MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 557         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 29 iunie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 265 din 12 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 si art. 206 din Codul penal

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

379. – Decizie privind organizarea si functionarea Cancelariei Primului-Ministru

 

380. – Decizie privind organizarea si functionarea Autoritătii de control a Guvernului

 

381. – Decizie privind organizarea si functionarea Departamentului pentru lupta antifraudă

 

382. – Decizie pentru stabilirea atributiilor si reorganizării Departamentului de implementare programe si ajustare structurală

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 265

din 12 mai 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 si art. 206 din Codul penal

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Marinela Mincă – procuror

Afrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 si art. 206 din Codul penal, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Media Group Gazeta“ – S.R.L. si Camelia Bărbutu în Dosarul nr. 1.922/2005 al Judecătoriei Craiova.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 februarie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 1.922/2005, Judecătoria Craiova a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 205 si art. 206 din Codul penal.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Media Group Gazeta“ – S.R.L. si Camelia Bărbutu în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin că textul legal criticat contravine dispozitiei constitutionale potrivit căreia legea stabileste delictele de presă. Or, la data initială a promulgării Legii fundamentale, răspunderea pentru delictele de presă nu era reglementată de Codul penal. Nici ulterior revizuirii Constitutiei Codul penal nu prevedea vreo dispozitie referitoare la răspunderea pentru delictele de presă, ci numai la răspunderea civilă. De altfel, noul Cod penal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, care va intra în vigoare la un an de la data publicării, a înlăturat pedeapsa închisorii pentru infractiunea de calomnie, deoarece această faptă nu prezintă un grad de pericol social ridicat. Prin urmare, dispozitiile legale criticate aduc atingere si art. 10 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la libertatea de exprimare.

Judecătoria Craiova opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate sunt în deplină concordantă cu dispozitiile art. 30 alin. (8) si art. 20 ale Legii fundamentale. Motivarea formulată de părti în sensul că delictele de presă ar atrage doar răspunderea civilă nu este temeinică si legală, atât timp cât cele două fapte, de insultă si calomnie, sunt reglementate în mod expres ca infractiuni în partea specială a Codului penal.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul României apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece libertatea de exprimare garantată de art. 30 alin. (1) din Legea fundamentală impune respectarea cerintei înscrise în alin. (6) al aceluiasi articol, potrivit căruia acest drept nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulară a unei persoane si dreptul la propria imagine. Caracterul inviolabil al libertătii de exprimare nu justifică o asemenea atingere. De altfel, toate prevederile din Constitutie si din actele internationale prin care se consacră libertatea de exprimare cuprind precizarea că această libertate nu poate fi absolută, ea putând suferi restrângeri în măsura în care sunt necesare pentru apărarea drepturilor si libertătilor altora.

Prin incriminarea insultei si calomniei legiuitorul nu a urmărit să cenzureze libertatea de exprimare, ci doar să impună anumite limite în comportamentul si exprimarea oamenilor, astfel încât să nu fie încălcate drepturile si libertătile celorlalti. Totodată, stabilirea prin lege a unor restrângeri sau sanctiuni nu este incompatibilă cu libertatea de exprimare atât timp cât acestea sunt absolut necesare pentru apărarea onoarei si demnitătii persoanei.

Nu se poate sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 20 din Legea fundamentală si art. 10 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece textul constitutional cuprinde două reguli care privesc transpunerea în practică a drepturilor si libertătilor fundamentale, a căror interpretare si aplicare se face în concordantă cu prevederile tratatelor internationale la care România este parte si care acordă prioritate reglementărilor internationale în situatia în care s-ar ivi nepotriviri, contradictii, conflicte între ele si reglementările interne. Această prioritate este acordată numai în domeniul drepturilor omului. De altfel, în concordantă cu cele de mai sus, si prevederile art. 10 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale stabilesc posibilitatea limitării libertătii de exprimare.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece nu poate fi retinută critica potrivit căreia prevederile art. 205 si art. 206 din Codul penal încalcă dispozitiile art. 30 alin. (8) din Legea fundamentală, întrucât răspunderea penală este întemeiată pe principiul legalitătii incriminării. Insulta si calomnia sunt infractiuni contra demnitătii, iar demnitatea omului este nominalizată în art. 1 alin. (3) din Constitutie printre valorile supreme garantate de Legea fundamentală. Această garantare se înfăptuieste si prin incriminarea si sanctionarea penală a faptelor prin care se aduce atingere demnitătii.

Critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 205 si 206 din Codul penal fată de art. 20 din Constitutie si art. 10 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale nu poate fi primită, deoarece incriminarea acestor fapte ca infractiuni dă expresie restrângerii exercitiului dreptului la exprimare, prevăzut de art. 30 alin. (6) din Constitutie, în scopul apărării unor valori care sunt de esenta unei societăti democratice. De altfel, posibilitatea limitării libertătii de exprimare este prevăzută si în art. 10 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 205 si art. 206 din Codul penal, care au următorul continut:

– Art. 205: Insulta:

“Atingerea adusă onoarei ori reputatiei unei persoane prin cuvinte, gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepseste cu amendă.

Aceeasi pedeapsă se aplică si în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate.

Actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Împăcarea părtilor înlătură răspunderea penală.“;

– Art. 206: Calomnia:

“Afirmarea ori imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sanctiune penală, admninistrativă sau disciplinară, ori dispretului public, se pedepseste cu închisoare de la 2 luni la 2 ani sau cu amendă.

Actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Împăcarea părtilor înlătură răspunderea penală“.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 30 alin. (8) teza finală, potrivit cărora Delictele de presă se stabilesc prin lege, si ale art. 20 alin. (2) din Legea fundamentală, raportat la art. 10 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la Libertatea de exprimare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 205 si art. 206 din Codul penal, aceasta s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr. 183 din 22 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 15 mai 2004, si, respectiv, prin Decizia nr. 139 din 10 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 25 aprilie 2005, în cauze în care, de asemenea, se indica încălcarea dispozitiilor constitutionale referitoare la libertatea de exprimare. Prin acele decizii, Curtea a constatat că textele legale criticate sunt în deplină concordantă cu Legea fundamentală, statuând că dispozitiile art. 205 si 206 din Codul penal incriminează si sanctionează faptele de insultă si calomnie ca infractiuni contra demnitătii persoanei, valoare supremă, garantată în statul de drept si consacrată în art. 1 alin. (3) din Constitutie. Libertatea de exprimare, astfel cum este consfintită de dispozitiile art. 30 din Constitutie, impune respectarea cerintei înscrise în alin. (6) al aceluiasi articol, si anume aceea de a nu prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulară a persoanei si dreptul la propria imagine. Totodată, acest drept permite cetătenilor să participe la viata socială, politică si culturală, manifestându-si gândurile, opiniile, credintele etc. Dar această libertate nu poate fi absolută si, ca atare, în scopul apărării unor valori care sunt de esenta unei societăti democratice, este supusă unor coordonate juridice expres prevăzute de lege. De aceea, înlăuntrul acestor coordonate menite a preîntâmpina abuzul în exercitiul libertătii de exprimare, legiuitorul a incriminat infractiunea de calomnie.

