilor de îngrăsăminte si documentele însotitoare.

4. Modalitătile de calcul al cantitătii maxime de azot în dejectii.

5. Modalitătile de calcul al echilibrului fertilizării cu azot si documentele însotitoare.

6. Regulile de gestionare durabilă a terenurilor agricole.

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului referitor la Metodologia privind utilizarea de retransmitere prin cablu a operelor muzicale, audiovizuale, cinematografice, scrise, plastice, a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, preluate din radiodifuzări initiale, si a tabelului cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite titularilor de drepturi de autor si titularilor de drepturi conexe dreptului de autor, pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificările si completările ulterioare

 

Având în vedere dispozitiile art. 121 alin. (2), ale art. 131 alin. (2) si ale art. 1312 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. IV din Legea nr. 285/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe,

în baza prevederilor art. 2 alin. (2) si ale art. 6 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 758/2003 privind organizarea si functionarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor si a corpului de arbitri si ale Hotărârii Guvernului nr. 210/2000 privind numirea în functia de director general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (O.R.D.A.),

directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite următoarea decizie:

Art. 1. – Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Protocolul referitor la Metodologia privind utilizarea de retransmitere prin cablu a operelor muzicale, audiovizuale, cinematografice, scrise, plastice, a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, preluate din radiodifuzări initiale, si tabelul cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite titularilor de drepturi de autor si titularilor de drepturi conexe dreptului de autor, pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificările si completările ulterioare, încheiat între următoarele organisme de gestiune colectivă: Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România – Asociatia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA), Societatea pentru Drepturi de Autor în Cinematografie si Audiovizual – Societatea Autorilor Români din Audiovizual (DACIN-SARA) Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor – COPYRO, Societatea de Gestiune Colectivă a Dreptului de Autor în domeniul Artelor Vizuale (VISARTA), Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti (CREDIDAM) si Uniunea Producătorilor de Film si Audiovizual din România – Asociatia Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual (UPFAR–ARGOA), pe de o parte, si Asociatia de Comunicatii prin Cablu (ACC), pe de altă parte, prevăzut în anexa la prezenta decizie.

Art. 2. – Prezenta decizie intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

Rodica Pârvu

 

Bucuresti, 1 iunie 2005.

Nr. 124.

 

ANEXĂ

 

PROTOCOL

referitor la Metodologia privind utilizarea de retransmitere prin cablu a operelor muzicale, audiovizuale, cinematografice, scrise, plastice, a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, preluate din radiodifuzări initiale, si tabelul cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite titularilor de drepturi de autor si titularilor de drepturi conexe dreptului de autor, pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificările si completările ulterioare

 

Încheiat astăzi, 23 martie 2005

Părti:

UCMR-ADA

CREDIDAM

UPFR

DACIN-SARA si ACC

UPFAR

COPYRO

VISARTA

În baza art. 121 alin. (2), (3) si a art. 1312 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare, si a Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 47/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 3 februarie 2005, părtile au negociat o metodologie unică si un tabel unic privind remuneratia datorată titularilor de drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor pentru retransmiterea prin cablu.

1. În sensul prezentei metodologii, prin utilizare se întelege retransmiterea simultană, nealterată si integrală prin fir, prin cablu, prin fibră optică sau prin orice alt procedeu similar ori printr-un sistem de radiodifuzare prin unde ultrascurte, pentru receptionarea de către public a unei transmisii initiale, cu sau fără fir, inclusiv prin satelit, de servicii de programe de radiodifuziune si/sau de televiziune destinate receptionării de către public a operelor muzicale, audiovizuale, cinematografice, scrise, plastice, a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora.

2. Utilizator, în sensul prezentei metodologii, este persoana fizică sau juridică autorizată să realizeze activităti de retransmitere prin cablu, astfel cum se defineste la pct. 1.

