MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P
A R T E A I
Anul
173 (XVII) - Nr. 539 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE
Vineri, 24 iunie 2005
SUMAR
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 204 din 14 aprilie 2005 referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 lit. a) si b) si a celor ale
art. 25 pct. B lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe
valoarea adăugată
ACTE
ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
608. – Ordin al ministrului sănătătii privind aprobarea
tarifelor practicate de Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale pentru
activitătile desfăsurate
ACTE
ALE COMISIEI NATIONALE A VALORILOR MOBILIARE
30. – Ordin pentru aprobarea Regulamentului nr. 5/2005 privind
Registrul public al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din
14 aprilie 2005
referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 lit. a) si b) si a celor ale
art. 25 pct. B lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe
valoarea adăugată
Ioan
Vida – presedinte
Nicolae
Cochinescu – judecător
Aspazia
Cojocaru – judecător
Constantin
Doldur – judecător
Acsinte
Gaspar – judecător
Kozsokár
Gábor – judecător
Petre
Ninosu – judecător
Ion
Predescu – judecător
Serban
Viorel Stănoiu – judecător
Florentina
Baltă – procuror
Mihai
Paul Cotta – magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 lit. a)
si b) si a celor ale art. 25 pct. B lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992
privind taxa pe valoarea adăugată, exceptie ridicată de Societatea Comercială
“Prodplast“ – S.A. în Dosarul nr. 7.567/CA/2004 al Tribunalului Bucuresti –
Sectia a VIII-a civilă, conflicte de muncă si litigii de muncă.
La
apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a
fost legal îndeplinită.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca inadmisibilă.
Se arată că Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 a fost abrogată prin mai multe acte
normative consecutive, iar prevederile Codului fiscal, ultimul act normativ
abrogator, nu a mai preluat dispozitiile criticate.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
Încheierea din 19 noiembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 7.567/CA/2004, Tribunalul
Bucuresti – Sectia a VIII-a civilă, conflicte de muncă si litigii de muncă a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19
lit. a) si b) si a celor ale art. 25 pct. B lit. b) din Ordonanta Guvernului
nr. 3/1992, exceptie
ridicată de Societatea Comercială “Prodplast“ – S.A. într-o cauză având ca
obiect solutionarea cererii de anulare a unei decizii emise de Directia
Generală a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că dispozitiile art. 19 lit. a) si
b) si ale art. 25 pct. B lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 contravin
prevederilor “art. 136 alin. (1) din Constitutia României [devenit art. 137
alin. (1) după republicare], care stabilesc că formarea, administrarea,
întrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului se reglementează
prin lege“.
Se sustine totodată că, “desi în textele Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 [...] se prevăd o serie de norme generale privind organizarea, baza de impunere, cotele de impozitare, regimul deducerilor si obligatiile plătitorilor TVA, acestea sunt în totală contradictie cu dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 768 din 20 noiembrie 1992 privind documentele legale folosite de agentii economici ca formulare privind aplicarea TVA, precum si cu prevederile art. 6 alin. (2) ale Legii nr. 82/1991, ale pct. 66 lit. b) alin. 2 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilitătii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993, si, nu în ultimul rând, [cu cele ale] art. 2 din Ordinul ministrului finantelor nr. 425/1998 si art. 4 alin. (6) lit. m) din Ordonanta Guvernului nr. 70/1994, completată de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 217/1999“.
Autorul
exceptiei arată, de asemenea, că prevederile criticate înu îndeplinesc conditia
impusă de art. 137 din Constitutia României, în sensul că nu se explică în mod
concret ce anume înseamnă sintagma «documente legal aprobate» în contextul
aplicării situatiei expres prevăzute de dispozitiile art. 25 pct. B lit. b)”.
Se
apreciază totodată că dispozitiile criticate sunt neconstitutionale si în
raport cu îart. 41 alin. (7) din Constitutia României [devenit art. 44 alin.
(1) si (8) din Constitutie, republicată], [...] potrivit cărora «Statul asigură
protectia proprietătii private, averea dobândită licit neputând fi confiscată,
iar caracterul licit al dobândirii se prezum㻓.