În plus, posibilitatea limitării libertătii de exprimare este prevăzută si în art. 10 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care dispune că “Exercitarea acestor libertăti ce comportă îndatoriri si responsabilităti poate fi supusă unor formalităti, conditii, restrângeri sau sanctiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru [...] protectia reputatiei sau a drepturilor altora [...].“

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele deciziei mai sus amintite îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Curtea mai constată că autorii exceptiei solicită, de fapt, definirea conceptului de delict de presă si, ca o consecintă imediată, reconsiderarea practicii instantelor de judecată în aplicarea si interpretarea celor două infractiuni de insultă si calomnie ca fapte antisociale cu un grad de pericol social diminuat, care nu justifică limitările existente în cele două texte legale criticate, de vreme ce acestea nu ar putea face parte din categoria delictelor de presă. Or, asa cum s-a arătat mai sus, prevederile legale supuse controlului nu aduc atingere dispozitiilor fundamentale si conventionale invocate, iar celelalte aspecte nu sunt de resortul instantei de control constitutional.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 si art. 206 din Codul penal, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Media Group Gazeta“ – S.R.L. si Camelia Bărbutu în Dosarul nr. 1.922/2005 al Judecătoriei Craiova.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 mai 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind organizarea si functionarea Cancelariei Primului-Ministru

 

În temeiul art. 19 si al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

primul-ministru emite următoarea decizie:

Art. 1. – (1) În cadrul aparatului de lucru al Guvernului functionează Cancelaria Primului-Ministru, cu personalitate juridică si coordonată direct de primul-ministru.

(2) Cancelaria Primului-Ministru este condusă de seful cancelariei, care are rang de ministru si calitatea de ordonator principal de credite, numit prin decizie a primuluiministru.

(3) În exercitarea atributiilor care îi revin seful Cancelariei Primului-Ministru emite ordine si instructiuni, în conditiile legii.

(4) Seful Cancelariei Primului-Ministru are următoarele atributii principale:

a) organizează si conduce întreaga activitate a Cancelariei Primului-Ministru;

b) numeste si eliberează din functie personalul din cadrul Cancelariei Primului-Ministru;

c) exercită atributiile ordonatorului principal de credite pentru Cancelaria Primului-Ministru, precum si pentru organele de specialitate ale administratiei publice centrale, mentionate la art. 21 alin. (1);

d) asigură gestionarea fondurilor bănesti si a patrimoniului Cancelariei Primului-Ministru, potrivit legii;

e) aprobă bilantul contabil si contul de executie bugetară.

(5) Sediul Cancelariei Primului-Ministru este în municipiul Bucuresti, Piata Victoriei nr. 1, sectorul 1.

Art. 2. – Cancelaria Primului-Ministru exercită următoarele functii:

a) de strategie, prin care se asigură elaborarea si implementarea politicilor publice la nivelul administratiei publice;

b) de reglementare, prin care se asigură realizarea cadrului normativ si institutional în care se realizează politicile în domeniu;

c) de reprezentare, prin care se asigură în numele statului sau al Guvernului României reprezentarea pe plan intern si extern în domeniul său de activitate;

d) de autoritate de stat, prin care se asigură aplicarea unitară si respectarea reglementărilor legale privind organizarea si functionarea institutiilor si unitătilor care îsi desfăsoară activitatea în subordinea si sub coordonarea sa;

e) de administrare, prin care se asigură administrarea patrimoniului său potrivit dispozitiilor legale.

Art. 3. – În domeniul realizării politicilor publice si al implementării de programe Cancelaria Primului-Ministru are următoarele atributii principale:

a) întărirea capacitătii administrative a primului-ministru;

b) coordonarea procesului de formulare a politicilor publice;

c) coordonarea procesului de integrare a României în Uniunea Europeană, atât în etapa de negociere a capitolelor, cât si în faza de implementare, monitorizare si consultare publică privind măsurile deja negociate;

d) crearea unei platforme de comunicare eficientă cu societatea civilă, cu sectorul privat, cu institutiile internationale si mass-media privind exercitiul puterii executive din România.

Art. 4. – În domeniul analizei si planificării politice, Cancelaria Primului-Ministru are următoarele atributii principale:

a) realizează analize strategice si face recomandări în principalele domenii de actiune guvernamentală;

b) elaborează rapoarte, sinteze si prognoze cu privire la contextul institutional, social si politic, pentru întărirea capacitătii administrative a Cancelariei Primului-Ministru;

c) analizează datele oferite de sondaje, statistici, studii si face recomandări pentru identificarea principalelor probleme si tendinte ale mediului social si politic intern;

d) proiectează strategii comune de politici publice aflate la granita dintre domeniile de expertiză ale institutiilor publice;

e) elaborează studii de oportunitate si recomandări privind politicile guvernamentale;

f) analizează dinamica institutională si coerenta actului de guvernare;

g) elaborează si coordonează programe specifice, având ca parteneri structuri ale administratiei centrale si locale;

h) identifică si se consultă cu actorii institutionali si sociali în vederea completării agendei guvernamentale;

i) promovează si evaluează politicile guvernamentale în domeniul vietii asociative si formulează recomandări cu privire la acestea;

j) asigură asistentă si consultantă pentru întărirea capacitătii administratiei de a colabora cu mediul asociativ;

k) asigură cadrul de dialog între primul-ministru si societatea civilă;

l) asigură transparenta măsurilor guvernamentale, participarea si comunicarea permanentă cu societatea civilă;

m) promovează initiativele mediului asociativ pentru reprezentarea legitimă a sectorului în formularea si implementarea politicilor publice;

n) asistă si coordonează corpul functionarilor publici cu atributii în relationarea cu mediul asociativ;

o) dezvoltă programe în parteneriat pentru formarea profesională a functionarilor publici care au atributii în domeniul său de activitate;

p) analizează propunerile mediului asociativ, politic, economic, pentru determinarea directiilor de actiune strategică;

q) monitorizează stirile de presă si identifică principalele subiecte de pe agenda media;

r) elaborează sinteze mass-media pentru o informare rapidă si corectă a Guvernului;

s) realizează zilnic sinteze documentare, monitorizează presa scrisă si audiovizuală (inclusiv prin reproducerea pe suport electronic a înregistrărilor audio-video) în legătură cu activitatea Guvernului;

s) organizează la solicitarea primului-ministru evenimente de natură să informeze opinia publică si mass-media cu privire la actiunile Guvernului;

t) realizează, întretine si actualizează site-ul oficial al Guvernului pe baza datelor si informatiilor furnizate de ministere si de celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

t) coordonează si dezvoltă reteaua de Intranet cu autoritătile publice centrale si locale.