3. Utilizarea reglementată de prezenta metodologie se poate realiza numai după obtinerea din partea organismului de gestiune colector unic a autorizatiei sub formă de licentă neexclusivă, în schimbul unei remuneratii lunare, potrivit prezentei metodologii si conform tabelului următor:

 

Tabel

 

ANUL

PROCENTE

2005 si următorii

2%

 

4. Utilizatorul achită organismului de gestiune colector unic, desemnat prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, valoarea calculată conform tabelului de mai sus, procentual din baza de calcul, reprezentând drepturile patrimoniale ale titularilor de drepturi de autor si de drepturi conexe dreptului de autor.

5. Baza de calcul a remuneratiei reprezentând drepturile patrimoniale ale titularilor de drepturi de autor si de drepturi conexe, datorată de utilizatori, este constituită din totalitatea veniturilor brute lunare obtinute din activitatea de retransmitere de servicii de programe, fără T.V.A. dacă este cazul.

6. În cazul utilizării operelor mentionate în spoturile publicitare, în spoturile de promovare a unui post de televiziune ori a unui distribuitor de servicii de programe de televiziune prin cablu, acesta are obligatia de a obtine acordul expres al titularului de drepturi prin organismul de gestiune colectivă sau individual.

7. Utilizatorii au obligatia să comunice organismului de gestiune colector unic, până la data de 15 a fiecărei luni, un raport privind serviciile de programe retransmise în luna precedentă. Raportul va cuprinde pentru luna de raportare: lista serviciilor de programe retransmise, numărul de abonati si valoarea abonamentului, precum si baza de calcul asupra căreia se aplică procentul din tabel. Raportul va fi însotit de o adresă de înaintare purtând numele reprezentantului legal, semnătura si stampila utilizatorului, adresa prin care va fi confirmată pe propria răspundere veridicitatea informatiilor ce sunt continute de raport sau de documentele ce îl însotesc. Aceste liste constituie baza de repartizare a remuneratiilor încasate de organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor si a drepturilor conexe. Informatiile ce fac obiectul raportării pot fi transmise si în format electronic.

8. Remuneratia se plăteste până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care este datorată.

9. Ori de câte ori organismul de gestiune colectivă solicită în scris, utilizatorul are obligatia de a-i comunica acestuia copii certificate pe propria răspundere de pe documentele financiar-contabile de sinteză pe baza cărora se determină baza de calcul, semnate de reprezentantul legal.

10. Organismele de gestiune colectivă pot cere audit extern pentru verificarea raportărilor efectuate de utilizator.

Societatea de audit va fi agreată de părti.

11. Pentru întârzieri la plată utilizatorii datorează penalităti echivalente cu 0,1%, aferente sumelor neachitate la termen, calculate pe zi de întârziere.

12. Organismele de gestiune colectivă beneficiare de drepturi de autor sau de drepturi conexe vor încheia un protocol în vederea unei juste repartitii a remuneratiilor unice colectate, cu stabilirea unui comision real retinut pentru cheltuieli administrative ale organismului de gestiune colector unic desemnat .

13. Prezenta metodologie intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va putea fi modificată numai după 3 ani de la data publicării sale în Monitorul Oficial a României, Partea I, cu exceptia cazului în care dispozitiile Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificările si completările ulterioare, avute în vedere la elaborarea prezentei metodologii, sunt modificate înainte de împlinirea acestui termen, caz în care organismele de gestiune colectivă vor putea solicita initierea unei noi proceduri de negociere si înainte de împlinirea termenului de 3 ani.

14. Prezenta metodologie si tabelul sunt valabile până la intrarea în vigoare a noilor metodologii. Prezentul protocol s-a încheiat în 9 exemplare.

Un exemplar va fi înaintat Oficiului Român pentru Drepturile de Autor în baza art. 1312 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările si completările ulterioare.

 

UCMR-ADA – Ana Achim

CREDIDAM – Stefan Gheorghiu

UPFR – avocat Andreea Sîrbu

DACIN-SARA – Mircea Muresan si ACC – avocat Silviu Luncan

UPFAR – Ioan Ionel

VISARTA – Aura Maria Pavel

COPYRO – avocat Aurelian Munteanu