Autorul
exceptiei consideră că, “prin măsurile abuzive luate de organele statului având
la bază un act normativ inform, incomplet, se poate considera că această stare
de lucruri este o imixtiune a statului, a legiuitorului român în activitatea
comercială a firmei, lovindu-se direct în averea dobândită licit, încălcându-se
în final acest drept constitutional fundamental al garantării si protectiei
proprietătii private“.
Totodată,
autorul exceptiei invocă si încălcarea dispozitiilor art. 51 din Constitutie
[text abrogat si preluat de art. 1 alin. (5) din Constitutie, republicată],
care proclamă suprematia Constitutiei si obligatia respectării sale si a
legilor.
Tribunalul
Bucuresti – Sectia a VIII-a civilă, conflicte de muncă si litigii de muncă consideră că exceptia este
neîntemeiată, “întrucât ceea ce se critică este o pretinsă lacună a legii, or,
Curtea Constitutională nu se poate substitui legiuitorului în sensul
completării legislatiei“.
În conformitate
cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere
ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima
punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul
apreciază că
exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă.
În argumentarea
acestui punct de vedere se arată, referitor la invocarea “art. 51 din
Constitutia României din 1991, [...] că acest text al Legii fundamentale a fost
abrogat expres conform dispozitiilor art. I pct. 29 din Legea de revizuire a
Constitutiei României nr.
429/2003“.
În
legătură cu ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate prin raportare la
celelalte dispozitii constitutionale, Guvernul precizează că Ordonanta
Guvernului nr. 3/1992 “a fost abrogată expres prin dispozitiile art. 37 din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată, cu modificările ulterioare,
care, la rândul ei, a fost abrogată expres prin dispozitiile art. 40 din Legea nr.
345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată, aceasta fiind
abrogată expres prin prevederile art. 298 din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare“.
Totodată, Guvernul arată că “Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare,
nu a preluat prevederile art. 25 pct. B lit. b) si ale art. 19 lit. a) si b)
din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată,
republicată, cu modificările si completările ulterioare“.
Avocatul
Poporului consideră
că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, întrucât prevederile
criticate au fost abrogate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
17/2000. Totodată, această ordonantă de urgentă a fost abrogată de Legea nr.
345/2002, care, la rândul său, a fost abrogată de art. 298 alin. (1) pct. 8
din Codul fiscal.
Fată
de faptul că textele de lege criticate pentru neconstitutionalitate au fost
abrogate, Avocatul Poporului consideră că “sunt incidente prevederile art. 29
alin. (1) din Legea nr.
47/1992, potrivit cărora Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra
exceptiilor de neconstitutionalitate care au ca obiect dispozitii din legi sau
ordonante în vigoare“.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei
de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art.
146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,
10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:
Obiectul
exceptiei, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozitiile art. 19 lit.
a) si b) si ale art. 25 pct. B lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992
privind taxa pe valoarea adăugată, aprobată si modificată prin Legea nr.
130/1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 30
decembrie 1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288
din 12 decembrie 1995, ulterior modificată prin Ordonanta Guvernului nr.
34/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 28
august 1997.
Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 a fost abrogată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 15 martie 2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 547/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 25 octombrie 2001.
La
data întocmirii Notei de constatare nr. 15.274 din 31 iulie 2001, care a
generat litigiul în cauză, erau în vigoare dispozitiile Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr.
17/2000, care au preluat dispozitiile criticate ale Ordonantei Guvernului
nr. 3/1992, cu aceeasi numerotare si un continut asemănător.
Ordonanta
de urgentă a Guvernului nr.
17/2000 si Legea nr.
547/2001 de aprobare cu modificări si completări a acesteia au fost
abrogate prin Legea nr.
345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 371 din 1 iunie 2002.
Legea
nr.
345/2002 a fost abrogată prin art. 298 alin. (1) pct. 8 din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, modificată si completată prin
Ordonanta Guvernului nr.