Art. 5. – În domeniul activitătii purtătorului de cuvânt al Guvernului si în domeniul relatiilor cu presa Cancelaria Primului-Ministru are următoarele atributii principale:

a) asigură si coordonează producerea integrată si unitară a mesajului public guvernamental si coordonează răspândirea informatiilor publice prin toate mijloacele de comunicare;

b) pune la dispozitia mijloacelor de informare în masă informatii destinate opiniei publice, în vederea cunoasterii exacte a activitătii Guvernului, prin informări si conferinte de presă organizate săptămânal sau ori de câte ori este nevoie;

c) asigură acreditarea jurnalistilor români si străini la biroul de presă al Guvernului, precum si la actiunile cu presa ce au loc la sediul Guvernului sau în afara sediului, organizate de acesta;

d) asigură informatiile necesare în vederea mediatizării corespunzătoare a vizitelor oficiale ale primului-ministru în străinătate si ale delegatiilor străine invitate de Guvernul României, precum si accesul la informatie al ziaristilor care însotesc aceste delegatii;

e) asigură consultantă tehnică si, după caz, coordonează în limitele competentelor gestionarea crizelor si a conflictelor de comunicare care pot afecta încrederea opiniei publice interne si internationale în legătură cu programele si actiunile Guvernului;

f) coordonează si asigură activitatea de programare si de acordare a interviurilor, pentru presa din tară si din străinătate, de către primul-ministru si demnitarii din aparatul de lucru al Guvernului;

g) efectuează informarea zilnică a reprezentantilor presei si a altor jurnalisti acreditati pe lângă Guvern.

Art. 6. – Aparatul de lucru al ministrului delegat pentru controlul implementării programelor cu finantare internatională si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar face parte din structura Cancelariei Primului-Ministru si cuprinde următoarele departamente, fără personalitate juridică:

a) Autoritatea de control a Guvernului;

b) Departamentul pentru lupta antifraudă;

c) Departamentul de implementare programe si ajustare structurală.

Art. 7. – Atributiile principale ale aparatului de lucru al ministrului delegat pentru controlul implementării programelor cu finantare internatională si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar constau în:

a) verificarea sesizărilor cu privire la conflictul de interese, potrivit prevederilor titlului IV al cărtii I din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificările ulterioare;

b) asigurarea coordonării luptei antifraudă si de protejare efectivă si echivalentă a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, în calitate de punct unic de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF);

c) exercitarea controlului dispus de primul-ministru asupra activitătii autoritătilor si institutiilor publice centrale si locale;

d) verificarea sesizărilor primite de primul-ministru;

e) îndeplinirea oricăror alte atributii stabilite prin acte normative sau prin decizii ale primului-ministru;

f) asigurarea adoptării pozitiilor României în negocierile obiectivelor de importantă strategică ce privesc problematica europeană si implică o decizie a primuluiministru sau a Guvernului;

g) verificarea si sustinerea aplicării măsurilor impuse României prin mecanismul de monitorizare consolidată a pregătirilor de aderare la Uniunea Europeană;

h) controlul modului de implementare a programelor cu finantare rambursabilă si nerambursabilă, inclusiv de la Uniunea Europeană, în conditiile legii;

i) formularea de propuneri în vederea eliminării blocajelor care produc întârzieri în procesul de implementare, în vederea cresterii gradului de absorbtie a fondurilor atrase de România, atât rambursabile, cât si nerambursabile, inclusiv a celor de preaderare;

j) monitorizarea îndeplinirii angajamentelor restante în aplicarea acquis-ului comunitar la nivel local.

Art. 8. – În aparatul de lucru al ministrului delegat pentru controlul implementării programelor cu finantare internatională si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar functionează Unitatea de management a proiectului pentru implementarea si monitorizarea programului ce se va conveni cu Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) în cadrul viitorului împrumut de ajustare programatică (PAL) – UMP-PAL, înfiintată prin Hotărârea Guvernului nr. 856/2003 pentru înfiintarea Unitătii de management a proiectului privind reforma administratiei publice.

Art. 9. – În scopul asigurării unei eficiente coordonări si a realizării contactului permanent al primului-ministru cu ministerele si organele de specialitate ale administratiei publice centrale, al elaborării si sustinerii propunerilor acestor institutii, în vederea luării deciziilor care se impun de către primul-ministru si pentru urmărirea transpunerii în practică a sarcinilor stabilite, în structura Cancelariei Primului-Ministru functionează:

a) Departamentul Relatii Externe;

b) Departamentul Politică Economică Generală, Politică Financiară si Politica Pietei Muncii;

c) Departamentul pentru Probleme de Securitate Natională;

d) Departamentul Agricultură, Mediu si Protectia Consumatorului;

e) Departamentul Social, Sănătate, Educatie, Cultură si Culte;

f) Departamentul Infrastructură, Comunicatii, Transporturi, Turism;

g) Departamentul Dezvoltare Regională, Amenajarea Teritoriului, Constructii si Locuinte.

Art. 10. – În vederea realizării atributiilor ce le revin departamentele prevăzute la art. 9 colaborează nemijlocit cu institutiile coordonate direct de primul-ministru sau coordonate de primul-ministru prin Cancelaria Primului-Ministru, după cum urmează:

a) Departamentul Politică Economică Generală, Politică Financiară si Politica Pietei Muncii colaborează nemijlocit cu Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei, Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, Autoritatea Natională pentru Resurse Minerale, Agentia Română pentru Investitii Străine, Agentia Natională pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare si cu Agentia Nucleară;

b) Departamentul pentru Probleme de Securitate Natională colaborează nemijlocit cu Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, Oficiul Central pentru Probleme Speciale, Administratia Natională a Rezervelor de Stat, Agentia de Compensare pentru Achizitii de Tehnică Specială si cu Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor;

c) Departamentul Agricultură, Mediu si Protectia Consumatorului colaborează nemijlocit cu Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor;

d) Departamentul Social, Sănătate, Educatie, Cultură si Culte colaborează nemijlocit cu Autoritatea Natională pentru Tineret, Agentia Natională pentru Sport si Autoritatea Natională pentru Cercetare Stiintifică;

e) Departamentul Infrastructură, Comunicatii, Transporturi, Turism colaborează nemijlocit cu Autoritatea Natională de Reglementare în Comunicatii si cu Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei;

f) Departamentul Dezvoltare Regională, Amenajarea Teritoriului, Constructii si Locuinte colaborează nemijlocit cu Inspectoratul de Stat în Constructii si cu Autoritatea Natională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală.

Art. 11. – (1) În structura Cancelariei Primului-Ministru functionează Departamentul Justitie si Administrare Internă, cu următoarele atributii:

a) asigură avizarea juridică a actelor interne ale compartimentelor Cancelariei Primului-Ministru;

b) asigură, în conditiile legii, reprezentarea intereselor Cancelariei Primului-Ministru în fata instantelor de judecată si a altor organe cu atributii jurisdictionale;

c) acordă asistentă juridică de specialitate Cancelariei Primului-Ministru si structurilor aflate în subordinea acesteia;

d) efectuează controlul dispus de primul-ministru sau de seful Cancelariei Primului-Ministru privind respectarea prevederilor legale în cadrul compartimentelor Cancelariei Primului-Ministru;

e) verifică si solutionează sesizările adresate primuluiministru si sefului Cancelariei Primului-Ministru cu privire la conflictul de interese, potrivit prevederilor titlului IV al cărtii I din Legea nr. 161/2003, cu modificările ulterioare, în cadrul compartimentelor Cancelariei Primului-Ministru;

f) solutionează petitiile adresate Cancelariei Primului-Ministru de către persoanele fizice si juridice în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public;

g) primeste petitiile adresate primului-ministru si sefului Cancelariei Primului-Ministru si urmăreste modul de solutionare a acestora, conform prevederilor legale în vigoare;

