MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 548         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 28 iunie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 260 din 12 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

558. – Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Mongoliei privind colaborarea în domeniile învătământului, culturii, stiintei, tehnologiei, sănătătii si sportului, semnat la Bucuresti la 14 februarie 2005

 

Acord între Guvernul României si Guvernul Mongoliei privind colaborarea în domeniile învătământului, culturii, stiintei, tehnologiei, sănătătii si sportului

 

590. – Hotărâre privind suplimentarea bugetului Serviciului Român de Informatii din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului pe anul 2005

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

418. – Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale pentru aprobarea metodologiei de evaluare a trofeelor de vânat, în conformitate cu metodologia Consiliului International de Vânătoare si Protectie a Vânatului

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 260

din 12 mai 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicată de Silvian Mihoc în Dosarul nr. 680/2004 al Judecătoriei Salonta.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că avocatura este organizată si functionează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat si functionând după reguli stabilite de lege.

Această optiune a legiuitorului nu poate fi considerată neconstitutională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistente juridice calificate, iar normele în baza cărora functionează nu contravin principiilor constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 2 noiembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 680/2004, Judecătoria Salonta a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 din Legea nr. 255/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicată de Silvian Mihoc.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 82 din Legea nr. 51/1995, astfel cum au fost modificate si completate prin Legea nr. 255/2004, contravin prevederilor constitutionale ale art. 40 privind dreptul de asociere, precum si instrumentelor juridice internationale care consfintesc acest drept, si anume Conventia europeană a drepturilor omului si Declaratia Universală a Drepturilor Omului. Totodată arată că prin dispozitiile legale criticate este încălcat si principiul separatiei puterilor în stat, printr-o imixtiune inadmisibilă a legislativului în activitatea judecătorească, constând în instituirea interdictiei de exercitare a oricăror activităti juridice în afara structurilor organizate ale avocaturii, desi asemenea activităti fuseseră autorizate anterior de către autoritătile competente. În opinia autorului exceptiei, măsura astfel dispusă este de natură să îi prejudicieze moral pe cei în cauză.

Judecătoria Salonta apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece este normal ca anumite profesii să fie riguros si unitar reglementate, în vederea asigurării unor servicii de cea mai bună calitate, responsabile si eficiente, în beneficiul tuturor cetătenilor. Instanta observă totodată că dreptul de asociere nu este încălcat prin dispozitiile Legii nr. 255/2004, întrucât acestea reglementează doar accesul în profesia de avocat si modul de exercitare a acesteia.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că profesia de avocat este o profesie liberală si independentă, ale cărei organizare si exercitare sunt reglementate de Legea nr. 51/1995. Având în vedere importanta pe care aceasta o prezintă pentru administrarea justitiei în România, statul a reglementat profesia de avocat de asa natură încât să asigure desfăsurarea activitătilor acesteia la un nivel de profesionalism corespunzător importantei pe care o are pentru înfăptuirea actului de justitie. În acest context, pentru a aduce clarificări cadrului normativ privind exercitarea profesiei de avocat, Legea nr. 51/1995 a fost modificată, prin dispozitiile legale criticate statuându-se că orice formă de exercitare a activitătilor specifice profesiei de avocat va înceta în scopul realizării legalitătii. Ca atare, Guvernul apreciază că nu se poate retine încălcarea prevederilor art. 40 alin. (1) din Constitutie, cu atât mai mult cu cât dispozitiile art. 82 din Legea nr. 51/1995 nu se referă la dreptul de asociere al cetătenilor, ci la modul de exercitare a activitătilor specifice profesiei de avocat. În sustinerea punctului său de vedere Guvernul invocă jurisprudenta instantei de contencios constitutional, si anume deciziile nr. 234/2004 si nr. 321/2004.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. În acest sens arată că nu poate fi retinută critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 din Legea nr. 255/2004 fată de art. 40 din Constitutie, întrucât prevederea potrivit căreia persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate să desfăsoare activităti de consultantă, reprezentare sau asistentă juridică, în orice domenii, îsi încetează de drept activitatea nu aduce atingere sub nici un aspect dreptului de asociere al cetătenilor. De altfel, consideră că textul de lege criticat reprezintă optiunea legiuitorului ca profesia de avocat să se desfăsoare după reguli stabilite prin lege specială, si anume Legea nr. 51/1995, având drept scop asigurarea unei asistente juridice calificate, iar normele în baza cărora functionează nu contravin principiilor constitutionale. În acest sens este invocată jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 195/2004.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 82 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si functionarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 68 din Legea nr. 255/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004, dispozitii care au următorul continut:

– Art. 82: “(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviintate prin hotărâri judecătoresti să desfăsoare activităti de consultantă, reprezentare sau asistentă juridică, în orice domenii, îsi  încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activităti constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.

(2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdictional prin care au fost recunoscute ori încuviintate activităti de consultantă, reprezentare si asistentă juridică contrare dispozitiilor prezentei legi.

(3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplică profesiei de consilier juridic, care va fi exercitată potrivit dispozitiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic.

(4) Consiliile si decanii barourilor au obligatia si autorizarea să urmărească ducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1) si (2) si să ia măsurile legale în acest sens.“

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 40, precum si principiului separatiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constitutie, prevederi care au următorul continut:

– Art. 1 alin. (4): “Statul se organizează potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativă, executivă si judecătorească – în cadrul democratiei constitutionale.“;

– Art. 40: “(1) Cetătenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate si în alte forme de asociere.

(2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitătii, a integritătii sau a independentei României sunt neconstitutionale.

(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organică.

(4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.“

De asemenea, autorul exceptiei apreciază că prevederile art. 82 din Legea nr. 51/1995 încalcă si dispozitiile Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si pe cele ale Declaratiei Universale a Drepturilor Omului.

Examinând exceptia, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin raportare la prevederile constitutionale ale art. 40.

Astfel, prin Decizia nr. 88 din 10 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 23 februarie 2005, Curtea a retinut că art. 1 din Legea nr. 51/1995 prevede caracterul liberal si independent al profesiei de avocat, iar în ceea ce priveste dreptul de asociere, art. 5 din acest act normativ dispune în legătură cu formele de organizare a activitătii, avocatul având optiunea de a alege varianta în care îsi exercită profesia.

De asemenea, prin Decizia nr. 44 din 4 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 13 martie 2003, Curtea a statuat că, în conceptia legiuitorului, avocatura este un serviciu public care este organizat si functionează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat si functionând după reguli stabilite de lege. Această optiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca neconstitutională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistente juridice calificate, iar normele în baza cărora functionează nu contravin principiilor constitutionale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea si să accepte regulile impuse de aceasta. Astfel se explică de ce conditiile de organizare si exercitare a profesiei de avocat sunt prevăzute într-o lege specială si nu se supun normei generale cuprinse în Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificările ulterioare.

De altfel, Curtea Constitutională a statuat constant în jurisprudenta sa că dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii, si nu împotriva ei, astfel că nici acest drept, specific prin natura lui profesiilor liberale, nici dispozitiile cuprinse în art. 40 din Constitutie nu sunt nesocotite prin art. 82 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si functionarea profesiei de avocat, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 255/2004.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Curtea retine totodată că, desi avocatura este o profesie liberală si independentă, exercitarea sa trebuie să se desfăsoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive, ratiuni care au impus constituirea unor structuri organizatorice unitare si prohibirea constituirii în paralel a altor structuri destinate practicării aceleiasi activităti, fără suport legal. O atare solutie legislativă nu poate fi calificată însă ca venind în contradictie cu dreptul de asociere.