83/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 793 din
27 august 2004, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
494/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.092
din 24 noiembrie 2004. Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2004, cu
modificările si completările ulterioare, a reglementat, într-o formă si un
continut cu
totul diferite, problema
deducerii taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt si pe cea a emiterii
facturilor fiscale, astfel cum rezultă din examinarea comparativă a textelor
respective.
Din
analiza noului continut al reglementărilor cuprinse în Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare,
Curtea constată că acesta diferă în mod substantial de prevederile criticate
cuprinse în actele normative mentionate, abrogate, astfel că nu se poate
considera că aceste prevederi au fost preluate, în principiu, în noua
reglementare.
Curtea
Constitutională a stabilit, în jurisprudenta sa, în aplicarea dispozitiilor
art. 29 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, că în situatia în care, până la solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate, intervine o modificare a dispozitiilor legale criticate,
exceptia este admisibilă, cu conditia ca, în principiu, dispozitiile legale
modificate să fie aceleasi.
Întrucât,
conform art. 29 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata
instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau
ordonante în vigoare, Curtea constată că, în cauză, textele criticate au fost
abrogate, astfel că în temeiul dispozitiilor alin. (6) al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă.
Potrivit
considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4)
din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al
art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
În
numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind
inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 lit. a)
si b) si a celor ale art. 25 pct. B lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992
privind taxa pe valoarea adăugată, exceptie ridicată de Societatea Comercială
“Prodplast“ – S.A. în Dosarul nr. 7.567/CA/2004 al Tribunalului Bucuresti –
Sectia a VIII-a civilă, conflicte de muncă si litigii de muncă.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 14 aprilie 2005.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof.
univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai
Paul Cotta
ACTE
ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL SĂNĂTĂTII
privind aprobarea
tarifelor practicate de Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale pentru
activitătile desfăsurate
În temeiul prevederilor
art. 9 alin. (2) din Regulamentul de organizare si functionare a Oficiului
Tehnic de Dispozitive Medicale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
2.281/2004,
văzând
Referatul de aprobare al Directiei generale farmaceutice si aparatură medicală
nr. MC 7.103 din 6 iunie 2005,
în
temeiul Hotărârii Guvernului nr.
168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu
modificările ulterioare,
ministrul
sănătătii emite
prezentul ordin.
Art.
1. – Se aprobă tarifele practicate de Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale
pentru activitătile desfăsurate, prevăzute în anexa care face parte integrantă
din prezentul ordin.
Art.
2. – Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale va duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art.
3. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul
sănătătii,
Mircea
Cinteză
Bucuresti, 6 iunie 2005.
Nr. 608.
ANEXĂ*)
TARIFELE
practicate
de Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale pentru activitătile desfăsurate
COMISIA NATIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE
pentru aprobarea Regulamentului nr.
5/2005 privind Registrul public al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare
În
conformitate cu prevederile art. 1, 2 si ale art. 7 alin. (3) si (15) din
Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr.
25/2002, aprobată si modificată prin Legea nr.
514/2002, modificat si completat prin Legea nr.
297/2004 privind piata de capital,
în
temeiul art. 2 alin. (6) din Legea nr.
297/2004,
în
baza hotărârii adoptate în sedinta Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare din
data de 9 iunie 2005,
presedintele
Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare emite următorul ordin:
Art.
1. – Se aprobă Regulamentul nr. 5/2005 privind Registrul public al Comisiei
Nationale a Valorilor Mobiliare.
Art.
2. – Regulamentul mentionat la art. 1 intră în vigoare la data publicării
prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va fi publicat
în Buletinul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si pe site-ul acesteia (www.cnvmr.ro).
Art.
3. – Directia reglementare din cadrul Directiei generale autorizare-reglementare,
Directia tehnologia informatiei împreună cu Secretariatul general si cu
directorul general executiv vor urmări ducerea la îndeplinire a prezentului
ordin.
Presedintele
Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare,
Gabriela
Anghelache
Bucuresti, 10 iunie 2005.
Nr. 30.