h) stabileste si urmăreste bugetul propriu al Cancelariei Primului-Ministru si al structurilor subordonate, precum si evidenta contabilă a activitătii economice;

i) asigură aplicarea prevederilor legislatiei muncii pentru personalul din cadrul compartimentelor Cancelariei Primului-Ministru;

j) asigură evidenta patrimoniului, centralizarea necesarului de bunuri si lansarea achizitiilor publice pentru bunuri, servicii si lucrări;

k) urmăreste derularea contractelor si a investitiilor aprobate;

l) defineste necesitătile proprii în ceea ce priveste aplicatiile informatice si cerintele pentru acestea, formulează caietele de sarcini pentru achizitiile publice în domeniul serviciilor de tehnologie a informatiei si comunicatiei si efectuează achizitiile publice de echipamente, servicii si produse informatice pentru Cancelaria Primului-Ministru;

m) asigură proiectarea, implementarea si mentenanta, din punctul de vedere al tehnologiei informatiei, a retelei compartimentelor din cadrul Cancelariei Primului-Ministru;

n) asigură dezvoltarea si configurarea echipamentelor de comunicatii pentru buna functionare a serviciilor IT;

o) dezvoltă si actualizează web site-urile existente în cadrul Cancelariei Primului-Ministru;

p) instalează si întretine echipamentele de tehnică de calcul existente în cadrul compartimentelor Cancelariei Primului-Ministru.

(2) Departamentul Justitie si Administrare Internă colaborează nemijlocit cu Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci, institutie coordonată direct de primul-ministru, si cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, institutie coordonată de primul-ministru prin Cancelaria Primului- Ministru.

Art. 12. – În structura Cancelariei Primului-Ministru functionează Departamentul pentru Comunicare, având rolul de a asigura legătura directă a primului-ministru cu societatea civilă, în scopul cunoasterii obiectivelor si actiunilor sefului Executivului si al dezvoltării unui dialog eficient pe problemele de interes general.

Art. 13. – Având în vedere raporturile speciale dintre România si Republica Moldova, traditiile istorice si de civilizatie, precum si necesitatea dezvoltării prezente, pe baza respectului si a beneficiului reciproc, a legăturilor dintre cele două state, în structura Cancelariei Primului-Ministru functionează Oficiul pentru gestionarea relatiilor cu Republica Moldova.

Art. 14. – (1) În structura Cancelariei Primului-Ministru functionează Secretariatul Permanent pentru Afaceri Europene, care oferă asistentă tehnică Comitetului Executiv pentru Integrare Europeană, constituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.508/2002 privind constituirea Comitetului Executiv pentru Integrare Europeană.

(2) Secretariatul Permanent pentru Afaceri Europene asigură consilierea primului-ministru în domeniul afacerilor europene si orice alte sarcini stabilite prin acte normative în vigoare sau prin decizie a primului-ministru, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 15. – În structura Cancelariei Primului-Ministru functionează Punctul de lucru N.A.T.O., în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 353/2002 pentru aprobarea Normelor privind protectia informatiilor clasificate ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord în România, cu modificările ulterioare.

Art. 16. – În subordinea Cancelariei Primului-Ministru functionează Autoritatea Natională pentru Restituirea Proprietătilor, care are următoarele atributii:

I. În ceea ce priveste aplicarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată:

a) îndrumarea metodologică acordată autoritătilor administratiei publice locale si centrale, precum si celorlalte persoane juridice detinătoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, pentru aplicarea corectă si unitară a prevederilor acestui act normativ;

b) monitorizarea procesului de aplicare a legii;

c) întocmirea si actualizarea situatiei imobilelor restituite în natură si a imobilelor restituite în echivalent, constând în alte bunuri sau servicii si despăgubiri acordate în baza legii;

d) prezentarea periodică de informări destinate Guvernului privind stadiul aplicării legii;

e) elaborarea si supunerea spre adoptare Guvernului a proiectelor de acte normative prevăzute de lege, cu exceptia celor a căror elaborare este atribuită, potrivit legii, în competenta altor autorităti;

f) realizarea din oficiu sau pe baza unor sesizări justificate ale persoanelor îndreptătite a controlului fazei administrative a aplicării legii de către ministere si celelalte institutii publice centrale;

g) avizarea compensării obligatiilor reciproce de plată si, respectiv, de restituire existente între stat si persoanele îndreptătite la despăgubiri bănesti rezultate din aplicarea legii;

h) sesizarea organelor de urmărire penală atunci când sunt indicii privind săvârsirea unor infractiuni prevăzute de lege.

II. În ceea ce priveste aplicarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 501/2002, cu modificările ulterioare:

a) întocmirea si actualizarea situatiei imobilelor retrocedate în natură si a deciziilor privind acordarea de despăgubiri în temeiul acestui act normativ, în baza evidentelor Secretariatului tehnic al Comisiei speciale de retrocedare;

b) prezentarea periodică de informări destinate Guvernului privind stadiul aplicării actului normativ;

c) elaborarea si supunerea spre adoptare Guvernului a proiectelor de acte normative prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 501/2002, cu modificările ulterioare, cu exceptia celor a căror elaborare este atribuită, potrivit legii, în competenta altor autorităti.

III. În ceea ce priveste aplicarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitătilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale din România, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 66/2004:

a) întocmirea si actualizarea situatiei imobilelor retrocedate în natură si a deciziilor privind acordarea de despăgubiri în temeiul acestui act normativ, în baza evidentelor Secretariatului tehnic al Comisiei speciale de retrocedare;

b) prezentarea periodică de informări destinate Guvernului privind stadiul aplicării actului normativ;

c) elaborarea si supunerea spre adoptare Guvernului a proiectelor de acte normative prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 83/1999, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 66/2004, cu exceptia celor a căror elaborare este atribuită, potrivit legii, în competenta altor autorităti;

d) asigurarea organizării si functionării Secretariatului Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase si comunitătilor cetătenilor apartinând minoritătilor nationale din România.

IV. În ceea ce priveste aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată:

a) elaborarea si supunerea spre adoptare Guvernului a proiectelor de acte normative prevăzute de Legea nr. 9/1998, republicată, cu exceptia celor a căror elaborare este atribuită, potrivit legii, în competenta altor autorităti;

b) solutionarea contestatiilor îndreptate împotriva hotărârilor Comisiilor teritoriale de aplicare a Legii nr. 9/1998, republicată;

c) analiza si validarea/invalidarea hotărârilor Comisiilor teritoriale de aplicare a Legii nr. 9/1998, republicată, prin care sunt stabilite aspectele patrimoniale si cele civile ale dosarelor de despăgubire;

d) îndrumarea metodologică a comisiilor teritoriale de aplicare a Legii nr. 9/1998, republicată;

e) arhivarea dosarelor de despăgubiri, comunicarea hotărârilor către beneficiari, întocmirea documentelor de plată a despăgubirilor.