Referitor la critica privind înfrângerea art. 1 alin. (4) din Constitutie, Curtea constată că, în conditiile în care avocatura este un serviciu public si nu o autoritate publică, aceasta nu se circumscrie puterii judecătoresti, asa cum în mod gresit consideră autorul exceptiei si, drept urmare, reglementarea legală a acesteia, potrivit optiunii legiuitorului, nu poate fi calificată ca o încălcare a principiului separatiei puterilor. De altfel, chiar dacă teza autorului exceptiei, în sensul că avocatura face parte din puterea judecătorească, ar fi adevărată, ceea ce nu este cazul, atâta vreme cât, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, reglementarea dedusă controlului nu are cum să contravină principiului separatiei puterilor. A admite o atare sustinere ar însemna a refuza legiuitorului posibilitatea de a reglementa în această materie, ceea ce, evident, contravine Constitutiei.

Curtea observă că în realitate autorul exceptiei face o confuzie, extinzând interdictia imixtiunii în actul de justitie, constând în interpretarea si aplicarea unei norme legale la o situatie de fapt concretă, si cu privire la posibilitatea reglementării normative a infrastructurii justitiei, ca si asupra procedurii pe care aceasta este tinută să o respecte în derularea activitătii proprii, de înfăptuire a justitiei.

Asa fiind, critica adusă reglementării legale în cauză privind încălcarea art. 1 alin. (4) din Constitutie este neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicată de Silvian Mihoc în Dosarul nr. 680/2004 al Judecătoriei Salonta.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 mai 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Mongoliei privind colaborarea în domeniile învătământului, culturii, stiintei, tehnologiei, sănătătii si sportului, semnat la Bucuresti la 14 februarie 2005

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se aprobă Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Mongoliei privind colaborarea în domeniile învătământului, culturii, stiintei, tehnologiei, sănătătii si sportului, semnat la Bucuresti la 14 februarie 2005.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Mihai Răzvan Ungureanu

Ministrul culturii si cultelor,

Monica Octavia Muscă

Ministrul educatiei si cercetării,

Mircea Miclea

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 15 iunie 2005.

Nr. 558.

 

ACORD

între Guvernul României si Guvernul Mongoliei privind colaborarea în domeniile învătământului, culturii, stiintei, tehnologiei, sănătătii si sportului

 

Guvernul României si Guvernul Mongoliei, denumite în continuare părti,

având în vedere transformările fundamentale care au loc în societatea contemporană,

considerând că acestea sunt de natură să permită edificarea, pe baze durabile, a unei colaborări ample si diversificate între statele lor,

dorind să dezvolte si să aprofundeze colaborarea în domeniile stiintei, învătământului, culturii, artei, sportului si în alte domenii conexe,

în intentia de a contribui si pe această cale la cunoasterea reciprocă si la mai buna întelegere între cetătenii celor două state,

au convenit să încheie prezentul acord ce reglementează cadrul general al colaborării în domeniile susmen tionate, după cum urmează:

 

ARTICOLUL 1

 

Părtile vor încuraja colaborarea în domeniile stiintei, învătământului, culturii, artei si sportului, precum si în domenii conexe de interes reciproc si vor promova schimburile de materiale si de documentatie prin facilitarea contactelor directe între institutii si persoane.

 

ARTICOLUL 2

 

Părtile vor favoriza colaborarea în domeniul stiintei si tehnologiei prin:

a) stabilirea si realizarea de programe, studii si alte activităti comune în diferite ramuri ale stiintei si tehnologiei;

b) schimburi de specialisti, cadre didactice universitare, cercetători, tehnicieni si experti;

c) schimburi de publicatii si de documentatie cu caracter stiintific, inclusiv filme si casete video pe teme din domeniul stiintei, precum si de rezultate ale cercetării stiintifice.

Părtile vor încuraja si vor sprijini totodată colaborarea directă între academiile, ministerele sau departamentele de stiintă si tehnologie din statele lor, prin convenirea unor documente juridice în acest sens.

Ambele părti vor facilita organizarea de expozitii si manifestări tehnico-stiintifice, cercetări comune pe teme de interes reciproc, valorificarea în comun a unor rezultate obtinute în domeniul stiintei si tehnologiei.

Detaliile si conditiile financiare ale colaborării vor fi stabilite în acorduri si programe ce se vor încheia între institutiile interesate.