V. În ceea ce priveste aplicarea Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensatii cetătenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord si fiinutul Herta, ca urmare a stării de război si a aplicării Tratatului de Pace între România si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările ulterioare:

a) elaborarea si supunerea spre adoptare Guvernului a proiectelor de acte normative prevăzute de Legea nr. 290/2003, cu modificările ulterioare, cu exceptia celor a căror elaborare este atribuită, potrivit legii, în competenta altor autorităti;

b) solutionarea contestatiilor îndreptate împotriva hotărârilor Comisiilor teritoriale de aplicare a Legii nr. 290/2003, cu modificările ulterioare;

c) îndrumarea metodologică a comisiilor teritoriale de aplicare a Legii nr. 290/2003, cu modificările ulterioare;

d) arhivarea dosarelor de despăgubiri, comunicarea hotărârilor către beneficiari, întocmirea documentelor de plată a despăgubirilor.

Art. 17. – În subordinea Cancelariei Primului-Ministru functionează Redactia Publicatiilor pentru Străinătate, finantată din venituri proprii si din subventii acordate de la bugetul de stat.

Art. 18. – În subordinea directă a sefului Cancelariei Primului-Ministru functionează Compartimentul de audit public intern, care are următoarele atributii:

a) elaborează proiectul planului anual de audit public intern;

b) efectuează activităti de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar si control ale Cancelariei Primului-Ministru sunt transparente si sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficientă si eficacitate;

c) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor si recomandărilor rezultate din activitătile sale de audit;

d) elaborează raportul anual al activitătilor de audit public intern;

e) în cazul identificării unor iregularităti sau posibile prejudicii, raportează imediat sefului Cancelariei Primului-Ministru;

f) elaborează norme metodologice specifice activitătii Cancelariei Primului-Ministru, cu avizul Uniunii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern din cadrul Ministerului Finantelor Publice.

Art. 19. – În subordinea directă a sefului Cancelariei Primului-Ministru este organizat Centrul de situatii, structură destinată coordonării eforturilor de monitorizare si rezolvare a situatiilor exceptionale si de urgentă.

Art. 20. – Cancelaria Primului-Ministru asigură secretariatul tehnic al Comisiei antisărăcie si promovare a incluziunii sociale – CASPIS, constituită prin Hotărârea Guvernului nr. 705/2002 privind constituirea, organizarea si functionarea comisiei antisărăcie si promovare a incluziunii sociale – CASPIS, cu modificările ulterioare.

Art. 21. – (1) Prin Cancelaria Primului-Ministru se asigură coordonarea următoarelor autorităti si institutii publice:

a) Autoritatea Natională de Reglementare în Comunicatii, institutie publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finantată integral din venituri proprii;

b) Autoritatea Natională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, institutie publică de interes national, cu personalitate juridică, finantată integral din venituri proprii;

c) Inspectoratul de Stat în Constructii, institutie publică, cu personalitate juridică, finantată integral din venituri proprii, în subordinea Guvernului;

d) Comisia Natională pentru Controlul Activitătilor Nucleare, institutie publică de interes national, cu personalitate juridică, finantată integral din venituri proprii;

e) Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, institutie de specialitate a administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului;

f) Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finantat de la bugetul de stat; presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor are calitatea de ordonator principal de credite;

g) Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului;

h) Agentia Română pentru Investitii Străine, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului;

i) Agentia Natională pentru Sport, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului;

j) Agentia Natională pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului;

k) Agentia Nucleară, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului;

l) Autoritatea Natională pentru Tineret, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.

(2) Prin bugetul Cancelariei Primului-Ministru se asigură finantarea autoritătilor si institutiilor publice prevăzute la alin. (1) lit. g)–l).

Art. 22. – (1) Structura organizatorică a Cancelariei Primului-Ministru este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

(2) Numărul maxim de posturi al Cancelariei Primului-Ministru este de 441, inclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului primului-ministru, cabinetului sefului Cancelariei Primului-Ministru si cabinetului ministrului delegat pentru controlul implementării programelor de finantare internatională si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar.

Art. 23. – (1) Departamentele din cadrul Cancelariei Primului-Ministru, structuri fără personalitate juridică, sunt conduse de câte un secretar de stat, respectiv un consilier de stat, numiti prin decizie a primului-ministru.

(2) Organizarea si functionarea departamentelor se stabilesc prin decizie a primului-ministru.

(3) În exercitarea atributiilor care le revin, secretarul de stat, respectiv consilierul de stat, emit ordine si instructiuni, potrivit legii.

Art. 24. – Structura organizatorică detaliată, circuitul documentelor, atributiile si sarcinile compartimentelor din cadrul Cancelariei Primului-Ministru se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare care se aprobă prin ordin al sefului Cancelariei Primului-Ministru, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei decizii.

Art. 25. – (1) Personalului Cancelariei Primului-Ministru nu i se aplică prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, cu exceptia celui preluat potrivit prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 228/2004, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Atributiile, sarcinile si răspunderile individuale ale personalului încadrat în Cancelaria Primului-Ministru se stabilesc prin fisa postului, care se Ontocmeste pe baza Regulamentului de organizare si functionare.

(3) Personalul din cadrul Cancelariei Primului-Ministru este salarizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile salarizării personalului din aparatul de lucru al Guvernului.

Art. 26. – Pe data intrării în vigoare a prezentei decizii se abrogă Decizia Primului-Ministru nr. 43/1/2004 privind organizarea si functionarea Cancelariei Primului-Ministru.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 28 iunie 2005.

Nr. 379.

 

ANEXĂ*)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A CANCELARIEI PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind organizarea si functionarea Autoritătii de control a Guvernului

 

În temeiul art. 19 alin. (1) si ale art. 21 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

CAPITOLUL I

Organizarea si functionarea Autoritătii de control a Guvernului

 

Art. 1. – Autoritatea de control a Guvernului, denumită în continuare Autoritatea, se organizează si functionează ca structură fără personalitate juridică, în cadrul Cancelariei Primului-Ministru, în subordinea ministrului delegat pentru controlul implementării programelor cu finantare internatională si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar si este condusă de un demnitar cu rang de secretar de stat, seful Autoritătii, care aplică strategia si programul Guvernului în domeniul controlului.

Art. 2. – Pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Autoritatea exercită următoarele functii:

a) de control al respectării prevederilor legale în cadrul Guvernului, administratiei publice centrale, regiilor autonome, companiilor si societătilor nationale, la societătile cu capital integral sau majoritar de stat;

b) de monitorizare a aplicării acquis-ului comunitar, a eficientei si transparentei activitătii administratiei publice locale;

c) de reglementare si sinteză, prin care se asigură armonizarea cadrului legislativ privind controlul potrivit reglementărilor Uniunii Europene;

d) de supraveghere a cadrului legal în domeniul controlului, fiind organ de initiere si avizare potrivit legii;

e) de strategie, având drept de initiativă legislativă, prin care se asigură elaborarea strategiei în domeniul controlului.

Art. 3. – În realizarea functiilor sale Autoritatea îndeplineste următoarele atributii:

a) exercită controlul administrativ intern privind respectarea prevederilor legale în cadrul Guvernului, administratiei publice centrale, regiilor autonome, companiilor si societătilor nationale sau la societătile cu capital integral sau majoritar de stat;

b) verifică aplicarea acquis-ului comunitar, a eficientei si transparentei activitătii administratiei publice locale;

c) urmăreste implementarea politicilor si strategiilor în domeniul controlului;

d) initiază si avizează proiecte de acte normative în domeniul controlului;

e) face propuneri de reglementare si armonizare a cadrului legislativ privind controlul specific al entitătilor cu atributii de control aflate în coordonarea sa potrivit reglementărilor Uniunii Europene;

f) urmăreste si evaluează periodic rezultatele obtinute din valorificarea actelor de control ale entitătilor cu atributii de control, în colaborare cu Ministerul Finantelor Publice;

g) exercită controlul dispus de primul-ministru asupra autoritătilor si institutiilor publice centrale si locale;

h) supraveghează respectarea Ghidului controlului si a Codului de conduită în vederea implementării măsurilor de responsabilizare a personalului cu atributii de control;

i) promovează politica de dialog social pe probleme specifice activitătii de control;

j) verifică sesizările primite direct de la primul-ministru si de la Administratia Prezidentială;

k) propune măsuri de corectare a disfunctionalitătilor sesizate în activitatea de control, pe care le înaintează primului-ministru sau, după caz, ministerelor de resort;

l) asigură respectarea Cartei drepturilor si obligatiilor contribuabililor în timpul actului de control;

m) îndeplineste orice alte atributii stabilite prin acte normative.

Art. 4. – (1) În vederea îndeplinirii atributiilor sale, Autoritatea efectuează controale directe si Ontocmeste rapoarte de control, procese-verbale, informări si sinteze.

(2) Autoritătile publice, institutiile si operatorii mentionati la art. (3) lit. a) au obligatia să pună la dispozitie Autoritătii documentele si informatiile solicitate în realizarea atributiilor de control.

Art. 5. – (1) Structura organizatorică a Autoritătii este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

(2) Numărul maxim de posturi din aparatul de lucru al Autoritătii este de 60.

 

CAPITOLUL II

Conducerea Autoritătii de control a Guvernului

 

Art. 6. – (1) Autoritatea se află în subordinea ministrului delegat pentru controlul implementării programelor de finantare internatională si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar, denumit în continuare ministru delegat.

(2) Ministrul delegat răspunde de întreaga activitate a Autoritătii în fata Guvernului, iar în calitate de membru al Guvernului, în fata Parlamentului.

(3) Ministrul delegat îndeplineste atributiile generale prevăzute la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare.

(4) Ministrul delegat îndeplineste următoarele atributii:

a) emite ordine si instructiuni, obligatorii pentru structurile aflate în subordinea sa;

b) aprobă rapoartele de control prevăzute de art. 4 alin. (1);

c) avizează informările si sintezele care vor fi prezentate primului-ministru;

d) alte atributii specifice, stabilite prin alte acte normative sau prin decizii ale primului-ministru.

(5) Autoritatea este condusă de un demnitar cu rang de secretar de stat care o reprezintă în relatiile acesteia cu celelalte ministere, autorităti si institutii publice, precum si cu tertii, persoane fizice si juridice din tară sau din străinătate, denumit în continuare seful Autoritătii.

(6) Seful Autoritătii îndeplineste următoarele atributii:

a) conduce aparatul de lucru al Autoritătii;

b) propune sefului Cancelariei Primului-Ministru, cu avizul ministrului delegat, numirea, sanctionarea si eliberarea din functie a personalului din aparatul de lucru al Autoritătii, precum si statul de functii al acesteia în limita numărului de posturi aprobate prin prezenta decizie;

c) este presedintele comisiei de examinare la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor din aparatul de lucru al Autoritătii;

d) propune sefului Cancelariei Primului-Ministru, cu avizul ministrului delegat, angajarea de cheltuieli bugetare în vederea desfăsurării activitătii Autoritătii;

e) în exercitarea atributiilor prevăzute de art. 4 alin. (1), avizează rapoartele de control si le trimite spre aprobare ministrului delegat.

f) înaintează spre avizare ministrului delegat informările si sintezele care vor fi prezentate primului-ministru;

g) în exercitarea atributiilor ce îi revin, emite ordine cu caracter individual;

h) alte atributii stabilite prin decizie a primului-ministru sau delegate de către ministrul delegat pentru controlul implementării programelor cu finantare internatională si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar.

 

CAPITOLUL III

Personalul din aparatul de lucru al Autoritătii de control a Guvernului

 

Art. 7. – (1) Încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de muncă se aprobă prin ordin al sefului Cancelariei Primului-Ministru, la propunerea sefului Autoritătii avizată de ministrul delegat pentru controlul implementării programelor cu finantare internatională si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar.

(2) Personalului din aparatul de lucru al Autoritătii nu i se aplică prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Atributiile si răspunderile personalului din aparatul de lucru al Autoritătii de Control a Guvernului se stabilesc prin fisa postului, în conformitate cu regulamentul de organizare si functionare a Autoritătii, aprobat prin ordin al ministrului delegat pentru controlul implementării programelor cu finantare internatională si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar, la propunerea sefului Autoritătii.

(4) Personalul care îndeplineste atributii concrete de verificare, inspectie si control se bucură de protectia legii si de sprijinul autoritătilor publice în exercitarea îndatoririlor de serviciu.

(5) Salarizarea personalului din aparatul propriu al Autoritătii se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile personalului din aparatul de lucru al Guvernului.

(6) Personalul din aparatul propriu al Autoritătii beneficiază si de celelalte drepturi prevăzute de Codul muncii.

Art. 8. – Pentru exercitarea atributiilor sale, Autoritatea va fi dotată cu un număr de 7 autoturisme de interventie, cu un consum lunar de 400 litri/vehicul, potrivit dispozitiilor legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul delegat pentru controlul implementării

programelor cu finantare internatională

si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar,

Cristian David

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 28 iunie 2005.

Nr. 380.

 

ANEXĂ

 

Numărul maxim de posturi, exclusiv demnitarul = 60

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Autoritătii de control a Guvernului

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind organizarea si functionarea Departamentului pentru lupta antifraudă

 

În temeiul prevederilor art. 19 si ale art. 21 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

primul-ministru emite prezenta decizie.

Art. 1. – Departamentul pentru lupta antifraudă se organizează si functionează ca structură fără personalitate juridică în cadrul Cancelariei Primului-Ministru, în subordinea ministrului delegat pentru controlul implementării programelor cu finantare internatională si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar, prin reorganizarea Departamentului de inspectie al primului-ministru si urmărire a utilizării transparente a fondurilor comunitare, care se desfiintează, noul departament preluând posturile corespunzătoare celui desfintat.

Art. 2. – În realizarea functiilor sale, Departamentul pentru lupta antifraudă îndeplineste următoarele atributii:

a) asigură coordonarea luptei antifraudă si protejarea efectivă si echivalentă a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România;

b) efectuează controlul obtinerii, derulării sau utilizării fondurilor provenite din programele de asistentă ale Uniunii Europene, având calitatea de organ de constatare, în sensul art. 214 din Codul de procedură penală, în privinta posibilelor nereguli si/sau fraude ce afectează interesele financiare ale Uniunii Europene în România, astfel cum sunt definite în Ordonanta Guvernului nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente, utilizate necorespunzător, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările si completările ulterioare;

c) asigură si facilitează cooperarea dintre institutiile nationale implicate în protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, precum si între acestea si Oficiul European de Luptă Antifraudă si statele membre ale Uniunii Europene;

d) initiază si avizează proiecte de acte normative privind protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, în vederea armonizării legislative în domeniu;

e) culege, analizează si prelucrează datele în scopul realizării analizelor relevante în domeniul protectiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România;

f) elaborează si coordonează programe de perfectionare, stagii de pregătire si instruire în domeniul luptei antifraudă;

g) îndeplineste orice alte atributii stabilite prin acte normative sau prin decizii ale primului-ministru.