 

ARTICOLUL 3

 

Părtile vor sprijini colaborarea si schimbul de experientă în domeniul învătământului prin:

a) schimb de profesori si alti specialisti, pentru a preda cursuri sau a realiza cercetări în domeniul lor de specialitate;

b) promovarea colaborării directe între diferite institutii de învătământ la toate nivelurile;

c) acordarea, în functie de posibilităti, de locuri si burse pentru studii universitare, specializare postuniversitară si doctorat, în domenii stabilite de comun acord;

d) schimb de cărti si publicatii în domeniu, metodologii de predare, materiale didactice si echipamente tehnice;

e) încurajarea si sprijinirea studierii limbii si literaturii partenerului;

f) schimburi de studenti;

g) oferirea de materiale documentare specifice în vederea unei corecte prezentări a istoriei, geografiei si dezvoltării economico-sociale a fiecărui stat în manualele scolare si cursurile universitare din celălalt stat.

Părtile convin că, în acceptiunea prezentului acord, colaborarea în domeniul educatiei poate cuprinde cele mai diferite domenii ale sistemului de învătământ, astfel cum vor fi convenite de Ministerul Educatiei si Cercetării din România si Ministerul Stiintei si Învătământului din Mongolia.

 

ARTICOLUL 4

 

Părtile vor studia posibilitătile de recunoastere reciprocă a diplomelor si titlurilor acordate de institutiile lor de învătământ si vor încheia întelegeri separate în acest scop.

 

ARTICOLUL 5

 

Părtile vor recunoaste certificatele, diplomele, titlurile si gradele academice acordate ca urmare a pregătirii, perfectionării sau specializării cadrelor proprii în institutiile din statul celeilalte părti. În acest scop se vor încheia întelegeri separate între organele competente din cele două state.

 

ARTICOLUL 6

 

Ambele părti vor facilita mai buna cunoastere reciprocă a culturii si artei popoarelor lor, prin:

a) schimb de scriitori, artisti, cercetători, solisti si formatii artistice de amatori si profesioniste, precum si de specialisti si personalităti care actionează în domeniile prevăzute de prezentul acord;

b) organizarea de manifestări culturale si artistice–expozitii de artă, prezentări de filme, programe de radio si televiziune, piese de teatru, festivaluri de dansuri si muzică – de către una dintre părti pe teritoriul statului celeilalte părti, inclusiv pe baze comerciale;

c) schimb si donatii de publicatii de artă, filme, cărti, periodice, înregistrări muzicale, partituri, discuri si benzi între biblioteci, muzee si alte institutii culturale;

d) colaborarea dintre edituri, inclusiv în ceea ce priveste difuzarea si comercializarea cărtilor;

e) organizarea în comun a unor manifestări culturale (expozitii, simpozioane etc.) pe teme convenite în prealabil;

f) includerea în repertoriul institutiilor de profil din propriul stat a unor lucrări dramatice si muzicale ale creatorilor din celălalt stat;

g) încurajarea traducerii si publicării în statele lor de lucrări literare si stiintifice reprezentative ale unor autori din celălalt stat.

 

ARTICOLUL 7

 

Părtile vor încuraja invitarea si participarea reciprocă a unor personalităti din domeniile stiintei, învătământului, culturii si artei din celălalt stat la congrese, conferinte, festivaluri artistice sau la alte manifestări cu participare internatională organizate pe teritoriul statelor lor.

 

ARTICOLUL 8

 

În functie de interesele si de posibilitătile lor, cele două părti vor putea conveni asupra deschiderii, pe bază de reciprocitate, de centre culturale.

Conditiile de deschidere si functionare a acestora vor face obiectul unor acorduri separate ce se vor încheia de către cele două părti.

 

ARTICOLUL 9

 

Ambele părti vor stimula colaborarea dintre institutiile lor din domeniul conservării si valorificării patrimoniului cultural al celor două state.

 

ARTICOLUL 10

 

Părtile vor promova colaborarea activă a reprezentantilor si delegatiilor lor în cadrul UNESCO si al altor organisme si reuniuni internationale din domeniul culturii, învătământului si stiintei.

 

ARTICOLUL 11

 

Părtile vor sprijini colaborarea, sub cele mai diverse forme, între institutiile lor centrale si locale de arhivistică, muzee si biblioteci, facilitând accesul oamenilor de stiintă si al cercetătorilor din celălalt stat la fondurile respectivelor institutii.

Aceste facilităti vor fi acordate pe bază de reciprocitate si în conformitate cu reglementările în vigoare în fiecare stat, urmând a fi convenite între institutiile de resort.

 

ARTICOLUL 12

 

Părtile vor încuraja colaborarea sub diferite forme între uniunile de creatie (scriitori, arhitecti, artisti plastici, compozitori, muzicologi, oameni de teatru, cineasti, fotografi etc.), în baza unor programe, protocoale sau întelegeri ce vor fi convenite direct între acestea.

 

ARTICOLUL 13

 

Părtile vor încuraja colaborarea în domeniul audiovizualului prin schimb de emisiuni si programe radiofonice si de televiziune privind dezvoltarea economică, socială si culturală a statelor lor. De asemenea, vor facilita schimbul si acreditarea de specialisti si reporteri de radio si televiziune, în scopul promovării cunoasterii reciproce a celor două popoare si a realizărilor lor în domeniile susmen tionate.

 

ARTICOLUL 14

 

Părtile vor sprijini colaborarea dintre arhive de filme, cinemateci si institutiile lor cinematografice, urmărind realizarea de coproductii, schimbul de filme, participarea reciprocă la festivaluri de profil organizate în celălalt stat, schimbul de afise de cinema, reviste si publicatii de specialitate.

 

ARTICOLUL 15

 

Părtile vor sprijini dezvoltarea colaborării în domeniul educatiei fizice si sportului, pe baza întelegerilor încheiate între institutiile competente.

 

ARTICOLUL 16

 

Părtile vor sprijini colaborarea dintre agentiile de presă si asociatiile de ziaristi, schimburile de vizite ale acestora, precum si acreditarea de corespondenti permanenti sau pe perioade limitate.

 

ARTICOLUL 17

 

Părtile vor încuraja si vor sprijini contactele directe în domeniul sănătătii la toate nivelurile: ministere, academii de profil, universităti si facultăti de medicină, institute de cercetare medicală etc.

 

ARTICOLUL 18

 

Părtile se vor informa asupra manifestărilor stiintifice, culturale, artistice, sportive pe care le organizează, facilitându-si reciproc participarea la acestea.

 

ARTICOLUL 19

 

Pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului acord, părtile vor încheia programe periodice interguvernamentale si/sau interdepartamentale de colaborare si schimburi, în care se vor conveni formele de colaborare, modalitătile de aplicare si de finantare a acestora.

Părtile vor desemna specialisti din domeniile ce fac obiectul prezentului acord, care se vor întruni alternativ la Bucuresti si Ulan Bator.

 

ARTICOLUL 20

 

Cheltuielile ocazionate de aplicarea prevederilor prezentului acord se vor efectua cu respectarea legislatiei în vigoare din fiecare stat.

 

ARTICOLUL 21

 

Prezentul acord va intra în vigoare la data ultimei notificări privind îndeplinirea procedurilor interne necesare aprobării lui.

La data intrării în vigoare a prezentului acord îsi încetează valabilitatea Acordul de colaborare culturală si stiintifică între Guvernul Republicii Socialiste România si Guvernul Republicii Populare Mongole, semnat la Ulan Bator la 8 iulie 1975.

 

ARTICOLUL 22

 

Prezentul acord este valabil pe o perioadă de 5 ani, după care va fi prelungit în mod automat pe noi perioade succesive de câte 5 ani, dacă niciuna dintre părti nu îl va denunta în scris pe cale diplomatică. În acest caz, denuntarea îsi va produce efectele după 6 luni de la data respectivei notificări.