Art. 3. – (1) În vederea îndeplinirii atributiilor de control, Departamentul pentru lupta antifraudă:

a) primeste sesizările Oficiului European de Luptă Antifraudă sau din alte surse ori se sesizează din oficiu cu privire la posibilele nereguli ce afectează interesele financiare ale Uniunii Europene;

b) efectuează controale la fata locului;

c) solicită tuturor institutiilor si autoritătilor publice implicate, precum si operatorilor economici, indiferent dacă sunt cu capital de stat sau privat, documentele si informatiile necesare, acestea având obligatia de a le pune la dispozitie;

d) procedează la luarea de declaratii de la beneficiar sau de la reprezentantul acestuia, precum si de la martorii care pot furniza date cu privire la săvârsirea unor nereguli ori fraude;

e) pune la dispozitie Oficiului European de Luptă Antifraudă actul de control cuprinzând aspectele constatate, precum si toate datele si informatiile cerute.

(2) În urma controalelor efectuate Departamentul pentru lupta antifraudă Ontocmeste acte de control (puncte de vedere, note de control, note de sinteză, si proceseverbale).

(3) Actele de control sunt aprobate de către secretarul de stat, seful Departamentului pentru lupta antifraudă.

(4) În cazul constatării unor elemente de natură infractională în gestionarea fondurilor comunitare, după efectuarea tuturor operatiunilor necesare, Departamentul pentru lupta antifraudă transmite actul de control parchetului competent din punct de vedere material să efectueze urmărirea penală, în vederea luării de îndată a măsurilor legale pentru indisponibilizarea fondurilor, recuperarea prejudiciului si restituirea acestuia, precum si pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate.

Art. 4. – Structura organizatorică si numărul maxim de posturi ale Departamentului pentru lupta antifraudă sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 5. – (1) Departamentul pentru lupta antifraudă este condus de un demnitar cu rang de secretar de stat, seful departamentului, care reprezintă Departamentul pentru lupta antifraudă în relatiile acestuia cu celelalte ministere, autorităti si institutii publice, precum si cu tertii, persoane fizice si juridice din tară sau din străinătate.

(2) Seful Departamentului pentru lupta antifraudă îndeplineste următoarele atributii:

a) conduce departamentul;

b) propune sefului Cancelariei Primului-Ministru, cu avizul ministrului delegat pentru controlul implementării programelor cu finantare internatională si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar, numirea, sanctionarea si eliberarea din functie a personalului departamentului, precum si statul de functii al acestuia, în limita numărului de posturi aprobat prin prezenta decizie;

c) propune sefului Cancelariei Primului-Ministru, cu avizul ministrului delegat pentru controlul implementării programelor cu finantare internatională si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar, angajarea de cheltuieli bugetare în vederea desfăsurării activitătii departamentului;

d) în exercitarea atributiilor ce îi revin emite ordine cu caracter normativ sau individual;

e) alte atributii stabilite prin decizie a primului-ministru sau delegate de către ministrul delegat.

Art. 6. – (1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei decizii, secretarul de stat va aproba prin ordin Regulamentul de organizare si functionare al Departamentului pentru lupta antifraudă, precizându-se competentele fiecărei directii din cadrul acestui departament.

(2) Personalul din cadrul Departamentului pentru lupta antifraudă se numeste si se eliberează din functie prin decizie a primului-ministru, în conformitate cu dispozitiile art. 15 lit. c) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare.

(3) Personalului din cadrul Departamentului pentru lupta antifraudă nu i se aplică prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(4) Salarizarea personalului din cadrul Departamentului pentru lupta antifraudă se face în conformitate cu prevederile legale aflate în vigoare, aplicabile personalului din aparatul de lucru al Guvernului.

(5) Personalul din cadrul Departamentului pentru lupta antifraudă beneficiază de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 170/2005 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, după obtinerea acordului Ministerului Finantelor Publice.

Art.7. – Pentru exercitarea atributiilor sale, Departamentul pentru lupta antifraudă va fi dotat cu un număr de 7 autoturisme de interventie, cu un consum lunar de 400 litri/vehicul, potrivit dispozitiilor legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul delegat pentru controlul implementării

programelor cu finantare internatională

si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar,

Cristian David

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 28 iunie 2005.

Nr. 381.

 

ANEXĂ

 

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Departamentului pentru lupta antifraudă

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru stabilirea atributiilor si reorganizării Departamentului de implementare programe si ajustare structurală

 

În temeiul prevederilor art. 19 si ale art. 21 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, modificată si completată prin Legea nr. 23/2004,

primul-ministru emite prezenta decizie.

Art. 1. – Începând cu data prezentei decizii se reorganizează Departamentul de implementare programe si ajustare structurală, institutie fără personalitate juridică, aflată în cadrul Cancelariei Primului-Ministru, aparatul de lucru al ministrului delegat pentru controlul implementării programelor cu finantare internatională si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar.

Art. 2. – Departamentul de implementare programe si ajustare structurală este condus de un secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru.

Art. 3. – Departamentul de implementare programe si ajustare structurală cuprinde:

a) Directia generală, care cuprinde:

(i) Directia de control al implementării programelor cu finantare de la Uniunea Europeană;

(ii) Directia de evaluare si analiză programe structurale;

b) Directia de control al implementării programelor cu finantare externă.

Art. 4. – (1) Departamentul de implementare programe si ajustare structurală are următoarele atributii principale:

a) controlează modul de implementare a programelor cu finantare rambursabilă si nerambursabilă, inclusiv de la Uniunea Europeană, în conditiile legii;

b) formulează propuneri în scopul eliminării blocajelor care produc întârzieri în procesul de implementare, în vederea cresterii gradului de absorbtie a fondurilor atrase de România, atât rambursabile, cât si nerambursabile, inclusiv a celor de preaderare;

c) analizează proiectele si propunerile de proiecte cu finantare internatională si formulează propuneri pentru ajustarea, prioritizarea si dezvoltarea structurală;

d) monitorizează îndeplinirea angajamentelor restante în aplicarea acquis-ului comunitar la nivel local;

e) analizează disfunctionalitătile si blocajele de ordin administrativ-institutional, legislativ sau de altă natură, apărute în procesul de implementare a programelor cu finantare internatională si de îndeplinire a angajamentelor restante în aplicarea acquis-ului comunitar la nivel local;

f) asigură cadrul de decizie pentru primul-ministru si institutiile administratiei publice centrale si locale, în baza constatărilor si analizelor rezultate din activitatea specifică, în vederea corectării disfunctionalitătilor si blocajelor, tinând cont si de problemele sesizate de institutiile administratiei publice centrale si locale;

g) îndeplineste orice atributii stabilite prin acte normative sau prin decizii ale primului-ministru.