În cazul denuntării prezentului acord în conformitate cu prevederile acestui articol, orice program de schimburi, orice întelegere sau proiect realizat în baza sa si care nu a fost epuizat îsi păstrează valabilitatea pentru toată perioada pentru care a fost convenit.

Încheiat la Bucuresti la 14 februarie 2005, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, mongolă si engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergentă privind interpretarea, va prevala textul în limba engleză.

 

Pentru Guvernul României,

Valentin Naumescu,

secretar de stat

Pentru Guvernul Mongoliei,

Budragchaa Dash-Yondon,

ambasador extraordinar si plenipotentiar al Mongoliei

în România

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Serviciului Român de Informatii din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului pe anul 2005

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art. 21 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă suplimentarea bugetului Serviciului Român de Informatii din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului pe anul 2005 cu suma de 33.000.000 mii lei, la capitolul 57.01 “Învătământ“, titlul I “Cheltuieli de personal“.

Art. 2. – Utilizarea sumei prevăzute la art. 1 se face de către ordonatorul principal de credite, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 3. – Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Serviciului Român de Informatii pe anul 2005.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Directorul Serviciului Român de Informatii,

Alexandru Radu Timofte

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 23 iunie 2005.

Nr. 590.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea metodologiei de evaluare a trofeelor de vânat, în conformitate cu metodologia Consiliului International de Vânătoare si Protectie a Vânatului

 

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. i), x) si z) din Legea fondului cinegetic si a protectiei vânatului nr. 103/1996, republicată,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) pct. II.2 si ale art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. – (1) În scopul evaluării trofeelor de vânat într-o conceptie unitară, se aprobă metodologia de evaluare a trofeelor de vânat provenite de la toate speciile de faună sălbatică de interes cinegetic, purtătoare de trofee din România, în conformitate cu metodologia Consiliului International de Vânătoare si Protectie a Vânatului (CIC).

(2) Metodologia de evaluare a trofeelor de vânat, pentru fiecare specie de faună sălbatică de interes cinegetic purtătoare de trofee, este prevăzută în anexele nr. 1–25 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – (1) Evaluarea trofeelor de vânat se face prin întocmirea fiselor de evaluare, după modelele prezentate în anexele nr. 1, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20 si 22, de către comisiile de evaluare a trofeelor de vânat, pentru toate exemplarele din speciile de faună sălbatică de interes cinegetic purtătoare de trofee de vânat, recoltate de pe fondurile de vânătoare din România.

(2) Întocmirea fiselor de evaluare se face de către comisiile de evaluare a trofeelor de vânat, în conformitate cu instructiunile tehnice privind evaluarea trofeelor de vânat, prevăzute în anexele nr. 2, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21 si 23.

(3) Încadrarea trofeelor de vânat, în functie de punctajul obtinut în urma evaluării, în categoria trofeelor de vânat medaliabile este prevăzută în anexa nr. 24.

Art. 3. – Punctajul obtinut în urma evaluării oricărui trofeu de vânat, înscris în fisa de evaluare, se completează în Certificatul de evaluare, al cărui model este prezentat în anexa nr. 25, si constituie unul dintre documentele legale de provenientă a trofeului respectiv.

Art. 4. – Gestionarii fondurilor de vânătoare si membrii comisiilor de evaluare a trofeelor de vânat aplică prevederile prezentului ordin, iar inspectoratele teritoriale de regim silvic si de vânătoare si autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură verifică modul aplicării si respectării lor.

Art. 5. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 379/2003 pentru aprobarea metodologiei de evaluare a trofeelor de vânat, în conformitate cu metodologia Consiliului International de Vânătoare si Protectie a Vânatului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 10 iunie 2003.

Art. 6. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar anexele nr. 1–25 se comunică gestionarilor fondurilor de vânătoare si inspectoratelor teritoriale de regim silvic si de vânătoare de către organismul de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale.

 

p. Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Nicolae Flaviu Lazin,

secretar de stat

 

Bucuresti, 2 iunie 2005.

Nr. 418.