(2) În îndeplinirea atributiilor sale, Departamentul de implementare programe si ajustare structurală:

a) colaborează în permanentă cu institutiile administratiei publice centrale si locale, în vederea asigurării unui cadru de comunicare, pentru transmiterea datelor si informatiilor referitoare la implementarea si propunerile de implementare a programelor cu finantare internatională;

b) colaborează cu institutiile administratiei publice centrale si locale, societatea civilă, institutiile de învătământ superior si cu institutele de cercetare socioeconomică în vederea realizării studiilor si rapoartelor privind măsurile de dezvoltare regională si flexibilitate institutională în folosirea eficientă a fondurilor rezultate din programele cu finantare internatională;

c) gestionează si analizează date si informatii privind posibilele probleme apărute în implementarea programelor cu finantare internatională si a acquis-ului comunitar la nivel local;

d) urmăreste îndeplinirea angajamentelor restante în aplicarea acquis-ului comunitar la nivel local;

e) analizează aspecte semnalate de persoanele fizice si juridice, în calitate de beneficiar, referitoare la probleme cu care se confruntă si care rezultă din implementarea programelor cu finantare externă;

f) prezintă institutiilor administratiei publice centrale si locale analize si constatări proprii sau realizate în colaborare cu acestea, ce pot contribui la asigurarea convergentei utilizării fondurilor, cresterii gradului de absorbtie si corectării disfunctionalitătilor, în scopul folosirii cât mai eficiente a asistentei financiare rambursabile si nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană;

g) elaborează studii de impact, analize socioeconomice privind eficienta utilizării programelor cu finantare internatională, cresterea gradului de absorbtie si sprijinul acordat regiunilor geografice, categoriilor sociale sau domeniilor de interes;

h) formulează puncte de vedere asupra criteriilor, prioritătilor si modului de alocare a resurselor financiare din programele cu finantare rambursabilă si nerambursabilă, în vederea cresterii gradului de absorbtie;

i) solicită date si informatii de la ministere, institutii publice centrale si locale, necesare realizării atributiilor;

j) efectuează controlul administrativ intern privind respectarea prevederilor legale, cu incidentă în atributiile departamentului, la toate nivelurile administratiei publice centrale si locale;

k) înaintează institutiilor abilitate rapoartele de control sau de analiză rezultate în urma activitătilor specifice;

l) îndeplineste orice alte sarcini primite de la primulministru sau de la ministrul delegat pentru controlul implementării programelor cu finantare internatională si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar.

Art. 5. – Departamentul de implementare programe si ajustare structurală identifică împreună cu institutiile administratiei centrale si locale, în cadrul reuniunilor si întâlnirilor de lucru, constituite pe sectiuni sau domenii de interes, posibili factori de blocaj ce pot afecta utilizarea eficientă a programelor cu finantare internatională.

Art. 6. – Departamentul de implementare programe si ajustare structurală elaborează analize, planuri de actiune, măsuri si strategii de dezvoltare, propuneri de modificare legislativ-metodologice, pe care le înaintează institutiilor administratiei centrale si locale si monitorizează îndeplinirea acestora.

Art. 7. – În vederea îndeplinirii atributiilor, Departamentul de implementare programe si ajustare structurală va organiza întâlniri periodice cu reprezentantii institutiilor publice centrale si locale implicate, cu reprezentantii societătii civile, mediului de afaceri si ai institutiilor academice si universitare.

Art. 8. – Departamentul de implementare programe si ajustare structurală, în realizarea atributiilor, poate beneficia de programe cu finantare externă.

Art. 9. – (1) Pentru realizarea atributiilor sale, Departamentul de implementare programe si ajustare structurală efectuează controale directe cu personalul din structura proprie sau în colaborare cu reprezentantii altor institutii.

(2) Institutiile asupra cărora se desfăsoară controlul au obligatia de a pune la dispozitie personalului Departamentului de implementare programe si ajustare structurală, cu titlu gratuit, orice date sau informatii de natură a contribui la solutionarea verificărilor efectuate.

(3) Controalele sunt realizate pe baza unei împuterniciri semnate de secretarul de stat.

(4) Rezultatele controalelor sunt consemnate în nota de control care este supusă aprobării primului-ministru sau ministrului delegat pentru controlul implementării programelor cu finantare internatională si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar.

(5) În termen de 30 de zile de la primirea propunerilor aprobate prin nota de control, institutiile vizate au obligatia să prezinte în scris Departamentului de implementare programe si ajustare structurală măsurile luate.

(6) În cazul în care această obligatie nu a fost îndeplinită, secretarul de stat îl informează de îndată pe primul-ministru sau pe ministrul delegat pentru controlul implementării programelor cu finantare internatională si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar.

Art. 10. – (1) În exercitarea controlului, personalul Departamentului de implementare programe si ajustare structurală se bucură de protectia legii si de sprijinul autoritătilor publice.

(2) În situatia în care, în timpul efectuării controalelor, personalul Departamentului de implementare programe si ajustare structurală ia cunostintă de fapte care contravin prevederilor legale, acesta are obligatia de a Onstiinta conducerea departamentului, care urmează să sesizeze institutiile competente.

Art. 11. – Organizarea internă si numărul de posturi ale Departamentului de implementare programe si ajustare structurală sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 12. – Resursele financiare necesare functionării Departamentului de implementare programe si ajustare structurală sunt cuprinse în bugetul Cancelariei Primului-Ministru.

Art. 13. – În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei decizii, secretarul de stat va aproba prin ordin Regulamentul de organizare si functionare al Departamentului de implementare programe si ajustare structurală, precizându-se competentele fiecărei directii din cadrul acestui departament.

Art. 14. – Personalul din cadrul Departamentului de implementare programe si ajustare structurală se numeste si se eliberează din functie prin decizie a primului-ministru, în conformitate cu dispozitiile art. 15 lit. c) din Legea nr. 90/2001, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 15. – (1) Salarizarea personalului din aparatul propriu al Departamentului de implementare programe si ajustare structurală se face în conformitate cu prevederile legale, aflate în vigoare, aplicabile personalului din aparatul de lucru al Guvernului.

(2) Personalul din aparatul propriu al Departamentului de implementare programe si ajustare structurală beneficiază de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 170/2005 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004, după obtinerea acordului Ministerului Finantelor Publice.

(3) Personalul din aparatul propriu al Departamentului de implementare programe si ajustare structurală beneficiază si de celelalte drepturi prevăzute de Codul muncii.

Art. 16. – (1) Personalului din aparatul propriu al Departamentului de implementare programe si ajustare structurală nu i se aplică prevederile Legii nr. 188/1999, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Atributiile si răspunderile personalului din aparatul propriu al Departamentului de implementare programe si ajustare structurală se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare al acestuia, aprobat prin ordin al secretarului de stat.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul delegat pentru controlul implementării

programelor cu finantare internatională

si urmărirea aplicării acquis-ului comunitar,

Cristian David

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 28 iunie 2005.

Nr. 382.

 

ANEXĂ

 

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Departamentului de implementare programe si ajustare structurală